BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Sony va plăti despăgubiri de 8 milioane de dolari, după atacul cibernetic generat de “The Interview”

    Acordul la care au ajuns studioul Sony Pictures Entertainment şi grupul de foşti şi actuali angajaţi ai acestuia a fost semnat, luni, la Tribunalul Federal din Los Angeles, informează Los Angeles.

    În virtutea acestui acord, Sony va plăti până la 2,5 milioane de dolari – 10.000 de dolari per persoană – pentru a-i despăgubi pe angajaţii ale căror date personale au fost furate de piraţii cibernetici şi până la 2 milioane de dolari – 1.000 de dolari per persoană -, ca despăgubiri pentru măsurile de protecţie suplimentară pe care acele persoane le-au luat după comiterea atacului cibernetic.

    De asemenea, Sony a fost de acord să plătească până la 3,49 de milioane de dolari pentru a achita taxele legale şi costurile procesului. Acordul va trebui să fie aprobat de judecătorul districtual Gary Klausner.

    Atacul cibernetic a fost comis în noiembrie 2014, cu doar câteva săptămâni înainte ca grupul Sony să lanseze “The Interview”, o comedie cu James Franco şi Seth Rogen, despre un complot fictiv american ce viza asasinarea liderului nord-coreean Kim Jong-un.

    Guvernul american a acuzat Coreea de Nord, declarând că această ţară este vinovată de comiterea acelui atac cibernetic. Autorităţile de la Phenian au negat orice implicare în atacul cibernetic, însă i-au lăudat pe autorii acestuia, spunând că acţiunea lor a reprezentat “o faptă vitejească îndreptăţită”.

    În decembrie 2014, un grup care s-a intitulat “Guardians of Peace” a ameninţat cu organizarea unor atacuri teroriste de tipul celor de la 11 septembrie 2001 împotriva cinematografelor care vor proiecta filmul “The Interview”, determinându-i pe managerii de la Sony să anuleze lansarea peliculei.

    La doar câteva zile după aceea, în urma presiunii opiniei publice, directorii grupului Sony s-au răzgândit şi au anunţat că “The Interview” va avea parte de o lansare într-un număr limitat de cinematografe, de Crăciun. Ulterior, Sony a decis că filmul poate fi descărcat gratuit şi în format digital.

    În ianuarie, Statele Unite au impus noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord ca răspuns la acel atac cibernetic.

    Procesul a fost intentat grupului Sony de mai mulţi angajaţi, care au acuzat studioul hollywoodian de neglijenţă în privinţa protejării colaboratorilor contra furtului de identitate.

     

  • Cotidianul Bild dezvăluie că Germania ar putea folosi avioane militare de transport pentru a urgenta deportările

    Guvernul Merkel a anunţat în repetate rânduri că vrea să urgenteze atât procesarea cererilor de azil, cât şi expulzările. Cancelarul Angela Merkel este supusă unor presiuni tot mai mari din cauza modului în care gestionează criza, iar unii dintre conservatorii din partidul pe care îl conduce vor să impună o limitare a migranţilor.

    Bild scrie, citând surse guvernamentale regionale, că Guvernul federal şi guvernele celor 16 landuri analizează o accelerare a procesării cererilor de azil, să nu-i informeze în avans pe cei care urmează să fie deportaţi despre acest lucru şi să recurgă la ajutorul armatei.

    O sursă din cadrul Guvernului german a declarat că nu s-a convenit asupra vreunui plan de acţiune şi că pe masă se află o serie de opţiuni.

    Germania depune eforturi să facă faţă unui aflux de aproximativ 10.000 de migranţi pe zi şi aşteaptă cel puţin 800.000 de refugiaţi până la sfârşitul anului.

    Potrivit Bild, numărul noilor cereri de azil este mult mai mare decât al deportărilor. Până la sfârşitul lui septembrie, 193.500 de persoane au fost înregistrate ca având un motiv valabil să solicite azil, scrie publicaţia.

    De la începutul anului şii până în august, landurile germane au deportat 11.522 de persoane, în contextul în care tot anul trecut au fost deportate 10.884 de persoane, scrie Bild.

    Date guvernamentale arată că, în timp ce mulţi dintre cei care sosesc în Germania fug din calea unor conflicte din Orientul Mijlociu, cel puţin o treime sunt “imigranţi economici” provenind din ţări din Balcani, care au mici speranţe să poată să rămână în mod legal în Germania.

    Potrivit unui sondaj Allensbach publicat miercuri, 54% dintre respondenţi afirmă că sunt foarte îngrijoraţi în legătură cu situaţia refugiaţilor în Germania, în timp ce în august procentul era de 40%.

  • ANALIZĂ: Ion Iliescu şi alţi foşti demnitari, urmăriţi penal la peste 25 de ani de la Mineriadă

    Miercuri, 21 octombrie 2015, la peste 25 de ani de la Mineriadă – soldată cu rănirea şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane şi moartea a patru oameni – Parchetul instanţei supreme a anunţat începerea urmăririi penale împotriva mai multor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii.

    Ion Iliescu, urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii

    Fostul preşedinte Ion Iliescu este urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990. În cei peste 25 de ani de la acele evenimente, fostul şef al statului a susţinut tot timpul că acuzaţiile care i s-au adus sunt o absurditate şi că el nu putea sta cu mâinile în sân în timpul declanşării unei acţiuni anarhice care îl viza. Miercuri, fostul preşedinte, care a fost audiat la Parchetul instanţei supreme timp de aproape o oră, alături de fostul şef al SRI Virgil Măgureanu, a refuzat să facă orice declaraţie.

    Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost reluate în luna martie, după ce în toţi aceşti ani au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.

    Parchetul arată că ancheta se face pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară.

    Întrebat, atunci, dacă crede că redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a răspuns: ”De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva”.

    ”Oricine este liber să analizeze, să comenteze evenimente trăite, mai apropiate, mai îndepărtate, nu e nicio problemă”, a adăugat Iliescu.

    El a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost ”nişte fenomene şi nişte manifestări” pe care le-a trăit şi care au constituit ”factori perturbatori ai vieţii sociale, începând cu organizarea societăţii româneşti”.

    ”Aşa că e firesc ca toţi oamenii interesaţi, istorici, cei care vor să descifreze sensul evenimentelor, să se ocupe inclusiv de asemenea momente. Nu e nicio problemă”, mai spunea Iliescu.

    La rândul său, fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma spunea că are o “mare satisfacţie” că dosarul mineriadei este redeschis, susţinând că pentru fostul preşedinte Ion Iliescu există o singură pedeapsă – “condamnare pe viaţă pentru crime împotriva umanităţii”.

    Zeci de dosare în cei 25 de ani de la Mineriadă

    În cei 25 de ani de la Mineriadă, pe rolul Parchetului de pe lângă instanţa supremă au fost deschise zeci de dosare, însă procurorii au emis în repetate rânduri decizii de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.

    Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, avea ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, în 13 – 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş.

    În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

    În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu. Ulterior, prin rezoluţia din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezoluţiei din 19 iulie 2007 şi continuarea cercetărilor.

    În iunie 2007, Ion Iliescu susţinea că învinuirea sa în dosarul privind moartea celor patru persoane în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 reprezintă ”un act eminamente politic, fără temei juridic”.

    “Eram şeful statului. Se declanşase o acţiune anarhică. O devastare de instituţii ale statului. Eu ce trebuia să fac? Să stau cu mâinile în sân, să mă uit la declanşarea acestei anarhii, care putea să ducă la război civil până la urmă? Nu am avut poliţie, nu am avut instrumente de acţiune. Şi s-a petrecut şi această tragedie în care au murit nişte oameni. Şi incriminezi şeful statului, care era obiectul acestor acţiuni anarhice? Nu vedeţi că este o absurditate?”, spunea Iliescu

    Fostul şef de stat afirma, totodată, că preşedintele Asociaţiei “1 Decembrie”, Teodor Mărieş, este unul dintre “incitatorii” actelor de violenţă din cursul anului 1990.

    “Ce anume i se poate imputa şefului statului din acest punct de vedere? Asta e marea aberaţie!”, arăta atunci Iliescu, precizând că organele de cercetare ar trebui să se ocupe de căutarea celor care au provocat acele acte “rebele” şi “anarhice” din 13-15 iunie 1990.

    “Aşa că e o aberaţie”, a conchis Iliescu.

    Decizii luate de Parchetul instanţei supreme

    Prin rezoluţia din 17 iunie 2009, în dosarul Mineriadei, Parchetul instanţei supreme a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu, a lui Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării, precum şi pentru alţi patru oficiali din perioada mineriadei. Atunci, procurorii au constatat intervenţia prescripiţiei şi au decis încetarea urmăririi penale.

    Neînceperea urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu a fost dispusă în dosarul în care în 9 iunie 2005 împotriva acestuia fusese începută urmărirea penală pentru: propagandă pentru război, genocid săvârşit prin următoarele modalităţi alternative: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului; supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică, tratamente neomenoase prin dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, săvârşite prin incendieri, explozii, ori prin orice alte asemenea mijloace şi dacă rezultă pericol public, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false din Codul penal, se menţiona în rezoluţie.

    În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

    În 9 martie, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au constatat că soluţia Parchetului este legală şi temeinică.

    Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

    Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.

    Potrivit deciziei CEDO din 17 septembrie, “toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutile ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante”.

    “Este în sarcina statului respectiv să îşi îndeplinească obligaţia internaţională şi să îi aducă în faţa justiţiei pe cei responsabili pentu atacul extins şi sistematic asupra populaţiei române civile, în special pe cei care au comis aceste crime în exerciţiul autorităţii lor civile sau militare. Mai mult, pentru a implementa în întregime decizia Marii Camere, statul ar trebui şi să stabilească un mecanism oficial eficient de compensaţii pentru cei care au căzut victime violărilor drepturilor omului şi familiile lor în timpul perioadei de tranziţie, dat fiind numărul mare de cazuri în curs de soluţionare la curte şi a numărului considerabil al altor victime ale aceloraşi evenimente”, arăta CEDO.

    Curtea mai aprecia că “timpul nu exonerează nici statul român, nici pe făptaşii individuali de răspundere”.

    13-15 iunie 1990 – cea mai sângeroasă Mineriadă din Bucureşti

    Anul acesta s-au împlinit 25 de ani de la cea mai sângeroasă mineriadă din Bucureşti. Bilanţul negru al evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990, potrivit datelor vehiculate de-a lungul timpului, indică existenţa a zeci de morţi, 746 de răniţi, şase femei violate şi peste 1.000 de “bărboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură” deţinuţi ilegal, în urma reprimării violente a manifestaţiilor din Piaţa Universităţii.

    Oamenii din Piaţa Universităţii protestau, în contextul câştigării alegerilor de Iliescu şi FSN, faţă de instaurarea unei puteri “neocomuniste” şi cereau adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, independenţa Televiziunii şi aflarea adevărului despre Revoluţie. De la balconul Facultăţii de Geologie, numit “tribuna democraţiei”, au vorbit în acele zile peste o mie de persoane – personalităţi, dar şi simpli cetăţeni -, iar Piaţa Universităţii, declarată “liberă de neocomunism” şi “kilometrul zero al democraţiei”, a fost tranzitată de sute de mii de oameni.

    În noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, autorităţile au intervenit în forţă pentru a împrăştia “golanii” care se aflau de 52 de zile în Piaţa Universităţii. Seara, la televiziune publică putea fi auzit comunicatul preşedintelui Ion Iliescu, care chema ajutorul forţelor “conştiente şi responsabile” împotriva “grupurilor extremiste”.

    În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, în jurul orelor 03.00 – 04.00, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în piaţă şi au făcut arestări. În jurul orei 9.00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând: “IMGB face ordine”, “Moarte intelectualilor” şi “Noi muncim, nu gândim”, dar au părăsit apoi zona.

    Două cordoane de trupe ale Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) au înconjurat apoi piaţa cu autobuze din dotarea Poliţiei, atmosfera devenind tot mai tensionată. Au izbucnit violenţe între manifestanţi şi trupele USLA, fiind aruncate pietre şi cocteiluri Molotov, iar autobuzele Poliţiei fiind incendiate. Au fost atacate şi incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.

    Într-un comunicat citit la TV şi radio, preşedintele Ion Iliescu spunea: “Este clar că ne aflăm în faţa unei tentative organizate de a răsturna prin forţă, prin violenţa dezlănţuită, conducerea aleasa în mod liber şi democratic la 20 mai 1990. Ne adresăm tuturor cetăţenilor Capitalei, în numele democraţiei câştigate prin alegeri libere, să respingă cu toată hotărârea actele iresponsabile de violenţă şi să sprijine organele de ordine în restabilirea situaţiei de calm şi legalitate. Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.

    În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti.

    Ajunşi în Gara de Nord, în 14 iunie, la ora 04.00, minerii conduşi de Miron Cozma s-au deplasat către Piaţa Universităţii, după cum le ceruse Ion Iliescu, de la balconul Guvernului: “Mă adresez dumneavoastră, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care şi de astă dată l-aţi dat, la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, în frunte cu domnul Cosma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupaţi dumneavoastră”.

    În Piaţa Universităţii, minerii au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor şi au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul şi au devastat sediul Ligii Studenţilor. La fel s-a întâmplat şi la Facultatea de Litere şi cea de Matematică, precum şi la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori şi studenţi au fost atunci bătuţi. Minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi PNL şi au ocupat Televiziunea Română. Toţi cei “bănuiţi a fi intelectuali” au fost bătuţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.

    În ziua următoare, la orele prânzului, minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la Romexpo, unde Iliescu le-a mulţumit. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord şi transportaţi în Valea Jiului.

    Opinia publică internaţională condamna evenimentele de la Bucureşti, reflectate de posturile de televiziune şi marile cotidiene din toată lumea. Departamentul de Stat al SUA a transmis atunci că “acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi Guvernul său au lovit în inima democraţiei române”.

    În 16 iunie 1990, Guvernul transmitea într-un comunicat că a dispus “luarea unor măsuri concrete şi hotărâte pentru anchetarea şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi, precum cercetarea actelor de molestare reclamate în zilele următoare”, menţionând că au fost reţinuţi 1.021 de suspecţi.

  • Ziua “Back To The Future”: Iubitorii filmului sărbătoresc ziua în care protagoniştii trilogiei călătoresc în viitor. Actorii, reuniţi într-o reclamă – VIDEO

    Astăzi, 21.10.2015 este ziua în care doctorul Brown, Marty McFly şi Jennifer au coborât pe Hill Valley (California) din maşina timpului DeLorean în cel de-al doilea film din trilogia “Înapoi în viitor/Back to the Future”.
     


    Într-o scenă din “Înapoi în viitor/ Back to the Future”, film american realizat în 1985, se poate vedea că data indicată pentru călătoria în timp este 21.10.2015.

    Interesant este că toate descoperirile pe care le fac cele trei personaje principale în viitor chiar există. Este vorba de filmele 3D care sunt acum atât de comune în cinematografe, de aparatura care îţi semiprepară mâncarea, exact ca un cuptor cu microunde din prezent, sau de convorbirile prin chat cu imagine video.

    Site-urile de specialitate din toată lumea, precum şi iubitorii de film au umplut astăzi internetul cu postări de genul “Back to the Fufture Day”.

    De asemenea, actorii principali ai trilogiei, Michael J. Fox şi Christopher Lloyd, acum în vârstă de 54, respectiv 76 de ani, s-au reunit în această perioadă pentru o reclamă care promovează brandul Toyota. Cei doi discută, în spot, despre predicţiile corecte şi cele greşite referitoare la anul 2015, pe care le-au făcut în film. Versiunea integrală a reclamei este programată să fie lansată astăzi. 

     
     

     

  • Cum a reuşit această femeie să câştige 45 de milioane de dolari într-o singură zi. Ce afacere de success a încheiat

    Oprah Winfrey a făcut în jur de 45 de milioane de dolari la bursă doar prin simplu fapt că a declarat că a cumpărat acţiuni la Weight Watchers Internationl, scrie Hollywood Reporter.

    Winfrey a cumpărat 10% dintre acţiunile Weight Watchers, plătind 6.79 de dolari pe acţiune, iar la finalul zilei  preţul unei acţiuni s-a dublat, ajungând la 13.92 de dolari.

    Astfel valoarea investiţiei lui Oprah de 43 de milioane de dolari s-a dublat la 88 de milioane de dolari. De asemenea, Winfrey are opţiunea de a mai cumpăra încă 5% din acţiuni.

    Winfrey a declarat că se va alătura consiliului de administraţie al Weight Watchers şi va acţiona în calitate de consilier al companiei, companie care a fost fondată într-un subsol din New York în 1963.

    Averea lui Oprah Winfrey este estimată la 3 miliarde de dolari.

  • Motivul incredibil pentru care acest angajat Google doarme într-un camion în parcarea companiei. Vezi în ce condiţii doarme – FOTO

    Brandon, tânărul de 23 de ani, s-a angajat la Google pe un post de inginer de software, iar în loc să închirieze un apartament în San Francisco, el a ales să trăiască într-un camion.

    Ideea i-a venit lui Brandon când era intern în cadrul companiei şi stătea într-un apartament cu două camere alături de alţi 3 oameni, loc pentru care plătea 65 de dolari pe noapte, aproximativ 2000 de dolari pe lună, informează Business Insider.

    “Plăteam prea mulţi bani pentru apartament şi stăteam foarte puţin acasă”, a explicat tânărul. Anul următor s-a întors în San Francisco, angajat la Google, dar de data aceasta a cumpărat o camionetă Ford din 2006 cu sute de mile la bord, pentru care a plătit 10.000 de dolari.

    Astfel costurile s-au redus dramatic, nu foloseşte electricitate, telefonul este plătit de Google, doar asigurarea maşinii îl costă 121 de dolari pe lună. “Nu deţin nimic ce trebuie băgat în priză, camionul e prevăzut cu lumini, am o lampă ce merge pe baterii, iar laptopul şi telefonul îl încarc la serviciu”, a spus el. “Am doar lucruri esenţiale, un pat, un dulap şi cam atât”, adaugă Brandon.

    În plus, Brandon mănâncă în fiecare zi în campusul Google şi face duş la sala de sport, după antrenament.

    Această soluţie l-a făcut să economisească destul de mulţi bani, încât să plătească 16.500 de dolari din datoriile pe care le avea către stat. Mai are de achitat aproximativ 6.000 de dolari. Speră să economisească 90% din venituri astfel.

    Acest stil de viaţă îi oferă mai multă libertate şi crede că este o experienţă ideală având în vedere că vrea să călătorească prin lume.

  • AFACERI profitabile cu LIKE-uri! Cât câştigă vedetele din România cu paginile lor de Facebook

    Vedetele sunt foarte urmărite pe reţele de socializare, chiar şi în România, unele dintre ele ajungând la peste un million de followeri. Sute de mii de utilizatori de Facebook, mai mult sau mai puţin fani, văd orice mesaj, poză sau “share” pe care, starurile le postează.  Dacă merg la un anumit salon de cosmetic, dacă încearcă un anumit suc, dacă îşi dă “check in” la un restaurant de fiţe sau dacă se pozează purtând hainele unui anumit brand… toate acestea se pot transforma într-o sursă de bani, pentru că fiecare click are un preţ.

    Citit mai multe pe www.one.ro

  • Patru nave cu imigranţi au acostat chiar în dreptul unei baze militare britanice din Cipru

    Aceasta este prima dată când refugiaţii ajung direct pe teritoriul britanic de la începutul crizei migraţiei cu care se confruntă Europa.

    Deocamdată nu se cunosc detalii despre călătoria celor 140 de imigranţi până la baza militară britanică şi nici ţara lor de origine. “Nu am stabilit pentru moment de unde sunt aceştia”, a declarat un purtător de cuvânt al bazei aeriene RAF Akrotiri.

    Deşi Ciprul este cu mult mai aproape de Siria decât Italia sau Grecia, până în prezent nu s-a confruntat cu un număr mare de refugiaţi. Este posibil ca imigranţii să fi încercat să evite insula, din cauza izolării sale geografice.

    RAF Akrotiri este unul dintre cele două teritorii suverane britanice din Cipru, care a fost colonie până în 1960. Baza aeriană se află la numai 107 kilometri de coastele siriene.

    Baza militară de dimensiuni importante, care se află pe coasta sudică a insulei, este folosită din septembrie 2014 pentru bombardarea obiectivelor grupării Stat Islamic din nordul Irakului.

  • A câştigat 10 milioane de lire la loto, iar acum lucrează într-o fabrică de biscuiţi si doarme în pădure

    În 2002, Michael Carroll a câştigat nu mai puţin de 10 milioane de lire sterline, dar acum nu mai are niciun ban şi lucrează într-o fabrică de biscuiţi pentru un salariu de 200 de lire pe săptămână, scrie Daily Mail.
     
    Imediat după câştigarea premiului cel mare al loteriei, Carroll a împărţit 4 milioane prietenilor şi familiei, şi-a cumpărat o vila în Swaffham, Norfolk, în curtea căreia şi-a construit un circuit pe care organiza curse. Iar de-a lungul anilor a risipit milioane pe alcool, droguri, pariuri şi femei, mărturiseste el.
     
     În 2004 a petrecut cinci luni în închisoare pentru că şi-a terorizat vecinii, iar în 2006 a fost închis din nou timp de nouă luni deoarece nu a vrut să se supună unui test antidrog. 
     
    În 2010 s-a declarat falimentar şi a început să-şi caute de lucru. La un moment dat, Michael Carroll deveniste atât de sărac încât a fost nevoit să doarmă cu cortul în pădure.”A trebuit să dorm în pădure timp de o săptămână pentru că nu aveam unde să stau şi n-aveam jobi. Atunci mi-am dat seama că trebuie să-mi pun viaţa în ordine” îşi aduce aminte Carroll.
     
    Michael Carroll recunoaşte că era un puştan de 19 ani care a luat-o razna cu atât de mulţi bani pe mână.”Am 30 de ani şi e timpul să mă maturizez şi îmi place munca”, mărturiseşte el.
     
    Acesta încă joacă la loto şi dacă ar câştiga din nou spune că ar ajuta copii care au probleme cu drogurile şi ar emigra în Australia. 

  • SCANDALUL VOLKSWAGEN. Procuratura Spaniei cere investigarea producătorului german

    Procurorii susţin că Volkswagen ar fi comis fraudă, inclusiv prin faptul că a beneficat în mod ilegal de subvenţii, şi că a afectat mediul prin poluarea provocată de maşini.

    Reprezentanţii VW au refuzat să comenteze.

    Dacă Înalta Curte acceptă cazul, acesta va fi încredinţat unui magistrat investigator şi ar putea dura luni şi chiar ani până la începerea sau nu a procesului.

    Cel mai mare producător de automobile din Europa a admis că s-a folosit de softuri ilegale, instalate pe 11 milioane de vehicule diesel la nivel mondial, pentru reducerea nivelului emisiilor acestora în timpul testelor.

    În Spania, aproape 700.000 de automobile, majoritatea marca Seat, ar fi fost dotate cu softul ilegal.

    Procuratura spaniolă cere Ministerului Industriei, care a fost în contact strâns cu reprezentanţii VW de la izbucnirea scandalului, la jumătatea lunii septembrie, să îi pună la dispoziţie toate informaţiile obţinute până în prezent.

    Guvernul de la Madrid a anunţat că va încerca să recupereze toate subvenţiile acordate pentru achiziţiile de automobile VW, dar ulterior şi-a nuanţat atitudinea, notând că stimulentele acordate la achiziţia de maşini nepoluante nu sunt legate direct de tipurile de emisii aflate în investigaţie şi nu pot fi recuperate.

    Ministerul Industriei a subliniat totuşi că o investiţie a Volkswagen în Spania de 4,2 miliarde de euro va fi garantată, chiar dacă grupul german analizează măsuri de reducere masivă a costurilor.