BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • REPORTAJ: Să vinzi brazi, cea mai frumoasă meserie din lume

    În Bucureşti, în zona dintre bulevardele Nerva Traian şi Unirii, se găseşte o piaţă mică de produse tradiţionale. De cum îi treci pragul, te îmbie o aromă de vin fiert cu scorţioşară şi cârnat afumat. Într-un colţ al pieţei, într-un perimetru închis, de câteva zeci de metri pătraţi, se află tărâmul brazilor. Sute de brazi de toate dimensiunile, de la jumătate de metru până la trei metri, îşi aşteaptă noii proprietari.

    La vremea prânzului, Ştefania stă deja de şase ore, zgribulită, în mijlocul brazilor. În ciuda frigului în care aşteaptă cumpărătorii, spune veselă că are cea mai frumoasă meserie din lume.

    “Îmi place foarte mult ce fac. Aici vin familii fericite, copii care râd şi care abia aşteaptă să împodobească bradul. Despre aste este vorba – bucuria pe care ţi-o transmit. Nu se poate compara cu nimic”, a povestit Ştefania.

    Oamenii din zonă o cunosc – este pentru al treilea an în care vine, împreună cu familia ei, să vândă brazi în piaţa de pe Nerva Traian. Este un business mic, de familie. Aşteaptă acest moment tot restul anului.

    La târgul de brazi, se găsesc pomi pentru toate buzunarele – de la cei de jumătate de metru, care costă 60 de lei, la cei mai înalţi, de trei metri, care costă 300 de lei.

    “De obicei ăştia mai mici sunt căutaţi pentru birouri, deoarece nu ocupă foarte mult spaţiu, sau de cei care nu au un buget foarte mare. Copiii, în schimb, vor brazii de poveste, aşa cum au văzut în desene animate, brazii bogaţi, dar nu foarte înalţi”, spune Ştefania.

    Locuieşte în apropiere de Bucureşti şi în fiecare zi face naveta. Programul de lucru începe la ora 7.00 şi durează până la ultimul client, chiar şi în Ajun de Crăciun: “Stăm până la ultimul om care este în piaţă, nu putem să închidem şi să plecăm. Oamenii au tedinţa să lase pe ultima sută de metri achiziţionarea bradului, aşa am păţit în fiecare an”.

    Mulţi oameni vin în piaţă cu o zi sau două înainte de Crăciun, în ideea că preţurile scad, însă nu întotdeauna au acest noroc.

    Soţul şi fratele Ştefaniei sunt mai mereu ocupaţi. Unul vinde, iar celălalt fixează, pentru clienţi, pomul în suport. Încearcă să ofere toate serviciile, astfel că vând şi picioare de brad de lemn, care costă 20 de lei, sau de metal, care costă 60 de lei.

    În zona brazilor e mereu forfotă. “Eu caut un brad care să fie bun la preţ, să fie bogat şi să miroasă puternic, nu vreau un brad foarte mare deoarece nu am spaţiu suficient. Am un buget de 200 de lei pentru brad şi decoraţiuni”, spune Aura, care a venit împreună cu mama ei să aleagă pomul de Crăciun, pe care în acest an îl va împodobi în culorile auriu şi roşu.

    Diana şi-a văzut pomul de cum a ajuns: “L-am văzut de la intrare, mi-a plăcut că e bogat şi înalt”. Bugetul ei pentru sărbători este de 3.000 de lei, bani din care trebuie sa cumpere de mâncare, cadouri şi pomul de Crăciun.

    Brazii au bileţele cu preţul pe ei, dar cei mai mulţi clienţi negociază. “Le mai lăsăm puţin la preţ, acolo, pentru sufletul omului, pentru client contează şi 10 lei dacă îi laşi, se simte el bine”, spune femeia care vinde brazi.

  • Cât costă brazii în pieţele din România şi care este tendinţa de cumpărare a românilor din acest an

    ALBA

    În Alba, pomii de Crăciun sunt o raritate în pieţe după ce poliţiştii şi inspectorii Gărzii Forestiere au făcut un control în urma căruia le-au dat amenzi comercianţilor de brazi.

    Astfel, în pieţe preţurile sunt ridicate: un molid costă câteva zeci de lei, iar un brad între 100 şi 500 de lei, în funcţie de mărime.

    În supermarketuri, preţurile variază între 30-40 de lei, pentru un brad de maxim 1,5 metri, şi 150-200 de lei, pentru un brad de doi-trei metri, chiar mai mult pentru unul argintiu.

    În judeţ sunt mai multe firme care vând brăduţi în ghiveci, din producţie proprie sau aduşi din străinătate. Patronul unei astfel de firme, Florin Mărginean, spune că vinde brazi în ghiveci, de diferite dimensiuni, cu preţuri între 200 şi 850 de lei, aceştia fiind foarte căutaţi deoarece după sărbători pot fi replantaţi.

    Şi Direcţia Silvică Alba pune în vânzare brazi şi molizi, numărul fiind însă în funcţie de solicitări. “Estimăm că vom vinde în acest an până în 500 de pomi de iarnă deoarece ne ajustăm oferta în funcţie de solicitările clienţilor. Preţurile fără TVA variază între 10 şi 20 de lei pentru un molid şi 20 şi 30 de lei pentru un brad”, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Alba, Mihai Palamaru.

    Cele mai inedite oferte de brazi se găsesc însă pe site-urile de anunţuri, unde sunt localnici care îşi vând brazii crescuţi în curte. De exemplu, un bărbat din Alba Iulia oferă la vânzare un brad de peste 6 metri, crescut chiar lângă casă, pentru care cere 1.000 de lei. Tot pe astfel de site-uri, o femeie din Abrud vinde coroniţe şi decoraţiuni din crenguţe de brad realizate manual, preţurile variind între 20 şi 35 de lei.

    ARAD

    În Arad, preţurile brazilor vânduţi în pieţe sunt mai mici decât în anii anteriori. Astfel, un brad de aproximativ un metru înălţime poate fi cumpărat şi cu 30 de lei, în timp ce anul trecut preţul pornea de la 50 de lei. Un brad de doi metri costă între 100 şi 250 de lei, în funcţie de coroană.

    Pomii aduşi din Germania, Danemarca sau Olanda sunt mai scumpi, preţul ajungând la 400-500 de lei.

    Marile magazine care au de vânzare brazi naturali au preţuri similare celorpieţe, fiind, de asemenea, mai mici decât în alţi ani.

    Preţurile la brazii artificiali sunt cuprinse între 180 şi 350 de lei pentru cei de 2,10 metri, în funcţie de calitate.

    BUCUREŞTI

    În pieţe, brazii costă între 30 de lei şi peste 200 de lei.

    Totuşi, un brad de patru-cinci metri înălţime costă între 1.200 şi 3.000 de lei, în funcţie de provenienţă sau coroană.

    Vânzătorii oferă brazi aduşi din ţările nordice, însă cumpărătorii aşteaptă ca preţurile să mai scadă. La unele supermarketuri se vând brazi în ghiveci, la 75 de lei, şi molizi în ghiveci, la 45 de lei.

    Cei care doresc un brad natural, cu sau fără rădăcină, direct de la producător, pot merge în Voluntari, la câţiva kilometri de Bucureşti, pentru a alege unul din cei 10.000 de pomi de iarnă (brazi, molizi, pini). Aici, un brad cu rădăcini costă în jur de 85 de lei (preţ fără TVA), având o înălţime între 1,5 şi 2,5 metri, iar unul fără rădăcini costă 50-70 de lei (preţ fără TVA), în funcţie de înălţime.

    BUZĂU

    În pieţele din Buzău, preţul brazilor variază între 50 şi 120 de lei, în timp ce în supermarket-uri pomii de Crăciun costă până la 200 de lei, fiind aduşi din afara ţării.

    În Piaţa Centrală din Buzău, costul brazilor este cuprins între 50 şi 120 de lei, în funcţie de specie şi dimensiuni, preţul fiind în scădere faţă de zilele trecute, când brazii erau şi 150 de lei.

    La un magazin din Buzău se vând brazi aduşi din Germania în trei variante de preţ, în funcţie de mărime: 69 de lei – cei până la 1,75 metri, 99 de lei – cei cu înălţime între 1,75 si 1,95 metri şi 129 de lei – cei între 1,95 metri si 2,35 metri.

    La pepiniera Direcţiei Silvice Buzău se vând doar brazi cu rădăcină, în coşuri de nuiele, care pot fi replantaţi după ce trec sărbătorile, la preţuri între 100 şi 200 de lei, în funcţie de specie şi înălţime. La preţul de vânzare se adaugă 26 de lei, valoarea coşului de nuiele.

    CONSTANŢA

    La Constanţa, preţul brazilor naturali variază între 30 şi 200 de lei, ei putând fi achiziţionaţi din principalele pieţe din municipiu sau de la mall-uri.

    În Piaţa Tomis III, un brad poate fi cumpărat şi cu 50 de lei, însă, în funcţie de înălţime, de cât este de bogat, poate ajunge la 120 de lei, 140 de lei, 180 de lei sau chiar 200 de lei. Comercianţii spun că vânzările merg bine, dar se aşteaptă să crească în apropierea Crăciunului. Tot în Piaţa Tomis III se pot cumpăra coroniţe din brad, preţul acestora plecând de la 10 lei şi ajungând la 25 de lei.

    La intrarea într-un mall din Constanţa a fost amenajat un târg al brazilor de Crăciun. Aici, cel mai ieftin brad costă 70 de lei, dar preţurile ajung şi la 150 de lei. Şi aici pot fi cumpărate crengi de brad, cele mai mari costând 15 lei, iar cele mai mici – 10 lei. Vânzătorii spun că, deocamdată, merge mai bine vânzarea brazilor decât a crenguţelor, dar că, de regulă, acestea din urmă sunt cumpărate cu o zi, două înainte de Crăciun. Tot aici pot fi achiziţionate suporturi de brad, la preţul de 25 de lei.

    Brazii pot fi cumpăraţi şi de la mall-urile de la ieşirea din municipiul Constanţa. Astfel, unul dintre mall-uri oferă pomi de Crăciun la preţul de 30 de lei, însă cu o înălţime maximă de 130 de centimetri. Pe măsură ce brazii sunt mai mari, preţurile cresc, ajungând să coste 50 de lei pentru o înălţime de maxim 170 de centimetri şi 60 de lei pentru cel care ajunge la doi metri.

    La un alt mall există două tipuri de pomi de Crăciun. Cei până în 175 de centimetri costă 80 de lei, iar cei care pot ajunge la 200 de centimetri – 100 de lei. Cei care achiziţionează un brad de la acest mall îl pot aduce în ianuarie tot aici, urmând să primească un cupon de cumpărături de 20 de lei, valabil la anumite produse.

    În mall-uri pot fi găsiţi şi brazi artificiali, la preţuri între 40 şi peste 300 de lei.

    DOLJ

    La Craiova, Piaţa Centrală este principalul punct de vânzare a brazilor, mulţi fiind aduşi din străinătate sau de la Ocolul Silvic Vâlcea, însă spaţii pentru vânzarea pomilor de Crăciun mai sunt în piaţa Craioviţa Nouă şi în cea din cartierul Valea Roşie.

    În Piaţa Centrală, preţurile brazilor variază între 80 şi 130 lei. “Avem brazi pentru toate gusturile, mai înalţi, mai mici, mai bogaţi, dar şi pentru un buget mai mic. Ăia mai mici îi vând cu 80 de lei, dar putem negocia cu cumpărătorul. Am vândut, zilele trecute, un brad cu 250 de lei, dar era mare, frumos, bogat. Eu am brazi aduşi din afară, sunt mai arătoşi decât ceea ce se găseşte pe aici prin piaţă”, spune Silviu Vasile, unul dintre comercianţii din Piaţa Centrală, care are de vânzare brazi importaţi din Danemarca.

    În piaţa Craioviţa Nouă, preţurile sunt puţin mai mici, între 50 şi 100 de lei. De asemenea, craiovenii care nu îşi permit un brad cumpără crenguţe, care costă între 10 şi 15 lei. Totodată, se vând aranjamente de tip coroniţă, al căror preţ porneşte de la 5 lei.

    La supermarketurile din Craiova, preţurile la brazi variază între 49,90 lei şi 129,90, în funcţie de mărime. De asemenea, pot fi cumpăraţi molizi cu o înălţime de până la un metru, care pot fi replantaţi, la preţul de 38,90 lei.

    Brazii artificiali costă între 19,90 lei şi 225 de lei.

    GALAŢI

    La Galaţi, brazii pot fi cumpăraţi din pieţe şi supermarketuri, la preţuri care pornesc de la 20 de lei, dar pot depăşi 1.000 de lei.

    Spre exemplu, în Piaţa Centrală, brazii care nu sunt mai înalţi de jumătate de metru costă 25 de lei, în timp ce brazii între unu şi doi metri se vând la preţuri cuprinse între 40 şi 180 de lei. Brazii mai înalţi de doi metri pot costa şi peste 200 de lei.

    În general, brazii care se vând în Piaţa Centrală sunt aduşi din judeţul Vrancea. “Avem brazi pentru toate buzunarele, de la Lepşa i-am adus. Acum să vină şi clienţii că sunt brazi veritabili”, a afirmat un comerciant de brazi din Piaţa Centrală.

    În această piaţă se pot găsi şi molizi, care provin din Ucraina şi care au preţuri de 40-60 de lei, în cazul celor de 1-1,5 metri înălţime, dar pot ajunge şi la 120 de lei, la cei de doi metri înălţime.

    În piaţa din cartierul Micro 17, cei mai ieftini brazi, aduşi tot din judeţul Vrancea, se găsesc la 20 de lei, iar cei mai scumpi, care pot ajunge şi la trei metri înălţime, costă circa 200 de lei.

    O simplă crenguţă de brad care costă 3-4 lei. “Noi avem un brad artificial cumpărat cu ani în urmă, aşa că nu mai luăm unul nou. O să cumpăr câteva crenguţe să se simtă în casă, de Crăciun, mirosul de brad”, spune o gălăţeancă aflată în piaţa din Micro 17.

    În supermarket-uri oferta este mai diversificată. Aici, cei mai ieftini brazi, dar în ghiveci, se găsesc la 40 de lei, dacă măsoară circa un metru, şi la 75 de lei, dacă au circa 1,5 metri înălţime. În acelaşi magazin, un brad fără ghiveci, de aproximativ 2,5 metri, costă 127 de lei, fiind vorba despre pomi aduşi din judeţul Sălaj. Într-un alt supermarket, un brad în ghiveci, de aproximativ doi metri, costă 490 de lei, iar unul de 4-5 metri înălţime şi cu o coroană bogată se vinde cu 1.400 de lei. Sunt însă şi brazi mai mici de un metru, care costă câteva zeci de lei, sau de aproximativ 1,5 metri, la preţul de circa 150 de lei, fiind vorba despre brazi care provin din zona judeţului Cluj.

    În supermarket-uri se găsesc însă şi brazi artificiali, unul înalt de circa doi metri având un preţ de aproximativ o sută de lei. Dacă bradul are şi alte decoraţiuni şi o instalaţie de lumini, preţul poate ajunge la 250 de lei.

    HARGHITA

    În Harghita, se vând molizi comuni şi argintii, brazi autohtoni, dar şi din Olanda şi Danemarca, la preţuri care încep de la 50 de lei şi ajung la 450 de lei sau chiar mai mult, în funcţie de înălţime şi de aspect.

    În piaţa din Miercurea Ciuc, cei mai ieftini sunt molizii, preţul de pornire fiind de 50 de lei pentru unul destul de firav, nu prea des şi care măsoară un metru sau 1,2 metri, iar cei care ajung până la doi metri costă între 80 şi 120 de lei.

    Brazii sunt mai scumpi, mai ales dacă sunt argintii. Un brad comun, de peste 1,5 metri, se vinde cu 70 de lei şi ajunge la 300 de lei la înălţimea de doi metri. În schimb, un brad argintiu autohton, de 1,5 metri, costă între 100 şi 150 de lei, în funcţie de coronament, iar cei de doi metri ajung şi la 450 de lei. Avantajul pieţei este că preţurile se pot negocia, nu foarte mult însă, pentru că vânzătorii ţin la preţ.

    O firmă comercializează brazi argintii cu rădăcină, în ghivece, înalţi de 1,5 metri cu 300 de lei.

    În pieţele din Odorheiu Secuiesc, se vând molizi, pini şi brazi, la preţuri stabilite în funcţie de înălţime, costul fiind de 50 de lei pe metru, negociabil. Astfel, cei care ştiu să se tocmească pot lua un brad de 1,7 metri, mai puţin bogat şi cu crengi lipsă la bază, la 60-70 de lei.

    Cel mai bine se vând însă brazii din import, aspectuoşi, cu ramurile dispuse uniform. Cei mai frumoşi sunt brazii argintii de Normandia, vânduţi la înălţime, cu 100 de lei/metru.

    “Sunt deosebiţi şi în plus sunt mai ieftini decât brazii autohtoni. Nu merită să mai luăm brazi de la noi, când cu bani mai puţini putem lua un brad mult mai frumos. Eu am negociat şi am reuşit să iau un brad normand înalt de doi metri cu 190 de lei”, a spus Balazs Elemer, unul dintre cumpărători.

    Sunt şi persoane din satele învecinate municipiului care aduc la piaţă brăduţi frumoşi, cu înălţimi între 1,3 şi 1,6 metri, crescuţi în pepinierele proprii, la preţuri de 50-70 de lei. Aceşti pomi se vând însă rapid, câteva zeci de exemplare în mai puţin de o jumătate de oră.

    Direcţia Silvică Harghita a pus la dispoziţie în acest an aproximativ 3.400 de molizi argintii, la preţuri de 40-45 de lei, cei interesaţi fiind invitaţi să meargă la pepinierele din Belchia şi Mărtiniş, pentru a-şi alege pomul de Crăciun, care va fi tăiat de silvicultori pe loc.

    Întrucât tot mai mulţi oameni preferă brazii din import, numărul celor tăiaţi din pădurile harghitene a scăzut în ultimii ani.

    IAŞI

    În pieţele din Iaşi, brazii sunt scoşi la vânzare la preţuri cuprinse între 40 şi 500 de lei, cei mai scumpi fiind cei care depăşesc înălţimea de patru metri.

    Brazii comercializaţi la Iaşi provin atât din producţia internă, fiind valorificaţi prin Direcţia Silvică, cât şi din import, mai ales din Danemarca.

    Cei mai scumpi brazi sunt comercializaţi în piaţa centrală a oraşului, unde preţul ajunge şi la 500 de lei, în cazul brazilor cu înălţimea de peste patru metri.

    “Vânzarea merge cam ca anul trecut, adică nu foarte grozav. Oamenii vin şi se uită, dar puţini cumpără, lumea se aşteaptă să mai scadă preţul în ajunul Crăciunului”, a spus un comerciant din piaţa centrală a Iaşiului.

    În pieţele din cartiere, brazii sunt mai ieftini, preţurile variind între 40 şi 250 de lei.

    Din cauza veniturilor reduse, unii oameni preferă să cumpere doar crenguţe de brad, la trei lei bucata. “Păi de unde să dau eu două milioane pentru un brad? Am luat o crenguţă, pun câteva luminiţe şi aşa fac sărbătorile”, a spus o femeie din Iaşi, aflată la cumpărături în piaţa Nicolina.

    În supermarket-urile din Iaşi, un brad de 1,3 metri costă 30 de lei, în timp ce un molid argintiu în ghiveci – 50 de lei, cei mai scumpi fiind brazii din import, al căror preţ ajunge la câteva sute de lei.

    MEHEDINŢI

    La Drobeta Turnu Severin, brazii se vând doar în centrele comerciale, iar preţurile variază între 80 şi 100 de lei.

    Astfel, un brad în ghiveci, cu înălţimea de 1,2-1,4 metri costă 100 de lei, iar cei fără ghiveci au preţuri cuprinse între 80 şi 100 de lei.

    Anul acesta, deşi au venit mai mulţi comercianţi din judeţul Harghita care au adus brazi şi molizi, ei nu îi pot vinde întrucât riscă să fie amendaţi de poliţişti. Spre exemplu, o familie venită din Harghita cu 100 de brazi şi 300 de molizi stă de câteva zile cu maşina încărcată de marfă şi nu a reuşit să vândă nimic, deşi are autorizaţie eliberată de Primărie, aviz de exploatare şi act de punere în valoare.

    Femeia a declarat că, dacă scoate la vânzare marfa, riscă să fie amendată de poliţişti, întrucât potrivit legii, brazii intră în categoria marterialelor forestiere care se comercializează doar în locuri autorizate. “Noi am venit din Harghita cu marfa, la fel ca în anii trecuţi, pentru că nu este prima dată când venim la Drobeta Turnu Severin. Avem aviz de exploatare, act de punere în valoare, dar Poliţia Economică spune că este o lege care spune că nu se pot comercializa brazi decât în locaţii autorizate în regim silvic, că brazii sunt materiale forestiere. Nu avem autorizaţie de acest gen, pentru câteva zile. Noi nu am plătit decât spaţiul la Primărie”, a explicat femeia.

    În aceeaşi situaţie sunt mai multe persoane care nu îşi pot scoate brazii la vânzare în Drobeta Turnu Severin.

    La începutul săptămânii, poliţiştii au confiscat 410 molizi şi brazi de la doi comercianţi din Harghita, care expuseseră marfa într-o zonă centrală din Drobeta Turnu Severin, unde s-au vândut brazi în anii trecuţi. Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Mehedinţi, Nicolae Lohon, cei doi bărbaţi au fost amendaţi în baza Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

    PRAHOVA

    În judeţul Prahova, brazii se vând în pieţe, în magazinele de bricolaj şi în parcările unor supermarketuri, la preţuri începând de la 50 de lei.

    La Ploieşti, vânzătorii de brazi îşi expun marfa în marile pieţe din oraş, iar preţul porneşte de la 50 de lei şi ajunge până la 200 de lei, în funcţie de înălţime. De asemenea, magazinele de bricolaj au în ofertă brazi din import. În unul dintre aceste magazine se găsesc brazi la preţul de 79 de lei, dar şi molizi la preţuri sub 50 de lei.

    Cei care vor un brad în ghiveci pot cumpăra tot din magazinele de bricolaj, la preţuri ce ajung şi la 300 de lei.

    Brazi se vând şi în parcările unor supermarketuri, la preţuri de 80-90 de lei.

    Cei care au vrut să cumpere un brad românesc au mers la ocoalele silvice, unde preţul a fost puţin peste 40 de lei, însă stocurile s-au epuizat încă de săptămâna trecută, au declarat reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Prahova.

    SIBIU

    La Sibiu, preţul brazilor variază, în funcţie de mărime şi ţara de provenienţă, între 29,99 şi 250 de lei.

    Cu 29,99 de lei cei interesaţi pot cumpăra, dintr-un magazin de bricolaj, un brad care are între 100 şi 130 de centimetri. Acelaşi magazin vinde şi brazi mai mari, preţul acestora fiind cuprins între 49,98 de lei pentru un brad înalt de 140-170 de centimetri şi 124,89 de lei pentru un brad cu o înălţime cuprinsă între 220 şi 250 de centimetri.

    Un alt magazin de bricolaj vinde brazi la preţuri cuprinse între 49,90 şi 129 de lei, pornind de la cei de 130-160 de centimetri şi ajungând la cei de doi metri şi jumătate. În plus, acelaşi magazin vinde molizi la preţul de 42,90 de lei.

    Brazii vânduţi de cele două magazine de bricolaj sunt din Normandia.

    Tot brazii de import sunt majoritari şi în pieţele din oraş. În cea mai mare dintre acestea, Piaţa Cibin, se vând, în general, brazi din Germania la preţuri cuprinse între 100 şi 200 de lei. Avantajul în piaţă este că vânzătorii se arată dispuşi să negocieze preţul.

    Brazii româneşti costă între 70 şi 150 de lei şi sunt aduşi din alte judeţe ale ţării, pentru că Direcţia Silvică din Sibiu a anunţat că nu scoate brazi pe piaţă, pentru al treilea an consecutiv. “Pomii care se recoltau pentru comercializare făceau parte din regenerările naturale de sub masiv, fiind crescuţi printre ceilalţi arbori maturi, în amestec, brad cu fag. La ora actuală, cei existenţi sunt de dimensiuni mici şi abia în doi-trei ani vor ajunge la dimensiunile corespunzătoare pentru a putea fi recoltaţi”, a declarat Gheorghe Soare, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Sibiu.

    Tot brazi de import vând, în piaţă, comercianţii de flori. Aceştia au adus din Olanda brazi înalţi, cu coroana simetrică, pe care îi vând cu preţuri cuprinse între 100 şi 250 de lei.

    Se vinde, de asemenea, cetină de brad pentru cei care nu-şi doresc neapărat brazi mari. Preţul unui brăduţ din cetină este cuprins între 15 şi 50 de lei, în funcţie de mărime şi de ţara de provenienţă a pomului din care a fost tăiată cetina – Olanda, Germania sau România.

    În pieţe, comercianţii se plâng că nu au încă vânzare, dar se aşteaptă ca numărul cumpărătorilor să crească săptămâna viitoare.

    SUCEAVA

    La Suceava, brazii pot fi găsiţi în pieţe cu preţuri între 30 şi 50 de lei, iar Direcţia Silvică Suceava vinde pomi de Crăciun cu preţuri pornind de la 20 de lei, în funcţie de înălţime.

    De asemenea, persoane private vând brazi care au şi conuri şi au crengile mai dese cu preţuri cuprinse între 150 de lei şi 300 de lei, dar preţul este în general negociabil.

    Totodată, pot fi achiziţionaţi brăduţi confecţionaţi artizanal din crengi de brad, iar preţurile pornesc de la 10-15 lei pentru unul cu înălţimea de sub jumătate de metru, dar pot ajunge şi la 70-80 de lei la cei de un metru sau mai înalţi.

    În centre comerciale sunt aduşi brazi de import, care se vând cu preţuri cuprinse între 40 şi 125 de lei, în funcţie de înălţime, dar şi brazi sau molizi în ghivece, la preţuri între 40 şi 100 de lei.

    TIMIŞ

    La Timişoara, brazii pot fi cumpăraţi din principalele pieţe din oraş şi din supermarketuri.

    Brazi autohtoni se găsesc în Piaţa 700 din Timişoara, situată în apropierea centrului oraşului, la preţuri ce pornesc de la 150 de lei.

    Cei care doresc să achiziţioneze brazi din import trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar. Astfel, un brad importat din Danemarca sau din Ungaria costă 200-400 de lei. De exemplu, un brad de import de 2,5 metri în Piaţa 700 din Timişoara costă 500 de lei.

    Timişorenii pot achiziţiona şi brazi în ghiveci, de cel mult un metru, care au preţuri între 50 şi 70 de lei, în Piaţa 700.

    În marile magazine, însă, preţurile sunt mai mici, iar brazii sunt aduşi din import. Într-un supermarket din Timişoara, brazii se vând cu preţuri cuprinse între 40 şi 120 de lei.

    Vânzătorii spun că anul acesta foarte multă lume s-a orientat înspre supermarketuri în ceea ce priveşte brazii de Crăciun. “Oamenii vin să îşi facă tot felul de cumpărături în supermarket şi nu se mai bagă prin pieţe, ci cumpără de la noi şi brazii”, a spus un vânzător dintr-un supermarket.

    VASLUI

    La Vaslui, preţul brazilor în pieţe variază între 40 şi 120 de lei, în funcţie de mărime şi de coronament, ceea ce îi determină pe mulţi să alegă o variantă mult mai avantajoasă, cea a achiziţionării unei crengi de brad, care costă 2-3 lei.

    “De mai mulţi ani preferăm această variantă mult mai economicoasă. Avem un brad artificial pe care-l împodobim cu tot ceea ce înseamnă globuri, beteală şi instalaţii luminoase, iar din crengile cumpărate din piaţă, pe care nu dăm mai mult de 2-3 lei bucata, facem coroniţe pe care le punem pe uşa de la intrare în casă, ca să simţim mirosul de sărbători”, a declarat Ioan Vârlan.

    În magazinele de bricolaj din municipiul Vaslui, costul unui brad de Crăciun în ghiveci este de minimum 75 de lei, însă acesta nu depăşeşte câteva zeci de centimetri ca înălţime.

  • CRĂCIUN 2015: Cele mai frumoase locuinţe decorate pentru sărbătorile de iarnă – FOTO

    Un împătimit al sărbătorilor de iarnă se cunoaşte în funcţie de modul în care îşi decorează locuinţa, atât pe exterior, cât şi în interior. Beculeţe, figurine de iarnă, cadouri împrăştiate prin curte şi un Moş Crăciun ce coboară cu sania de pe acoperiş sunt doar câteva dintre decoraţiunile “must have” când vine vorba de a arăta tuturor cât de mult iubim minunata sărbătoare din sezonul rece.

    Astfel, pentru a fi siguri că noaptea de 24 spre 25 decembrie este una cu adevărat luminată, oamenii se pregătesc din timp cu cele mai inedite decoraţiuni. Şi cum prima impresie este cea mai importantă, iată câteva imagini cu diverse locuinţe al căror exterior a fost transformat într-o adevărată poveste de Crăciun.

    Cu siguranţă locuinţa de mai jos va fi vizitată de Moş Crăciun, mai ales că este semnalizată cum nu se poate mai bine.

     

    Prea mult? Niciodată nu este prea mult atunci când vine vorba de a decora o locuinţă pentru Crăciun, ar spune proprietarii casei de mai jos.

     

    O casă imensă, decoraţiuni pe măsură!

     

    Brazi, reni, stele, Moş Crăciun şi fel de fel de beculeţe. Aşa s-au asigurat cei care locuiesc în casa de mai jos că Moş Crăciun va găsi locul unde să lase cele mai frumoase cadouri.

     

    Un alt exemplu de locuinţă împodobită cu “toate cele necesare”.

     

    O casă decorată cu mai multe versiuni ale lui Moş Crăciun şi ceva zăpadă reprezintă cadrul ideal pentru întâmpinarea sărbătorilor de iarnă.

     

    Cine spune că omul de zăpadă este banal? Cei care au decorat această locuinţă au găsit metoda perfectă de a-i face pe oameni să privească spre curtea lor. Acolo, omul de zăpadă este un iubitor al motociclismului, după cum se vede din poza de mai jos.

     

    Nici interiorul locuinţelor nu rămâne la fel în perioada sărbătorilor de iarnă. Fie că vorbim de lumânări cu miros de portocală şi scorţişoară, brazi frumos impodobiţi sau fulgi de nea atârnaţi la geam, imaginile următoare ilustrează câteva cadre de vis, în care ne-am putea regăsi cu toţii.

     

    Exemplul de mai jos arată că unii oameni îşi decorează locuinţele până la cel mai mic detaliu şi au grijă ca pereţii, vitrinele şi bradul să fie împodobite corespunzător.

     

    În plus, cadrul următor arată că putem fi şi inventivi în această perioadă, folosind ciorapii pe post de ornamente de Crăciun.

     

    Ce te faci când nu ai un brad de Crăciun? Improvizezi!

     

    Ghirlanda frumos aranjată pe scări, o floare specifică sărbătorilor de iarană şi un brad natural acoperit de luminiţe. Iată un exemplu de aranjament pentru interior care să te inspire şi pe tine.

     

    Nimic nu este uitat în preajma Crăciunului, astfel că tacâmurile au fost şi ele îmbrăcate în haine de sărbătoare.

     

    Toate acestea pentru ca la final, în dimineaţa zilei de 25 decembrie, să găsim cele mai frumoase cadouri sub bradul împodobit!

     

  • Cristina Bălan, fosta solistă a trupei Impact, a câştigat “VOCEA ROMÂNIEI”

    Vineri, începând cu ora 20.30, cel de-al cincilea sezon al show-ului “Vocea României”, de la Pro TV, şi-a desemnat câştigătoarea – Cristina Bălan. Aceasta este cel de-al cincilea artist care câştigă show-ul “Vocea României”, după Ştefan Stan, Julie Mayaya, Mihai Chiţu şi Tiberiu Albu.

    În marea finală s-au luptat Cristina Bălan, din echipa lui Tudor Chirilă, Michel Kotcha şi Tobi Ibitoye, din echipa lui Smiley, şi Tomi Weissbuch, din echipa lui Marius Moga. Loredana nu a avut un concurent în finală.

    În urma voturilor telespectatorilor, Cristina Bălan a fost câştigătoarea trofeului “Vocea României” şi a marelui premiu, în valoare de 100.000 de euro.

    Pe locul al doilea în finala “Vocea României” s-a situat Tomi Weissbuch, pe locul al treilea – Tobi Ibitoye, iar pe poziţia a patra – Michel Kotcha.

    În cadrul marii finale a show-ului “Vocea României”, care a durat circa patru ore, Cristina Bălan a încântat juriul, publicul şi telespectatorii cu trei piese. Cristina Bălan a interpretat singură melodia “This Is My Life”, a cântăreţei Shirley Bassey. Totodată, Cristina Bălan a cântat împreună cu antrenorul ei melodia “Vama Veche”, iar Tudor Chirilă a surprins publicul şi telespectatorii în momentul în care şi-a dat jos tricoul şi a rămas la bustul gol. De asemenea, Cristina Bălan a cântat alături de Corul Regal, dirijat de Eduard Dinu, melodia “The Show Must Go On”, a trupei Queen.

    După anunţarea rezultatului competiţiei, Cristina Bălan a izbucnit în lacrimi, fiind îmbrăţişată de soţul său şi de antrenorul ei, Tudor Chirilă, pe scena show-ului “Vocea României”.

    Finala “Vocea României” a fost presărată cu numeroase momente artistice, iar gazda show-ului a fost Pavel Bartoş.

    Telespectatorii au avut parte şi de două surprize, care au fost aduse pe scena competiţiei de trupa rock Viţa de Vie şi de fostul câştigător al emisiunii “Vocea României” Tiberiu Albu şi de colegii lui din formaţia Fameless.

    Totodată, chiar dacă Loredana nu a avut un concurent în finală, echipa antrenoarei a fost reprezentată de patru dintre cele mai bune voci ale sale din acest sezon, care au cântat împreună cu ea.

    Cristina Bălan, fostă solistă a trupei Impact, a studiat muzica încă din clasele primare. Mult mai târziu a ajuns studentă la Conservator, dar a renunţat după doi ani la acesta din cauză că se plictisise de prea multă teorie, conform Pro TV. În 1998, Cristina Bălan a participat la un casting pentru a intra în trupa Impact, iar mai târziu a înfiinţat trupa ABCD.

    De un an şi zece luni, Cristina Bălan, în vârstă de 34 de ani, este mama unor gemeni, Toma David şi Matei Nikolas. În această perioadă, Cristina Bălan şi-a dedicat timpul creşterii celor doi băieţei, dar spune că nu poate să renunţe la pasiunea sa pentru muzică. Acesta este motivul pentru care a decis să participe la “Vocea României”.

  • ONU: Peste 60 de milioane de oameni au fugit din calea războiului şi violenţelor în 2015

    Numărul refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi persoanelor nevoite să se strămute în interiorul ţărilor lor a crescut puternic în prima jumătate a acestui an, iar până la sfârşitul anului urmează să atingă un nivel “devastator”, preconizează Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) într-un raport.

    “În contextul în care, de la începutul anului şi până până în prezent, aproape un milion de oameni au traversat Mediterana ca refugiaţi şi migranţi, iar conflictele din Siria şi din alte ţări continuă să genereze o suferinţă umană fără precedent, anul 2015 este susceptibil să depăşească toate nivelurile-record înregistrate anterior în privinţa deplasărilor forţate la nivel mondial“, preconizează UNHCR.

    În total, 59,5 milioane de persoane – un nivel record – au fost nevoite să îşi abandoneze locuinţele. Însă nivelul din acest an “a depăşit mult 60 de milioane” de persoane, se arată în raport.

    Acest lucru înseamnă că una din 122 de persoane de pe planetă este o persoană care a fost nevoită să-şi abandoneze locuinţa, potrivit Agenţiei ONU.

    “Deplasările forţate afectează profund perioada în care trăim”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres, citat într-un comunicat.

    “Niciodată nu a existat o nevoie mai mare de toleranţă, compasiune şi solidaritate faţă de persoane care au pierdut totul”, a subliniat el.

    Cel puţin cinci milioane de persoane au fost nevoite să se strămute în prima jumătate a acestui an, dintre care 4,2 milioane de persoane au rămas în interiorul ţării în care trăiesc, iar alţi aproximativ 893.000 de oameni s-au refugiat în străinătate – adică în medie 4.600 de persoane au devenit refugiaţi zilnic, se arată în raport.

    Până la sfârşitul lui iunie, 20,2 milioane de oameni trăiau ca refugiaţi în întreaga lume, reprezentând o creştere de 45% faţă din nivelul din 2011.

    Principalul factor este nemilosul război din Siria, care a detrminat, până în iunie, 4,2 milioane de oameni să se refugieze, potrivit UNHCR.

    Fără acest factor, creşterea la nivel mondial a numărului de refugiaţi, începând din 2011 şi până la jumătatea lui 2015, ar fi fost de doar 5%, apreciază Agenţia ONU.

    UNHCR a subliniat totodată că actuala criză a migraţiei din Europa – cea mai gravă cu care se confruntă bătrânul continent de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent – este doar parţial reflectată în acest nou bilanţ, deoarece numărul nou-sosiţilor a crescut în mod dramatic în a doua jumătate a lui 2015, o perioadă care nu este acoperită în raport.

    Numărul solicitărilor de azil a crescut cu 78%, la aproape un milion, în comparaţie cu primul semestru din 2015, se arată în raport.

    În Germania au fost depuse cele mai multe solicitări de azil în primul semestru – şi anume 159.000, aproape tot atâtea câte s-au depus în 2014.

    Însă situaţia s-a deteriorat puternic începând din iunie, iar Germana aşteaptă să primească un milion de azilanţi până la sfârşitul acestui an.

    Germania este urmată de Rusia în privinţa numărului de solicitări de azil. Rusia a primit 100.000 de solicitări de azil în prima jumătate a lui 2015, în principal de la oameni care au fugit din calea războiului din Ucraina.

    Per ansamblu, numărul persoanelor strămutate pe plan intern – care nu include persoanele ce s-au întors acasă – a crescut cu două milioane în primele şase luni ale acestui an şi atinge 34 de milioane, se arată în raport.

    În Yemen, o ţară devastată de război, 933.500 de persoane au fost strămutate pe plan intern în prima jumătate a acestui an, în timp ce războiul din Ucraina a determinat 559.000 de oameni să facă acest lucru, iar în Republica Democratică Congo 558.000 de persoane au fost nevoite să plece din zonele în care trăiau în alte zone din interiorul ţării în aceeaşi perioadă.

    UNHCR avertizează însă că numărul persoanelor strămutate pe plan intern la nivel mondial este mai mare, având în vedere faptul că raportul acoperă doar ţări în care Agenţia ONU oferă protecţie acestor persoane, dar şi nu ţări în care aceste persoane se află sub protecţia autorităţilor naţionale respective.

  • Şosetele inteligente care ştiu când ai adormit şi pun pe pauză show-ul pe care-l urmăreai

    Mulţi dintre noi urmărim seriale sau filme înainte de culcare şi de multe ori adormim înainte ca show-ul să se termine.

    Cineva s-a gândit la această problemă şi a propus o soluţie. Netflix, , a dezvoltat o pereche de şosete inteligente care “citesc” corpul individului şi ştiu când acesta a adormit, apoi opresc serialul sau filmul pe care-l urmărea, scrie Business Insider.

    Cum funcţionează?

    Şosetele Netflix utilizează un accelerometru care detectează mişcarea, iar atunci când piciorul nu s-a mişcat de ceva timp Netflix se opreşte. De asemenea, şosetele au un led care se aprinde pentru a te înştiinţa că programul o să fie pus pe pauză, însă dacă utilizatorul se mişcă numerotarea inversă se opreşte.

    Sistemul nu este perfect, dar, trebuie să recunoaşteţi, este un produs interesant.

  • ANALIZĂ KPMG: Două treimi dintre şefii firmelor din România văd o situaţie economică mai bună în 2016

    Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimişti din regiune, având în vedere că, în medie, 51% dintre respondenţii din regiune cred că situaţia economică se va îmbunătăţi într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale şi doar 15% se aşteaptă la vremuri mai grele, arată sondajul realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015”, realizat în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).

    Aproape toţi managerii din România care au participat la sondaj (98%) consideră economia subterană o problemă, faţă de 73% în regiune, iar 39% au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) şi frauda de TVA (21%).

    Totodată, oamenii de afaceri din România au o încredere mai mare în evoluţia pozitivă a euro decât a respondenţilor din celelalte ţări din regiune.

    La sondaj, realizat online în septembrie, au participat 731 directori executivi şi proprietari de companii din România, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, care şi-au exprimat opinia cu privire la economiile lor naţionale, moneda Euro, investiţii străine, mediul fiscal şi politica de remunerare şi angajare a companiei lor.

    “Dintre cei intervievaţi la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creşterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurenţa acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenţi care se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaţilor (potrivit unui procent de 42% dintre respondenţi) şi creşterea cererii pe piaţa internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori”, se arată în comunicatul KPMG.

    Puţin peste jumătate (53%) dintre respondenţii din ţările ECE nu intenţionează să modifice numărul angajaţilor, iar 36% dintre companii planifică angajări, în timp ce 12% intenţionează să facă disponibilizări de personal.

    De asemenea, 58% dintre participanţii la sondaj intenţionează să crească salariile angajaţilor, în scădere totuşi faţă de sondajul precedent, de la 69%.

  • INCENDIUL din Colectiv: Cristian Popescu Piedone, pus sub control judiciar pe cauţiune, stabilită la 1,5 milioane de lei

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, că în cazul lui Cristian Popescu Piedone, cercetat pentru abuz în serviciu, a fost luată măsura controlului judiciar pe cauţiune, pentru o perioadă de 60 de zile, începând de vineri 18 decembrie.

    Cristian Popescu Piedone trebuie să depună în termen de 10 zile cauţiunea de 1,5 milioane de lei (aproximativ 330.000 de euro), care va fi consemnată pe numele fostului primar al Sectorului 4, la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la o unitate bancară.

    În perioada în care va fi sub control judiciar, Cristian Popescu Piedone are interdicţie să părăsească ţara şi să se apropie sau să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar. Fostul primar trebuie să meargă la Poliţia Sectorului 4 în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să se prezinte la DNA sau la instanţă ori de câte ori este chemat, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa, să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de subzistenţă, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestru asigurător pe sume de bani şi alte bunuri ale lui Cristian Popescu Piedone. Sechestru asigurător a fost pus şi pe bani şi bunuri ale Aureliei Iofciu, Luminiţei Larisa Ganea şi Sandrei Ramona Moţoc, la data faptelor funcţionare în Primăria Sectorului 4.

    Fostul primar Cristian Popescu Piedone a fost vineri la DNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă luarea măsurii preventive şi a măsurilor asigurătorii, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu şi fals în legătură cu autorizarea clubului Colectiv, unde în 30 octombrie a izbucnit incendiul în urma căruia au murit 62 de persoane.

    Fostul primar al Sectorului 4 a fost şi miercuri la DNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă că urmărirea penală în cazul său a fost extinsă pentru noi fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv pentru că a mai autorizat o firmă cu încălcarea legilor privind apărarea împotriva incendiilor.

    În acelaşi dosar, anchetatorii au extins cercetările şi faţă de Aurelia Iofciu, şef Serviciu autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi de Ramona Sandra Moţoc, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu, la data faptelor, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la fals intelectual.

    Potrivit ordonanţei procurorilor de extindere a urmăririi penale, în perioada 12 noiembrie 2014- 30 ianuarie 2015, în calitate de primar al Sectorului 4 Bucureşti, Cristian Popescu Piedone “şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prevăzute în Legea nr. 307/12.07.2006, HGR 1739/06.12.2006 şi Ordinul MAI nr. 3/2011, prin aceea că a emis un acord şi o autorizaţie de funcţionare necesare desfăşurării activităţii de către o societate comercială (alta decât SC Colectiv Club SRL)”.

    “Pentru a autoriza funcţionarea acestei societăţi comerciale, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone a emis documentele administrative (acordul şi autorizaţia de funcţionare), prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că firma respectivă îndeplinea cerinţelor legale necesare avizării”, se arată în documentul anchetatorilor.

    Potrivit sursei citate, Aurelia Iofciu şi Sandra Ramona Moţoc l-ar fi sprijinit pe fostul primar al Sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menţionată le-a avizat.

    Procurorii anticorupţie au deschis un dosar de abuz în serviciu după incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 62 de persoane.

    În acest dosar, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe Cristian Popescu Piedone, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, pentru emiterea autorizaţiei pentru local fără avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) privind securitatea la incendiu.

    Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.

    Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel.

    Într-un alt dosar, procurorii militari din DNA i-au trimis în judecată, în 4 decembrie, pe ofiţerii ISU Bucureşti-Ilfov Antonina Radu şi Petrică George Matei, ambii în arest preventiv, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

    Procurorii militari din DNA susţin că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. 

  • STAR WARS 7 – Trezirea Forţei se lansează în România. Cum arată actorii după 38 de ani – GALERIE FOTO

    Han Solo, prinţesa Leia Organa şi Luke Skywalker sunt cei trei care au devenit idolii unei lumi întregi după ce în 1977, George Lucas a lansat Star Wars– A New Hope. Pentru actorii principali, Harrison Ford, Carrie Fisher şi Mark Hamill apariţia în acest film a fost o rampă de lansare.

    38 de ani mai târziu, cei trei protagonişti apar din nou împreună în cel de-al şaptelea episod al seriei, de această dată ca personaje secundare, dar numele lor pe afiş fac Star Wars Episodul VII – Trezirea Forţei şi mai atractiv pentru fani.

    De-a lungul celor şase episoade care au apărut în cinematografe, alte personaje au făcut istorie, precum Anakin Skywalker, Padme Amidala sau Obi-Wan Kenobi.

    Harrison Ford – Han Solo

    Carrie Fisher – Leia Organa

    Mark Hamill – Luke Skywalker

    Anthony Daniel – C- 3PO

    Kenny Baker – R2-D2

    Peter Mayhew – Chewbacca

    Billy Dee Williams – Lando Calrissian

    Denis Lawson – Wedge Antilles

    Jake Lloyd – Anakin Skywalker copil

    Hayden Christensen – Anakyn Skywalker adult

    Ewan McGregor – Obi-Wan Kenobi

    Natalie Portman – Padme Amidala

    Liam Neeson – Qui-Gon Jinn

    Samule L Jackson – Mace Windu

  • V-aţi întrebat vreodată câţi bani există în lume?

    V-aţi întrebat vreodată câţi bani există în lume? Cineva s-a gândit la asta şi a realizat un infografic astfel încât cifre abstracte (trilioane de dolari) să fie mai uşor de înţeles.

    Ierarhia începe cu cea mai mică piaţă, Bitcoin-ul (5 miliarde de dolari), apoi Argintul (14 miliarde de dolari şi ajunge la pieţe uriaşe de peste 600 de trilioane de dolari.

    Pentru o analiză completă vedeţi imaginea de mai jos.