BusinessMagazin

Category: Viață de corporatist

Accesează secţiunea Viață de corporatist pentru cele mai noi știri legate de impactul epidemiei COVID-19 asupra mediului corporate.

  • Sociolog: Criza prin care trecem cu toţii acum seamănă cu criza vârstei de 40 de ani. Care sunt motivele şi ce avem de câştigat din asta

    Romulus Oprica, sociolog şi managing partner al firmei de consultanţă BrandBerry, a spus că criza actuală, adusă de contextul pandemiei globale, ne face să ne regândim priorităţile, motiv pentru care aceasta se aseamănă foarte mult cu „criza de 40 de ani”.

    „Mă aştept să fim mult mai atenţi de acum încolo la relaţiile cu străinii. Faţă de prieteni sau de familie nu ne vom schimba prea mult atitudinea, dar am putea fi mult mai sceptici cu persoanele noi pe care le vom cunoaşte. Probabil va exista o distanţare socială până îi vom cunoaşte pe acei oameni cu care interacţionăm” descrie el „noua normalitate” de după criză în cea mai recentă ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu.

    Oprica observă că perioada aceasta este determinată de un factor cât se poate de clar: „Este un virus care nu dispare de pe o zi pe alta, iar în memoria noastră va rămâne. OK, ne va influenţa viaţa, prin urmare trebuie să fim atenţi cu acţiunile noastre.”

    Acest lucru se va traduce şi printr-o reevaluare a priorităţilor noastre.

    „Vom trece cu toţii prin criza de 40 de ani, indiferent de vârstă. De ce? Te gândeşti la ce ai făcut până acum, la ce este cu adevărat esenţial, la ce îţi place, ce vrei să faci, realizezi că nu eşti veşnic, că poţi să ai probleme serioase în orice clipă şi atunci îţi prioritizezi altfel acţiunile, relaţiile, aşteptările, dorinţele, asta se întâmplă de fapt şi la vestita criză de 40 de ani când zici: <<Am trecut de jumătatea vieţii, ce am făcut şi ce vreau să fac de acum încolo?>> Nici nu mai eşti foarte atent să îi mulţumeşti pe toţi, să fii atent la ceilalţi şi atunci încerci să fii mai introspect. Cred că vom avea de-a face cu o criză de 40 de ani cvasiuniversală.”

     

     

     

     

     


     

  • Ce se întâmplă cu naşterile în România după criza coronavirusului. Sociolog: „Ne putem uita la fenomene similare, iar cel mai apropiat fenomen este al uraganelor din Statele Unite”

    Romulus Oprica, sociolog şi managing partner al firmei BrandBerry, observă că, în mod istoric, după perioadele de criză au urmat creşteri ale natalităţii. Acestea au fost generate însă de creşterile economice de după aceste crize, prin urmare el nu susţine ipoteza conform căreia în contextul incertitudinii actuale ar urma un astfel de scenariu.

    În presa internaţională se vorbeşte totuşi despre un posibil boom (Baby Boom) al numărului de copii ce se vor naşte după această perioadă şi există chiar şi un termen atribuit în social media acestei generaţii – „coronials”.

    „Peste criza economică care era deja aşteptată de un an s-a suprapus această criză a coronavirusului. Am dubii că vom întâlni un fenomen puternic de tip baby boom”, a spus Romulus Oprica în cea mai recentă ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu.

    Un posibil efect de creştere a natalităţii ar fi benefic în contextul în care un studiu publicat la începutul anului arăta că până în 2050, din cauza migraţiei dar şi a scăderii natalităţii, populaţia României ar putea scădea cu 3 milioane de persoane.

    Într-un scenariu în care totuşi natalitatea ar fi impulsionată de această perioadă de izolare, sociologul vede o posibilă creştere cu 5% a numărului anual de copii. „Şi Gripa Spaniolă a venit tot după o perioadă de Război Mondial, o perioadă de boom economic, e relativ greu de făcut predicţii – ne putem uita la fenomene similare, iar cel mai apropiat fenomen este fenomenul uraganelor. Dacă ne uităm la cum a crescut natalitatea în Statele Unite după uragane putem spune că ne putem aştepta la un procent de creştere de 5%.”

    El subliniază însă că este greu de prezis acum ce se va întâmpla în contextul acesta atipic în care ne aflăm.

    Anul trecut, în România s-au născut doar 178.000 de nou-născuţi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Acesta a fost al doilea an consecutiv cu o scădere record a natalităţii, iar  numărul naşterilor nu a mai depăşit numărul deceselor în nicio lună.

     


     

  • COVID-19 loveşte în city breakuri. Ce se va întâmpla cu preţurile biletelor de avion după pandemie

    În timp ce guvernele din toată lumea aleg să îşi închidă graniţele şi sfătuiesc oamenii să nu călătorească, cererea pentru zboruri s-a prăbuşit, determinând companiile să îşi menţină la sol toate aeronavele.

    Acestea stau abandonate pe lângă pistele din toată lumea, iar sute de angajaţi au intrat în şomaj tehnic. Şeful Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor, o organizaţie care reprezintă aeronavele lumii, a spus că „industria transporturilor aeriene este în cea mai mare criză în care s-a aflat vreodată”, după cum reiese dintr-o analiză Business Insider.

    Pandemia i-a adus pe toţi operatorii aerieni în pragul falimentului. Câţiva dintre ei s-au prăbuşit.
    Un analist a declarat că, în cel mai optimist scenariu, cererea de zboruri de dinainte de această criză ar putea să ajungă la un nivel similar abia la mijlocul anului 2021.

    Astfel, industria nu va mai fi la fel, spun jurnaliştii de la Business Insider, care subliniază că nu se ştie care dintre companii va supravieţui în acest context.

    John Strickland, un consultant independent din industria aeriană, a declarat pentru Business Insideră că un lucru este sigur: „Industria aviaţiei va fi mai mică”.

    Printre principalele linii de business care sunt ameninţate se numără modelul operatorilor low-cost, cu care oamenii zboară uneori cu preţul a câţiva euro. O piaţă liberă şi mult mai mulţi operatori aerieni low-cost decât în Statele Unite, care caracterizează industria europeană a aviaţiei, fac ca operatorii low-cost de aici să fie în pericol.
    Ryanair de pildă zbura în toată Europa cu preţuri de mai puţin de 100 de dolari, ajungând la un minim de 0,01 dolari pentru anumite zboruri.

    „Acele pieţe au crescut enorm fiindcă mulţi oameni care nu îşi permiteau să călătorească înainte au reuşit cu astfel de operatori”, a spus Strickland. Rezultatul nu s-a văzut doar în zboruri ieftine, ci în industria turismului, care a înflorit astfel în anumite ţări, dar şi în migraţia oamenilor de pe continent.

    Printre operatorii aerieni care au impulsionat asta se numără operatorul irlandez Ryanair şi cel din Regatul Unit EasyJet, cel mai mare şi al patrulea cel mai mare dintre operatorii aerieni în funcţie de numărul de rute operate.
    Ambele suferă din cauza crizei – şi orice prăbuşire sau schimbare a modelelor lor vor impacta modul în care oamenii zboară.

    Irish Times scrie că Ryanair operează acum cu mai puţin de 20 de zboruri pe zi, mai puţin de 1% decât media zilnică de 2.500. EasyJet nu mai zboară deloc: şi-a parcat la sol întreaga flotă de aeronave, iar cei 4.000 de angajaţi sunt în şomaj tehnic.

    Operatorul aerian şi-a amânat comanda de 24 de aeronave Airbus, după ce Sir Stelios Haji-Ioannou, fondatorul operatorului aerian, a declarat că  va rămâne fără lichidităţi în augtust, dacă nu  ajustează comanda de 107 de aeronave, în valoare de 4,5 miliarde de dolari.
    Compania a reuşit să primească un împrumut în valoare de 600 de milioane de lire sterline de la guvernul britanic şi spune că rezervele de cash vor ajunge la 2,3 miliarde de dolari.

    Analiştii citaţi de Business Insider au spus că Ryanair are o rezervă de cash de 4 miliarde de dolari, suficient ca să funcţioneze timp de 18 luni. Acest lucru o transformă în cel mai bine plasat operator aerian.
    Strickland a apus că Ryanair are „fenomenal de mulţi bani” şi nu este „încăcarcată de datorii” din cauza achiţiilor de aeronave.

    El pune acest lucru pe seama „abordării agresive” a modelului low-cost, care a făcut faimoasă linia aeriană pentru zborurile ieftine, dar şi pentru politicile de economisire nepopulare în rândul pasagerilor şi angajaţilor.

    Spre exemplu,Ryanair a propus să îi taxeze pe pasageri pentru folosirea toaletei şi a explorat posibilitatea creării locurilor în picioare în aeronave. Ryanair se află, datorită politicilor sale, printre singurele companii aeriene din lume care au rezerve de bani.

    Prăbuşirea a câţiva dintre operatorii aerieni ar putea face ca preţul biletelor să urce. În Statele Unite, primii patru operatori aerieni controlează mai mult de 80% din piaţă. Dar în Europa, primii patru controlează peste 40% din piaţă.
    „Cred că ceea ce se va întâmpla va fi să se reducă numărul operatorilor aerieni, iar acei operatori aerieni vor începe să se comporte  la fel ca unii operatori din Statele Unite. Cu alte cuvinte – cu cât vom avea mai puţini operatori aerieni, cu atât mai mult preţurile vor urca”, a spus pentru Business Insider consultantul în aviaţie Andrew Carlton.

    Un motiv pentru care preţurile au fost atât de mici este datorat tocmai numărului mare de operatori aerieni.
    Câţiva operatori aerieni low-cost s-au prăbuşit deja: operatorul aerian low-cost britanic Flybe şi-a încetat activitatea în martie, iar Lufthansa a închis operaţiunile Germanwings în aprilie, avertizând că s-ar putea să dureze „ani până când cererea globală pentru zboruri aeriene să se întoarcă la nivelurile anterioare crizei”.

    Operatorii aerieni care vor rămâne s-ar putea să facă schimbări legate de politicile de economisire de costuri. În cazul Ryanair, Strickland a spus: „Cred că un lucru poate fi garantat: vor face tot ceea ce cred ei că este nevoie pentru a fi profitabili”.

     

  • Studiu Cushman & Wakefield Echinox: Ce le lipseşte angajaţilor care lucrează de acasă

    Eliminarea timpului petrecut în trafic şi banii economisiţi sunt principalele avantaje semnalate de angajaţii clădirilor de birouri care lucrează în prezent de acasă, în timp ce la capitolul dezavantaje aceştia punctează în primul rând lipsa socializării directe cu colegii, urmată de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal, reiese dintr-un sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei, studiul a presupus aplicarea unui chestionar online unui număr de peste 200 de angajaţi care în mod tradiţional lucrează de la birou, dar în ultimele săptămâni au fost nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea de acasă, ca parte a măsurilor de distanţare socială adoptate pentru a limita răspândirea Covid-19. Respondenţii au o vârstă medie de 36 de ani şi lucrează în special în Bucureşti (88%), activitatea lor fiind desfăşurată în domenii diverse, precum servicii profesionale (24%), financiar (18%), real estate (17%) sau tehnologie şi telecomunicaţii (13%). În medie, respondenţii şi-au desfăşurat activitatea acasă timp de 15 zile lucrătoare înainte de completarea chestionarului.
    Eliminarea timpului pierdut în trafic, aspect apreciat de către 80% dintre respondenţi, reprezintă un avantaj considerabil în contextul în care, în medie, angajaţii din Bucureşti parcurgeau distanţa dintre locuinţă şi birou în circa 45 de minute într-o zi obişnuită, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox anul trecut. Următoarele avantaje sunt considerate a fi economiile financiare (pentru 49% dintre respondenţi), îmbunătăţirea echilibrului între activitatea personală şi cea profesională (43%), mai multă libertate în gestionarea programului de lucru (40%), precum şi timpul suplimentar de odihnă (33%).
    Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl reprezintă lipsa socializării directe cu colegii, aspect semnalat de 74% dintre respondenţi, urmat de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal (44%), lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii (33%) şi capacitatea mai scăzută de concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuinţă (33%). Alte aspecte semnalate sunt legate de dificultăţile în gestionarea relaţiei cu clienţii şi colaboratorii (29%), problemele tehnice (26%) şi lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestată (24%).
    În acest context, există un oarecare echilibru în ceea ce priveşte descrierea generală a experienţei lucrului de acasă. Astfel, 38% dintre respondenţi caracterizează perioada de activitate de acasă drept foarte bună sau excelentă, 34% consideră această experienţă ca fiind bună, în timp ce pentru 28% dintre aceştia perioada este nesatisfăcătoare sau chiar frustrantă. Mai mult, opţiunea de a lucra exclusiv de acasă după terminarea perioadei de restricţionare a activităţii este preferată de doar 3% dintre respondenţi, cei mai mulţi optând pentru un program flexibil în care să lucreze 4 zile de la birou şi 1 de acasă (39% dintre respondenţi) sau 3 zile la birou şi 2 de acasă (27%). În medie, angajaţii intervievaţi ar opta, daca ar avea posibilitatea, să lucreze 3,4 zile de la birou şi 1,6 zile de acasă.   
     „Actualul context a determinat companiile să ia măsuri radicale pentru a proteja sănătatea angajaţilor şi a limita răspândirea Covid-19, astfel că circa 80 – 90% dintre angajaţii clădirilor de birouri lucrează în prezent de acasă. Această migrare masivă vine atât cu beneficii, cât şi cu dezavantaje, care trebuie privite şi din perspectiva caracterului temporar şi oarecum obligatoriu al acestor măsuri. Este îmbucurător faptul că o parte semnificativă a activităţilor din zona serviciilor au putut fi continuate şi de acasă, evitând astfel blocajul unui număr suplimentar de companii. Cu toate acestea, considerăm că viitorul este al soluţiilor mixte, în care prioritate va continua să aibă biroul, acesta nefiind doar un spaţiu fizic, ci şi un spaţiu de socializare şi colaborare, care reflectă totodată valorile şi cultura fiecărei organizaţii în parte”, spune Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

     

  • Experţi internaţionali au stabilit o agendă de muncă „de la 9 la 5” ca să fim mai eficienţi când lucrăm de acasă. Cu ce trebuie să începeţi în fiecare zi

    Munca de acasă, pe lângă faptul că vine într-un volum destul de mare şi cu mai multe provocări, generează o anumit senzaţie stranie, întrucât oamenii sunt izolaţi social şi nu mai există acum altceva pentru ei decât casă=muncă=acasă.

    Un studiu publicat de compania specializat în conţinut media Buffer, anul trecut, arată că 22% dintre cei care lucrează de acasă au probleme cu capacitatea de a se deconecta de la muncă.

    În acelaşi timp, studiul realizat pe 2.500 de angajaţi arată că 19% dintre angajaţii care au muncit de acasă au indicat singurătatea drept o problemă, urmată de lipsa colaborării şi comunicării cu colegii – cu 17% dintre respondenţi.

    „Crearea mediului potrivit pentru cei care lucrează de la distanţă pentru prima dată este un pas extre de important pentru bunăstarea angajaţilor şi pentru productivitatea companiei”, a atras atenţia Tony Anscombe, chief security evangelist, în cadrul companiei slovace de securitate cibernetică ESET.

    El a publicat o serie de recomandări pentru cei care se confruntă pentru prima dată cu un astfel de mediu de lucru, întrucât industria IT şi ele conexe, precum securitatea cibernetică, au fost printre primele care au înţeles şi încurajat eficienţa muncii de la distanţă.

    • Pregătiţi-vă de muncă ca într-o zi de lucru normală. Îmbrăcaţi-vă cu hainele pe care le luaţi în mod obişnuit când lucraţi în mediul fix de la birou, astfel pregătindu-vă mental că urmează o nouă zi de muncă.
    • Atunci când este posibil, încurajaţi oamenii din echipe să îşi creeze un spaţiu de birou în propria casă; încercaţi să lucraţi la o masă sau la un birou, folosind un scaun. Acest lucru creează, de asemenea, un mediu uşor vizibil de lucru, iar persoanele din casă vor înţelege şi respecta mai uşor faptul că lucraţi.
    • Programul normal al zilei de lucru trebuie menţinut acolo unde este posibil; dacă în mod normal începeţi între orele 8-10, iar prânzul este undeva între 12-2 PM, atunci încercaţi să menţineţi acest program. Rutina şi regulile sunt bune.
    • În conformitate cu normele actuale de izolare, vă recomandăm în micile pauze să staţi în mediul sigur al casei şi să vă relaxaţi, citind sau urmărind filmuleţe scurte.
    • Cădeţi de acord cu colegii dvs. asupra unei platforme de comunicare în afara sistemului de e-mail normal, o platforma mai puţin formală şi care oferă un stil de comunicare mai prietenos, ca de exemplu WhatsApp, Skype sau una dintre multe alte platforme de comunicare disponibile.
    • Începeţi ziua cu o verificare a echipei şi alocaţi 15 minute pentru a comunica lucrurile importante ce trebuie rezolvate pentru a vă asigura că toată lumea are informaţiile şi resursele necesare pentru a obţine rezultatele aşteptate. Acest lucru are, de asemenea, beneficiul de a oferi tuturor un program de la începutul zilei.
    • Menţineţi fluxul de comunicare pe platforma convenită, urmăriţi ce colegi nu participa şi încercaţi să restabiliţi comunicarea cu aceştia.
    • Nu vă limitaţi la aspectele mărunte, concentraţi-vă asupra imaginii de ansamblu, a rezultatului final şi evitaţi să explicaţi în mod excesiv sau doar să supravegheaţi. Pe măsură ce oamenii se adaptează la noul mod de lucru, productivitatea poate avea de suferit – dar cu îndrumarea potrivită, realitatea este că, cel mai probabil, productivitatea va creşte datorită distragerilor mai puţine.
    • Dacă aveţi deja angajaţi care lucrau în mod uzual de la distanţă, folosiţi informaţiile colectate de la ei şi rugaţi-i să împărtăşească din sfaturile lor cu ceilalţi colegi.
    • Puteţi crea prânzuri de echipă virtuale, astfel încât să aveţi discuţii despre alte subiecte în afară de cele legate de job, lucru care se întâmpla probabil la birou şi care poate continua acum la fel de normal, într-un mediu virtual.
    • Când obiectivul zilei este atins, anunţaţi-vă echipa, încurajaţi-vă colegii să îşi încheie activitatea pe ziua respectivă şi să petreacă timp cu familia, prietenii sau să facă exerciţii fizice.


     

  • Alexandru Dincovici, sociolog: Ce se va întâmpla după ieşirea din izolare la domiciliu

  • Costel Gîlcă, avocat axat pe dreptul muncii: „Vom continua să lucrăm de acasă şi după coronavirus, iar asta va avea un efect şi asupra salariilor”

    Consecinţele pe termen lung ale muncii de acasă sunt greu de prezis.

    Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, a spus într–un interviu acordat Business MAGAZIN că el este de părere că vom continua să ne desfăşurăm activitatea aşa chiar şi după ce norul pandemiei va trece. „Până la urma cred că efectul principal al acestei crize acesta va fi că se va schimba paradigma relaţiei de muncă. Eu cred că în această criză se încheie perioada cunoscută în istorie ca fiind de industrializare şi cu toţii ne vom întoarce la ceea ce era înainte de industrializare şi anume munca la domiciliu”, crede Costel Gîlcă.

    „Noi, cei care am prins această perioadă, avem în minte că trebuie să te duci la serviciu şi că serviciul este un loc de muncă în altă parte decât domiciliul. Ei bine, acum, cu noile tehnologii, cu inteligenţa artificială, ne vom întoarce să lucrăm înapoi acasă ceea ce va aduce – şi poate folosesc o expresie mare – la salvarea planetei”, crede avocatul.

    El se referă la faptul că milioane de oameni s-au obişnuit să bată oraşele dinspre sud spre nord şi invers ca să facă de fapt ceea ce pot să facă şi de acasă: să trimită e-mailuri şi să facă un schimb de informaţii. „Imaginează-ţi că toţi oamenii aceştia sau o bună parte – 30%-50% dintre ei – vor munci de acasă.” Indicii de poluare din toată lumea s-au schimbat, iar avocatul Costel Gîlcă este de părere că trendul telemuncii generat de această criză va continua şi va ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi după ce această criză se va fi încheiat: „Vom rămâne acasă atât timp cât dincolo de acest virus vom învăţa un alt obicei şi anume acela de a lucra de acasă. Aceasta va duce la scăderea salariilor, dar salariile scăzute vor fi în concordanţă şi cu cheltuielile pe care le avem, aflate şi acestea în scădere. În măsura în care nu te mai deplasezi de acasă la locul de muncă, nu mai cobori să iei mâncare, haine ca să ai de fiecare dată la locul de muncă, evident că şi cheltuielile tale vor scădea.”

    De asemenea, el observă un alt efect colateral al izolării. „Izolarea aceasta are un efect şi asupra relaţiilor de muncă pentru că pentru prima dată se studiază efectele psihologice ale muncii de acasă, ale modului în care indivizii reacţionează în izolare, dar în acelaşi timp şi care este efectul acestei izolări asupra relaţiilor de muncă. Este pentru prima dată când la nivel global se vor face studii în acest sens, iar dacă aceste studii arată că individul uman reacţionează pozitiv la această izolare – aproape completă – cu siguranţă relaţiile de muncă se vor schimba şi vom intra într-o nouă epocă a relaţiilor de muncă. Este un experiment la nivel mondial care vizează relaţia individului uman aflat într-o relaţie de muncă, muncă pe care o prestează în izolare.”

    „În acest moment cu toţii avem acest reflex psihologic de a ieşi să socializăm în stânga şi în dreapta. O să stăm 4-6 săptămâni în izolare, iar reflexul nostru se va schimba, astfel că treptat vom începe să avem un alt reflex şi anume, acela de a fi în izolare şi de a socializa la distanţă cu ceilalţi. Prin urmare, un alt efect al distanţării sociale ar putea fi să învăţăm că putem să trăim socializând de la distanţă cu ceilalţi. Din perspectiva relaţiilor de muncă, pentru mine această perioadă reprezintă finalul perioadei numite de industrializare, finalul unui anumit tip de relaţii de muncă şi un nou început, fundamental diferit de tot ce-a fost perioada industrializării, în care rolul principal îl vor avea noile tehnologii.”

    El observă că ţările care vor fi cel mai afectate de acest virus sunt ţările cele mai industrializate: „Exact acolo unde trebuie să schimbăm paradigme, reflexe sociale, aici sunt efectele cele mai grave fiindcă aici trebuie să schimbăm stilul de viaţă astfel încât să salvăm planeta pe termen lung. „Ce sens are să te duci să stai într-o clădire nou-nouţă, la birou, în 10-20 de metri pătraţi, când pe perioada zilei casa ta este goală? Un individ «consumă» două clădiri, ceea ce este un nonsens. De ce să faci drumuri când tu poţi să lucrezi de fapt de acasă, folosind spaţiul tău? Are sens să foloseşti o clădire cum sunt marile clădiri de birouri, pentru sute de milioane de lei care se consumă pe întreţinere când tu poţi să lucrezi de acasă? Până la urmă casa ce a devenit? Casa a devenit un fel de hotel în care dormim şi atunci se va schimba paradigma, casa va deveni şi locul meu de muncă, ceea ce a fost înainte de perioada industrializării.” Avocatul specializat în dreptul muncii precizează, apelând la cunoştinţele sale din domeniul istoriei: „Munca la domiciliu nu a apărut acum, a existat de la babilonieni încoace, în Egiptul antic a existat muncă la domiciliu, au existat contracte de muncă, în perioada Evului Mediu. Schimbarea de paradigmă a muncii cu plecatul de acasă se întâmplă doar în perioada industrializării, când mase mari de oameni sunt băgate în aceeaşi hală, iar acum uitaţi-vă câte zeci, sute de clădiri de birouri există, iar ele sunt pline ziua, noaptea sunt goale, iar noaptea venim doar să dormim acasă. Nu putem să folosim noi casa şi în loc de birou? Până la urmă ce îmi trebuie pentru munca pe care o desfăşor? Un calculator, conectare la internet, un fax şi eventual un copiator.”

    Astfel, crede că unul dintre domeniile care vor fi influenţate de această criză va fi cel al imobiliarelor. „Angajatorul se va gândi: „Am nevoie de activitate, dar nu am nevoie de toată lumea, fiindcă în şase săptămâni am realizat că se poate munci destul de eficient şi de acasă – are sens să plătesc eu 5.000 -10.000 -20.000 -100.000 de euro chirie pe spaţiu?” 

    De asemenea, crede că un posibil efect al acestui stil de muncă va fi scăderea salariilor. „Pot să scadă salariile, dar pot să scadă şi costurile noastre – dacă eu nu mă deplasez, dacă eu nu mai mănânc la restaurant, îmi schimb obiceiurile, stau acasă, evident că nici nu voi consuma. Prin urmare, per ansamblu pot să rămân la acelaşi nivel de viaţă, dar nu voi mai fi consumerist. Este posibil ca această criză să modifice inclusiv comportamentul nostru de consumator. Te duceai jos la parterul clădirii, socializai cumpărând ceva, de acasă la birou îţi mai luai ceva – se schimbă paradigma noastră de gândire, se termină perioada industrializării, de consumerism.” Oferă un exemplu în acest sens: dintr-un salariu de 5.000 de lei, circa 35% erau direcţionaţi înspre consumul lunar, înspre mersul la serviciu – dacă stăm acasă, experimentăm faptul că nu se mai consumă chiar atât de mult.

  • Coşmarul muncii de acasă – un psiholog rupe tăcerea şi dezvăluie de ce pentru unii este atât de dificil

    Psihologul Lavinia Ţânculescu, doctor în psihlogia muncii şi organizaţională, observă că pentru a ne face izolarea mai uşoară vin în ajutorul nostru instituţii culturale de toate felurile, teatre, opere, operete, muzee, din toată lumea, care au deschis spaţii virtuale ce pot fi accesate gratuit, totuşi, dacă „omul nu este învăţat să acceseze în viaţa de zi cu zi resursele acestea culturale, nu o să facă acest lucru nici în vremuri de restrişte, aşa cum se întâmplă acum. Marea problemă este că noi nu suntem învăţaţi să stăm singuri sau să ne facem un program pentru noi”. Ea sesizează că majoritatea angajaţilor din România au avut tendinţa de a se concentra mai mult pe muncă şi mai puţin pe propriile nevoi. „Din păcate, omul contemporan urban este foarte profesional, foarte angajat în viaţa profesională şi foarte puţin angajat în viaţa lui individuală.”

    A observat în situaţia celor mai mulţi dintre angajaţi o întrepătrundere între viaţa personală şi viaţa de familie, însă Lavinia Ţânculescu spune că ar trebui alocată atenţie şi vieţii individului cu sine însuşi: „Mulţi confundă viaţa personală cu viaţa de familie – familia restrânsă, formată din soţ, soţie, copii – sau extinsă – părinţi, fraţi, surori – dar ar trebuie să existe o parte ocupată şi cu grija pentru noi înşine. Am soţ, copil, ce pot să fac pentru mine? Mă duc la cosmetică şi atât? Nu, citesc ceva, îmi ocup programul cu ceva ce voiam să fac.”

    Ea consideră că perioada aceasta poate fi interpretată şi ca o chemare spre lucruri făcute manual, spre lucrurile făcute concret, fie că gătim mai mult sau că facem curăţenie; chiar şi cei care se deplasează în continuare la birou pot vorbi despre lucruri pe care nu le făceau înainte – igienizare, dezinfectare, lucruri care ţin de o rutină pe care nu o aveau.

    Principalul mesaj pe care îl transmite celor care îşi doresc ca izolarea să fie mai uşoară este: „Gândiţi-vă la voi înşivă şi la ce v-ar plăcea să faceţi şi nu aţi avut timp până acum (în situaţia în care aveţi veniturile asigurate). Într-un concediu pe care l-aţi petrece singuri, ce aţi face?”. De altfel, ea sesizează că acesta poate fi unul dintre lucrurile cel mai dificil de realizat. „Când stai cu tine însuţi, te confrunţi cu diverse lucruri, inclusiv cu umbra ta, de care nu eşti conştient, pe care nu o accepţi. Ne este greu fiindcă nu reuşim să fim bine cu noi înşine şi apoi nu stăm bine nici cu aspectul spiritual, e foarte dificil pentru omul contemporan – noi am pierdut legătura cu firescul, iar firescul acesta este”. Apoi, ea întreabă retoric cum ar sta lucrurile dacă nu am avea nici curent sau conexiuni la internet. „Una dintre situaţiile pe care omul contemporan le accesează este intrarea în legătura cu semenii – comunicarea permanentă, a sta împreună, dar dacă ai sta doar tu cu tine sau să fii, Doamne fereşte, izolat într-un pat de campanie, suspect de COVID-19, fără acces la internet etc, – la ce te gândeşti, la nimic, ce faci tu două săptămâni, nimic? E alarmant fiindcă noi nu avem cu noi înşine o viaţă a noastră. Acum începem să o avem – nici măcar să o redescoperim – începem să o creăm. S-ar putea să fie greu, pentru unii că unii dintre ei nici nu se plac.”

  • De ce muncim mai mult de acasă şi nu ne putem odihni? VIDEO

    Cum se transformă agenda ta de la 9 la 5 când „faci pontajul” din sufragerie?

    Ne propunem să aflăm într-o nouă serie de interviuri video şi audio Business MAGAZIN, făcute, cum altfel, decât „din sufragerie”.

    Pentru propuneri de subiecte, vă rog să nu ezitaţi să ne scrieţi pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

  • La ce pericole se expun companiile ai căror angajaţi lucrează de acasă

    Pe măsură ce restricţiile de circulaţie suplimentare sunt puse în aplicare de guverne şi organizaţii din întreaga lume, în efortul de a încetini răspândirea COVID-19, angajaţii sunt nevoiţi din ce în ce mai mult să lucreze de acasă. Această creştere a numărului de profesionişti care lucrează de la distanţă scoate la iveală potenţialele riscuri cibernetice implicate. Experţii Kaspersky au analizat aceste potenţiale ameninţări şi au explicat cum pot fi protejaţi angajaţii de la distanţă.

    În timp ce munca de la distanţă aduce, de obicei, o mulţime de avantaje – de la un program mai flexibil, la o creştere a ataşamentului faţă de organizaţie, ca angajator, pentru generaţia Z – trebuie luate în considerare întotdeauna măsuri suplimentare de securitate, iar în mijlocul acestui transfer brusc de la birou, acasă, nu este uşor pentru organizaţii să ţină seama de toate riscurile implicate. Odată ce un dispozitiv corporativ este dus în afara infrastructurii reţelei unei companii şi este conectat la alte reţele şi la Wi-Fi, riscurile cresc dramatic. Ransomeware-ul, infecţiile malware şi spionajul corporativ sunt printre ameninţările care trebuie luate în considerare în orice moment, dar mai ales, în cazul lucrului de la distanţă, pentru că o conexiune nesigură Wi-Fi, 4G sau 5G aplifică riscul de infecţie.

    Alte riscuri includ utilizarea dispozitivelor personale în scopuri de muncă, proces care poate, mai degrabă, să aibă loc în condiţii de lucru la distanţă. Celebra abordare BYOD “aduceţi propriul dispozitiv”, care permite angajaţilor să-şi folosească propriile dispozitive la locul de muncă, a fost adoptată de multe companii şi le-a adus riscuri suplimentare. Phishing-ul prin intermediul site-urilor generaliste poate afecta cu uşurinţă dispozitivele şi, de asemenea, dispozitivele personale au de multe ori software depăşit – cu potenţiale vulnerabilităţi expuse. În cele din urmă, descentralizarea controlului IT şi dificultăţile în urmărirea şi securizarea dispozitivelor fac în aşa fel încât sistemele de securitate să fie şi mai vulnerabile.

    „Cei care lucrează de la distanţă au fost vizaţi în diverse moduri până acum. Am văzut acest lucru în campania DarkHotel, unde manageri de top au fost atacaţi prin Wi-Fi; acelaşi lucru i se poate întâmpla oricărei persoane care lucrează de acasă şi este conectată la o reţea Wi-Fi infectată. Mai mult, pot fi infectate şi diverse programe gratuite care permit comunicarea la distanţă. Acum, cu un transfer masiv de la birouri, acasă, ne aşteptăm ca infractorii cibernetici să îi atace, în primul rând, pe cei care tocmai au devenit mai vulnerabili decât de obicei” – spune Dmitry Galov, security researcher la GReAT, Kaspersky.

    „În viaţa normală, aproape o companie din două (50% VSB şi 40% SMB) permite angajaţilor să lucreze de la distanţă, potrivit raportului nostru, iar astăzi această cifră a crescut brusc, ajungând la aproape 100% din cauza izolării. Acest lucru înseamnă că acele canale de comunicare corporativă vor fi amestecate cu cele personale, pe măsură ce angajaţii folosesc dispozitive pesonale pentru muncă, şi invers. Conectarea la o gamă largă de servicii cloud, instalarea unui software sau utilizarea dispozitivelor mobile poate aduce noi provocări administratorilor IT, care se luptă să menţină totul sub control, respectând în acelaşi timp politicile. Acesta este motivul pentru care acum este mai important ca niciodată să vă pregătiţi compania pentru munca la distanţă”, spune Andrey Dankevich, Senior Marketing Manager la Kaspersky.

    Iată câteva sfaturi pe care reprezentanţii Kasperski le oferă pentru a ajuta companiile să îşi pună la punct securitatea IT:
    • Asiguraţi-vă că angajaţii dvs. au tot ce le trebuie pentru a-şi desfăşura munca în siguranţă, de acasă, şi ştiu la cine să apeleze în cazul în care întâmpină probleme de IT sau de securitate.
    • Oferiţi angajaţilor o instruire de bază în ceea ce priveşte securitatea cibernetică – aceasta poate fi realizată online şi ar trebui să acopere practicile esenţiale pentru parole şi conturi, securitatea pe e-mail, securitatea computerului şi navigarea web
    • Luaţi măsuri de protecţie a datelor: protecţia prin parole la pornire, criptarea dispozitivelor şi backup integral al datelor
    • Asiguraţi-vă că toate dispozitivele, software-ul, aplicaţiile şi serviciile sunt actualizate şi realizaţi update-uri în mod regulat
    • Instalaţi o soluţie antivirus fiabilă, inclusiv pe dispozitivele mobile şi porniţi firewall-ul. Soluţia antivirus ar trebui să includă protecţia împotriva ameninţărilor web şi a phishingul prin e-mail.
    • Verificaţi cu atenţie protecţia dispozitivului mobil: acesta ar trebui să aibă activate abilităţi anti-furt, cum ar fi localizarea dispozitivului de la distanţă, blocarea şi ştergerea datelor, blocarea ecranului şi a parolei, Face ID sau Touch ID; activaţi controlul aplicaţiilor pentru a vă asigura că sunt instalate doar aplicaţiile white-listed.