BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • DOSARUL Colectiv: Curtea Militară de Apel decide luni dacă angajaţii ISU George Matei şi Antonina Radu rămân în arest

    Cei doi căpitani ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov au fost trimişi în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, pe 4 decembrie, în stare de arest. Tribunalul Militar a trebuit să verifice temeinicia măsurii şi a dispus menţinerea acesteia. Decizia a fost contestată de George Matei şi Antonina Radu.

    Curtea Militară de Apel judecă luni contestaţia celor doi căpitani ai ISU Bucureşti-Ilfov şi decide dacă menţine arestul preventiv în cazul lor.

    Căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei au fost trimişi în judecată de DNA, în 4 decembrie, fiind acuzaţi că au făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.

    În plus, ISU Bucureşti-Ilfov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 29.680 de lei, reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului din clubul Colectiv.

    “Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii cpt. Radu Antonina şi cpt. Matei George Petrică, la momentele controalelor efectuate la Clubul Colectiv aparţinând SC Colectiv Club SRL, dar şi prin efectuarea unor acte contrare atribuţiilor de serviciu în timpul programului de lucru, cei doi au creat premisele, în condiţiile permiterii funcţionării societăţii în lipsa autorizaţiei pentru securitate la incendiu, producerii dezastrului din 30.10.2015, consecinţa fiind prejudicierea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov cu suma de 29.680 lei, reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului de la data menţionată, costuri constând în utilizarea autospecialelor de intervenţie, precum şi cheltuielile cu personalul implicat în intervenţie”, se menţionează în rechizitoriu.

    De asemenea, în cauză s-au constituit parte civilă şi părinţii uneia dintre victimele incendiului de la Colectiv, decedată pe 1 noiembrie, “apreciindu-se că una din urmările imediate produse prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu a fost lezarea dreptului la viaţă, fără a se menţiona cuantumul acestor pretenţii civile”.

    “Prin aceleaşi fapte inculpaţii cpt. Radu Antonina şi cpt. Matei George Petrică au adus atingere drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice şi au manifestat dispreţ faţă de garantarea dreptului constituţional la viaţă şi integritate fizică şi psihică aşa cum este reglementat în cuprinsul art. 22 alin. 1 din Constituţia României”, se menţionează în rechizitoriu.

    Conform documentului citat, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei, clubul Colectiv ar fi realizat un folos necuvenit în valoare de 62.298 lei, “reprezentând profitul net pe care societatea comercială l-a realizat în perioada ce interesează cauza”.

    Procurorii DNA susţin că, deşi au făcut mai multe deplasări la SC Colectiv Club SRL, Antonina Radu şi Petrică George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

    Mai mult, potrivit procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.

    Pentru recuperarea prejudiciului de de 92.978 lei ( 29.680 lei reprezentând pagubă cauzată ISU Bucureşti- Ilfov, instituţie subordonată I.G.S.U. şi 62.298 de lei cuantumul folosului necuvenit obţinut de SC Colectiv Club SRL ca urmare a ilicitului săvârşit de inculpaţi ), respectiv a sumei ce urmează a fi precizată de către părţile civile, procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurător asupra a două apartamente din Capitală aparţinând Antoninei Radu, respectiv lui Petrică George Matei.

    Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.

  • LaDoiPaşi, concept de franciză menit să sprijine mici comercianţi

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Talibanii neagă informaţia din presă potrivit căreia liderul lor s-ar fi întâlnit cu Vladimir Putin

    Săptămâna trecută, un oficial rus de rang înalt a declarat că interesele Rusiei “coincid în mod obiectiv” cu cele ale talibanilor în lupta împotriva grupării Stat Islamic, care are un bastion în estul Afganistanului, relatează Reuters în pagina electronică.

    Oficialul preciza că au fost stabilite canale de comunicaţii cu talibanii pentru a face schimb de informaţii.

    Moscova, care în prezent conduce o campanie de bombardamente în Siria împotriva grupării Stat Islamic, este îngrijorată de posibila extindere a mişcării radicale din Afganistan în statele vecine precum Tadjikistan sau Uzbekistan.

    Talibanii au afirmat într-un comunicat că sunt în contact cu ţări din regiune, dar au precizat că nu au discutat despre un sprijin împotriva Statului Islamic.

    “Emiratul Islamic are contacte cu multe ţări regionale pentru a pune capăt invaziei americane din ţara noastră şi considerăm că acesta este dreptul nostru legitim”, a subliniat organizaţia islamistă.

    “Dar nu vedem nevoia de a primi ajutor din partea nimănui referitor la Daesh (gruparea SI-n.r.) şi nici nu am contactat sau discutat cu cineva despre acest lucru”, au adăugat talibanii.

    Publicaţia britanică The Sunday Times a citat un comandant taliban care afirma că Putin s-a întâlnit în septembrie cu liderul talibanilor, mollahul Akhtar Mansour, pentru a discuta despre un posibil sprijin din partea Rusiei.

    “Putin s-ar fi întâlnit cu Mansour la cină, seara târziu, la o bază militară din Tadjikistan, în septembrie”, a relatat publicaţia, adăugând că un purtător de cuvânt al Kremlinului a precizat că aceste informaţii “nu sunt relevante”.

    Mansour, mult timp adjunct al fondatorului mişcării talibane, mollahul Mohammad Omar, a preluat conducerea grupării după anunţul din iulie potrivit căruia Omar a murit în urmă cu peste doi ani, iar decesul său a fost ţinut secret.

    Militanţii talibani au avut confruntări cu grupări care au jurat credinţă organizaţiei Stat Islamic, în special în provincia estică Nangarhar, unde contestă conducerea talibanilor asupra insurgenţei.

    Confruntarea ar putea avea de asemenea legătură cu o luptă internă între talibani, întrucât unii dintre ei resping conducerea lui Mansour.

  • China adoptă politica “un cuplu, doi copii” în locul politicii copilului unic

    “Statul susţine ideea ca unui cuplu să i se permită să aibă doi copii”, se arată în noua lege privind populaţia şi planificarea familială.

    Această prevedere pune capăt controversatei politici a copilului unic, relaxată în ultima perioadă.

    “În vederea promovării unei creşteri echilibrate a populaţiei, China va continua să susţină politica naţională de bază cu privire la controlul populaţiei şi să-şi îmbunătăţească strategia privind dezvoltarea populaţiei”, anunţa Partidul Comunist Chinez (PCC) în octombrie, când au apărut primele informaţii despre modificarea legii.

    “China va implementa deplin politica «un cuplu, doi copii», într-un răspuns proactiv la problema îmbătrânirii populaţiei”, sublinia partidul unic.

    Potrivit lui Lu Jiehua, un sociolog de la Universitatea Beijing, această politică vizează 100 de milioane de cupluri.

    China, care are în prezent o populaţie de peste 1,3 miliarde de persoane, a instituit aşa-numita politică a copilului unic, într-o încercare de controlare a creşterii populaţiei, în anii ’70.

    Atunci când propaganda nu a dat rezultate, oficiali locali au recurs la avorturi, amenzi usturătoare şi sterilizare forţată.

    Decizia de a pune capăt restricţiilor a fost luată în urma unei reuniuni de patru zile a unor oficiali de rang înalt din cadrul PCC, la un hotel din Beijing, potrivit lui David McKenzie, un fost corespondent CNN în China.

    Această modificare a fost prefigurată de o schimbare la nivelul propagandei, potrivit corespondentului, care precizează că în vechile reclame apăreau părinţi cu un copil, însă într-o reclamă recentă apare un băiat care împarte nu prea încântat o jucărie cu sora sa mai mică.

    – Insuficient

    Amnesty International avertizează, într-un comunicat, că această schimbare de politică este “insuficientă”.

    “Cuplurile cu doi copii pot fi supuse în continuare unor forme coercitive şi intruzive de contracepţie şi chiar unor avorturi forţate – asimilabile torturii”, a declarat cercetătorul chinez William Nee.

    “Statul nu are nicio treabă să reglementeze câţi copii au oamenii”, a subliniat el.

    China a început o relaxare a controversatei sale politici a copilului unic în ianuarie 2014, permiţând cuplurilor să aibă doi copii în cazul în care mama sau tatăl sunt la rândul lor copii unici.

    Această decizie a fost salutată drept o măsură importantă de liberalizare a restricţiilor vechi de trei decenii, însă date publicate în ianuarie 2015 sugerau că mai puţine persoane decât se estima au făcut acest pas pentru a-şi mări familia.

    Aproape un milion de cupluri eligibile în cadrul noilor reglementări au solicitat, la nivel naţional, să aibă al doilea copil, anunţa presa de stat la vremea respectivă. Oficiali din domeniul sănătăţii apreciau că această politică avea să conducă la două milioane de naşteri la momentul anunţării ei şi estimau că aproximativ 11 milioane de cupluri erau eligibile.

    Potrivit Guvernului, China ar putea deveni ţara cu cea mai bătrână populaţie din lume în doar 15 ani, cu peste 400 de milioane de persoane în vârstă de peste 60 de ani.

    Populaţia îmbătrânită va reprezenta o povară pentru serviciile în domeniul sănătăţii şi sociale, potrivit unor cercetători, iar cea de a doua economie mondială va fi nevoită să depună eforturi să-şi menţină ritmul creşterii economice.

    “China a început deja să resimtă o criză, aflată în plină desfăşurare, în ceea ce priveşte evoluţia demografică”, îi spunea anul acesta lui McKenzie de la CNN Wang Feng, un profesor de la Universitatea Fudan, un influent expert în demografia Chinei.

    “Istoria va privi înapoi către politica copilului unic şi o va considera drept una dintre cele mai grave erori politice pe care China le-a comis în istoria sa modernă”, aprecia el.

    În opinia lui Wang, această politică a copilului unic a fost ineficientă şi inutilă, având în vedere că rata fertilităţii intra deja în scădere în anii ’80.

  • Armata irakiană anunţă prima sa victorie importantă împotriva Statului Islamic la Ramadi

    Toţi combatanţii SI au părăsit complexul guvernamental, încercuit, şi “nu mai opun nicio rezistenţă”, a declarat Sabah al-Numan, un purtător de cuvânt al forţelor irakiene antiteroriste de elită.

    Însă zona este necesar să fie curăţată de mine şi capcane explozive, instalate de SI, înainte ca trupele irakiene să poată intra, a precizat el.

    “Forţele noastre vor pătrunde în complex în următoarele ore”, a anunţat purtătorul de cuvânt.

    “Controlarea acestui complex înseamnă că ei (jihadiştii din cadrul SI) au fost înfrânţi”, a subliniat al-Numan.

    “Următoarea etapă este curăţarea buzunarelor (de rezistenţă) care ar mai putea să existe aici şi în oraş”, a anunţat el.

    Preluarea controlului asupra acestui complex este extrem de importantă în vederea recuceririi întregului oraş, în care s-ar fi baricadat aproximativ 400 de jihadişti.

    Ajutate de raidurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite, membri ai forţelor antiteroriste de elită din cadrul armatei irakiene au pătruns relativ uşor, marţi, în centrul oraşului Ramadi.

    Înaintarea le-a fost însă încetinită, în ultimele zile, de către dispozitive explozive, lunetişti şi atacatori sinucigaşi jihadişti, iar ei au avansat foarte încet către sediul Guvernului proovincial, de care s-au apropiat duminică.

    După eliberarea oraşului Tikrit, situat la nord de Bagdad, în aprilie, recucerirea oraşului Ramidi, situat la 130 de kilometri vest de Bagdad, ar reprezenta o nouă victorie pentru forţele armate şi premierul Haider Al-Abadi – prima la care nu participă miliţii şiite susţinute de către Iran, care nu iau parte la această bătălie, pentru a evita astfel să alimenteze resentimentele locuitorilor acestei regiuni cu populaţie majoritar sunnită.

    Contactat de Le Monde, Patrick Martin, de la Institute for the Study of War, apreciază că “pierderea Ramadi nu va reprezenta o lovitură decisivă pentru Statul Islamic”, care a deţinut controlul a până la o treime din teritoriul Irakului.

    “Oraşul îi servea mai ales să ţină forţele irakiene ocupate, departe de alte zone mai strategice precum Mosulul şi nordul Irakului”, a subliniat el.

  • Propunere legislativă privind ELIMINAREA obligativităţii taxei radio-tv

    Iniţiatorii propun abrogarea textelor din lege care prevăd obligativitatea achitării acestui tip de taxe, “măsură aşteptată cu interes nu doar de cei cu venituri scăzute, dar, în special de cei care văd în taxa radio-tv o măsură inechitabilă fiind obligaţi să achite un serviciu care nu le satisfice exigenţele şi care, conform Constituţiei, reprezintă un drept ce nu poate fi transformat într-o obligaţie”.

    Potrivit propunerii, art. 40 din Legea 41/1994 se modifică, după cum urmează: “veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz, din donaţii şi sponsorizări, sume încasate din publicitate, sume încasate din realizarea obiectivului de activitate şi alte venituri şi încasări realizate potrivit legii”. Celelalte alineate ale articolului 40 care prevăd obligaţia achitării taxei de către posesorii de receptoare radio şi tv sunt abrogate.

    Odată cu abrogarea prevederilor invocate, propunerea include şi abrogarea HG 977/203 şi HG 978/2003 care se referă la colectarea taxei prin intermediul furnizorului de energie electrică, atât pentru personae fizice, cât şi juridice.

    Autorii iniţiativei spun că, în forma actuală, legea este “neconstituţională, injustă şi discriminatorie atât pentru beneficiari, cât şi pentru operatorii privaţi, încalcă alte legi în vigoare printre care Legea 296/2004 privind Codul Consumului în care este specificat faptul că este interzisă condiţionarea vânzării către consumator a unui produs de cumpărarea unei cantităţi impuse sau de cumpărarea unui alt produs sau serviciu”.

    “Propunerea legislativă permite şi dă dreptul cetăţeanului să îşi aleagă liber sursa de informare fără a fi obligat să achite taxa chiar dacă beneficiarul nu a încheiat un contract cu un operator de cablu-TV. Utilizarea unui aparat TV cu o antenă simplă de cameră nu permite recepţionarea tuturor canalelor SRTV, ci doar a posturilor TVR 1 şi TVR 2. Este inechitabil ca persoana ce poate beneficia doar parţial de serviciile SRTV să achite aceeaşi taxă cu cei care pot beneficia de emisia tuturor canalelor. Dreptul la informare al cetăţenilor nu poate fi transformat într-o obligaţie”, se arată în expunerea de motive.

    În acelaşi timp, dispare şi obligativitatea de a achita taxa atât ca persoană fizică, cât şi ca persoană juridică separat, în situaţia în care persoana fizică este unic asociat într-o societate comercială care are sediul la aceeaşi adresă cu domiciliul acestuia.

    Iniţiativa a fost depusă la Camera Deputaţilor pe 21 decembrie, se află în consultare publică, iar Senatul este cameră decizională.

    Propunerea vine în contextul în care conducerea interimară a TVR a transmis mai multe scrisori Parlamentului în care avertizează asupra situaţiei de blocaj financiar a postului public de televiziune, directorul general interimar Irina Radu, cerând majorarea taxei, ca parte a planului de redresare a televiziunii.

    În 25 noiembrie, Irina Radu, directorul general interimar al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), a declarat, la finalul unei întâlniri cu reprezentaţii Parlamentului, că ştergerea datoriilor nu ar garanta funcţionarea performantă a TVR, fără creşterea taxei TV şi modificarea legislaţiei în vigoare.

    “Cu sinceritate vă spun, chiar dacă s-ar şterge toate datoriile, nu se poate funcţiona normal şi performant la nivelul acesta al abonamentului”, a declarat directorul general interimar al TVR, la finalul unei întâlniri cu membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la care au participat şi preşedinţii Comisiei pentru buget şi Comisiei pentru cultură.

    Irina Radu a spus că decizia parlamentarilor de a cere TVR să prezinte un plan de redresare, fără ca legea să fie modificată şi fără ca măsuri importante să fie adoptate, a fost “ciudată”.

    “Ni s-a solicitat un plan. Pentru noi, a fost ciudat să se solicite un plan fără să se modifice legea şi fără nişte măsuri importante. Părerea mea personală este că orice plan, fără modificări radicale de lege şi chiar de valoare a taxei TV, ar fi o păcăleală”, a spus directorul interimar al TVR.

    Întrebată cu cât ar trebui să crească taxa TV, Irina Radu a afirmat că ar exista îmbunătăţiri, chiar dacă “taxa ar creşte cu foarte puţin”.

    Directorul TVR a spus că televiziunea publică va cere creşterea taxei TV, adăugând că trebuie să se decidă dacă România are sau nu nevoie de o televiziune publică.

    “Nu poate să spună nimeni să nu mai cerem creşterea taxei TV. Cerem! Şi, dacă nu se doreşte televiziune publică, nu vom exista. Vom fi una dintre ţările UE fără televiziune publică, dar trebuie să ne asumăm adevărul şi cineva trebuie să se hotărască: România are sau nu are nevoie de o televiziune publică şi, dacă are nevoie de o televiziune publică puternică, adică 20% share, cum au celelalte televiziuni din Europa, sau o televiziune care abia respiră”, a spus Irina Radu, completând că aceasta este “o decizie de interes naţional”, nu o hotărâre a TVR.

    “Societatea Română de Televiziune se află foarte aproape de momentul imposibilităţii de a funcţiona. Am anunţat acest lucru marţi, 10 noiembrie 2015, în cadrul audierii la care am fost invitată în faţa Comisiei de Cultură, Arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor. Scopul respectivei audieri nu a fost însă situaţia financiară a SRTv şi din acest motiv nu am insistat pe acest subiect”, spune Irina Radu, într-o scrisoare trimisă pe 16 noiembrie, Camerei Deputaţilor.

    Aceasta menţionează că proiecţia financiară până la sfârşitul anului se prezintă astfel: “30 noiembrie 2015: deficit 5.500.000 lei” şi “31 decembrie 2015: deficit 19.177.000 lei”.

  • Bonurile fiscale de 766 lei din 12 octombrie, câştigătoare la extragerea de sărbători a loteriei

    La această ediţie specială au participat bonurile fiscale emise în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie.

    Selecţia câştigătorilor are loc în două etape. Prima etapă, cea de duminică, a constat în extragerea bilelor care au desemnat luna, ziua şi valoarea bonurilor câştigătoare. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru determinarea celor 100 de bonuri câştigătoare.

    Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al Loteriei Române pentru o perioadă de minimum 30 de zile. La extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2015, fără a fi necesară înregistrarea prealabilă a acestora într-o bază de date.

    Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câştigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine).

    Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale.

  • ANALIZĂ – Anul 2015 pentru parlamentari: Ridicări de imunitate, voturi controversate şi dispute pe legi – FOTO

    Anul 2015 a debutat cu promisiunea partidelor şi a aleşilor că nu vor mai sta în calea justiţiei, după protestele şi solicitările românilor din timpul alegerilor prezidenţiale din 2014. Primul test a fost dat la votul privind ridicarea imunităţii Elenei Udrea, unde deputaţii au votat şi aprobat şase solicitări ale DNA. Două luni mai târziu, însă, şi-au salvat din nou un coleg, urmând un şir de voturi controversate pentru politicieni importanţi din România, în frunte cu premierul de atunci, Victor Ponta.

     

     

    Voturile controversate pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor

    Parlamentul a fost chemat să voteze asupra ridicării imunităţii a nouă deputaţi şi senatori: Victor Ponta (premier în exerciţiu), Darius Vâlcov (ministru al Finanţelor), Dan Şova, Cătălin Teodorescu, Ioan Oltean, Ion Ochi, Theodor Nicolescu, Varujan Vosganian şi Elena Udrea. Dan Şova a ajuns chiar de trei ori în faţa colegilor, în timp ce Elena Udrea de două ori, pentru astfel de voturi, fiind şi cazuri marcate de controverse.

    Astfel, procurorii au cerut în cazul lui Dan Şova arestarea preventivă în dosarul Turceni-Rovinari, unde este cercetat alături de fostul premier Victor Ponta, votul fiind programat pentru 25 martie. În plenul Senatului de atunci, Şova a fost salvat de colegi, după ce au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 “pentru”, 67 “împotrivă” şi cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anunţat atunci că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi “pentru”, respectiv 85, astfel încât solicitarea DNA nu poate fi încuviinţată, preşedintele acestui for, Călin Popescu Tăriceanu, invocand regulamentul şi ignorând Constituţia care spune că hotărârile se adoptă cu majoritatea celor prezenţi, în condiţiile de cvorum.

    Acest vot a declanşat un scandal în Parlament, liberalii făcând trimitere la Constituţie şi afirmând că votul este valid atâta timp cât au fost mai multe voturi “pentru” decât cele “împotrivă”. PNL a vrut să conteste votul la Curtea Constituţională, însă aveau nevoie ca hotărârea Senatului să fie publicată în Monitorul Oficial, ca pas procedural necesar. Călin Popescu Tăriceanu a refuzat în primă fază să publice hotărârea, spunând că este un simplu act al Parlamentului, care nu necesită publicare. Pe 8 aprilie, CCR a obligat Senatul să publice această hotărâre, lucru care s-a întâmplat abia pe 22 aprilie. În acel moment, liberalii au contestat la Curtea Constituţională hotărârea prin care Dan Şova a scăpat de arestarea preventivă. Pe 6 mai, Curtea a decis că hotărârea a fost neconstituţională prin modul în care senatorii s-au raportat la condiţiile privind întrunirea majorităţii.

    Decizia Curţii nu a limpezit apele, liberalii solicitând ca hotărârea şi votul iniţial să fie automat considerate ca fiind în favoarea arestării preventive a lui Şova, însă conducerea Senatului a pasat responsabilitatea unei decizii către Comisia juridică, aceasta luând decizia reluării votului. În cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, însă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi “pentru” şi 72 “împotrivă”. Liberalii au contestat din nou votul la CCR, considerând că era neconstituţională revotarea, însă judecătorii Curţii au respins sesizarea.

    Pe 3 decembrie, însă, Dan Şova a apărut pentru a treia oară în plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventiă, însă într-un nou dosar. De data aceasta, senatorii au încuviinţat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi “pentru” şi “30 împotrivă”.

    Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. Deputatul a ajuns de două ori în faţa colegilor din cauza solicitărilor justiţiei, ambele şedinţe de plen fiind marcate de controverse. În luna februarie, deputaţii au stat ore în şir să voteze cele şase solicitări împotriva fostului ministru: trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi încă trei pentru arestare preventivă. Toate aceste solicitări au fost aprobate de plenul Camerei Deputaţilor.

    La finalul anului, Elena Udrea a fost din nou pusă în faţa solicitărilor justiţiei, în al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaţii au votat împotriva arestării preventive, permiţând doar reţinerea. A fost însă un vot cu probleme, având în vedere că reprezentanţii Camerei Deputaţilor au descoperit, după şedinţa de plen, că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. Situaţia inedită a trebuit să fie rezolvată urgent, având în vedere faptul că urma un vot foarte important în Parlament – cel pentru învestirea Guvernului Cioloş. Camera Deputaţilor a achiziţionat astfel un set nou de bile, fără să descopere şi ce s-a întâmplat cu cele 22 de perechi de bile care au dispărut.

    Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta. Pe 5 iunie, acesta a ajuns în faţa procurorilor DNA, fiind urmărit penal în dosarul “Turceni-Rovinari” pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, în calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat însă pe Victor Ponta şi de conflict de interese, în calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot în Parlament pentru urmărirea sa penală. Deputaţii s-au împotrivit, însă. Din cei 387 de deputaţi, 351 au participat la plenul Camerei din 9 iunie, doar 120 votând “pentru” urmărirea penală a lui Ponta, în timp ce 231 s-au împotrivit.

    Pe parcursul anului, au mai fost salvaţi de Parlament deputatul PSD Ion Ochi (care ulterior a demisionat din calitatea de deputat), senatorul PNL Varujan Vosganian (trecut ulterior la ALDE) şi deputatul PNL Cătălin Teodorescu.

    În cazul altor trei parlamentari, solicitările justiţiei au fost aprobate. Este vorba despre fostul ministru şi senator PSD Darius Vâlcov şi deputaţii PNL Ioan Oltean şi Theodor Nicolescu.

     

     

    Mirul, acatistul şi experienţa arestului preventiv

    Aceste voturi au provocat şi momente inedite în Parlament. De la tribuna Camerei Deputaţilor şi a Senatului, parlamentarii s-au rugat de colegi să îi salveze, le-au atras atenţia că oricând pot ajunge în locul lor, aproape de o arestare preventivă, sau au apelat la convingerile religioase ale celor care urmau să le decidă soarta.

    Dan Şova a fost în mijlocul unui astfel de episod, atunci când a fost uns cu mir de o colegă senatoare chiar înainte de primul vot privind arestarea sa preventivă. Florentina Jipa l-a dat pe Şova cu mir pe încheieturile mâinilor, pe frunte şi pe cap. Întrebat despre gestul colegei sale de partid, Florentina Jipa, Şova a spus că a fost un gest prietenesc, foarte frumos. ”Sper să fie de bună vestire”, a mai adăugat el (primul vot în cazul solicitărilor DNA a coincis cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri).

    Scăpat de două ori de la arestarea preventivă, la cel de-al treilea vot, prin care solicitările justiţiei au fost aprobate, Dan Şova a părăsit Senatul în lacrimi. Şova a ieşit din sala de plen imediat după anunţarea votului, vizibil marcat de veste. El a părăsit clădirea Parlamentului urmat de jurnalişti, dar a refuzat să facă vreun comentariu. Senatorul a fost pe punctul de a izbucni în lacrimi, ştergându-se la ochi de câteva ori.

    Printr-un episod similar a trecut şi liberalul de atunci Varujan Vosganian. În februarie, Vosganian aştepta rezultatul votului în cazul său cu mir şi acatist, presa întrebându-l la final dacă a lăcrimat în plen, aşa cum fusese surprins de camerele de filmat. “Ochii mei sunt aşa, umbroşi şi melancolici, de felul lor”, a răspuns Vosganian.

    Elena Udrea a mers, în discursul său, pe o altă abordare, atrăgându-le atenţia colegilor că ar putea ajunge oricând în locul ei: “Elena Udrea este pusă la stâlpul infamiei. Fragilizează democraţia ceea ce se întâmplă azi. În locul meu puteau fi Crin Antonescu sau Victor Ponta dacă ar fi avut curajul să spună ce am spus eu”, afirma deputatul. Ulterior, la alte solicitări ale justiţiei, Udrea a încercat să-i sensibilizeze pe colegi vorbindu-le şi despre experienţa sa din arestul preventiv, cu detalii privind percheziţia corporală şi condiţiile insalubre din închisori.

    Alţii, precum deputaţii Ion Ochi şi Ioan Oltean, au avut şi ei discursuri meninte să-i sensibilizeze pe colegi.

    “Doamnelor şi domnilor deputaţi, nu credeam vreodată să ajung să fiu un obiect de spectacol mediatic. E trist să ajungi în faţa Parlamentului, sa fii nevoit să te dezvinovăţeşti atunci când eşti nevinovat”, spunea deputatul PSD Ion Ochi.

    “Se pune problema dacă un om poate fi arestat, umilit, dacă i se poate distruge cariera de-o viaţă în urma unui denunţ mincinos care nu se coroborează cu nicio probă. Se pune problema dacă se impune arestarea mea preventivă”, le-a spus colegilor şi Ioan Oltean.

    A existat însă şi un caz în care un parlamentar aflat în faţa votului colegilor nu a încercat să apeleze la ajutorul acestora. Este vorba despre fostul senatorul PSD Darius Vâlcov, care a cerut direct un vot pentru ridicarea imunităţii: “Solicitarea mea este să daţi un vot DA. Este o rugăminte în plus, fiind şi ziua mea, de a nu mă pune în situaţia de a-mi da demisia din funcţia de senator, pentru a veni în faţa instanţei”, a trasmis Vâlcov în plenul Senatului.

     

     

    Tentative de modificare a Codului Penal

    Un domeniu preferat al parlamentarilor a fost, în cursul anului 2015, Codul Penal. Senatorii şi deputaţii au iniţiat 24 de proiecte de modificare a acestuia (plus alte proiecte privind organizarea judiciară şi a modului de funcţionare a instanţelor), multe dintre ele fiind discutate departe de ochii presei. De altfel, acest subiect a provocat scandaluri şi în trecut, precum episodul din 2013, cunoscut sub numele de “Marţea neagră”, când s-a încercat adoptarea, fără multe dezbateri şi în spatele uşilor închise, a unor legi precum cea privind amnistia şi graţierea, care a fost şi temă de campanie în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Mai mult, parlamentarii au fost acuzaţi că au vrut să-şi ofere o “superimunitate” în faţa legii, pentru a scăpa de solicitările justiţiei.

    Astfel, în cursul anului 2015, 10 deputaţi, dintre care nouă ai PSD şi unul al minorităţilor, au depus în Senat un proiect de lege care îngreuna procedura arestării preventive, prin înlocuirea sintagmei de “suspiciuni rezonabile”, cu cea de “probe”/”indicii temeinice” în instrumentarea dosarelor şi solicitărilor justiţiei. Mai mult, proiectul ar fi îngreunat obţinerea denunţurilor, ar fi redus unele termene de prescripţie şi ar fi introdus o nouă infracţiune: “abuzul de putere al organelor judiciare”. Proiectul a fost depus în Senat în procedură de urgenţă, fără a se motiva, însă, necesitatea urgenţei.

    În septembrie, propunerea a fost respinsă de Senat şi se află în acest moment în dezbaterea Camerei Deputaţilor care, de la primirea proiectului, nu a oferit un punct de vedere, deşi termenul pentru depunerea unui raport din partea Comisiei juridice a fost depăşit cu patru luni.

    Mai mult, dintre cei iniţiatori, patru sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată sau chiar condamnaţi definitiv pentru diverse infracţiuni. Unul dintre aceşti zece iniţiatori, social-democratul Marian Ghiveciu, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu, demisionând ulterior din Parlament, însă din raţiuni “politice”.

    Un alt iniţiator, Marius Manolache, care este finul lui Victor Ponta, a depus la rândul său un proiect privind modificarea funcţionării justiţiei, prin care declararea apelului se putea face doar în favoarea inculpatului la ICCJ. Proiectul a fost respins definitiv de Parlament.

    Un alt proiect controversat a fost cel al senatorului PSD Şerban Nicolae. Acesta dorea interzicerea arestului preventiv, cu excepţia cazurilor în care persoanelor erau acuzate de infracţiuni cu violenţă. Ar fi scăpat astfel de cererile justiţiei toate persoanele acuzate de corupţie, în care arestul preventiv era solicitat pentru a preveni distrugerea de probe. Proiectul se află în continuare în dezbaterea Parlamentului.

    Şerban Nicolae a depus un amendament şi la o altă lege privind modificarea Codului penal, prin care orice cetăţean care dezvăluie informaţii din dosarele penale să fie pedepsit cu până la trei ani de închisoare, o propunere considerată o încercare de intimidare a presei.

    Până în acest moment, majoritatea acestor propuneri de modificare a Codului Penal au fost fie respinse, fie lăsate “la sertar” în Parlament, cu termenele depăşite, însă nedezbătute.

     

     

    Dispute pe Codul Fiscal şi Codul Silvic în Parlament

    În cursul anului 2015, în Parlament au ajuns o serie de proiecte importante, unele provocând scandaluri între putere şi opoziţie: Codul silvic, Codul fiscal şi legile electorale (practic au fost modificare toate legile electorale, mai puţin cea a alegerilor prezidenţiale, şi a fost introdus votul prin corespondenţă, într-o formă care a făcut obiectul unor controverse), în timp ce revizuirea Constituţiei sau reorganizarea administrativă au fost abandonate, deşi au revenit adesea în discursul politic.

    Astfel, modificări ample la Codul silvic au fost propuse în 2014, care prevedeau, printre altele, că din fondul forestier naţional vor fi scoase perdelele forestiere de protecţie şi păşunile. Mai mult, printre articolele prevăzute şi care au stârnit dispute sunt şi cele potrivit cărora un operatorul economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate. Alte prevederi adoptate se referă la instituirea obligativităţii întocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10%.

    Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator. Iohannis a precizat că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului silvic la Parlament se referă la faptul că “unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

    Retrimiterea legii spre reexaminare a provocat şi un scandal între Klaus Iohannis şi Victor Ponta, premierul de atunci acuzând un lobby din partea PNL. “Impresia mea personală este că Preşedintele a retrimis legea Codului Silvic Parlament pe baza unor informaţii pe care le-a primit de la nişte „binevoitori” – în special liberali pe care îi vedeţi zilele acestea luptându-se pentru nişte interese strict private”, scria Ponta, în primăvara acestui ani.

    Cererea de reexaminare pe Codul silvic a fost respinsă de Parlament, Iohannis promulgând-o astfel în forma iniţială.

    Şi asupra Codului fiscal au existat ample dezbateri.

    În luna iulie, preşedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestui proiect. “Simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare”, spunea preşedintele în cererea sa.

    În urma reexaminării, au avut loc în Parlament dezbateri cu privire la noua formă, ajungându-se la un acord ce viza reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, şi eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, a fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.

    “Sunt foarte mulţumit de modul cum a decurs dezbaterea publică, inclusiv între partide şi votul final”, a spus Iohannis, după promulgarea formei reexaminate a Codului fiscal.

     

     

    Vot prin corespondenţă, renunţarea la votul uninominal şi primari aleşi într-un singur tur

    Anul 2015 a fost anul care a adus modificări ample sistemului electoral. A fost adoptat pachetul de legi electorale, precum cea privind alegerea Parlamentului, a aleşilor locali, dar şi legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale şi cea privind formă a legii partidelor. Tot în 2015 a fost adoptată şi Legea votului prin corespondenţă.

    Aceste pachete de legi au fost iniţiate în urma alegerilor prezidenţiale din 2014. A fost înfiinţată o Comisie de cod electoral, care a lucrat însă sporadic şi a fost marcată de scandaluri între PNL şi PSD. În septembrie, preşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu, a demisionat din funcţie, ca “protest” la tergiversarea discuţiilor asupra Legii votului prin corespondenţă.

    Cu toate acestea, au fost aduse, în cursul anului, modificări importante la legislaţia electorală, deşi unele dintre ele sunt contestate în acest moment. Astfel, noua lege privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale prevede că acestea vor fi decontate de la buget de competitorii care au trecut de pragul de 3% şi vor fi permise şi împrumuturile de la persoane fizice şi juridice, însă în condiţii de rambursare clar reglementate.

    Noua lege a partidelor politice prevede posibilitatea înfiinţării formaţiunilor cu doar 3 membri şi elimină criteriul teritorial. Legea privind alegerea aleşilor locali prevede menţinerea un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor (în condiţiile în care această prevedere a fost aplicată pentru prima oară la alegerile locale din 2012, după modificarea legislaţiei de către majoritatea PDL din legislatura trecută). Deşi au votat această formulă, liberalii au revenit în toamnă cu o nouă poziţie, depunând un proiect care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, invocând argumentul reprezentativităţii şi al legitimităţii primarului ales în acest fel.

    În schimb, o modificare adusă legii alegerilor locale se referă la renunţarea la votul uninominal pentru preşedinţii de consilii judeţene, aceştia urmând să fie aleşi de majoritatea consilierilor, aşa cum se întâmpla până în 2008.

    Mai mult, a fost modificată şi legea alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum şi un număr mai mic de parlamentari, prin schimbarea normelor de reprezentare. Numărul parlamentarilor va ajunge astfel, după alegerile din 2016, la 466: 308 deputaţi, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor naţionale şi 6 parlamentari ai diasporei.

    În toamna acestui an a fost adoptată, după multe întârzieri şi scandaluri, şi legea votului prin corespondenţă. Legea va fi aplicată în 2016, doar la alegerile parlamentare, neputând fi folosită şi în cazul alegerilor locale, însă vor urma discuţii cu privire la introducerea acestor prevederi şi la alegerile prezidenţiale din 2019. Ulterior adoptării, ea a fost atacată de UDMR la Curtea Constituţională, pe motiv că nu ar fi asigurat caracterul secret al votului, fapt ce a provocat riscul ca legea să nu poată intra în vigoare la timp. Curtea a respins însă contestaţia UDMR.

    Pe de altă parte, în cursul anului 2015 parlamentarii au votat şi o serie de privilegii, atât pentru ei, cât şi pentru alte categorii. Au fost adoptate astfel legile privind pensiile speciale ale parlamentarilor, pensiile speciale ale aleşilor, dar şi modificarea Statutului care prevede că senatorii şi deputaţii nu vor mai primi maşini pentru deplasarea în teritoriu, ci o sumă fixă de bani, de 1.400 de lei, pe care o vor putea deconta pentru transport pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere.

    A fost adoptat şi un amendament cuprins într-o Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului medical care asigura o creştere de 10% a veniturilor tuturor bugetarilor, cu condiţia ca aceştia să nu mai fi beneficiat de alte majorări în cursul anului. Creşterea de 10% s-a aplicat inclusiv senatorilor şi deputaţilor.

    În Parlament a rămas restantă legea privind majorarea salariilor tuturor demnitarilor, amânată iniţial pentru a fi cuprinsă în cadrul noii Legi a salarizării unitare. Cum această lege a fost, la rândul ei, amânată de Guvern, parlamentarii s-au pregătit să o rediscute separat, în Comisia de muncă a Camere Deputaţilor. Demersul a fost însă amânat, potrivit unor surse parlamentare, până la începutul anului viitor.

    Finalul de an a fost marcat însă de legile privind pensiile speciale-legea pensiilor pentru parlamentari a fost deja promulgată, în timp ce legea pensiilor pentru aleşii locali, adoptată chiar în ultima şedinţă de plen a Senatului, a fost atacată de Guvern la Curtea Constituţională.

  • Cum să donezi 1 miliard de dolari

    În prezent pe glob se află 1826 de miliardari în dolari, iar mulţi dintre ei şi-au întors privirea înspre filantropie, dar se pare că este mai dificil să donezi o parte din avere decât ar părea la prima vedere, scrie Financial Times.

    În urmă cu câteva săptămâni Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a devenit pentru prima oară tătic şi a împărtăşit acest moment pe reţeua socială. În plus, el a anunţat că-şi va dona 99% din averea sa către diferite cauze. Acest lucru a stărnit opinii şi dezbateri, în special în SUA, unde  filantropia a devenit o tradiţie a celor bogaţi. În prezent, societăţile încearcă să găsească echilibrul perfect între încurajarea filantropiei şi impozitarea averilor de către stat, pentru redistribuire.

    Însă pentru un filantrop în devenire apar următoarele probeleme: către ce organizaţii să doneze banii, către ce cauze, cât de rapid şi în ce fel să-şi doneze banii, la ce structuri legale ar trebui să apeleze. Până la urmă nu este chiar uşor să donezi 1 miliard de dolari.

    Chuck Feeney, fondatorul Duty Free Shoppers, este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi din lumea modernă. În 1984 şi-a transferat dreptul de proprietate al companiei către o fundaţie şi a impus ca toată averea sa să fie donată până în 2020. Astfel Feeney face parte dintre oamenii care preferă să doneze cât timp sunt în viaţă şi nu după moarte. Un astfel de model este opus celui tradiţional prin care miliardari pun bazele unor fundaţii prin care donează o parte din veniturile companiei de-a lungul anilor. Fundaţiile stabilite de oameni de afaceri precum Rockefeller, Henry Ford sau Andrew Mellon încă sunt printre cele mai mari fundaţii filantropice din lume, deşi fondatorii acestora au murit de mult timp. Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    Pe lângă faptul că acest model de a face donaţii este mai “fun” potrivit lui Feeney, acest model îi oferă o satisfacţie celui care donează banii deoarece acesta poate vedea efectele donaţiei.
    În plus, unele probleme necesită finanţare imediată – problemele din mediu înconjurător pentru care trebuie găsită o soluţie cât mai rapid până nu este prea tărziu.

    Rămâne problema „unde îmi trimit banii?” Averea poate fi redirecţionată către cauze generale precum Mark Zuckerber care vrea „să avanseze potenţialul uman şi să promoveze egalitatea în rândul tuturor copiilor” sau către un scop precis. Dustin Moskovitz, co-fondator Facebook, a finanţat GiveWell, organizaţie condusă de foşti analişti, astfel încât să poată cuantifica cele mai eficiente tipuri de filantropie. Un alt investor Facebook şi-a redirecţionat atenţia către bătălia împotriva cancerului, investind în imunoterapie.

    Alţi filantropi s-au orientat către politică. Paul Singer, fondatorul Elliot Management, a declarat pentru Financial Times că un filantropist trebuie să se folosească de toate instrumentele care-i stau la îndemână pentru a realiza schimbarea dorită, chiar şi intrarea în politică, cum a făcut şi Singer când a miliatat pentru drepturile homosexualilor. John Paulson, managerul unui fond de hedging, a decis să doneze 400 de milioane de dolari către universitatea unde a studiat. Un mod mai puţin controversat de a dona.

    Schimbarea la nivel de sistem este un obiectiv al multor filantropi de azi – este mai la modă decât construirea de spitale sau de finanţarea  unor muzee – dar acestă schimbare este dificilă de realizat. Iar de multe ori este nevoie de implicarea în politică. Pentru a realiza ceva, de multe ori, este necesară atragerea atenţei publicului, dar şi a politicienilor asupra problemei în cauză.
    Bill Gates  nu este doar unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, ci şi unul dintre cei care sunt dispuşi să-şi doneze averea către îmbunătăţirea umanităţii. Chiar şi Warren Buffet a fost impresionat de fundaţia lui Gates prin care a decis să doneze.

    Pierre Omidyar, fondatorul eBay, a refuzat modelul tradiţional de filantropie şi a renunţat la fundaţiile de caritate. El a decis să înfiinţeze Omiday Network, o societate cu răspundere limitată, fără privilegii fiscale, dar şi fără restricţii. Mai mulţi oameni i-au urmat exemplul printre care Laurene Powell Jobs şi, mai recent, Mark Zuckerberg. Pe scurt, Omidyar Network este o companie care investeşte în organizaţii non-profit, dar şi companii  pro-profit care prin produsele sau serviciile oferite îmbunătăţesc lumea.

    Rămâne de văzut care dintre metodele de filantropie sunt mai eficiente şi ce o să facă tinerii miliardari cu averile lor.

  • Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu PENSIILE SPECIALE ale aleşilor locali

    Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

    “În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o “indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.

    Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

    Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

    Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.

    Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituţiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.

    Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen şi i-a cerut premierului Dacian Cioloş să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicaţii. “Poate caută să afle domnul Cioloş despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susţine aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a ştiut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu şi-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.

    O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.