BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • REPORTAJ: Congresul PSD, marcat de discursuri despre comunism şi mici gesturi de disidenţă – FOTO

    Congresul PSD a fost, de la bun început, unul extrem de liniştit. Majoritatea luptelor care se dădeau pentru cele 15 funcţii puse în joc duminică erau cu final aşteptat. Până la sfârşitul serii, singurul care a reuşit să producă o “surpriză” a fost liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, care a pierdut, la limită, o funcţie de vicepreşedinte, deşi era sprijinit de liderii partidului. În rest, singurele probleme pe care şi le puneau delegaţii erau legate de numărul de voturi pe care le vor obţine favoriţii lor.

    Dacă în anii trecuţi astfel de evenimente însemnau automat şi poziţionări de tabere, trădări şi atacuri virulente, Congresul de duminică se anunţa unul foarte calm. Momentele cheie au fost schimburile de replici ironice şi de priviri dintre Liviu Dragnea şi Victor Ponta, relansarea unei dezbateri despre eticheta de partid comunist care a culminat cu ieşirea liderului tinerilor social-democraţi şi criticile lui Ion Iliescu.

    “Despărţirea de trecut” a lui Dragnea, sabotată de Marian Oprişan

    Un episod mai tensionat, care i-a nedumerit pe unii delegaţi, a fost momentul de reculegere solicitat de Liviu Dragnea în discursul său pentru victimele dictaturii comuniste. Preşedintele PSD a cerut sălii să se ridice în picioare, pentru a marca o “despărţire de trecut” a social-democraţilor, de faţă cu Ion Iliescu, însă cel care a reacţionat ulterior a fost Marian Oprişan. “PSD nu a fost niciodată comunist. Să terminăm cu această marotă inventată de adversarii noştri politici!”, a spus, de la tribuna Congresului, liderul PSD Vrancea, la scurt timpul după “gestul simbolic” făcut de Dragnea.

    Oprişan a venit cu o declaraţie mult mai traşantă, la scurt timp după ce a votat noua conducere PSD: “Uitaţi-vă în Statele Unite ale Americii, la violenţă se răspunde cu violenţă”, a spus acesta, referindu-se la mineriade şi la intervenţia forţelor de ordine împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii din iunie 1990.

    Mai mulţi delegaţi au încins o dezbatere cu privire la trecutul comunist al partidului, dar şi la declaraţiile liderului de la Vrancea. “L-a luat gura pe dinainte”, a spus unul dintre aceştia. Un alt delegat l-a întrerupt, spunându-i că “Oprişan ştie întotdeauna ce vorbeşte” şi el “a fost acolo”, în Piaţa Universităţii.

    Dezbaterile au continuat şi după finalizarea Congresului, când un delegat a comentat, râzând, la ieşirea din Sala Palatului către un coleg: “Gata, măi, vezi? Nu mai suntem comunişti, am scăpat şi de asta”.

    Cum şi-a “dinamitat” şansele “disidentul” Sturzu

    Criticat în repetate rânduri de Liviu Dragnea pentru modul în care administrează organizaţia de tineret a partidului, Sturzu s-a înscris în lupta pentru o funcţie de vicepreşedinte, însă şi-a “dinamitat” singur şansele, aşa cum aveau să comenteze unii delegaţi, tocmai prin discursul său. Acesta a luat la rost partidul pentru alegerile interne de săptămâna trecută, în care singurul candidat a fost Liviu Dragnea, şi a cerut chiar invalidarea scrutinului, invocând faptul că abia alegerea lui Dragnea fără contracandidat este o dovadă de comunism.

    Într-un discurs lung, care a avut loc spre finalul dezbaterilor din timpul Congresului, Sturzu a recunoscut singur că gestul său de a critica partidul ar putea să-i aducă deservicii. “Câte şanse mai am după atâta curaj, Dumnezeu ştie”, a afirmat acesta.

    “Îmi pare rău că nu l-am văzut, pentru că eram afară. Mi-a spus cineva”, a spus Liviu Dragnea minimalizând impactul pe care l-a avut ieşirea lui Sturzu.

    Ulterior, şi alţi lideri PSD vorbeau pe holuri despre declaraţiile mai tânărului lor coleg, afirmând că au aflat din presă despre criticile acestuia. “Nu ştiu ce i-o fi venit”, a declarat un social-democrat. Altul a povestit cum a aflat despre nemulţumirile liderului PSD de la un coleg aflat în sală: “Eram afară şi m-a sunat un băiat de la mine şi a ridicat telefonul: ia auzi ce spune Sturzu!”.

    În cele din urmă, Sturzu a pierdut competiţia internă şi asta cu puţin timp înainte de runda de alegeri din organizaţia de Tineret. De altfel, Mihai Sturzu a recunoscut, în discursul său, că este probabil ultima luare de cuvânt ca şef al tinerilor PSD.

    Delegaţii, în aşteptarea lui Ponta: Poate aflăm că demisionează

    Momentul discursului rostit de premierul Victor Ponta a fost aşteptat de majoritatea liderilor partidului, unii glumind că toată lumea trebuie să fie atentă că “poate aflăm că demisionează”. Suspansul nu a fost resimţit şi de Liviu Dragnea, care a fost surprins mâncând covrigei, chiar în momentul în care Ponta i s-a adresat de la tribună spunând că are mandatul său pe masă şi poate decide ce va face cu el. Ponta fost aplaudat intens de către delegaţi în timpul discursului său, însă Liviu Dragnea nu a schiţat vreun gest.

    Iliescu, intervenţie neanunţată despre intelectuali şi politica de cumetrie

    Un alt moment anticipat a fost discursul lui Ion Iliescu, deşi acesta nu fusese anunţat oficial în desfăşurătorul Congresului.

    În 2010, preşedintele de onoare al PSD stârnea ropote de aplauze, delegaţii ridicându-se în picioare la Romexpo pentru a-l aclama pe Ion Iliescu care declara atunci, în mijlocul unor aprinse dezbateri despre viitorul său în partid, că el nu are nevoie de funcţii. “Nu am nevoie de niciun fel de titulaturi, am brandul meu. (…) Suntem un partid care şi are şi dispune de un potenţial uman, ca să nu fie nevoie să se apeleze la un bătrânel de undeva”, spunea atunci Iliescu, stârnind şi hohote de râs şi făcându-i pe unii delegaţi să exclame că Iliescu “încă mai poate”.

    Anul acesta, discursul fostului şef de stat era anticipat având în vedere criticile aduse la adresa lui Liviu Dragnea şi a scrutinului intern de săptămâna trecută. Iliescu a acuzat atât lipsa unei “reale competiţii”, îndepărtarea partidului de stânga şi trecerea de la “capitalismul de cumetrie” la o “politică de cumetrie” amplificată. Cel mai mare reproş al său a fost legat de lipsa unei legături cu intelectualii, aceiaşi cărora fanii săi le cereau socoteală în anii 90, sub lozinca “Noi muncim, nu gândim”. Momentul a fost ratat de unii delegaţi PSD, care deja părăseau sala. Unul dintre aceştia a exclamat dezamăgit, în discuţiile cu un coleg, câteva ore mai târziu: “A fost Iliescu? Aici?”.

    Final de Congres cu glume: La femei a câştigat “Dragă Doina”

    Spre finalul numărătorii voturilor, liderii PSD era mulţumiţi în principal de cât de bine organizat a fost Congresul şi de faptul că numărătoarea voturilor a durat mult mai puţin decât se aşteptaseră şi pot pleca liniştiţi acasă.

    Mulţi delegaţi plecaseră demult. Aşa se face că, până la finalul serii, Liviu Dragnea a fost obligat să-şi prezinte noua echipă de conducere în faţa unei săli aproape complet goale. Spre stupoarea lui Dragnea, absenţele nu erau doar în rândurile delegaţilor, ci lipseau chiar o parte dintre noii săi vicepreşedinţi.

    În jurul orei 20.00, la cinci ore de la închiderea urnelor, Liviu Dragnea revenea în sala de desfăşurare a Congresului. Mergând către tribună, a exclamat admirativ: “Ce sală frumoasă!”. Acolo îl aştepta preşedintele Comisiei de numărare din PSD, Florin Iordache, care se afla pe scena Sălii Palatului, în faţa unui public format exclusiv din candidaţi la posturi de conducere în PSD, lideri de la vârful partidului şi jurnalişti, şi a dat citire rezultatelor alegerilor.

    După citirea numelor celor 10 vicepreşedinţi bărbaţi, Florin Iordache a dat să treacă la câştigătoarele funcţiilor atribuite social-democratelor. “La femei”, a strigat acesta, în râsetele puţinilor lideri PSD care se mai aflau în sală. La final, numărul patru pe lista de câştigători, Doina Pană, a fost anunţată de Florin Iordache cu apelativul “Dragă Doina”, referire la un celebru deja episod din timpul inundaţiilor din aprilie 2014, când Victor Ponta a vizitat zonele afectate alături de minsitrul de atunci al Apelor şi Pădurilor.

    După anunţarea rezultatelor, câştigătorii au urcat pe scenă alături de Liviu Dragnea, care a observat dispariţia delegaţilor PSD. “Vreau să zic câteva cuvinte în faţa acestei săli arhipline”, a spus Liviu Dragnea, privind scaunele goale alături de noii săi colegi. Despre care a remarcat, puţin surprins, că nu sunt în formulă completă: “Îi felicit pe cei care sunt prezenţi”, a mai spus ironic Dragnea.

    După un scurt discurs, noua echipă a PSD a părăsit scena, Dragnea revenind însă în fugă după câteva secunde: “A, ca preşedinte, declar închise lucrările congresului de astăzi”.

     

  • SURPRIZĂ de proporţii pentru Klaus Iohannis. Pentru prima oară de când a ajuns preşedinte este într-o SITUAŢIE INEXPLICABILĂ

    Ajuns la putere pe un val de simpatie fără precedent pentru un om politic în ultimii 10 ani, preşedintele Klaus Iohannis a ajuns într-o situaţie inexplicabilă la mai puţin de un an de la preluarea mandatului la Cotroceni.

    Motivele sunt legate, susţin analiştii, de pasivitatea pe care a afişat-o în multe dintre momentele cheie şi, în multe dintre cazuri, de reacţiile întârziate.

    SURPRIZĂ de proporţii pentru Klaus Iohannis. Pentru prima oară de când a ajuns preşedinte este într-o SITUAŢIE INEXPLICABILĂ

  • DECIZIE AMEŢITOARE. În acest oraş din lume este ILEGAL să mori

    Şase oraşe din lume au scos moartea în afara legii, în ultimii 15 ani. Pare că este o glumă, dar în fiecare caz există un motiv bine întemeiat pentru această situaţie.

    Lista locurilor din lume în care este ILEGAL SĂ MORI

  • SRI A RECUNOSCUT! Practica secretă a serviciului care a fost făcută acum publică

    Totodată, serviciul secret a dat dimensiunea exactă a fenomenului, prezentând cifre care unor li se vor părea şocante. 

    SRI A RECUNOSCUT! Practica secretă a serviciului care a fost făcută acum publică

     

     

  • Toate zvonurile au fost acum CONFIRMATE. Elena Udrea a recunoscut PUBLIC: „Puteţi spune orice despre mine”

    Elena Udrea a vorbit despre unul dintre cele mai dificile momente din viaţa ei şi despre cum a ales să gestioneze această situaţie. Declaraţia făcută de fostul ministru, în mijlocul tuturor zvonurilor care se vehiculează despre ea, a uimit pe toată lumea.

    Toate zvonurile au fost acum CONFIRMATE. Elena Udrea a recunoscut PUBLIC: „Puteţi spune orice despre mine”

  • VREMEA la început de săptămână. PROGNOZA METEO pentru luni şi marţi

    În restul teritoriului nebulozitatea se va accentua treptat, aria ploilor, mai ales averse, se va extinde şi va cuprinde vestul, centrul şi nordul ţării, unde local se vor cumula cantităţi de apă mai însemnate (15…20 l/mp), iar izolat, mai ales în zonele de deal şi munte, peste 30 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în sudul Banatului şi pe crestele montane înalte, în special ale Carpaţilor Meridionali. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 grade în nordul Moldovei şi 22 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa între 8 şi 15 grade. Dimineaţa, izolat, vor fi condiţii de ceaţă, mai ales în regiunile extracarpatice.

    LA BUCUREŞTI:

    Vremea se va menţine uşor mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă. Cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară şi noaptea, iar spre sfârşitul intervalului este posibil să plouă slab. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 20 de grade, iar cea minimă va fi de 11…12 grade.

     

    ÎN ŢARĂ:

    Marţi, cerul va fi noros şi va ploua în majoritatea regiunilor, exceptând sud-estul teritoriului unde înnorările vor fi temporare şi ploile, mai ales averse, se vor semnala pe arii mai restrânse, îndeosebi seara şi noaptea. În Moldova şi Oltenia, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, se vor cumula cantităţi de apă mai însemnate, iar pe crestele înalte de munte precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă sau ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona montană şi, trecător, în regiunile extracarpatice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 grade în Dealurile de Vest şi 20 de grade în sudul Munteniei şi al Dobrogei, iar cele minime se vor situa, în general, între 6 şi 14 grade.

  • Circa 300 de actori, inclusiv Noomi Rapace, în centrul Capitalei, pentru filmul “What Happened to Monday?” – FOTO

    Filmările, realizate de o echipă a casei de producţie Castel Film, s-au desfăşurat între orele 06.00 – 10.00, traficul rutier fiind restricţionat pe bulevardul Nicolae Bălcescu, între străzile C.A. Rosetti şi Dem I. Dobrescu.

    Printre cei aproximativ 300 de actori prezenţi pe principalul bulevard din centrul Bucureştiului s-a aflat şi interpreta rolului principal al filmului “What Happened to Monday?”, Noomi Rapace, devenită celebră la nivel internaţional graţie personajului Lisbeth Salander din trilogia cinematografică “Millenium”, realizată pe baza cărţilor scrise de autorul suedez Stieg Larsson. Ulterior, Noomi Rapace s-a remarcat în alte producţii cinematografice bine primite de criticii de specialitate şi de public, precum “Sherlock Holmes: Jocul Umbrelor” şi “Prometheus”.

    În perimetrul din faţa Bisericii Italiene de pe bulevardul Bălcescu, Noomi Rapace înconjurată de ceilalţi actori au filmat o scenă de trecere, după cum a explicat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Moncea, directorul de marketing al Castel Film.

     

    Potrivit acestuia, în pelicula What Happened to Monday?”, care ar urma să aibă premiera la sfârşitul anului 2016, Noomi Rapace interpretează rolul principal, un personaj complex. Noomi Rapace joacă în acest film rolurile a şapte surori identice care trăiesc într-un stat unde este adoptată politica familiei cu un singur copil, astfel încât fetele sunt nevoite să îşi asume aceeaşi identitate în public. Botezate de tatăl lor după zilele săptămânii, lucrurile merg bine până într-o zi când Luni nu se mai întoarce acasă.

    Pentru această peliculă, Noomi Rapace a venit în România din luna iulie. Noomi Rapace a filmat iniţial alături de actorul american Willem Dafoe, care nu se mai află în prezent în România, iar în această perioadă lucrează alături de actriţa americană Glenn Close, care a sosit în ţară în urmă cu aproximativ o săptămână, potrivit lui Bogdan Moncea.

    “Glenn Close va mai sta în România încă o săptămână şi ceva, iar Willem Dafoe a filmat mai la începutul perioadei”, spune Bogdan Moncea, precizând că, deşi sunt actori renumiţi la nivel internaţional, aceştia nu au avut solicitări deosebite, ci “absolut normale”. “Cu toţii s-au simţit foarte bine” în România, a mai spus Moncea.

    Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre bucureştenii care au traversat, duminică dimineaţă, bulevardul Bălcescu au părut foarte încântaţi când au aflat că se lucrează la un film şi au acceptat cu înţelegere să ocolească zona în care echipa Castel filma pelicula “What Happened to Monday?”.

    Cei mai mulţi s-au oprit pentru câteva minute, fiind atraşi de mulţimea mare de actori care se afla pe trotuarul din faţa Bisericii Italiene şi i-au admirat pe artişti. Au existat însă şi persoane nedumerite, care au crezut că este vorba despre un protest, una dintre acestea spunându-i reporterului MEDIAFAX că ar fi mai bine dacă mulţimea s-ar duce să picheteze Palatul Parlamentului.

    După ce a încheiat lucrul pe bulevardul Nicolae Bălcescu, echipa Castel Film s-a mutat în Centrul Vechi al Capitalei, în zona Teatrului de Comedie, pentru a continua filmările la aceeaşi peliculă.

    Până în prezent, filmările pentru “What Happened to Monday?” s-au desfăşurat atât în studiourile Castel, cât şi în diferite locuri din Bucureşti şi în zona veche a oraşului Constanţa.

    Filmările vor continua în următoarea perioadă în studiourile Castel, dar şi în centrul vechi al Bucureştiului şi la Biblioteca Naţională şi se vor încheia pe 10 noiembrie, după cum a explicat Bogdan Moncea, pentru MEDIAFAX.

    Pe lângă regizorul Tommy Wirkola şi directorul de imagine José David Montero, echipa filmului “What Happened to Monday?” cuprinde numeroşi români. Din distribuţia peliculei face parte şi actorul român Vlad Rădescu, după cum a precizat Bogdan Moncea.

    “Filmul oferă unica ocazie pentru un actor (Noomi Rapace, n.r.) să joace rolurile a şapte personaje”, a declarat regizorul Tommy Wirkola, citat de Variety.com. “Nu este doar o provocare tehnică, dar este o ocazie de a face ceva nou în film, ceva proaspăt, ceea ce este rar în zilele noastre”, a adăugat regizorul, cunoscut publicului pentru lungmetrajul “Hansel şi Gretel: Vânătorii de vrăjitoare/ Hansel & Gretel: Witch Hunters” (2013).

    În afară de “What Happened to Monday?”, care reprezintă cel mai important proiect cinematografic din 2015 pentru Castel Film, această casă de producţie a început filmările şi la pelicula “The Crucifixion”, a cărei regie este semnată de Xavier Gens (cunoscut pentru filmele “The Divide” şi “Hitman”). De asemenea, până la sfârşitul acestui an, Castel Film va mai filma încă două proiecte cinematografice, potrivit lui Bogdan Moncea.

    Actriţa suedeză Noomi Rapace a devenit cunoscută pe plan internaţional graţie personajului Lisbeth Salander din trilogia cinematografică “Millenium”, realizată pe baza cărţilor scrise de Stieg Larsson. Ulterior, actriţa suedeză s-a remarcat în alte producţii cinematografice bine primite de criticii de specialitate şi de public, precum “Sherlock Holmes: Jocul Umbrelor” (2011), de Guy Ritchie, şi “Prometheus” (2012), de Ridley Scott.

    Pentru rolul din serialul “Damages”, Glenn Close a câştigat două premii Emmy şi un Glob de Aur. Cu o filmografie deosebit de bogată, artista a fost recompensată de-a lungul anilor cu alte două Globuri de Aur şi a fost de şase ori nominalizată la premiile Oscar, actriţa fiind celebră pentru roluri precum cele din “Atracţie fatală/ Fatal Attraction” (1987), “Legături periculoase/ Dangerous Liaisons” (1988), “Misterul familiei Bülow/ Reversal of Fortune” (1990) şi “101 dalmaţieni/ 101 Dalmatians” (1996). În prezent, Glenn Close, în vârstă de 68 de ani, filmează pentru un alt thriller/horror, “She Who Brings Gifts”, în regia lui Colm McCarthy, din distribuţia căruia face parte şi actriţa română Anamaria Marinca, peliculă urmând să fie lansată în 2016.

    Willem Dafoe – nominalizat de două ori la premiile Oscar, pentru rolurile din “Plutonul/ Platoon” (1986), de Oliver Stone, şi “Umbra vampirului/ Shadow of the Vampire” (2000) – a jucat în peste 80 de filme, remarcându-se în multe pelicule apreciate de critici şi de public, precum “The Grand Budapest Hotel” (2014), de Wes Anderson, “Anticristul/ Antichrist” (2009), de Lars von Trier, “Pacientul englez/ The English Patient” (1996), de Anthony Minghella, “Viaţa de noapte/ Light Sleeper” (1992), de Paul Schrader, şi “Ultima ispită a lui Iisus/ The Last Temptation of Christ” (1988), de Martin Scorsese.

    Starul american va putea fi văzut, la sfârşitul acestui an, în lungmetrajul “My Hindu Friend”, de Hector Babenco, iar, în 2016, vocea sa va da viaţă pe marile ecrane personajului Gill din filmul de animaţie “Finding Dory”, continuarea lungmetrajului de succes “Finding Nemo”.

  • Băsescu: Ponta, tot un mincinos. Votul de la referendumul din 2012 a fost un vot furat

    Într-o postare intitulată “Ponta tot Ponta, iar Ponta tot mincinos!”, fostul şef al statului îi transmite premierului că votul din vara lui 2012 privind demiterea sa a fost fraudat şi a venit după o serie de proceduri care au blocat funcţionarea Curţii Constituţionale.

    “La Congresul de astăzi al PSD, în timpul unui discurs mincinos despre propriile realizări la guvernare, Victor Viorel se plângea că nu a fost validat votul de la referendumul de destituire din vara anului 2012, susţinând că pentru el votul poporului este mai important decât instituţiile şi legile. Nu-i mai amintesc că se făleşte cu un vot furat şi în urma unor proceduri care au blocat funcţionarea CCR”, scrie Traian Băsescu.

    De asemenea, acesta face trimitere la alegerile prezidenţiale când diaspora a fost împiedicată să voteze şi susţine că neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă reprezintă o dovadă a “respectului” pe care îl are Ponta faţă de electorat.

    “Dar dacă are atât respect pentru votul românilor, cum se face că, împreună cu gaşca din jurul său, le-a blocat dreptul la vot la prezidenţialele din noiembrie 2014. Sau poate tot din dragoste pentru români şi respect pentru votul lor nu a promovat legislaţia prin care să avem un parlament cu 300 de parlamentari în urmare a unui referendum validat de CCR. Sau o ultimă probă a respectului pentru votul românilor, oare cum o mai fi cu votul prin corespondenţă? Şi atunci unde este respectul pentru popor şi votul său?”, conchide fostul preşedinte.

    Victor Ponta a declarat duminică, la congresul PSD, că cea mai mare înfrângere a sa este referendumul din 2012.

     

  • Câţi bani a plătit Marea Britanie, în 5 ani, pentru alocaţiile copiilor imigranţilor români

    Cifrele au fost obţinute de publicaţia Sunday Express în virtutea Legii britanice privind accesul la informaţii publice.

    Potrivit publicaţiei britanice, Guvernul de la Londra plăteşte anual alocaţii pentru copiii imigranţilor din restul statelor UE în valoare de 27 de milioane de lire sterline (36,7 milioane de euro).

    “Imigranţii din ţări precum Polonia, România, Slovacia şi Lituania solicită alocaţiile pentru copiii rămaşi în ţările de origine”, comentează Sunday Express, în contextul dezbaterilor din Marea Britanie privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană.

    Conform cifrelor oficiale prezentate de Sunday Express, în ultimii cinci ani, Marea Britanie a plătit 116 milioane de lire (157 milioane euro) pentru alocaţiile copiilor imigranţilor polonezi, 7,3 milioane (9,9 milioane euro) pentru copii slovaci şi aproape 6 milioane (8 milioane euro) pentru copii lituanieni.

    Statul britanic a plătit, în cinci ani, alocaţii de 3,3 milioane de lire (4,4 milioane euro) pentru copiii imigranţilor letoni şi 1,3 milioane de lire (1,76 milioane euro) pentru copii români. Copiii imigranţilor din Cehia au primit 1,2 milioane (1,6 milioane de euro), iar cei ai imigranţilor bulgari 950.000 de lire (1,3 milioane euro).

    Premierul Marii Britanii, David Cameron, vrea negocierea relaţiei cu Uniunea Europeană şi va organiza până la sfârşitul anului 2017 un referendum privind apartenenţa ţării la comunitatea europeană.

  • LOTERIA BONURILOR FISCALE: Care sunt bonurile câştigătoare pentru luna septembrie

    REZULTATE LA EXTRAGEREA BONURILOR FISCALE:

    Luna câştigătoare: 9 – luna septembrie

    Ziua câştigătoare: 16

    Valoarea câştigătoare: 274 lei

    Bonurile în valoare de 274 de lei emise pe 16 septembrie au ieşit, astfel, câştigătoare la a doua extragere lunară a Loteriei bonurile fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, putând fi depuse de luni la sediile ANAF.

    Fondul de premiere rămâne de un milion de lei, care se va împărţi la maximum 100 de câştigători.

    Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul MFP, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N. “Loteria Română” (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câştigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine).

    Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale.

    Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a plătit miercuri premiile acordate după extragerea Loteriei bonurilor fiscale emise în iunie, cei patru câştigători primind câte 210.096 lei (250.000 brut).

    Câştigătorii sunt din Bucureşti, Timiş, Prahova şi Bacău.

    La extragere au fost desemnate câştigătoare bonurile cu valori de 509 lei emise la 1 iunie, fondul de premiere fiind de un milion de lei.

    Pentru extragerea din 16 august, aferentă bonurilor din iuliem au fost depuse 15 cereri de revendicare în termenul de 30 de zile, iar pentru cea organizată pe 20 septembrie au fost primite 33 cereri de revendicare până la 15 octombrie.