BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Digi România lansează o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro şi anunţă răscumpărarea integrală a obligaţiunilor scadente în 2028

    Digi Communications (DIGI), operator de telecomunicaţii cu o capitalizare de 1,8 mld. euro, a anunţat luni că subsidiara sa din România, Digi Romania S.A., a lansat o ofertă de obligaţiuni senioare garantate în valoare totală de 500 de milioane de euro, cu scadenţa în 2031. În paralel, compania a emis o notificare de răscumpărare integrală, condiţionată, pentru obligaţiunile existente de 400 de milioane de euro, cu dobândă de 3,25%, scadente în 2028.

    Noua emisiune de obligaţiuni, cu valoare nominală minimă de 100.000 de euro, va fi listată pe piaţa reglementată Euronext Dublin, după aprobarea de către acţionarii Digi Romania în Adunarea Generală Extraordinară din 23 septembrie 2025. Barclays Bank Ireland şi Citigroup Global Markets Europe AG sunt coordonatori globali şi bookrunneri principali ai ofertei, alături de ING Bank, Banco Santander, Société Générale şi UniCredit Bank.

    Obligaţiunile vor reprezenta datorii senioare garantate ale Digi Romania, iar ulterior emiterii pot fi garantate şi de alte subsidiare ale grupului, conform termenilor prevăzuţi în documentaţia tranzacţiei. Garanţiile vor acoperi active mobile prezente şi viitoare ale Digi Romania, inclusiv conturi, creanţe, stocuri, echipamente, drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile aferente acestora, dar şi acţiunile deţinute de Digi Romania în Digi Spain, precum şi acţiunile deţinute de compania-mamă în Digi Romania.

    Oferta se adresează exclusiv investitorilor instituţionali – celor calificaţi conform Regulii 144A din legislaţia americană şi celor din afara SUA conform Regulamentului S. Obligaţiunile nu vor fi oferite către persoane fizice şi nu vor fi distribuite în jurisdicţii în care oferta ar fi interzisă de lege.

    Fondurile obţinute din această emisiune vor fi folosite pentru refinanţarea obligaţiunilor emise în 2021, cu scadenţă în 2028, rambursarea parţială a Facilităţii A din contractul de credit semnat în aprilie 2021 cu un consorţiu de bănci, precum şi pentru scopuri corporative generale şi acoperirea costurilor tranzacţiei. Digi menţionează că refinanţarea include şi plata dobânzilor acumulate, a onorariilor intermediarilor şi a altor cheltuieli de tranzacţie.

    În cadrul procesului de emisiune, Citigroup Global Markets Europe AG sau entităţi afiliate pot derula operaţiuni de stabilizare pentru a susţine preţul obligaţiunilor pe piaţă.

    Digi Romania a emis o notificare de răscumpărare integrală pentru obligaţiunile de 400 milioane de euro scadente în 2028, la un preţ care include valoarea nominală şi costurile aferente. Răscumpărarea este condiţionată de finalizarea uneia sau mai multor tranzacţii de finanţare care să genereze fondurile necesare acoperirii integrale a sumei datorate. Data estimată pentru răscumpărare este 30 octombrie 2025, cu posibilitatea unei amânări în funcţie de calendarul operaţional.

    ​

  • Citatul săptămâii. Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank România: Economiştii noştri de la bancă spun că vom avea o creştere economică anul acesta undeva la 0,6-0,8%, iar anul viitor undeva la 1,5%

    „Economiştii noştri de la bancă spun că vom avea o creştere economică anul acesta undeva la 0,6-0,8%, iar anul viitor undeva la 1,5%. Pentru România o creştere normală ar fi de 3-3,5%. Trebuie să găsim stimuli, proiecte. Deficitele se ajustează pe de o parte cu ajutorul inflaţiei, pe de altă parte cu măsurile fiscale deja luate. Deficitul o să intre pe o traiectorie normală de ajustare înspre 3%.“

    Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank România


     

     

  • Pensionarii care primesc 400 de lei de la stat. Ministrul Muncii a anunţat când sunt viraţi

    Pensionarii cu venituri sub 2.500 de lei vor primi în luna decembrie o primă specială de 400 de lei, anunţă ministrul Muncii, Florin Manole, la DCNews.

    Suma reprezintă a doua tranşă a unei prime totale de 800 de lei prevăzută printr-o lege adoptată la începutul anului 2025.

    Ministrul Muncii a explicat că suma de 400 de lei este deja asigurată în buget şi va fi plătită odată cu pensia din decembrie, aproximativ 4,6 milioane de pensionari urmând să beneficieze de acest sprijin financiar.

    „Va fi un mic ajutor şi va fi o sumă importantă. Pensionarii cu o pensie sub 2.500 de lei vor primi de la Ministerul Muncii, de la Guvernul Român, până la sfârşitul anului, o primă specială de 400 de lei”, a declarat Florin Manole.

    Suma va fi virată folosind acelaşi mecanism ca şi la începutul anului, când pensionarii au primit prima tranşă de 400 de lei. Banii vor fi adăugaţi automat la pensia din decembrie, fără a fi necesare demersuri suplimentare din partea beneficiarilor.

    Întrebat despre diferenţa dintre suma totală de 800 de lei prevăzută iniţial şi cei 400 de lei care vor fi plătiţi acum, ministrul Muncii a clarificat că nu este vorba despre o reducere.

    „Au fost 800, s-a dat o primă tranşă de 400 şi acum se dă a doua tranşă, pentru că a fost gândit în două tranşe această intervenţie. Deci nu s-a tăiat cu nimic”, a precizat Manole.

    Prima specială de 800 de lei, împărţită în două tranşe, a fost introdusă pentru a compensa faptul că punctul de pensie nu a fost indexat la 1 ianuarie 2025. Măsura are ca scop protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor cu venituri mai mici.

  • Cine construieşte spitalul regional de la Iaşi? Turcii de la CCN au semnat contractul de 1,6 mld. lei

    ​Saga semnării contractului de construcţie a spitalului regional din Iaşi, unul dintre cele trei unităţi medicale de mari dimensiuni pe care România încearcă să le ridice, a ajuns la final. Săptămâna trecută, ANDIS (Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructu­rii în Sănătate) a semnat contractul cu grupul turc CCN. Proiectul are o valoare de 1,6 mld. lei.

    Din primăvara anului 2025, semnarea contractului pentru spitalul din Iaşi a fost blocată de contestaţii pe care le-au depus atât CCN, care a câştigat contractul, cât şi asocierea de firme româneşti Construcţii Erbaşu SA, Bog’art SRL, Con-a Operations SRL, Concelex SRL.

    Săptămâna trecută, ministerul Sănătăţii a anunţat semnarea contractului în favoarea grupului CNC.

    Construcţii Erbaşu SA, Bog’art SRL, Con-a Operations SRL, Concelex SRL se ocupă deja de spitalul din Craiova, cel mai avansat proiect dintre cele trei unităţi regionale. La Cluj încă nu a fost finalizată licitaţia. Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, în prima parte a anului 2026 ar trebui să fie semnat contractul de execuţie şi la Cluj.

    Grupul CCN se va ocupa de faza a doua a construcţiei spitalului de la Iaşi. Valoarea totală a proiectului este de peste 3,2 mld. lei, dintre care jumătate este etapa a doua. Vor fi peste 200.000 mp construiţi, iar spitalul va avea 850 de paturi. Prima etapă a proiectelor a implicat organizare de şantier, excavare.

    Până în a doua jumă­tate a anului 2028 cele trei spitale trebuie să fie gata pentru pri­mii paci­enţi, adică în aproximativ trei ani. Încă nu este clar cine va lucra în aceste unităţi, în contextul lipsei de medici. Iar în ca­zul în care spitalele re­gio­na­le vor prelua perso­na­lul şi activitatea spitale­lor judeţene din Cluj, Iaşi şi Craiova, nu este clar ce se va întâmpla cu aceste unităţi medicale.

    De aceste pro­iec­te se ocupă ANDIS, a­genţie creată în 2022, fiind în subordinea Ministerului Sănătăţii, ca parte din pla­nul pe sănătate din PNRR.

    Scopul A­gen­ţiei este să ducă la bun sfârşit proiectele celor trei spitale regionale. Pre­şe­dintele ANDIS este Mihai Daniel Pavel.

    Cele trei spitale, oda­tă finalizate, vor intra di­rect în subordinea Ministerului Să­nătăţii. Fiecare spital va avea suprafaţă des­făşurată de 200.000 mp şi peste 20 de săli de ope­ra­ţii. Circa 3.000 de oa­meni vor lu­cra în fiecare dintre cele trei spitale, din­tre care 10% vor fi medici. Între 800 şi 850 de paturi va avea fiecare spital.

  • Manole: Dacă CCR respinge legea pensiilor speciale, avem timp să reglăm lucrurile

    Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat că o eventuală decizie nefavorabilă a Curţii Constituţionale nu va bloca îndeplinirea jaloanelor din PNRR, întrucât ministerul are deja o soluţie de rezervă.

    „Sper că vom avea timp, dacă va fi vreo problemă astăzi la CCR, avem timp încă să reglăm lucrurile astfel încât să îndeplinim jalonul şi să luăm banii. Pentru că ăsta este un obiectiv care nu ţine nici de PSD, nici de PNL, nici de Bolojan, nici de Manole. E o temă legitimă pentru statul român”, a spus Manole, la DC News.

    El a precizat că fondurile vizate sunt semnificative şi nu pot fi pierdute din cauza unor blocaje juridice.

    „Da, aproape 300 de milioane de euro, o sumă enormă. De fapt, în zilele astea, orice sumă e importantă şi statul trebuie să-şi adune banii ăştia, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de PNRR”.

    Potrivit lui Manole, dialogul cu Comisia Europeană a fost permanent, iar ministerul are deja pregătit un nou proiect de lege, în eventualitatea în care actualul act normativ va fi declarat neconstituţional.

    „Am avut comunicare constantă cu Comisia Europeană şi e un lucru care trebuie să se întâmple mereu, pentru că oamenii aceia trebuie să aibă o anumită predictibilitate dinspre noi. Iar faptul că există un plan B şi că există spaţiu, timp, pentru a reface proiectul dacă ajungem în situaţia nefericită de a fi declarat neconstituţional, este un lucru important şi chiar dacă nu mai e mult timp, undeva la o lună, noi avem un draft în Ministerul Muncii, draft-ul pe care l-am şi pus iniţial pe masa premierului”.

    Ministrul a subliniat totodată că reforma pensiilor speciale trebuie să ducă la un sistem mai echitabil, chiar dacă nu afectează pensiile deja aflate în plată.

    „Acest proiect, cel care este astăzi pe masa Curţii Constituţionale, sau un eventual proiect care se va referi la viitor, nu va afecta, din păcate, pensiile speciale în plată. Pentru ele însă există o soluţie. Iar soluţia aceea este impozitarea progresivă a veniturilor, nu doar a pensiilor speciale”.

    Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe luni, după şedinţă programată la ora 14.00, asupra legii privind reforma pensiilor magistraţilor, după două amânări succesive ale deciziei, din 24 septembrie şi 8 octombrie. Actul normativ, iniţiat de Guvern şi pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

  • Ford Puma Gen-E urcă pe primul loc în înmatriculările electrice de flotă. Modelul produs la Craiova impulsionează segmentul corporate

    Ford a devenit în septembrie lider pe piaţa locală a maşinilor electrice destinate companiilor, potrivit datelor DRPCIV, în timp ce modelul Puma Gen-E, produs la Craiova, a înregistrat cea mai mare cotă de segment. Marca americană ocupă locul doi în clasamentul general al înmatriculărilor electrice, după Hyundai, confirmând interesul în creştere pentru vehiculele de flotă cu emisii zero.

    Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că Ford a fost cea mai înmatriculată marcă auto în rândul companiilor în luna septembrie 2025, cu 81 de unităţi, depăşind Tesla (68) şi Hyundai (55).
    În cele mai multe cazuri, maşinile înmatriculate în septembrie au fost livrate în august şi nu au beneficiat de suportul Rabla. Programul Rabla a început, însă nu au demarat şi livrările către clienţi finali, cel mai probabil abia în decembrie piaţa va vedea în înmatriculări efectele reducerii primei de la promisiunea de 7.500 de euro de la începutul anului, la cei 3.400 de euro de acum.

    Performanţa Ford este legată de lansarea modelului Puma Gen-E, primul vehicul 100% electric produs la uzina Ford Otosan din Craiova. Modelul a reprezentat peste o treime din înmatriculările electrice de flotă – aproximativ 36% din segmentul corporate – ceea ce îl plasează în fruntea clasamentului pentru luna septembrie.

    „Am ocupat locul 1 la înmatriculările de vehicule electrice destinate companiilor şi un impresionant loc 2 la nivelul tuturor canalelor de vânzare”, a declarat Roxana Capătă, director general al Ford România Services.

    Pe ansamblul pieţei, Ford s-a situat pe locul doi la înmatriculările totale de vehicule electrice, după Hyundai, care a condus clasamentul general cu 177 de unităţi, dintre care 122 au fost cumpărate de persoane fizice.

    În rândul modelelor electrice şi hibride înmatriculate de companii, Puma Gen-E a fost urmat de Tesla Model Y şi Volvo EX30, fiecare cu câte 38 de unităţi, dar şi de Renault 5 E-Tech Electric şi Hyundai Kona, cu peste 30 de unităţi fiecare.

    Companiile au preferat modelele electrice şi hibride compacte, cu autonomie extinsă şi costuri de exploatare reduse, în timp ce persoanele fizice au rămas mai active în zona SUV-urilor mici şi a modelelor destinate traficului urban, cum ar fi Hyundai Inster sau Kona.

    Ford reuşeşte astfel o repoziţionare pe piaţa auto locală, bazându-se pe producţia internă şi pe o gamă tot mai diversificată de motorizări. Uzina din Craiova a devenit, în 2025, unul dintre centrele importante ale grupului Ford Otosan pentru tranziţia către electromobilitate, odată cu lansarea versiunilor electrice ale SUV-ului Puma şi, în perspectivă, ale utilitarei Transit Courier.

    Rezultatele din septembrie indică un ritm de creştere solid pe segmentul corporate, în condiţiile în care tot mai multe companii mari, din domenii precum retailul, distribuţia sau serviciile financiare, înlocuiesc flotele tradiţionale cu modele electrice.

    Deşi piaţa totală a maşinilor electrice rămâne concentrată în jurul câtorva mărci – Ford, Tesla, Hyundai, Volvo şi BYD –, ponderea înmatriculărilor de flotă este în creştere, impulsionată de costuri de operare mai mici şi de reglementările privind reducerea emisiilor.

    Pentru segmentul persoanelor fizice, situaţia este diferită: Hyundai şi Ford rămân lideri prin modelele Inster, Kona şi Puma, în timp ce Tesla şi Renault îşi păstrează prezenţa prin Model 3 şi noul 5 E-Tech. Diferenţele reflectă accesul la finanţare, infrastructura de încărcare şi preferinţele de utilizare.

    Septembrie marchează una dintre cele mai bune luni pentru înmatriculările de vehicule electrice produse local, consolidând rolul uzinei de la Craiova în strategia de electrificare a Ford Otosan.

     

  • Analiză XTB: Gigantul tehnologic Meta (Facebook) continuă să atragă investitori. Deşi în creştere, potenţialul companiei încă este subevaluat

    Acţiunile Meta au crescut cu 22% în 2025, ceea ce confirmă interesul investitorilor pentru gigantul care domină industria tehnologiei. Totuşi, evoluţia nu face ca titlurile să fie inaccesibile, dimpotrivă, există indicii că piaţa nu reflectă încă pe deplin potenţialul acestei companii. Evaluările actuale arată că valoarea ar putea fi mult mai mare decât lasă să se înţeleagă preţul curent al acţiunilor, spun analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Meta îşi împarte activitatea în două linii diferite prin familia de aplicaţii care include reţele sociale ce facilitează interacţiunea între oameni. Acestea reprezintă 99% din venituri, iar potenţialul de publicitate reprezintă 98%.

    Pe de altă parte, segmentul secundar al Meta, Reality Labs, include investiţii în tehnologii experimentale, metaverse şi căşti de realitate virtuală, precum Meta Quest. În acest domeniu, Meta vinde şi hardware (căştile în sine). Segmentul înregistrează, însă, pierderi mari, dar poate avea un potenţial interesant în viitor, întrucât vorbim despre cea mai avansată companie din acest domeniu. De asemenea, Meta a lansat recent noii ochelari Ray-Ban de uz zilnic cu AI integrat.

    Printre aplicaţiile sale, care includ Facebook, WhatsApp, Threads şi Messenger, iese în evidenţă Instagram. Această reţea a crescut enorm în ultimii ani şi îşi schimbă formatul de conţinut. Videoclipurile scurte (reels) ating o acoperire de 2,25 ori mai mare decât o postare cu o singură fotografie şi de 1,36 ori mai mare decât un carusel de fotografii, potrivit unui studiu Buffer.

    Aceste noi formate, adăugate în trimestrul al treilea al anului 2020, au fost bine primite – de exemplu,  în primul trimestru din 2024 reprezentau 50% din timpul de utilizare a Instagram, iar procentul continuă să crească.

    Meta deţine cele mai populare reţele sociale cu un total de 3,48 miliarde de utilizatori activi zilnic. Dacă excludem China, care are WeChat şi nu permite accesul la alte reţele sociale, Meta este folosită de 76,5% din populaţia cu acces la internet, ceea ce înseamnă 49,5% din populaţia globală, reiese din analiză.

    Din punct de vedere geografic, Statele Unite şi Canada rămân principala sursă de venituri pentru Meta, deşi regiunile precum Europa şi restul lumii câştigă o cotă de piaţă datorită creşterii veniturilor din ultimii ani.

    Investiţiile în AI, cheia succesului Meta

    Venitul mediu per utilizator al platformelor Meta a înregistrat o revenire în al doilea trimestru al anului 2025, iar acesta pare a fi doar începutul.

    Ritmul de creştere încetinit de până acum a fost atribuit scăderii numărului de ore petrecute pe reţelele sociale la nivel mondial. Această variabilă este crucială, deoarece preţul perceput per reclamă depinde de numărul de interacţiuni şi de impresii pe care le primeşte. Totuşi, revenirea un semn că AI începe deja să aibă un impact, subliniază analiştii.

    Avantajele Meta îi permit să obţină marje ridicate şi capacitatea de a investi în alternative care, în prezent, nu sunt profitabile.

    Care este preţul ţintă pentru acţiunile Meta?

    În funcţie de trei variabile cheie, analiştii XTB prezintă scenarii care au la bază cheltuielile de cercetare şi dezvoltare şi cele de capital. Scenariul cel mai probabil reflectă noile dezvoltări ale Meta bazate pe AI, care vor creşte impresiile, potenţialul de captare a cotei de piaţă de la agenţiile de marketing şi profitabilitatea crescută pentru agenţii de publicitate.

    În plus, compania începe să monetizeze WhatsApp şi, cel mai probabil, va continua să extindă şi această piaţă. De asemenea, se presupune că veniturile vor rămâne constante, în ciuda creşterii costurilor.

    Atunci când se ia în considerare o rată de actualizare de 8% şi o rată de impozitare de 18% în scenariul de bază, rezultatele indică o reducere potenţială de aproape 50% a fluxurilor de numerar, dar o diminuare de 26,4% a multiplilor de evaluare.

    Evaluarea finală sugerează un preţ ţintă pentru Meta de 1.045,7 de dolari, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de puţin peste 40%. Chiar dacă CAGR (rata medie anuală de creştere) nu este deosebit de ridicat, compania rămâne una dintre cele mai solide din lume, care se bucură de avantaje competitive care îi susţin poziţia şi expansiunea pe termen lung.

    Teza de investiţii legată de Meta nu are ca obiectiv exploatarea unei situaţii specifice de piaţă, ci se bazează pe achiziţia unei companii de calitate la un preţ rezonabil, susţinută de un management activ şi implicat.

    Scenariul optimist ne oferă un preţ ţintă de 1.232,7 USD, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de 68%. În acelaşi timp, scenariul pesimist ne oferă un preţ ţintă de 561,3 USD, ceea ce ar însemna un potenţial de scădere de -23%, conchid reprezentanţii XTB.

     

  • Florina Andra Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România, despre transpunerea Directivei UE privind transparenţa salarială: România are oportunitatea de a demonstra că egalitatea salarială reprezintă un principiu de bază al sistemelor de remunerare

    O nouă analiză evidenţiază modul în care Belgia, Finlanda, Suedia şi alte ţări dau tonul în reducerea diferenţei salariale între femei şi bărbaţi – şi ce poate învăţa România din experienţa lor.

    Se aşteaptă ca România să publice în perioada următoare un proiect de lege pentru transpunerea Directivei UE privind transparenţa salarială (Directiva (UE) 2023/970), termenul limită fiind 7 iunie 2026. O analiză comparativă a şapte state membre UE – Belgia, Finlanda, Irlanda, Suedia, Ţările de Jos, Lituania şi Polonia – arată cum aceste ţări au început deja să integreze transparenţa salarială în legislaţia naţională şi oferă perspective valoroase asupra modului în care România ar putea aborda transpunerea directivei.

    Adoptată în mai 2023, Directiva UE privind transparenţa salarială este o iniţiativă emblematică menită să reducă diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi. Prin promovarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”, Directiva introduce obligaţii de raportare, acces sporit la informaţii salariale pentru angajaţi şi măsuri concrete pentru asigurarea echităţii salariale în toate statele membre.

    „România are acum oportunitatea de a demonstra că egalitatea salarială reprezintă un principiu de bază al sistemelor de remunerare şi că transparenţa salarială este un pilon firesc, care reflectă realităţile economice şi sociale ale ţării – oferind astfel un exemplu puternic în regiune”, a declarat Florina Andra Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România. „Învăţând din modul în care alte state membre au transpus Directiva, România poate evita capcanele frecvente, poate asigura o transparenţă autentică la toate nivelurile şi poate crea valoare durabilă atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori”.

    Principalele constatări din Europa

    • Transparenţa salarială în recrutare – Belgia şi Lituania solicită indicarea directă a intervalelor salariale în anunţurile de angajare, în timp ce Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia şi Ţările de Jos permit comunicarea acestora într-o etapă ulterioară a procesului de recrutare. Polonia a stabilit un termen anticipat pentru implementarea prevederilor referitoare la transparenţa salarială în procesul de recrutare – 24 decembrie 2025, cu şase luni înainte de termenul general de transpunere la nivelul Uniunii Europene, din iunie 2026.
    • Interdicţia privind istoricul salarial – Toate cele şapte ţări interzic angajatorilor să solicite informaţii despre salariile anterioare ale candidaţilor, pentru a preveni perpetuarea inegalităţilor salariale.
    • Evaluarea muncii de valoare egală – Belgia, Finlanda, Lituania, Ţările de Jos şi Suedia impun angajatorilor utilizarea unor criterii clare – precum competenţele, efortul, responsabilitatea şi condiţiile de muncă – la stabilirea salariilor. Suedia merge mai departe, integrând aceste criterii în audituri anuale de echitate salarială.
    • Transparenţa salarială cu protecţia datelor – Angajatorii trebuie să partajeze datele salariale în condiţii de siguranţă, să anonimizeze sau să agregheze comparaţiile şi să limiteze divulgarea informaţiilor. Finlanda, Irlanda şi Suedia integrează explicit cerinţele GDPR în raportările şi auditul salarial, în timp ce Lituania şi Belgia asigură conformitatea prin aplicarea principiilor generale ale GDPR sau prin mecanisme interne de supraveghere.
    • Dreptul la informare – Belgia, Finlanda, Lituania, Ţările de Jos şi Suedia prevăd acest drept în proiectele de lege, de regulă însoţit de obligaţia de a răspunde în termen de două luni şi de reamintiri anuale. Finlanda şi Suedia oferă garanţii solide privind protecţia vieţii private, Suedia extinzând acest drept şi la foştii angajaţi.
    • Obligaţii de raportare – Finlanda, Suedia şi Ţările de Jos respectă îndeaproape directiva, cu raportarea diferenţei salariale între sexe în etape, în funcţie de dimensiunea companiei. Lituania impune măsuri corective dacă diferenţele nejustificate depăşesc 5%. Belgia utilizează un model de raportare centralizat. Lituania a introdus un mecanism corectiv prin care angajatorii sunt obligaţi să remedieze, în termen de şase luni, diferenţele nejustificate de peste 5%; în caz contrar, aceştia vor fi supuşi unor evaluări comune obligatorii ale nivelurilor de remunerare.
    • Sancţiuni – Aplicarea legii variază: Finlanda poate aplica amenzi de până la 80.000 €, Ţările de Jos pot impune penalităţi de peste 10.000 €, iar Polonia sancţionează angajatorii care nu includ informaţii salariale în anunţurile de job.

    Ce înseamnă acest lucru pentru România

    Deşi România nu şi-a publicat încă proiectul de lege, se aşteaptă ca guvernul să se bazeze pe un mix între obligaţiile UE şi priorităţile interne. Observarea modelelor altor ţări oferă României perspective practice de a concepe un cadru echilibrat – unul care să consolideze încrederea angajaţilor, să ofere mediului de afaceri îndrumări clare privind conformarea şi să îmbunătăţească reputaţia ţării în privinţa practicilor de muncă corecte şi transparente.

    „Transparenţa salarială nu ar trebui percepută ca o povară legislativă, ci ca o oportunitate pentru companiile româneşti de a da exemplu”, a adăugat Florina Andra Ilie. „Salariile stabilite prin practici corecte şi transparente sporesc retenţia angajaţilor, construiesc încredere şi oferă un avantaj competitiv atât în faţa angajaţilor, cât şi a investitorilor”.

    Paşii următori

    Angajatorii din România sunt încurajaţi să înceapă pregătirile încă de pe acum, prin revizuirea structurilor salariale, auditarea practicilor de recrutare şi alinierea tuturor proceselor conexe, pentru a fi pregătiţi să respecte cerinţele de conformare imediat ce legea naţională va fi publicată.

     

  • Sângerosul narcotraficant predat Franţei le-a propus poliţiştilor români 1.000.000 de euro cash

    Procurorul şef al Parchetului din Paris a mulţumit, săptămâna trecută, autorităţilor judiciare de la Bucureşti pentru buna cooperare în cazul infractorului evadat dintr-o închisoare franceză şi care a fost prins în România. MEDIAFAX vă prezintă în exclusivitate detalii despre capturarea acestuia, dar şi cum şi-a negociat libertatea, în arestul Poliţiei, în schimbul unui milion de euro cash.

    Procurorul general Alex Florenţa s-a întâlnit miercuea trecută, la Bucureşti, cu omoloaga sa de la Paris, Laure Beccuau, şi, printre alte discuţii, aceasta a ţinut să amintească de cazul lui Mohamed Amra, considerat cel mai căutat fugar francez.

    Poreclit ”La Mouche” (”Musca”), Mohamed Amra era închis în Franţa pentru trafic de droguri şi arme. Sprijinit însă de mafia albaneză, el a evadat, pe 14 mai 2024, dintr-o dubă care transporta deţinuţi. În ziua respectivă, complicii săi au împuşcat mortal doi gardieni şi au rănit alţi trei. Ulterior, Amra s-a refugiat în România şi a închiriat o locuinţă, în oraşul Voluntari, pe numele unui acolit albanez.

    Francezul a fost însă identificat şi arestat. Surse judiciare au mărturisit, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, cum a încercat ”Musca” să-şi recapete libertatea pentru care a fost dispus să plătească… 1.000.000 de euro cash.

    După ce a fugit din Franţa, infractorul s-a ascuns, aşadar, la Bucureşti. Aici, şi-a schimbat înfăţişarea pentru a nu fi recunoscut, dar, cu toate acestea, a fost prins în apropierea mall-ul Promenada din Capitală, pe 22 februarie 2025, în jurul orei 17.00. Era filat de 48 de ore, după ce poliţiştii francezi primiseră informaţii cu privire la locul în care se ascunde.

    La Bucureşti, capturarea lui Amra a fost plănuită milimetric, iar poliţiştii l-au reţinut în momentul în care urma să intre într-un cabinet de chirurgie plastică pentru o intervenţie menită să-i schimbe înfăţişarea.

    Căutat de nouă luni prin Europa pentru crime, trafic de arme şi trafic de droguri, infractorul n-a opus rezistenţă când i s-a cerut să se legitimeze. Şi-a declinat identitatea, dar a venit către poliţiştii români cu o propunere şocantă: un milion de euro cash dacă îl lasă liber! Sau două milioane plătiţi în criptomonedă. ”După ce l-au reţinut, poliţiştii l-au dus pe Amra la sediul IGPR. Acolo, într-una dintre încăperi, el a început să-şi negocieze libertatea. Le-a spus agenţilor în limba franceză că e dispus să plătească un milion de euro cash sau două milioane în Etherium, dacă îl scapă. Dar a pus două condiţii: prima, să discute cu un şef, iar, a doua, banii să fie viraţi abia după ce stabilesc toate detaliile privitoare la eliberarea lui.Poliţiştii au intrat în jocul infractorului şi l-au întrebat dacă are banii la dispoziţie, în apartamentul pe care l-a închiriat în Voluntari. Amra le-a zis că acolo este doar o sumă mică de bani, dar că poate să sune câţiva prieteni ca să facă rost. A început să dea telefoane, însă nu i-a răspuns nimeni. Toate discuţiile s-au purtat în franceză, pe Google translate. Amra avea instalată aplicaţia de traducere pe telefonul lui şi aşa au negociat”, ne-au mărturisit, în exclusivitate, sursele MEDIAFAX.

    Agenţii s-au folosit de o cameră-spion, ascunsă, şi au înregistrat audio-video întreaga discuţie purtată până aproape de ora 02.00. Când a înţeles că poliţiştii i-au întins o capcană şi că îl vor denunţa pentru tentativă de dare de mită, francezul i-a rugat să-i recomande un avocat. ”La un moment dat, după ce au vorbit cinci-şase ore, Amra s-a prins că agenţii nu căutau decât să-i probeze tentativa de mituire şi a renunţat. Le-a spus că nu-şi mai doreşte decât să-l pună în legătură cu cel mai bun avocat din România, unul care cunoaşte judecători şi procurori”, au adăugat sursele MEDIAFAX.

    De fapt, totul a fost o strategie din partea poliţiştilor ca să-l pună sub acuzare pentru tentativă de mituire, astfel încât să poată fi reţinut legal până când o instanţă se pronunţă cu privire la extrădare. Ceea ce s-a şi întâmplat ulterior. Amra a fost trimis în Franţa şi, pe lângă faptele de care este acuzat acolo, i s-a deschis un dosar penal şi la DNA pentru dare de mită.

    În prezent, ”La Mouche” se află în închisoarea de maximă securitate Condé-sur-Sarthe, un loc populat de cei mai periculoşi condamnaţi din Franţa.

    Acolo şi-au ispăşit pedepsele sau încă mai sunt deţinuţi Youssouf Fofana, liderul clanului responsabil de asasinarea lui Ilan Halimi, Christophe Khider, un criminal faimos cu mai multe tentative de evadare, inclusiv una care a implicat luarea de ostatici, dar şi Tony Meilhon, ucigaşul Laetitiei Perrais în 2011, ori teroristul algerian Smaïn Aït Ali Belkacem, vinovat pentru atentatele cu bombă comise în 1995 şi soldate cu moartea a opt persoane.

     

  • Fostul director al CNCIR, trimis în judecată: ar fi luat mită 10 sejururi în străinătate

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a fostei directoare a Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune SA (CNCIR SA), Ioana Timofte (avocat suspendat din activitate), pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (10 acte materiale).

    Şi alte şase persoane, angajate în cadrul CNCIR SA şi persoane din cercul relaţional al fostei directoare, au fost trimise în judecată, fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare sau complicitate la luare de mită.

    În calitate de director general al CNCIR SA, Ioana Timofte Ioana ar fi încheiat contracte de formare profesională, în mod nelegal, cu două societăţi comerciale, iar, în considerarea încheierii acestor contracte şi a promisiunii încheierii unor contracte viitoare, conform înţelegerii prestabilite cu reprezentantul acestor societăţi, ar fi pretins şi respectiv, ar fi pretins şi primit (pentru sine sau pentru alte persoane), în perioada 2021 – 2023, 10 (zece) sejururi în valoare totală de 586.492 lei şi 39.707 euro, în Grecia (Santorini, Creta, Rodos), Spania (Mallorca), Italia (Lido di Jesolo) şi Turcia (Antalya), potrivit rechizitoriului procurorilor DNA.

    „Inculpata ar fi creat aparenţa de legalitate a desfăşurării unor cursuri de formare profesională în străinătate pentru angajaţi ai CNCIR (sejururi organizate şi plătite din bugetul CNCIR SA), care erau doar trecuţi pe lista de participare, prin efectuarea unor proceduri de achiziţie directă nelegale, dar şi prin emiterea de diplome de participare. Activitatea infracţională descrisă ar fi fost sprijinită de ceilalţi şase inculpaţi care ar fi beneficiat şi ei de sejururi mascate sub forma organizării de cursuri de formare profesională”, arată DNA.

    În vederea confiscării speciale a echivalentului foloaselor necuvenite pretins a fi primite de inculpaţi, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri şi bani deţinute de fiecare inculpat.

    Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti (având în vedere calitatea de avocat suspendat a Ioanei Timofte), cu propunere de menţinere a măsurilor asigurătorii.