BusinessMagazin

Category: Bm 16 ani

Accesează secţiunea BM 20 ani, pentru informaţii despre aniversarea Business Magazin şi pentru a afla mai multe despre istoricul acestei publicaţii.

  • Analiză BM. Cei mai buni ani

    Rezilienţa este categoric cuvântul pe care pandemia de Covid-19 l-a adăugat în dicţionarul de business al limbii române. În aprilie 2020, când trăiam cu toţii doar cu semne de întrebare şi puţine certitudini, nimeni nu anticipa că doi ani mai târziu, la final de 2022, businessul românesc va trage linie şi va număra 660 mld. lei (135 mld. euro) în plus, practic doi ani cât un întreg deceniu precedent. Rămâne însă şi un indicator care la fiecare criză e martor al contextului economic dificil: numărul de angajaţi. Nivelul din 2008 nu s-a mai regăsit în business de atunci, iar astăzi ne uităm la cei 4,3 milioane de oameni din companii din 2019 şi pare că este un nou prag ce va rămâne greu de atins.

    de Dana Ciriperu

     

    Datele arată că sunt 16 companii şi bănci care au raportat în 2022 un câştig net de peste 1 miliard de lei, pe primele locuri aflându-se OMV Petrom cu 10,3 mld. lei şi Hidroelectrica, rezultat net de 4,3 mld. lei.

    Şi dacă ne uităm de unde am pornit… În vara lui 2020, un studiu al BNR arăta că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de pieţe dinamica era negativă. Astăzi însă cele mai multe sectoare nu doar că au recuperat eventualele scăderi din primul an al pandemiei, dar s-au dus cu mult peste ţintele de creştere. Inflaţia din 2022 a cântărit decisiv şi a dus cifra de afaceri din România la 2.422 mld. lei (490 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2021, potrivit primelor date trimise la solicitarea ZF de către Registrul Comerţului, care spune că a primit până la 15 iunie bilanţul a 813.000 de firme şi instituţii financiare din România. Ne întoarcem la rezilienţă, cuvântul pe care l-am regăsit în ultimii trei ani în majoritatea discuţiilor cu antreprenori şi executivi de top. În DEX, rezilienţa este definită drept „capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferinţa unui şoc, care poate fi emoţional, economic etc”. În DEX-ul de business a fost mai mult de atât, pentru că dincolo de revenire a fost reconstrucţia, reaşezarea businessului pe noi coordonate la care nimeni nu se gândea în martie 2020.

    Normalitatea de atunci nu mai este cu siguranţă normalitatea de azi. Vorbim astăzi despre săptămâna de lucru de patru zile, despre munca în regim hibrid, despre munca de oriunde, vorbim despre digitalizare într-un ritm mult mai rapid decât ar fi fost prognozat, vorbim despre o nouă normalitate. În acest nou context economic, companiile din România pornesc de la cifre mari. Dacă luăm momentul martie 2020 ca un restart şi ne uităm la cifrele de astăzi, este greu de crezut că un boom similar mai poate fi atins într-un timp atât de scurt. România a mai trăit un moment similar în 2008, dar după acel record atins într-un alt moment de vârf pentru business au urmat opt ani (2009-2016) în care fiecare milion de lei în plus era adăugat cu dificultate. Rezultatul anunţat pentru 2022 este încă provizoriu pentru că există încă firme mari al căror bilanţ financiar pentru anul 2022 nu a fost depus încă. Cifra de afaceri totală după depunerea acestor bilanţuri poate bate pragul de 500 mld. euro. Inflaţia din ultimul an a făcut ca vânzările companiilor mari să crească cu rate de 20-30% în comerţ, servicii şi chiar să se dubleze în sectoare precum energia. Profitul net al companiilor s-a majorat cu 20%, la 250 mld. lei, în timp ce pierderile s-au redus la 33 mld. lei, arată acelaşi bilanţ provizoriu. Datele arată că sunt 16 companii şi bănci care au raportat în 2022 un câştig net de peste 1 miliard de lei, pe primele locuri aflându-se OMV Petrom cu 10,3 mld. lei şi Hidroelectrica, rezultat net de 4,3 mld. lei. Cel mai mare jucător din economie după cifra de afaceri din 2022 este OMV Petrom, care a avut afaceri de 55 miliarde lei, după o creştere de 137%, urmat de compania parte din acelaşi grup OMV Petrom Marketing, care administrează activitatea a aproximativ 600 de benzinării Petrom şi OMV, cu venituri de 23 miliarde lei. Clasamentul este completat de cel mai mare jucător din industria auto, Automobile Dacia, care a raportat venituri de 25 miliarde lei, plus 20% faţă de 2021, iar următoarele două locuri sunt ocupate de Rompetrol Rafinare, cu venituri de 23 miliarde lei,  şi retailerul Lidl, liderul pieţei de comerţ alimentar, cu afaceri de de 18,4 miliarde lei. Potrivit datelor din anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2023, evoluţia liderilor din business a tras în sus economia pentru că sunt sectoare de piaţă unde creşterea este uniformă, la nivel de top 10, dar şi sectoare unde „scorul” liderului este mult mai bun decât al urmăritorilor. Într-un context marcat însă de inflaţie, de presiune pe costuri, pe forţa de muncă, într-un an în care costul finanţării a crescut şi cuvântul recesiune începe să se audă încet din mediul de afaceri, rămâne de testat un nou prag al rezilienţei în business. 

  • Opinie Laurenţiu Ispir, primul redactor-şef al BUSINESS MAGAZIN

    Colegii de la Business Magazin mi-au adresat o călduroasă invitaţie de a scrie o opinie cu ocazia aniversării de 16 ani. Atât de călduroasă, încât mi-au dat deadline în aceeaşi zi. Nu de alta, dar să reintru mai repede în atmosferă şi să îmi aduc aminte cu drag de presiunea trimiterii la tipar.

    • Cum să scriu în câteva ore, pe ce tema?

    • Pe o tema gen, de ce nu mai citeşte lumea analize lungi de business, şi cum ai aborda tu acum subiectele dacă ai fi la revistă, faţă de acum 16 ani.

    • Păi asta e o tema vastă, cum să scriu în câteva ore?

    • Scrie şi tu cu bullet points, că şi aşa lumea nu mai are răbdare să citească.

    Pun un smiley, un LoL şi iau o scurtă pauză pentru verificat social media şi 2-3 site-uri de ştiri lejere, să mă relaxez după dialogul solicitant.

    După care încep să înfierez nostalgic în cap efectele negative ale tehnologiei în media scrisă. Citim în fugă, normal. Doar titlurile şi primele propoziţii, pentru că telefoanele şi social media ne-au redus capacitatea de concentrare. Acum suntem abonaţi online. Prin urmare revista sau ziarul nu ne mai îmbie de pe birou să luăm 15 minute pauză de la muncă şi să citim în linişte o analiză mai lungă, din pură curiozitate. Information overload, clickbaits care ne dezamăgesc, şi tot aşa, ştiţi deja bine lista de argumente (şi de jargon online, menit să arate o bună cunoaştere a fenomenului).

    O preocupare mentală foarte tentantă dar cu siguranţă nu obiectivă. Trec de cealaltă parte a argumentului, ca un jurnalist serios ce-am fost. Multe beneficii a adus totuşi, tehnologia în media. Ştirile ajung repede, către un public mai larg, subiectele sunt mai greu de cenzurat. Jurnaliştii văd rapid reacţii şi comentarii de la cititori, intră în dialog direct cu ei. Iar cititorii se simt implicaţi.

    Democratizarea este în floare, nu doar în media. Diverse platforme tech – pentru mâncare, trafic, proiecte profesionale, vacanţe, finanţe, fitness şi lista e lungă – ne permit să avem un impact rapid, semnificativ şi direct asupra produsului şi serviciului pe care îl primim. Asta era imposibil şi de visat acum 16 ani.

    Şi atunci, de ce nu s-ar democratiza şi articolele unei reviste de analize de business? Redactorii aleg temele de interes ale perioadei şi le lansează către cititori, care încep să contribuie cu propriile perspective, analize, şi poate informaţii noi, la articol. La final, redactorul verifică informaţiile, datele, leagă ideile, şi îi dă o formă cursivă, fără să intervină decisiv pe conţinut. Şi actualizează analiza pe site pe măsură ce apar contribuţii relevante de la alţi cititori. Numele contributorilor apar lângă articol, ei acumulează în timp stele, ratinguri, de la alţi cititori.

    În urmă cu 16 ani visam la o revistă de afaceri pe care să o citească toată lumea, nu doar cei din business. Acum putem visa la o revistă pe care să o scrie toată lumea.

    Laurenţiu Ispir este primul redactor şef pe care l-a avut Business MAGAZIN, fiind responsabil de lansarea revistei în toamna anului 2004, după o experienţă de patru ani la Ziarul Financiar. El a aplicat ulterior ceea ce a învăţat în presa de business în activitatea la fondul de investiţii Oresa Ventures, unde a fost partener până anul acesta.

  • BM de-abia aşteaptă să scrie poveştile acestei crize

    Pentru Business MAGAZIN, încă un an adunat la istoria revistei înseamnă cât 10 ani.

    Am bifat 16 ani având şansa extraordinară să consemnăm şi să scriem ca un fir roşu ce se întâmplă în businessul din România, cine este pe val, cine vine din urmă cu idei şi forţe proaspete şi, nu în ultimul rând, cine se luptă să supravieţuiască.

    Din 2011/2012, de când am ieşit din criza anterioară începută în 2008, businessul din România a avut cea mai bună perioadă din istorie: cifra de afaceri a tuturor companiilor a crescut de la 1.131 de miliarde de lei (250 de miliarde de euro) în 2012, la 1.696 miliarde de lei (360 de miliarde de euro) în 2019. În 2012 aveam 455.000 de companii care aveau afaceri peste 0, iar în 2019 aveam 545.000 de companii cu afaceri peste 0.

    Dacă ne uităm la câştigul obţinut, profitul tuturor companiilor care au raportat profit a crescut de la 57 de miliarde de lei în 2012, la nu mai puţin de 143 de miliarde de lei în 2019, adică de aproape 3 ori.

    După acest deceniu de creştere susţinută, ne-am trezit cu o criză pe care o aşteptam, dar nu sub această formă. Nu ştim ce ne va aduce Covidul, care vor fi câştigătorii, cine va pierde teren, cine va ieşi de tot din piaţă, dar ştim sigur că Business MAGAZIN va fi aici în continuare pentru a scrie poveştile, istoria businessului din România, şi mai ales pentru a scoate în prim-plan personajele din spatele tuturor cifrelor, brandurilor, strategiilor, companiilor.

    Despre asta este Business MAGAZIN încă de la primul număr din octombrie 2004.

    De-abia aşteptăm să scriem poveştile acestei crize.

  • 16 ani cu Business MAGAZIN

    2004

    În toamna anului 2004, jurnaliştii de la  Business MAGAZIN scriau despre creşterea economică şi despre faptul că firmele se mişcau bine, apăreau din ce în ce mai des poveşti de succes. Iar revista îşi începea povestea cu un demers jurnalistic inedit – răspunsul la o curiozitate pe care nici măcar autorităţile n-au avut-o: care este valoarea domeniului public al statului, compilat pe 11.734 de pagini. Valoarea – mai mult o statistică în prezent – era de 686.195.000.000.000 de lei vechi, adică în jur de 20 de miliarde de dolari.

     

     

    2005

    „România, ţara fără capete” atrăgea atenţia că schimbarea şi instabilitatea politică dăunează grav afacerilor. „După două luni de la numirea noului guvern, noua putere arată ca un balaur cu capete lipsă şi cu cele existente lovindu-se între ele. Ministere de care depind afacerile româneşti sunt blocate pentru că nu fost numiţi secretarii de stat, iar dintre cei existenţi mulţi nu ştiu ce au de făcut”, scriau atunci jurnaliştii de la BM. Un subiect care poate fi reluat oricând şi în prezent. La fel şi „Viaţa pe datorie”, care sesiza că apetitul românilor pentru credite, mai ales în valută, îi îngrijora pe guvernanţii de atunci.

     

     

    2006

    E-mailul îşi arată în continuare – dacă este mânuit fără grijă – şi potenţialul distructiv. Chiar dacă fără el afacerile s-ar lega mai greu, cu el stresul creşte şi capătă noi şi noi forme – la fel ca în 2006 şi în prezent.

    Mihai Pohonţu apărea pe coperta Business Magazin în 2006, atunci când venise în România să pună bazele unei reţele de studiouri de jocuri. După ce a ocupat funcţia de vicepreşedinte de operaţiuni al gigantului Disney, Pohonţu este astăzi CEO al dezvoltatorului Amber

     

     

    2007

    Plecarea unui director executiv era un subiect tabu pentru majoritatea companiilor – şi în 2007, şi în prezent. În ce condiţii ajunge un CEO să-şi dea demisia sau să fie înlocuit din funcţie – este o întrebare la fel de validă şi astăzi.

    În 2007 Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea Alpha Bank. El este astăzi preşedinte executiv al băncii şi director general al reţelei internaţionale a grupului elen, coordonând subsidiarele Alpha Bank din patru ţări (Albania, Cipru, România, Marea Britanie).

     

     

    2008

    Economia Statelor Unite traversa cea mai grea perioadă de după marea criză economică din 1929-1933, iar spectrul falimentului ameninţa destule grupuri financiare americane. Efectele se simţeau încă din 2008 şi în Europa şi Asia, iar Business MAGAZIN a fost prima publicaţie care a sesizat asta. La scurt timp, anticipa, cu litere mari, că criza trece oceanul. Iar managerii şi întreprinzătorii români vorbeau pentru prima dată despre ce cred şi ce fac ca să se apere sau ca să profite de aceasta.

     

     

    2009

    În 2009, ne întrebam deja – dacă socotim actuala criză drept o premisă pentru un restart al economiei mondiale, nu cumva avem şi noi şansa unui nou început?

    Iulian Stanciu era prezentat pe coperta Business Magazin în 2009, atunci când, în calitate de proprietar al Asesoft  Distribution, cumpăra 51% din acţiunile celui mai mare magazin online din România, eMAG. Astăzi, Iulian Stanciu este acţionar şi CEO al eMAG, companie ajunsă între timp la stadiul de unicorn. 

     

     

    2010

    Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Compania Dedeman, condusă în continuare de fraţii Pavăl, se apropie anul acesta de afaceri de 2 miliarde de euro.

     

     

    2011

    Prea săraci pentru a fi bogaţi, prea bogaţi pentru a fi săraci, membrii clasei de mijloc sunt coloana vertebrală a unei naţii. Clasa de mijloc înseamnă consum, creştere economică şi antreprenoriat, reforme politice şi schimbări instituţionale. La trei ani de la criză, jurnaliştii  de la BM se întrebau dacă România mai are clasă de mijloc, întrebare pe care ne-o punem şi astăzi.

     

     

    2012

    Valoarea adăugată creată de companiile străine din România, cea mai scăzută din Europa Centrală şi de Est, era mai mică decât cea a firmelor locale. Investiţiile străine ajungeau în 2011 la nivelul primilor ani de după 2000, iar multe dintre companiile care au ales cândva România pentru a-şi dezvolta afacerile s-au mutat pe alte meleaguri.

    Călin Drăgan s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ţinut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Atunci când a apărut pe coperta Business Magazin, în 2012, Drăgan era director, preşedinte şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ); astăzi, el este preşedinte şi director al Coca-Cola Bottlers Japan.

     

     

    2013

    Ce face diferenţa între un şef bun şi unul rău? Cum ajung managerii să devină tirani şi cât plăteşte o companie pentru eşecul unui CEO?

    Tulcea, Constanţa, Satu Mare, Baia Mare, Suceava, Oradea, Arad, Craiova – opt aeroporturi situate în zone strategice ale României zac cu pistele aproape goale şi  trăiesc din cel mult două zboruri pe zi. De ce ar mai rămâne acestea funcţionale şi care sunt şansele lor de salvare ne întrebăm şi acum, ca şi atunci.

     

     

    2014

    Tinerii, mereu contra curentului, care alcătuiau noile generaţii de angajaţi au fost mereu un subiect de interes pentru Business MAGAZIN şi am fost printre primii care le-au surprins caracteristicile.

     

     

    2015

    Reactivarea mândriei naţionale şi viralizarea cu tentă cool a obiectelor inspirate din tradiţia românească au dat un impuls micilor afaceri din domeniu, dar şi antreprenorilor în căutare de inspiraţie, tendinţă care se menţine în continuare.

     

     

    2016

    În 2016, Business MAGAZIN pornise în căutarea primului unicorn românesc, un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai multe de un miliard de dolari. România se mândrea cu un pachet de antreprenori şi de softişti care au creat companii de succes şi produse folosite de milioane de oameni din lumea întreagă – iar la aproximativ un an de la acest articol a apărut şi „animalul fantastic” pe care noi îl căutam.

     

     

    2017

    Numărul angajaţilor din economiile lumii a scăzut vertiginos după criza financiară, iar volumul de muncă a crescut semnificativ, apăsând pe umerii angajaţilor existenţi. Termeni precum burnout sau sindromul de oboseală cronică au intrat în vocabularul uzual al angajaţilor din toată lumea şi, de câţiva ani, şi în cel al românilor, iar echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a rămas, în cele mai multe cazuri, la statutul de aspiraţie.

    Copiii par să o ia pe urmele părinţilor la capitolul „agende”:  sunt bombardaţi de o uriaşă varietate de activităţi extracurriculare – sporturi, cursuri de artă, limbi străine – astfel încât e de aşteptat să se găsească ceva pentru orice copil. Când este prea mult?

     

     

    2018

    Daniel Dines apărea pe coperta Business Magazin în martie 2018, când UiPath devenise, oficial, primul unicorn românesc. Dines ocupă în continuare funcţia de CEO, iar UiPath a ajuns la o evaluare de peste 7 miliarde de dolari. 

    Tinerii generaţiei Z sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Unii dintre specialişti îi caracterizează drept creativi şi ambiţioşi, iar alţii, total imprevizibili. Unde îi plasează aceste diferenţe în raport cu statutul de angajat şi cum poate fi integrarea lor încă de pe acum în câmpul muncii un avantaj?

     

     

    2019

    Divorţul este un fenomen social tot mai prezent: nu îi ocoleşte nici pe corporatişti, nici pe antreprenori şi, după cum s-a văzut recent în presa internaţională, nici măcar pe cel mai bogat miliardar al globului.

    Efectele acestui fenomen social se resimt şi în economie, motiv pentru care am decis să acoperim subiectul şi în Business MAGAZIN.

    Ageismul, aşa cum este denumit în străinătate fenomenul discriminării pe baza vârstei, se referă la modul în care angajatorii plasează preferenţial – sau după caz, ignoră – candidaţii în funcţie de vârsta acestora, ignorând alte aspecte importante.

    Moştenitorii – sunt cei care preiau deja frâiele afacerilor începute de părinţii lor, despre care jurnaliştii Business MAGAZIN scriau la începuturile revistei.

     

     

    2020

    „Sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim” spuneam la câteva zile după ce viaţa noastră a devenit altfel.  „Fără precedent” au fost cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN de la mijlocul lunii martie, perioadă în care se anunţau primele îmbolnăviri cu COVID-19, avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.