BusinessMagazin

Category: Smart business

  • Smart Business: cel mai nou pariu al lui Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care a înfiinţat business-ul Bilka la 26 de ani şi anul acesta se îndreapta spre afaceri de 90 milioane de euro

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Smart Business: cum au reuşit doi tineri români să convingă cele mai mari bănci din lume să le folosească produsul

    După mai mulţi ani în care au lucrat ca angajaţi, celor doi le-a venit ideea realizării unei  platforme de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital ce permit celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programelor de training la care au participat.

    Primele linii de cod pentru Traderion au fost scrise  în 2013, iar la finalul anului 2014, start-up-ul lor a fost acceptat  în unul dintre cele mai cunoscute acceleratoare de afaceri din Statele Unite ale Americii.  Spre finalul anului trecut au semnat contractul cu primul client, iar până acum au antrenat până la 1.500 de traderi, care lucrează pentru bănci de investiţii precum J.P. Morgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta; valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte însă cinci milioane.

    Ce urmează, povestesc Florin Grosu şi Florin Cioacă, fondatorii Traderion, în cadrul Smart Business, emisiune pe care o veţi putea urmări astăzi de la ora 15.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Smart Business: Ionel Burtea, tânărul de doar 21 de ani care a dezvoltat un business de succes cu fructe de pădure

    „Îmi plăcea să consum foarte multe fructe şi am sesizat lipsa de pe piaţă de fructe de pădure, foarte multe dintre acestea erau importate din Olanda, Mexic, Portugalia – mi-am spus, <De ce nu merg cultivate şi aici?”, a povestit el în timpul emisiunii.

    Recolta a ajuns în 2016 la două tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, iar vânzările de fructe, la peste 5.000 de euro.  Tot în 2016, din dorinţa de a crea un produs finit şi, în urma unei idei găsite pe internet, tânărul antreprenor a decis să folosească o parte din  producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine.

    Investiţia în această direcţie a ajuns la 6.000€. Vinul este unul homemade, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere. Anul trecut au produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că vor depăşi cu 200 acest număr. 25% din recolta de mure va fi destinată producţiei vinului, iar restul comercializării ca atare.

    În ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en-gros, însă acest preţ poate varia în funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii, iar preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Chiar dacă acum stocul este epuizat, antreprenorul aşteaptă  producţia de anul acesta pentru a reintroduce Berry Wine la vânzare. Potrivit previziunilor tânărului antreprenori, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

    „Tot timpul mă gândesc la business, nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză”, a declarant tânărul antreprenor în cadrul Smart Business. 

    El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: „Răbdare şi dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul.”

    Mai multe detalii despre parcursul antreprenorial al celor doi şi despre proiectele lor viitoare veţi putea urmări astăzi, de la ora 15, în cadrul unei noi ediţii a emisiunii Smart Business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Povestea lui Ovidiu Drugan şi Valentin Oeru, antreprenorii care şi-au transformat pasiunea pentru navigaţie într-un business invidiat de mulţi

  • Povestea lui Sebastian Mîndroiu şi lui Radu Călin, tinerii arhitecţi care au amenajat câteva dintre cele mai cunoscute restaurante din Capitală – VIDEO

  • Smart Business: O afacere imposibil de realizat în Vest. Cum să renunţi la Bucureşti pentru un business izolat de restul lumii? – VIDEO

    “Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“

    În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.

    Anterior descoperirii pasiunii sale pentru cai, Ionuţ Popescu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi a urmat apoi mai multe module de afaceri din cadrul Open University. Şi-a început parcursul profesional devreme, la 18 ani, ca asistent de marketing într-o companie din grupul RTC. ”Apoi, am fost pe rând: «tipul de la IT», manager IT, agent de vânzări, director de vânzări (papetărie), director vânzări IT (hardware şi software)“, îşi descrie el parcursul profesional. A decis că sosise momentul să înceapă un proiect antreprenorial în 2011, când a dezvoltat împreună cu fratele său o companie de servicii fiscale şi juridice.

    Ideea dezvoltării centrului de echitaţie îi venise însă în 2008, după ce, într-un weekend, a participat la Cross Country Farm, lângă Sighişoara. De atunci, nu i-a mai ieşit din cap ideea de a avea ”un loc cu cai la poalele muntelui“, iar un an mai târziu a cumpărat terenul pe care se află astăzi Potcoava. În 2010, a scris un proiect pentru accesarea de finanţare europeană, iar între 2013 şi 2015 a urmat construcţia propriu-zisă a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de aproape 500.000 de euro, jumătate din sumă provine din finanţarea europeană, iar restul de 50%, din credite bancare. Recuperarea acesteia se va face, potrivit previziunilor lui Popescu, în maximum 10 ani.

    Din 2015 şi până azi, s-a axat pe promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă la Potcoava. Acum, la final de săptămână, toate cele 13 camere ale centrului sunt ocupate, iar pe perioada verii se ocupă integral şi nopţile din timpul săptămânii. Majoritatea celor care vin aici sunt din Bucureşti – locul fiind la 115 km de Capitală -, iar accesul se face prin Bucureşti – Târgovişte – Fieni – Runcu, pe o rută departe de aglomeratul DN1 sau de autostradă. Cei mai mulţi dintre oaspeţii de la Potcoava sunt familii cu copii; de asemenea, un segment important îl reprezintă şi companiile care vin pentru diferite activităţi de team building sau instruire (aici este inclusă şi o componentă de educaţie asistată prin cai). Astfel, veniturile sunt generate de turismul de retail, de taberele organizate acolo (care, potrivit lui Popescu, se repetă anul acesta), team buildinguri corporate. Oaspeţii care vin aici plătesc 220 de lei cazare/noapte pentru o cameră dublă şi 115 lei/zi pentru masă. În ceea ce priveşte echitaţia, o sesiune de o zi pe traseele din împrejurimi pentru persoanele experimentate costă 240 de lei, iar lecţiile de echitaţie de o oră pentru începători costă 80 de lei. Există opţiuni şi pentru cei mai puţin pasionaţi de echitaţie: închirierea unei biciclete costă 80 lei/zi şi poate fi folosită pe traseele din împrejurimi. Centrul de Echitaţie Potcoava este dotat şi cu tir cu arcul, spa, o sală de conferinţe – servicii pe care Popescu le descrie necesare ”pentru completarea timpilor dintre orele de călărie“.

    Ionuţ Popescu nu indică un singur aspect dificil în dezvoltarea proiectului, ci spune că de amestecul de probleme diverse, de la finanţare europeană, credite bancare la construcţia propriu-zisă, avize şi autorizaţii, s-au legat principalele provocări. Însă şi aspectele specifice acestui business au reprezentat probe de trecut. Spre exemplu, caii de la centrul său de echitaţie sunt din rasa Hafflinger, ”calul de munte din Tirol“, despre care spune că i-a luat un an de zile să-i aleagă. ”Aveam nevoie de o rasă de cal de munte, care să fie obişnuit cu drumurile înclinate, să nu fie un cal înalt fiindcă în România sunt mulţi începători –, iar acesta are o înălţime medie de 1,5 m, să fie un cal blând şi totuşi să nu fie adormit, are şi un strop de sânge de cal arab.“ Popescu spune că aceştia au costat câte 2.500 de euro, iar în ceea ce priveşte întreţinerea lor, aceasta generează costuri de 1.000 lei/lună.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii, Popescu spune că în acestea intră, pe lângă îmbunătăţirea facilităţilor şi serviciilor prezente (în principal în zona de agrement ecvestru şi mâncare naturală), promovarea Centrului de Echitaţie către turiştii din vestul Europei. ”Îmi place România, este o ţară frumoasă şi plină de oportunităţi. Proiecte precum cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. Viaţa sălbatică este încă prezentă în munţii şi pădurile României şi acest fapt reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului“, descrie Ionuţ Popescu motivele pentru care a mizat pe acest proiect în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.

    Iar când vine vorba despre a da un sfat antreprenorilor care ar vrea să dezvolte un proiect similar, trasează câteva dintre lecţiile pe care le-a învăţat el însuşi: ”Să îşi aloce timp pentru analiza pieţei, să caute să îşi cunoască foarte bine potenţialii clienţi şi nevoile acestora. Şi poate cel mai potrivit ar fi să găsească un mentor, o persoană care a trecut deja printr-un astfel de proiect şi care poate oferi soluţii valoroase la multiplele probleme ce pot apărea pe parcurs.“

  • Smart Business: O afacere imposibil de realizat în Vest. Cum să renunţi la Bucureşti pentru un business izolat de restul lumii? – VIDEO

    “Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“

    În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.

    Anterior descoperirii pasiunii sale pentru cai, Ionuţ Popescu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi a urmat apoi mai multe module de afaceri din cadrul Open University. Şi-a început parcursul profesional devreme, la 18 ani, ca asistent de marketing într-o companie din grupul RTC. ”Apoi, am fost pe rând: «tipul de la IT», manager IT, agent de vânzări, director de vânzări (papetărie), director vânzări IT (hardware şi software)“, îşi descrie el parcursul profesional. A decis că sosise momentul să înceapă un proiect antreprenorial în 2011, când a dezvoltat împreună cu fratele său o companie de servicii fiscale şi juridice.

    Ideea dezvoltării centrului de echitaţie îi venise însă în 2008, după ce, într-un weekend, a participat la Cross Country Farm, lângă Sighişoara. De atunci, nu i-a mai ieşit din cap ideea de a avea ”un loc cu cai la poalele muntelui“, iar un an mai târziu a cumpărat terenul pe care se află astăzi Potcoava. În 2010, a scris un proiect pentru accesarea de finanţare europeană, iar între 2013 şi 2015 a urmat construcţia propriu-zisă a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de aproape 500.000 de euro, jumătate din sumă provine din finanţarea europeană, iar restul de 50%, din credite bancare. Recuperarea acesteia se va face, potrivit previziunilor lui Popescu, în maximum 10 ani.

    Din 2015 şi până azi, s-a axat pe promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă la Potcoava. Acum, la final de săptămână, toate cele 13 camere ale centrului sunt ocupate, iar pe perioada verii se ocupă integral şi nopţile din timpul săptămânii. Majoritatea celor care vin aici sunt din Bucureşti – locul fiind la 115 km de Capitală -, iar accesul se face prin Bucureşti – Târgovişte – Fieni – Runcu, pe o rută departe de aglomeratul DN1 sau de autostradă. Cei mai mulţi dintre oaspeţii de la Potcoava sunt familii cu copii; de asemenea, un segment important îl reprezintă şi companiile care vin pentru diferite activităţi de team building sau instruire (aici este inclusă şi o componentă de educaţie asistată prin cai). Astfel, veniturile sunt generate de turismul de retail, de taberele organizate acolo (care, potrivit lui Popescu, se repetă anul acesta), team buildinguri corporate. Oaspeţii care vin aici plătesc 220 de lei cazare/noapte pentru o cameră dublă şi 115 lei/zi pentru masă. În ceea ce priveşte echitaţia, o sesiune de o zi pe traseele din împrejurimi pentru persoanele experimentate costă 240 de lei, iar lecţiile de echitaţie de o oră pentru începători costă 80 de lei. Există opţiuni şi pentru cei mai puţin pasionaţi de echitaţie: închirierea unei biciclete costă 80 lei/zi şi poate fi folosită pe traseele din împrejurimi. Centrul de Echitaţie Potcoava este dotat şi cu tir cu arcul, spa, o sală de conferinţe – servicii pe care Popescu le descrie necesare ”pentru completarea timpilor dintre orele de călărie“.

    Ionuţ Popescu nu indică un singur aspect dificil în dezvoltarea proiectului, ci spune că de amestecul de probleme diverse, de la finanţare europeană, credite bancare la construcţia propriu-zisă, avize şi autorizaţii, s-au legat principalele provocări. Însă şi aspectele specifice acestui business au reprezentat probe de trecut. Spre exemplu, caii de la centrul său de echitaţie sunt din rasa Hafflinger, ”calul de munte din Tirol“, despre care spune că i-a luat un an de zile să-i aleagă. ”Aveam nevoie de o rasă de cal de munte, care să fie obişnuit cu drumurile înclinate, să nu fie un cal înalt fiindcă în România sunt mulţi începători –, iar acesta are o înălţime medie de 1,5 m, să fie un cal blând şi totuşi să nu fie adormit, are şi un strop de sânge de cal arab.“ Popescu spune că aceştia au costat câte 2.500 de euro, iar în ceea ce priveşte întreţinerea lor, aceasta generează costuri de 1.000 lei/lună.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii, Popescu spune că în acestea intră, pe lângă îmbunătăţirea facilităţilor şi serviciilor prezente (în principal în zona de agrement ecvestru şi mâncare naturală), promovarea Centrului de Echitaţie către turiştii din vestul Europei. ”Îmi place România, este o ţară frumoasă şi plină de oportunităţi. Proiecte precum cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. Viaţa sălbatică este încă prezentă în munţii şi pădurile României şi acest fapt reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului“, descrie Ionuţ Popescu motivele pentru care a mizat pe acest proiect în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.

    Iar când vine vorba despre a da un sfat antreprenorilor care ar vrea să dezvolte un proiect similar, trasează câteva dintre lecţiile pe care le-a învăţat el însuşi: ”Să îşi aloce timp pentru analiza pieţei, să caute să îşi cunoască foarte bine potenţialii clienţi şi nevoile acestora. Şi poate cel mai potrivit ar fi să găsească un mentor, o persoană care a trecut deja printr-un astfel de proiect şi care poate oferi soluţii valoroase la multiplele probleme ce pot apărea pe parcurs.“

  • Smart Business: Cum a reuşit o antreprenoare care lucra în imobiliare să facă 800.000 de dolari din dulciuri premium? – VIDEO, GALERIE FOTO

    “Lucrez în prezent şase zile pe săptămână şi am ziua de luni liberă; în weekenduri se lucrează intens, astfel că trebuie să fiu prezentă mereu alături de echipă, fie în punctul de vânzare, fie în laborator, lângă care am şi biroul. Timp de doi-trei ani de la lansarea afacerii am lucrat însă şapte zile din şapte“, îşi descrie Alina Sudriu agenda pe care o presupune gestionarea businessului Grace Couture Cakes, într-un domeniu la care aspiră din ce în ce mai mulţi doritori de o activitate antreprenorială.

    Lansat în noiembrie 2012, acesta este primul atelier couture de cofetãrie din Bucureşti – businessul a crescut în acelaşi timp cu fiica antreprenoarei, Ana Grace, care a inspirat de altfel şi numele brandului. În prezent, afacerea este formată dintr-un magazin în centrul comercial Băneasa Shopping City şi dintr-un atelier de producţie, care au generat anul trecut afaceri de 800.000 de euro. Pentru 2017, Sudriu previzionează depăşirea pragului de 1 milion de euro; un pas care va stimula acest lucru ar fi deschiderea celei de a doua unităţi Grace Couture Cakes, în zona Dorobanţi a Capitalei.

    Alina Sudriu a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limba Englezã şi programul de master Strategic Marketing din cadrul ASE.

    în 2006, imediat după terminarea facultăţii, a lucrat pentru o companie de produse electronice, ca office asistant. ”Mi-a plãcut foarte mult echipa din care fãceam parte şi m-am obişnuit rapid cu taskurile zilnice. Am decis să nu mai continuu atunci când mi-am dat seama cã nu aveam posibilitatea de a avansa, de a fi creativã, jobul fiind mai degrabã unul de rutinã“, descrie ea munca de început.

    După câţiva ani în domeniul consultanţei imobiliare, a vrut să dea o şansã impulsului antreprenorial, pe care spune că îl avea de ceva timp. ”Am ales o nişă unde am simţit că puteam inova şi aduce valoare, oferind produse şi servicii superioare celor care existau deja pe piaţă: dulciurile de lux, realizate la comandă, personalizate pentru evenimente speciale. Am gãsit nişa, aşa cum se întâmplă de multe ori, în urma unei nevoi pe care am resimţit-o, din perspectivă de consumator, atunci când mi-am organizat nunta.“

    Ce înseamnă, mai exact, atelier couture? ”În momentul în care am pornit la drum, mi-am imaginat un loc unde să poţi să îţi faci dulciurile pentru evenimente exact aşa cum ţi le imaginezi, exact în tema evenimentului şi potrivit personalităţii clientului; astfel conceptul acesta de couture ne-a diferenţiat puţin faţă de cofetăriile care existau pe piaţă în momentul în care am lansat afacerea“, explică Alina Sudriu conceptul pe care s-au axat încă de la început. După idee, au urmat paşii concreţi prin care să alinieze viziunea lor cu produsele pe care doreau să le creeze. Au început cu un singur angajat, care lucra în regim part-time, au selectat câteva reţete, pe care le-au îmbunătăţit pe măsura răspunsurilor primite din partea clienţilor. ”La început am încercat să dezvoltăm cât mai multe reţete, să vedem ce ne place, ce păstrăm în gamă, ce nu ne place, am trimis mostre cu torturile pe care le realizam în acel moment către toţi cunoscuţii mei sau persoanelor cu care lucrasem anterior.“

    În prima lună de activitate s-a creat un prim val de comenzi, iar ulterior numărul acestora a crescut suficient de mult încât să coopteze încă doi angajaţi. ”Vindeam foarte puţin la început raportat la cifrele de acum, dar pentru noi era o bucurie mare chiar şi atunci când o cunoştinţă de-a noastră sau cineva drag comanda un tort. Ne dădeam peste cap să-i placă, ştiam că dintr-un tort poate gustă 6-10-15 persoane.“ Numărul de clienţi a crescut constant, în acelaşi timp au lucrat la îmbunătăţirea reţetelor. Astfel, după doi ani de la lansare, au decis să grupeze cele mai solicitate torturi şi combinaţiile care se vindeau cel mai bine într-o colecţie signature pe care o adaptează an de an. ”Vedem, din 12 reţete pe care le avem anual, care sunt cele mai cerute, ce nu merge se înlocuieşte; restul, chiar dacă merg, poate le îmbunătăţim, clienţii noştri decid practic ce rămâne şi ce nu.“

    În prezent, au ajuns la 6-700 de comenzi pe zona de evenimente, fie ele nunţi, botezuri, petreceri corporate, aniversări, iar în punctul de vânzare din centrul comercial Băneasa numărul bonurilor ajunge la 4-5.000 în fiecare lună. Alina Sudriu spune că investeşte în afacere constant: investiţia iniţială, direcţionată spre achiziţia de utilaje, s-a ridicat la circa 30.000 de lei; iar după doar un an şi jumătate, Grace Couture Cakes a trecut pe profit. Investiţia din punctul de lucru din Băneasa, care s-a ridicat la 60.000 de euro şi a fost direcţionată spre standul achiziţionat, echipamente frigorifice, cât şi în extinderea laboratorului.
    în ceea ce îi priveşte pe clienţi, a observat o segmentare a acestora între partea de evenimente şi cake shop: dacă la comenzile pentru evenimente clienţii sunt mai ales femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cu venituri medii spre mari, dispuse să plătească un preţ uşor peste media pieţei, produsele din Băneasa sunt populare şi pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani.

     

  • Smart Business: Cum dezvolti o aplicatie de la idee la o tranzactie de peste 10 mil. euro? – VIDEO

    “Pe mine mă face cu adevărat fericit să creez lucruri care au impact, care să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Clever Taxi a fost de impact şi a schimbat destul de multe în industrie. Astfel de lucruri aş vrea să fac şi în viitor”, descrie Mihai Rotaru, cofondator şi CEO al Clever Tech, compania care a lansat aplicaţia de e-hailing Clever Taxi, proiectele care l-ar face fericit pe termen lung.

    Abia întors de la Hamburg, unde a stabilit detaliile finale prin care mytaxi, cel mai mare jucător european de pe piaţa aplicaţiilor de taxi, parte din grupul Daimler, spune că o vacanţă lungă nu intră în planurile lui. Asta chiar dacă, alături de ceilalţi acţionari ai companiei (Alexandru Dumitru, Călin Fusu, Andrei Pitiş), s-a aflat în spatele unei tranzacţii istorice pe plan local, „de opt cifre”, după cum au declarat reprezentanţii companiei public.

    În timp ce Călin Fusu spunea într-un interviu anterior că pe el nu îl încântă prea mult câteva milioane de euro în plus, dar că pentru fondatori este foarte importantă tranzacţia, Rotaru a explicat cum percep el şi de partenerul său, Alexandru Dumitru, această realizare. „Te entuziasmezi mai mult atunci când îţi vezi propria creaţie dusă la capăt sau aşezată pe traiectoria potrivită, cum este cazul nostru; pentru noi, cea mai mare realizare este că am găsit o companie suficient de bine aliniată cu valorile noastre, cu misiunea noastră şi care va continua ceea ce am creat noi acum câţiva ani.”

    Din 2012 şi până la momentul tranzacţiei, au fost comandate peste 40 de milioane de călătorii cu taxiul prin aplicaţia românilor, prezentă în 20 de oraşe şi unde sunt înscrişi peste 17.000 de utilizatori. Anul trecut, aceasta genera venituri de 1,6 milioane de lei, pe seama abonamentelor lunare plătite de companiile locale de taxi.

    Ideea dezvoltării Clever Taxi le-a venit celor doi fondatori în 2010, în cadrul evenimentului destinat dezvoltatorilor care vor să lanseze o afacere Start-up Weekend, în care ideile lor pot prinde contur în 48 de ore. Acela a fost locul în care au obţinut prima validare a ideii. Un an mai târziu au înfiinţat firma şi au lansat prima versiune a platformei, sub o altă denumire. Anterior, Mihai Rotaru a mai avut două firme, una de outsourcing, despre care spune că „nu m-a entuziasmat foarte mult”, şi un alt start-up, „care nu a avut evoluţia fericită a Clever Taxi”. „E povestea aceea: succesul de peste noapte se întâmplă în şapte ani; era şi aceea o idee foarte bună, dar noi eram lipsiţi de experienţă. Acum cu siguranţă am fi avut altă abordare.”

    În 2010, la momentul în care şi-au conturat ideea, mytaxi abia apăruse prin Europa: „Foarte timid, prin Hamburg şi nu era cunoscută de prea mulţi, cu atât mai puţin de noi; nici Uber nu ieşise la vremea aceea din San Francisco. Nefiind foarte conectaţi, ideea ni s-a părut originală la vremea respectivă şi am făcut lucrurile efectiv după capul nostru”. Dificultăţile legate de găsirea unui taxi în Bucureşti i-au inspirat în dezvoltarea produsului: „Am avut problema pe care o are oricine, mai ales pe vremea aceea: să găseşti un taxi disponibil, mai ales la ore de vârf. Ni se părea absolut ridicol că trebuie să suni la 10 – 20 de firme până să găseşti o maşină, iar alta disponibilă să fie de fapt la 100 de metri după colţ”.

    La Start-Up Weekend, investitorii prezenţi s-au arătat mai ales sceptici, scepticism pornit de la faptul că pe piaţă nu existau foarte multe smartphone-uri, astfel că ideea ca un şofer de taxi să folosească un smartphone părea îndepărtată: „Cred că nici eu nu aveam un smartphone atunci, eram fan Nokia”. Au perseverat însă, şi-au validat ideea consultându-se cu mai multe persoane, au făcut sondaje online, au început să lucreze la dezvoltarea aplicaţiei şi, în aproximativ şase luni, au avut prima versiune pe care să o pună pe piaţă.

    La evenimentul pentru start-up-uri îl cunoscuseră şi pe Andrei Pitiş, care, după primele lor iteraţii, a decis să le acorde o primă finanţare. „Nu am divulgat cifrele exacte, dar a fost vorba de sub 50.000 de euro.” Reticenţa iniţială s-a menţinut şi în rândul discuţiilor cu şoferii de taxi, cu câteva excepţii: „La fel ca în orice domeniu, i-am găsit pe acei early adopters entuziasmaţi de idee – poate nejustificat de entuziasmaţi, dar cam aşa funcţionează orice idee nouă: o să găseşti câţiva nebuni cărora le place; ei vor deveni early adopters şi vor fi cei care o vor împinge şi o vor recomanda mai departe”.

    Dacă prima versiune a platformei a fost lansată în 2011, iar  în 2012 au lansat produsul agregator, Clever Taxi; în luna octombrie a aceluiaşi an lansau oficial platforma printr-un parteneriat cu operatorul de telefonie Orange România, care a fost şi partenerul lor principal în primii ani de funcţionare a aplicaţiei. „Reacţia a fost extrem de pozitivă şi este uşor de înţeles de ce, era ceva chiar magic în clipa aceea să apeşi un buton şi să vină o maşină. O astfel de experienţă nu mai existase până atunci; a urmat apoi o perioadă destul de războinică, concurenţial vorbind, fiindcă şi alţii lansaseră ulterior aplicaţii similare. Perioadă plină de învăţăminte şi din care am ieşit bine.” Învăţătura principală a fost să îşi aleagă bătăliile în care să lupte: „Nu poţi să te lupţi pe toate fronturile, alegi un lucru la care poţi să fii foarte bun, ce avantaj competitiv poţi să creezi sau pe care îl ai şi să te concentrezi pe acesta”. În cazul lor, au ales să se axeze pe ofertă, pe serviciul propriu-zis, astfel că aplicaţia a fost dintotdeauna pe primul loc din punctul de vedere al numărului de şoferi înscrişi, în timp ce, potrivit lui Rotaru, concurenţa a împins investiţiile în promovare, marketing, consumatori.

    Călin Fusu, fondatorul Bestjobs, a fost cel de al doilea investitor, în cea de-a două rundă de finanţare, în 2015. „De obicei prima rundă de finanţare este pentru validare – creezi produsul, îl validezi în piaţă, businessul începe să prindă contur. A doua rundă o iei pentru creştere; în perioada aceea căutam finanţare, iar printre persoanele cu care am vorbit a fost şi Călin.” Lucrurile au mers de la sine: „Ne-am întâlnit, am discutat, ne-a plăcut fiecăruia de celălalt şi cred că în maximum 10 zile banii erau în cont”.

    Spune că, de-a a lungul timpului, implicarea lui Fusu în business a fost una minimală, prin participări la întâlniri, idei şi sfaturi în momentele cheie. „Cred că au fost foarte importante momentul acesta şi viteza cu care s-au întâmplat investiţia şi parcursul ulterior, fiindcă ne-au lăsat să ne concentrăm pe business şi pe ceea ce făceam noi în loc să ne îngroape în aspecte legale, de pildă.” Evaluarea companiei după finanţare ajunsese deja la o sumă de şapte cifre. Mihai Rotaru spune că, în perioada care s-a scurs între prima finanţare şi a doua, a primit multe alte oferte de la alţi investitori din România. „Se găsesc bani, doar că la finanţări de sub 1 milion de euro contează foarte mult investitorul, contează profilul lui, fiindcă vine cu ceea ce se numeşte «smart money», vine şi cu nişte sfaturi, se implică, chiar dacă nu foarte mult, se implică  în direcţia şi viziunea businessului, iar acest lucru contează.”

     

  • Business Magazin lansează emisiunea Smart Business

    Primul invitat al emisiunii este Mihai Rotaru, cofondator şi CEO al Clever Taxi, aplicaţia românească ce a ţinut capetele de afiş în perioada recentă, ca urmare a tranzacţiei de „opt cifre” prin care a fost vândută.

    Rotaru a povestit în cadrul emisiunii despre etapele dezvoltării afacerii, despre nopţile nedormite şi despre cum munca într-un start-up poate fi asemănată cu un „roller-coaster emoţional”.

    „Pe mine mă face cu adevărat fericit să creez lucruri care au impact, care să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Clever Taxi a fost de impact şi a schimbat destul de multe în industrie. Astfel de lucruri aş vrea să fac şi în viitor”, a spus Mihai Rotaru, în cadrul Smart Business.

    Care sunt planurile pe care Mihai Rotaru le are împreună cu cei de la mytaxi şi care sunt sfaturile pe care le oferă tinerilor care aspiră la un parcurs antreprenorial  urmăriţi astăzi, de la ora 15.