Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • O idee de milioane

    Slide ar putea parea doar o joaca de copii in comparatie cu PayPal, afacerea care l-a adus pentru prima data in lumina reflectoarelor pe Max Levchin in 2002, la momentul vanzarii ei catre eBay pentru 1,5 miliarde de dolari (mai mult de un miliard de euro). Depinde insa de perspectiva; cea de-a doua afacere a lui Levchin este deja evaluata in prezent la peste 550 de milioane de dolari (380 de milioane de euro).

    De fapt, tocmai comparatia cu PayPal a fost motivul pentru care Levchin s-a hotarat in urma cu trei ani sa infiinteze Slide, o companie online care creeaza aplicatii software pentru retelele sociale Facebook si MySpace. Antreprenorul american in varsta de 32 de ani a vrut sa-si demonstreze ca poate repeta succesul pe care l-a avut PayPal.

    A pornit de la o idee destul de simpla, de a crea diferite programe utile pentru membrii retelelor sociale, cel mai popular fiind acum Slide, prin care utilizatorii pot face slideshow-uri cu fotografii si le pot pune diferite rame virtuale. Si, ca majoritatea afacerilor online din Silicon Valley, a atras de partea sa investitori care sa-l ajute sa-si dezvolte ideea. Acum, Levchin pare a fi din nou in centrul atentiei. Aflat la cea de-a patra runda de finantare, fondatorul Slide a atras de asta data atentia unor nume importante din randul investitorilor de la Wall Street. Este vorba despre fondurile Fidelity Investments si T. Rowe Price, care au platit 50 de milioane de dolari (34,3 de milioane de euro) pentru 9% din companie, aducand astfel valoarea Slide la o treime din cea a PayPal la momentul vanzarii. Banii vor fi investiti in extinderea echipei de 65 de programatori care lucreaza pentru Levchin pana la aproximativ 100 de oameni, dar si in dezvoltarea portofoliului de aplicatii software.

    Valoarea Slide data de aceasta tranzactie pare insa foarte mare, mai ales in conditiile in care firma se bazeaza pe un model de business destul de nonconformist. Spre deosebire de site-uri deja populare care atrag zeci de milioane de utilizatori si care castiga bani din publicitatea accesata de acestia, aplicatiile software create de Slide nu sunt disponibile pentru descarcare de pe un site al companiei, ci pe site-urile altora, ceea ce inseamna ca veniturile companiei provin din reclamele afisate pe aceste site-uri si depind de numarul celor care folosesc aplicatiile.

    Aplicatiile software in JavaScript sau Flash, de genul Slide, din categoria asa-numitelor widget-uri (practic, ferestre care pot fi plasate intr-o pagina web si care actualizeaza permanent diverse informatii de pe internet, ca prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de utilizator sau chiar continutul unor bloguri intregi) au devenit populare aproape peste noapte, castigand interesul unui mare numar de utilizatori ai retelelor sociale. Pentru Facebook, de exemplu, au fost create aproape 13.000 de astfel de aplicatii diferite, pe care membrii retelei le-au descarcat de 765 de milioane de ori in computerele lor, potrivit companiei care monitorizeaza widget-urile dezvoltate pentru retele sociale si care a calculat valoarea actuala a acestor aplicatii la aproximativ 374 de milioane de dolari (258 de milioane de euro). „Widget-urile sunt evaluate exact ca site-urile, nu in functie de cati bani genereaza, ci dupa numarul de utilizatori pe care ii atrag“, explica Jia Shen, cofondatorul RockYou, companie care dezvolta astfel de aplicatii software.

    La popularitatea widget-urilor a contribuit din plin Facebook, reteaua sociala a lui Mark Zuckerberg, prin lansarea de anul trecut a unui sistem care le permite programatorilor sa creeze aplicatii software destinate retelei. Initiativa a fost urmata in scurt timp si de Google, care a anuntat ca lucreaza la propriul astfel de sistem, denumit OpenSocial Applications, numai ca lansarea acestuia nu a avut loc inca.

    Afacerea widget-urilor face cu ochiul nu numai antreprenorilor online – in lume existand deja in jur de 100.000 de companii care dezvolta astfel de aplicatii software -, ci si companiilor din industria online sau cele media care, pentru a putea profita de potentialul acestei nise, se pregatesc sa angajeze programatori care sa se ocupe exclusiv de crearea de widget-uri.

    Anul trecut, numarul dezvoltatorilor de widget-uri care au atras finantare din partea fondurilor de investitii a fost destul de modest. In opinia lui David Weiden, partener in cadrul Khosla Ventures, este vorba doar de cateva zeci de companii, explicatia fiind aceea ca investitorii sunt mult mai prudenti decat acum 10 ani si cauta sa faca plasamente sigure. Chiar si fara finantare insa, un antreprenor care detine o companie producatoare de widget-uri se poate lauda cu castiguri deloc neglijabile din publicitate. „Un furnizor de widget-uri, care are si cativa programatori angajati, incaseaza in jur de 80.000 de dolari (peste 55.000 de euro) pe luna din publicitate“, dupa calculul lui Shen de la RockYou. Cu toate acestea, odata cu cresterea cererii incep sa apara si limitele. Companiile din domeniu se intrec pentru a produce widget-uri mai atragatoare nu numai pentru utilizatori, ci si pentru programatori. Flixter, spre exemplu, producatorul unor widget-uri pentru recenzii de filme, care pana acum au fost descarcate pe Facebook de peste 13 milioane de ori, si-a dublat numarul de angajati in ultimele doua luni, la 12 programatori. Jay Adelson, directorul executiv al Digg, spune deja ca trebuie sa caute programatori in afara Silicon Valley. „Trebuie sa angajam foarte multi si deja devine dificil, pentru ca practic trebuie sa importam oameni din alte state.“

    Care ar fi insa perspectivele pentru companiile producatoare de widget-uri? O parte dintre aceste aplicatii au sansa sa se transforme pe parcurs in site-uri in toata regula, ceea ce inseamna venituri mult mai mari. Altele ar putea fi cumparate de companii media, optimistii sustinand ca 2008 va fi caracterizat de numeroase achizitii de companii din generatia web 2.0. „Cert este insa ca nu toate companiile producatoare de widget-uri vor supravietui“, preconizeaza Max Levchin.

  • Pe toti ne cheama Google

    Pentru cei mai multi utilizatori de internet, Google este cel mai mare motor de cautare din lume. In spatele acestui superlativ stau insa multe alte servicii, compania putand fi asemanata cu o caracatita care si-a extins de-a lungul vremii tentaculele intr-o multime de domenii. Practic, Google are acum in jur de 117 servicii online diferite, de cautare, de publicitate, de comunicare si socializare, de statistica, de localizare in spatiu, nemaipunand la socoteala alte 11 care nu mai exista in prezent pentru ca fie nu au trecut de perioada beta, de testare pe piata, fie au fost incorporate in servicii mai complexe. Numai pentru cautare online, spre exemplu, compania ofera 35 de servicii, majoritatea fiind pagini de internet echivalente Google, dar care isi concentreaza cautarea pe un singur domeniu, cum ar fi filme, muzica, fotografii sau stiri.

    Cu toate acestea, pozitia dominanta pe internet nu pare a fi suficienta pentru Google, care vrea acum sa atraga online si ceea ce de obicei se petrecea exclusiv pe computerele personale – stocarea de continut digital pe serverele Google, plecand de la documente si pana la melodii, poze, filme sau orice alt tip de fisiere, pe principiul deja cunoscut ca „the network is the computer“, adica tot ceea ce se gaseste pe un anumit hard disk poate fi mutat pe internet, spre a fi accesibil de oriunde. Despre un astfel de serviciu, la care compania ar fi inceput sa lucreze in urma cu cativa ani, se zvoneste de multa vreme, insa publicatia The Wall Street Journal a scris la finalul anului trecut, citand surse apropiate planurilor Google, ca Gdrive, cum se va numi serviciul, ar putea fi lansat in lunile urmatoare.

    Conducerea Google nu a dorit sa comenteze informatia. „Capacitatea de stocare este o componenta importanta in strategia noastra de a atrage clienti catre aplicatiile online“, spune unul dintre reprezentantii companiei, refuzand insa sa vorbeasca despre alte servicii de stocare in afara de cele pe care deja le ofera, incepand cu Gmail si cu Google Docs, de lucru in retea pe baza unor documente accesibile mai multor utilizatori. „Mail-ul, continutul digital si documentele se vor muta pe internet, fiind deci mai usor de accesat si de utilizat“, spune acelasi reprezentant al Google. „Ne vom concentra pe imbunatatirea serviciilor web, in care intra si capacitatea de stocare, dar momentan nu avem niciun anunt de facut.“

    Gdrive ar urma sa furnizeze un anumit spatiu de stocare gratis, iar suplimentarea lui sa se plateasca, desi nu se stie cum anume vor fi structurate costurile, avand in vedere ca noul serviciu ar urma sa functioneze ca un fel de inglobant al tuturor serviciilor de stocare oferite de Google, cu acces la documente pe baza cautarii dupa cuvinte-cheie. Pentru cei ce isi creeaza o adresa de Gmail noua, spatiul de stocare porneste de la 2,8 GB de memorie si poate depasi 5 GB, in conditiile in care capacitatea creste cu peste 25 MB in fiecare zi. Anul acesta, compania a inceput sa ofere si utilizatorilor de alte servicii posibilitatea de a cumpara spatiu de stocare in cadrul acestora. Spre exemplu, Picasa Web Albums, unde pot fi pastrate fotografii, ofera gratuit un spatiu de 1 GB, dar utilizatorii pot plati 20 de dolari pentru 6 GB in plus, 75 de dolari daca vor 25 GB, 250 de dolari pentru 100 GB si 500 de dolari pentru 250 GB. „Fiecare din aceste servicii are propria sa componenta de oferta gratuita. Dar are sens ca la un moment dat sa fie unite sub acelasi acoperis“, a declarat Jason Freidenfelds, purtator de cuvant al Google, pentru revista Popular Mechanics.

    Pentru un serviciu ca Gdrive, analistii considera ca preturi precum cele de mai sus ar fi prea mari; ar fi nerentabil sa platesti 500 de dolari pentru 250 GB, cand un hard disk de patru ori mai mare va costa in 2010 in jur de 300 de dolari, potrivit estimarilor Microsoft. Avantajul unui asemenea serviciu de stocare online este insa evident mobilitatea, faptul ca accesul la continutul digital nu mai depinde de computerul unde fisierele sunt salvate si nici de echipamente portabile de stocare, ci doar de accesul la internet printr-un cont personal protejat de parola.

    Dar cat de sigur ar putea fi acest sistem, pentru utilizatori care stocheaza pe Gdrive documente importante? Faptul ca exista un cont si o parola nu garanteaza siguranta informatiilor, mai ales ca pentru un hot de informatii, parola nu reprezinta o piedica prea mare. Iar avantajul mobilitatii ar putea deveni un dezavantaj in situatii in care conexiunea la internet nu functioneaza sau nu exista deloc, cum se intampla in avion, de exemplu.

    Gdrive nu este prima initiativa de acest gen, principalii competitori ai Google, Microsoft si Yahoo!, avand deja in oferta si servicii de stocare online. Dar cu toate acestea, servicii precum SkyDrive, Box.net, Mozy sau Yahoo! Briefcase nu au castigat foarte multi adepti. Acesta din urma, spre exemplu, a propus un model greoi de acces la continutul digital plasat pe internet – utilizatorii trebuie sa acceseze un site si sa urmeze mai multi pasi pana ajung la documentele stocate online. Metoda pare totusi ceva mai eficienta impotriva furtului de informatii.

  • Vreti o reclama in romaneste pe Hi5?

    "Are 1,2 miliarde de pagini afisate pe luna. Miliarde!“, spune despre reteaua Hi5.com Calin Rotarus, director al Arbomedia Interactive, companie care se ocupa cu vanzarea de publicitate pe internet. Remarca precipitata a lui Rotarus, altfel o fire mai degraba rezervata, vrea sa sublinieze diferenta de scala intre traficul unor site-uri romanesti si cel al unora straine.

    Cel mai important site romanesc din punctul de vedere al numarului de pagini vizitate este conquiztador.ro, un joc online. Conform trafic.ro, in ultimele 30 de zile site-ul a inregistrat 116 milioane de afisari, fiecare dintre ele pretabila la a transmite mesaje publicitare platite. De asemenea, serviciul de comunicatii online Yahoo! Messenger are lunar un numar similar de afisari cu reteaua sociala Hi5.

    Mai mult, conform serviciului international de monitorizare a traficului web Alexa.com, lista primelor 10 site-uri din punct de vedere al audientei romanesti pe care o atrag contine un singur site romanesc. Softpedia ocupa astfel pozitia a zecea, iar primele trei sunt, in ordine descrescatoare, Yahoo!, Google si Hi5. Traficul semnificativ a facut aceste companii sa priveasca Romania ca piata de vanzare de publicitate. Spatiul publicitar al Yahoo este vandut de MediaCafe, cel al Google se vinde direct, iar reteaua Hi5 isi ofera paginile spre vanzare prin intermediul Arbomedia.

    Aceasta este si cel mai recenta stire – asocierea Arbomedia-Hi5 fiind anuntata personal saptamana trecuta la Bucuresti de catre Brett Finkelstein, global sales director al Hi5. Pentru Hi5, Romania reprezinta locul al cincilea in topul tarilor care acceseaza acest serviciu online, cu o medie de 5-8% dintre vizitatori provenind din Romania. Din punctul de vedere al veniturilor generate, locul Romaniei e mult mai jos, iar acordul intre Hi5 si Arbomedia are exact acest scop, aducerea unui echilibru intre numarul de vizitatori si veniturile generate de aici.

    Calin Rotarus spune chiar ca „in cativa ani, bugetele cheltuite in paginile Hi5 ar putea reprezenta un procent format din doua cifre din publicitatea online“ si mentioneaza despre acordul semnat pe o perioada de doi ani ca a impus Arbomedia niste tinte foarte ambitioase. O sursa din industria online spune ca alegerea Arbomedia ca intermediar exclusiv in Romania al vanzarilor de publicitate pe Hi5 s-a facut in urma unei licitatii. Potrivit sursei, regia s-a angajat la vanzari de mai mult de 500.000 de euro in 2008 pentru paginile celei mai frecventate retele sociale in Romania.

    Care e explicatia succesului in Romania al acestei retele sociale, care la nivel international se afla in urma concurentilor de la MySpace si Facebook? „Nu trebuie sa ai mari abilitati tehnice ca sa folosesti Hi5, e facut sa fie simplu. Apoi, cred ca exista diversi lideri de opinie in cercurile lor, care si-au facut cont si au fost urmati“, afirma Brett Finkelstein. Simplitatea pomenita de reprezentantul Hi5 se confirma cel putin in procesul de creare a unei retele de prieteni. Orice persoana care isi creeaza cont pe Hi5, oferindu-si adresa de e-mail, poate opta ca serviciul sa trimita automat invitatii catre toata agenda de contacte cu care corespondeaza cel mai frecvent.

    Prin acordul cu Arbomedia, simplitatea utilizarii este extinsa si asupra unui alt grup, cel al cumparatorilor de publicitate. Proprietarii de site-uri din Romania sunt pe buna dreptate ingrijorati de faptul ca anumiti cumparatori de publicitate ar putea alege Hi5 in defavoarea unor site-uri autohtone. Una din cele mai vehemente reactii a fost cea a lui Bogdan Gavrila, proprietar al site-ului e-scoala.ro, care dedica mai multe articole pe blogul personal unor instigari ce ar putea fi categorisite drept nationaliste. „Nu cumparati publicitate pe site-uri straine! Cumparati doar .ro daca vreti audienta romaneasca“, e unul dintre indemnuri. Antreprenorul roman de la e-scoala.ro, care publica pe blog in limba engleza, ataca astfel un Hi5 unde 60% din audienta romaneasca e reprezentata de tineri intre 18 si 24 de ani.

    Val Voicu, director general al regiei de publicitate online AdEvolution, spune ca prima reactie a proprietarilor de site-uri din Romania e normal sa fie „banii trebuie sa ramana in tara“. Adica suma de pana la 10 milioane de euro, cat a reprezentat piata de publicitate anul trecut. „A doua reactie trebuie sa fie insa intrebarea daca merita sprijinite artificial niste afaceri, chiar cu riscul de a incuraja nonvaloarea“, sugerand de fapt ca un produs competitiv ar trebui sa reziste si in fata unor servicii straine populare. Pomeneste in acest sens pietele poloneza si ungara, unde „Yahoo! si Google sunt aruncati in derizoriu“ de catre site-uri locale.

    Si polonezul Marcin Wozniak, managing director al ArboInteractive Europa, e de parere ca Romania este o piata est-europeana atipica, in care serviciile locale nu au reusit sa fie atat de puternice precum cele internationale, venite din Statele Unite. Faptul ca pana acum doi ani produsele straine nici macar nu erau localizate cu meniu in limba romana nu a reprezentat vreun obstacol pentru cresterea de audienta. De altfel, Brett Finkelstein remarca la Bucuresti ca traducerea site-ului Hi5 in limba romana in august anul trecut nu a influentat in vreun fel evolutia numarului de utilizatori.

  • Cine se teme de Microsoft-Yahoo!

    In dimineata zilei de vineri, 1 februarie, la ora 10,46, actiunile Yahoo! au crescut brusc cu aproximativ 45%, in timp ce ale Microsoft au scazut cu 6,2%. Explicatia a fost ca Microsoft a oferit 44,6 de miliarde de dolari (30 de miliarde de euro) pentru Yahoo!, anunt care a agitat spiritele in piata mai mult decat orice alta posibila tranzactie de pana acum in domeniul online. Conform ofertei, actionarii Yahoo! vor avea posibilitatea sa aleaga daca vor sa primeasca in schimbul titlurilor numerar sau actiuni Microsoft.

    Preluarea Yahoo! de catre Microsoft nu e o tema pusa in discutie de ieri, de alaltaieri. In urma cu un an, Bill Gates a fost refuzat cand a pus oferta pe masa celor de la Yahoo!. "Ultimul an a trecut fara schimbari prea mari in ceea ce priveste competitia in domeniul serviciilor online", afirma Steve Ballmer, seful Microsoft, comentand astfel cea de-a doua oferta de cumparare. De asta data insa, Jerry Yang, directorul executiv al Yahoo!, impreuna cu membrii consiliului director al companiei, analizeaza mult mai atent propunerea facuta de Ballmer.

    Pe de o parte, fiindca pretul pe care compania Microsoft este dispusa sa-l plateasca pentru o actiune, adica 31 de dolari (aproape 21 de euro), este cu 62% mai mare decat valoarea la inchiderea bursei din preziua anuntului. Pe de alta parte, pentru ca marile ambitii anuntate anul trecut de Jerry Yang cand a preluat functia de CEO al Yahoo!, in sensul unei recuperari in forta a terenului pierdut in fata Google, intarzie sa se realizeze, iar financiar vorbind compania nu sta deloc pe roze.

    Yahoo! a anuntat ca va concedia o mie de angajati, adica aproximativ 7% din personal, pentru reducerea costurilor, iar la 30 ianuarie, analistii Citigroup au schimbat recomandarea catre clienti de la “cumpara” la “pastreaza”, anticipand un profit operational nul pentru 2007 in cel mai bun caz. Or, alianta cu Microsoft ar sterge perceptia insuccesului, iar cele doua companii ar avea impreuna posibilitatea sa redeseneze intreg peisajul serviciilor online si sa concureze in mod spectaculos cu Google. Primele estimari sustin ca o combinare a celor doua companii ar insemna si o reducere cu aproximativ un miliard de dolari pe an (in jur de 672 de milioane de euro) a costurilor.

    "La un moment dat ar fi fost mai potrivit un parteneriat comercial, dar acum singura alternativa ramane combinarea fortelor celor doua companii; noi asta propunem", spunea Steve Ballmer in scrisoarea adresata Yahoo!. "Decizia nu am luat-o peste noapte, ci ne-am gandit mult la ea. Am convingerea ca este cea mai buna solutie pentru Microsoft si Yahoo!", pledeaza seful Microsoft. Intr-adevar, Microsoft are nevoie de Yahoo!, pentru ca pe terenul internetului nu a excelat niciodata.

    Compania lui Bill Gates ar avea de castigat atat pe segmentul serviciilor online, cat si la capitolul veniturilor din publicitate. In 2007, Microsoft a incasat in jur de 2,8 miliarde de dolari (aproape 1,9 miliarde de euro) din reclame online, ceea ce inseamna ca numai unind divizia online a Microsoft cu Yahoo! s-ar obtine venituri totale de 9,8 miliarde de dolari (6,6 miliarde de euro). Publicitatea online este o piata fierbinte, asteptata sa depaseasca 80 de miliarde de dolari (aproximativ 53,8 de miliarde de euro) in 2010, potrivit estimarilor citate de presa internationala.

    Conducerea Microsoft Romania nu a comentat in privinta posibilei tranzactii, declarand ca singurii in masura sa ofere informatii suplimentare sunt reprezentantii biroului din Redmond. Comentariile din partea analistilor de la banci si firme de consultanta n-au intarziat sa apara insa.

    "In opinia mea, tranzactia este favorabila ambelor parti, cu toate ca exista si destule riscuri privind diferentele culturale dintre cele doua companii si probleme car ar putea aparea in momentul integrarii, cum ar fi spre exemplu cele legate de personal", observa Sarah Friar, analist in cadrul Goldman Sachs. Ron Schmelzer, analist la Zapthink, atrage atentia chiar asupra unei posibile asemanari cu alianta Time Warner-AOL, unde brandul AOL a fost subminat, nu consolidat si pus in valoare ca urmare a uniunii cu Time Warner.

    Dupa Schmelzer, Yahoo! ar trebui sa fie cel care va salva Microsoft in interiorul unei posibile aliante, nu invers, fiindca problemele cele mai mari aici ar fi, nu la Yahoo!. Cultura desktop-ului, separata de online, e cea care a tinut Microsoft in loc atunci cand Google si Yahoo! au vazut clar ca viitorul sta in online, in retea, in serviciile legate de internet. “Microsoft trebuie sa scape de perspectiva anilor ’80 si ’90, acum cand 80% din valoarea computerului nu mai e computerul insusi”, sustine Schmelzer.

    Alti comentatori sunt pur si simplu optimisti. "Sansele de reusita ale tranzactiei depasesc 80%, cu toate ca este posibil ca in urma negocierilor pretul sa fie ceva mai mare decat a oferit Microsoft in prima faza", crede George Askew, analist in cadrul bancii de investitii Stifel Nicolaus. In replica la comentariile privind o posibila incercare de preluare ostila din partea Microsoft, Askew spune ca, din experienta lui, tranzactiile ostile in domeniul tehnologiei sunt rareori de succes, fie si doar pentru ca atat directorii, cat si angajatii companiei cumparate parasesc noua companie. In schimb, comenteaza el, intre Microsoft si Yahoo! exista “un soi de atractie”, iar aceasta poate sa creeze premisele pentru o solutie bine primita de ambele parti.

  • Vagabonding vagablogging

    Nu este foarte clar daca Rolf Potts a fost intai scriitor si apoi calator prin lume sau invers. Cert este insa ca ambele ipostaze il descriu foarte bine si nu ar putea exista una fara cealalta, pentru ca obsesia sa pentru calatorii este subiectul cartilor sale si al blogului sau (vagablogging.net). Pe blog publica povestile fiecarui loc in care merge, dar si imagini de acolo si ofera sfaturi practice de calatorie.
    La varsta de 10 ani, Potts inca tranzita intre ideea de a deveni pompier sau dentist. Tatal sau l-a convins ca meseria de dentist nu i se potriveste, spunandu-i ca se va plictisi sa se uite la dintii oamenilor toata ziua si l-a sfatuit sa-si aleaga un domeniu care sa-l pasioneze. Asa ca la varsta de 14 ani, Potts era considerat deja un scriitor.
    Prima sa carte a scris-o la 7 ani – o carte de 70 de pagini despre dinozauri, cu ilustratiile facute manual. La 8 ani a incercat sa scrie despre sistemul solar, dar nu a terminat niciodata aceasta carte. Pasiunea pentru scris i-a revenit la 14 ani, cand a trecut la povesti de groaza si rubrici umoristice pentru ziarul liceului.
    Acum scrie despre pasiunea lui de-o viata – calatoriile. Cand era copil si locuia in Kansas numara zilele din calendar pentru a sti exact cat mai avea pana cand pleca cu familia sa pana in Colorado sau Missouri. Ajuns la liceu, a inceput sa plece vara in excursii de unul singur in jurul partii de nord-vest a Oceanului Pacific.

    Traieste simplu
    Dupa terminarea liceului a stiut ca viata sa nu inseamna o cariera stralucitoare, asa ca a lucrat ca peisagist pentru 8 luni de zile, timp in care a strans bani pentru un tur in jurul Americii de Nord. Impreuna cu un prieten de-al sau, a modificat un Volkswagen Vanagon din 1985 pentru a putea dormi in el si in numai 8 luni de zile au vizitat 38 de state. “A fost prima mea calatorie pe termen lung si a fost ca un drog. In Asia am trait aproape 10 ani, dar tot imi place sa ma intorc si sa calatoresc prin America.”
    Ce l-a determinat pe Potts sa continue cu aceasta viata de scriitor nomad? El spune ca tocmai faptul ca nimic nu l-a oprit din acest drum. Toata lumea are impresia ca a calatori este sinonim cu o escapada temporara si fiecare activitate care nu aduce o gramada ce bani este iresponsabila. Dar Potts a realizat, dupa multi ani de peregrinari, ca singura bogatie se gaseste in timp. “De aceea daca iti simplifici viata in asa fel incat sa petreci tot timpul facand ceea ce te pasioneaza, atunci viata este mult mai plina de satisfactii. Pasiunile mele sunt scrisul si calatoritul si duc o viata foarte simpla care implica aceste doua activitati.”

    O calatorie de(-o) viata
    Potts si-a dat seama ca nu este un simplu turist, ci mai degraba un “vagabond”, iar acest lucru s-a intamplat in calatoria sa in jurul Americii pe care a facut-o in 1994. Atunci a realizat cat de usor si mai ales cat de ieftin este sa calatoresti. Si tot atunci a avut pentru prima data un sentiment eliberator sa stie ca nu va trebui sa mearga in vacante de doua saptamani pentru tot restul vietii sale. Turul in jurul Americii l-a facut sa-si schimbe imaginea pe care o avea despre SUA. “Cand citesti despre America, citesti inevitabil despre politica sau patriotism. Dar asta este o parte foarte mica din ceea ce America este cu adevarat.” Acesta este cel mai frumos lucru cand stai o perioada mai lunga intr-un loc. Iti permite sa vezi partea organica si sufleteasca a acelui loc.
    Iar pentru Potts timpul petrecut intr-o tara este foarte important. Trebuie sa fie sigur ca nu pleaca inainte de vreme si inainte sa descopere cele mai frumoase sau interesante lucruri. Nu pleaca dintr-un loc pana nu termina de scris despre acel loc pe blogul sau, impartasind astfel cititorilor experientele prin care trece; altfel ar pierde multe informatii, mai ales intr-un loc precum Thailanda, unde atat de multe destinatii sunt atat de aproape si atat de ieftine
    Intrebat care a fost cea mai minunata destinatie in care a fost, Potts a spus ca nu stie sa-i fi displacut vreun loc. “Fiecare loc este minunat in felul sau, iar daca dai peste locuri neplacute, poti oricand sa treci mai departe. Si experienta unor locuri depinde tot timpul de lucrurile care ti s-au intamplat acolo. Cat priveste locurile nemaipomenite, este prea greu de raspuns. Intreaga lume este extraordinara.”

  • Marele firewall chinezesc

    Pentru cei ce nu au fost niciodata in China poate parea destul de greu de crezut ca exista cenzura politica pe internet. Accesul la informatii online despre Dalai Lama, spre exemplu, despre coruptia din guvern sau despre orice altceva care ar putea afecta reputatia statului este blocat, iar peretii acestui zid invizibil se ingroasa de la un an la altul.

    Anul trecut, Guvernul a luat decizia sa nu mai permita deschiderea de internet café-uri, pe motiv ca deja sunt prea multe si deci prea greu de controlat. Pentru anul acesta, noutatea este blocarea accesului la continutul video oferit de site-uri de genul YouTube, hotararea fiind deja aprobata de Administratia de Stat pentru Radio, Film si Televiziune si de Ministerul Informatiei. Incepand cu 31 ianuarie, utilizatorii de internet din China vor mai putea urmari clipuri video online doar pe site-uri cu licenta, adica exclusiv site-uri controlate de companii de stat. Partidul Comunist din China spera sa fereasca astfel populatia de paginile care transmit opinii si puncte de vedere diferite de cele acceptate oficial. Cel putin 12 agentii guvernamentale se vor asigura ca noile reguli vor fi respectate de toti furnizorii de servicii de internet si de continut video, dar si de proprietarii de internet café-uri. Pe langa acestea intervine si Ministerul Securitatii Publice din China, ai carui angajati monitorizeaza continutul online si ii repereaza pe cei care se opun regulilor, pedepsele pentru acestia variind de la amenzi pana la condamnarea la inchisoare.

    Pentru companiile care detin site-uri de continut video, vestea e ingrijoratoare, pentru ca multe dintre ele sunt amenintate cu disparitia. Pana acum, piata online de continut video din China, chiar si cenzurata, a avut o serie de atuuri care i-au sustinut dezvoltarea. Primul avantaj a fost, chiar in virtutea aceleiasi cenzuri, absenta pe piata din China a celui mai mare furnizor de continut video din lume, YouTube. Cu toate ca site-ul poate fi accesat in principiu, de cele mai multe ori a fost blocat de cenzori, ceea ce a insemnat pentru companiile chinezesti o competitie ceva mai relaxata. Al doilea avantaj este situatia in sine a pietei de internet – peste 182 de milioane de utilizatori, conform companiei de cercetare de piata comScore – o tinta atragatoare pentru investitorii straini, in special americani, a caror strategie a fost sa profite de lipsa competitiei pentru a castiga o cota cat mai mare de piata. Ei au mizat pe o intrare timpurie pe piata, in incercarea de a reproduce succesul inregistrat de companii deja consacrate in internetul chinezesc, cum ar fi Baidu sau Alibaba.

    IDG Technology Venture Investment, spre exemplu, a investit recent intr-un site de continut video, unul de filme si un altul de continut video pentru telefoane mobile, decizie care la momentul respectiv a parut sa insemne un pariu usor de castigat, dupa parerea lui Quan Zhou, managing directorul companiei la Beijing. Acum insa, niciuna dintre aceste companii nu are licenta pentru a putea publica clipuri video pe internet, ceea ce inseamna ca cele trei site-uri ale IDG vor functiona in ilegalitate. „Dar in afaceri trebuie sa-ti asumi niste riscuri“, spune Zhou.

    Multi dintre investitorii straini care sustin antreprenori din internetul chinezesc ar putea avea insa o opinie diferita fata de cea a lui Zhou, fiind dispusi mai degraba la compromisuri pentru a intra in legalitate. „Una dintre solutii pentru site-urile video este incheierea unui parteneriat cu posturi de televiziune sau ziare. In China, toate acestea sunt detinute de stat, ceea ce inseamna ca licenta necesara poate fi obtinuta“, explica Dick Wei, analist in cadrul grupului financiar JP Morgan. „Ambele parti au de castigat dintr-un asemenea parteneriat – site-urile intra in legalitate, iar televiziunile sau ziarele partenere obtin o parte din profit.“

    Este greu de crezut ca dupa 31 ianuarie, site-uri deja renumite, precum Tudou, 56 sau Youku, un fel de YouTube al Chinei, vor disparea. „Daca ar fi sa luam noile dispozitii ad literam, ar insemna ca statul chinez trebuie sa detina tot ce inseamna internet in China, ceea ce nu se poate“, sustine Gary Wang, fondatorul si directorul executiv al Tudou, un site video care are in spate o serie de investitori americani printre care IDG, General Catalyst Partners si Granite Global. Impreuna cu fondul de investitii Jafco din Tokio, cele trei firme au investit la inceputul anului trecut in jur de 19 mil. dolari (12,9 mil. euro) pentru dezvoltarea Tudou.

  • Revolutia digitala de-abia a inceput

    Cred ca, de fapt, avem de-a face cu contrariul. Progresele incredibile din ultimele decenii au pus doar bazele unei schimbari mult mai profunde. In anii ce vor veni, hardware-ul va continua sa se imbunatateasca, adeseori intr-un mod dramatic sau surprinzator. Software-ul va continua sa inregistreze progrese, pe masura ce dezvoltam noi abordari pentru a beneficia de avantajele procesoarelor multi-core, de capacitatea extinsa de stocare de date si de raspandirea accesului la Internet in banda larga. Impreuna, hardware-ul si software-ul vor fi catalizatorul progreselor din urmatorii 10 ani, ce vor depasi cu mult schimbarile ultimilor 30 de ani.

    In curand, tehnologia informaticã si software-ul vor fi disponibile peste tot – in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. Vom avea acces la capacitatea de calcul a unei game variate de dispozitive, profitand adeseori de prezenta ecranelor si suprafetelor de proiectie din apropierea noastra. Intre timp, proliferarea centrelor foarte mari de date si omniprezenta in crestere a retelelor de acces la Internet in banda larga vor crea o tesatura continuã de informatii si capacitati de calcul ce se intinde intre viata noastra de la birou si de acasa, de oriunde, din orice loc ne vom afla.

    Aceasta combinatie de software puternic care ruleaza pe diverse dispozitive, servicii care ruleaza pe Web si capacitati uriase de stocare de date disponibile pe Internet vor face toate informatiile dumneavoastra accesibile instantaneu. In curand, veti putea deschide orice documente sau fisiere media pe care le-ati creat sau salvat utilizand orice dispozitiv aveti la indemana, fie el PC, telefon mobil, televizor, consola portabila de jocuri sau player muzical. Preferintele dumneavoastra, lista de contacte, calendarele si aplicatiile va vor fi la îndemânã permanent, iar modul in care informatiile vã vor fi prezentate se va adapta automat pentru a oferi cea mai buna experienta pentru dispozitivul pe care il folositi.

    Aceste schimbari vor avea un efect extrem de important asupra afacerilor. Noile instrumente ale tehnologiei informatiei le permit companiilor de toate marimile sa-si eficientizeze comunicatiile si colaborarea, sa-si simplifice activitatea de zi cu zi si sa le ofere angajatilor acces instantaneu la informatia de care au nevoie pentru a lua decizii inteligente. Si mai important este faptul ca ne aflam mai aproape ca niciodata de realizarea viziunii noastre de a avea sisteme informatice care poseda flexibilitate, inteligenta si constiinta de sine pentru a se adapta automat procesului de decizie în afaceri. Aceste sisteme vor livra exact informatiile, serviciile si aplicatiile de care au nevoie angajatii si clientii, în momentul si locul când e nevoie de ele.

    Totodata, tehnologia schimba din ce in ce mai mult viata proprie – modul in care comunicam cu cei dragi, modul in care pastram amintirile unor evenimente din trecut, modul în care ne distram si relaxam, modul in care utilizam asistenta medicala. Simplificand, tehnologia ne transforma modul in care interactionam unii cu altii si modul in care intelegem lumea in care traim.

    Ubicuitatea software-ului, a dispozitivelor si conectivitatii ofera o platforma pentru comunitati sociale complexe, esentiale pentru modul in care ne satisfacem dorinta universala de interactiune umana. Popularitatea unor servicii online ca Xbox Live, Windows Live Spaces, Facebook si MySpace demonstreaza puternica atractie exercitata de tehnologia ce permite contactele si comunitatea.

    Aceasta transformare se va accelera pe masura ce modul in care interactionam cu tehnologia evolueaza spre punctul in care sa semene cu modul in care interactioneaza oamenii unii cu ceilalti. Tehnologia de calcul mai ieftina si mai puternica le-a permis cercetatorilor sa rezolve probleme dificile ca recunoasterea vocii si a scrisului de mana si incepem sa vedem aparand interfete care incorporeaza vorbire, scris de mana, vedere, atingere si gesturi.

    De asemenea, vom vedea si progrese rapide in domeniul tehnologiei de afisare. In urmatorul deceniu, ecranele vor deveni mai ieftine, mai usoare, mai portabile si vor cunoaste o raspandire mai mare. In viitor, ne vom conecta dispozitivele portabile la ecrane aflate in apropierea noastra sau vom proiecta informatii pe suprafetele din apropierea noastra. Aceste noi cãi de transfer a informatiei vor avea un impact revolutionar, nu numai asupra modului in care interactionam cu tehnologia, ci si asupra modului in care interactionam unii cu altii.

    Pentru Microsoft, Europa va continua sa joace un rol esential in dezvoltarea urmatoarei generatii de inovatii tehnologice si in aducerea lor pe piata. In prezent, avem 12 centre si cercetare si dezvoltare in Europa si peste 2.000 de cercetatori si ingineri care lucreaza la proiecte esentiale, de la echipamente care pot învata singure sau care pot vedea si prelucra imaginile” la dezvoltarea de noi limbaje de programare si noi abordari ale prelucrarii complexe a informatiilor. Divizia noastra de Ecologie Computationala si Stiinta Mediului de la centrul Microsoft Research din Cambridge se concentreaza pe dezvoltarea unor noi instrumente si metode de predictie si atenuare a schimbarilor produse mediului natural.

    Atunci cand Paul Allen si cu mine am infiintat Microsoft acum mai bine de 30 de ani, visul nostru era sa punem un computer pe fiecare birou si in fiecare casa. Astazi, circa un miliard de oameni au un PC. Numarul este mare, dar nu e decat o fractiune din cele 6,6 miliarde de oameni ai lumii. Pe masura ce facem tehnologia mai accesibila si usor de folosit, vom putea sa extindem oportunitatile sociale si economice care apar odata cu un acces mai bun la educatie, informatie, asistenta medicala si piete globale. Participarea unui numar din ce in ce mai mare de oameni din toata lumea la economia bazata pe cunoastere va avea ca rezultat noile inovatii care imbogatesc tuturor viata, o fac mai legata de cea a celorlalti, mai productiva si mai plina de impliniri.

    Cred ca cea mai mare schimbare din urmatorii 10 ani va fi extinderea revolutiei digitale la oamenii care nu pot inca sa participe la economia bazata pe cunoastere, deoarece, in ciuda progreselor inregistrate, in mare parte de-abia am inceput sa realizam marele potential al tehnologiei digitale. Sunt nerabdator sa vad ce va aduce viitorul.

  • Polonezii de la MCI vor sa cumpere companii online romanesti

    "Suntem in discutii avansate cu doua companii din Romania si probabil ca vom face o investitie in cel putin una dintre ele", a declarat Ondrej Bartos, senior investment director la MCI Management. El a adaugat ca pana la sfarsitul anului sunt planificate doar una sau doua investitii din cauza faptului ca fondul este activ de putina vreme in Romania, iar stadiul initial este dedicat in primul rand intelegerii pietei. Cel mai interesant sector este internetul potrivit reprezentantului polonez.

    Fondul MCI Management a fost fondat in 1999, iar actiunile sale sunt tranzactionate pe bursa din Varsovia, unde are o capitalizare de aproximativ 400 de milioane de dolari (270 de milioane de euro). Portofoliul curent al fondului cuprinde actiuni la 24 de companii din Polonia, Cehia, Ucraina si alte tari din estul Europei. Una dintre ultimele achizitii, anuntata in septembrie anul trecut, a fost preluarea unei parti din operatorul bulgar de telecomunicatii prin Wimax Nexcom, in parteneriat cu un alt fond de investitii activ in Romania, Intel Capital. Termenii tranzactiei nu au fost facuti publici.

    In Romania, fondul polonez este interesat in primul rand de companii internet, dar la nivel european urmareste pietele de IT, software, internet si telecomunicatii. "Tinta ideala in Romania este o companie internet, cu ceva vechime, dar inca aflata in stadiul initial de dezvoltare, care vrea sa creasca rapid in Romania sau chiar sa-si extinda afacerile catre alte piete si care are nevoie de 500.000 – 1 milion de euro investitii pentru acest proces", spune Ondrej Bartos.

    Fondul de investitii nu a deschis inca un birou local in Romania, iar atributiile functiei de country manager ii apartin lui Bartos, de asemenea responsabil pentru Cehia si Slovacia. "Pot spune ca investim dintr-un fond care urmareste toate pietele central si est-europene, asa ca nu avem o suma rezervata Romaniei… Dar ne asteptam sa investim intre 0,5 si 1 milion de euro in 2008", a in-cheiat oficialul polonez.

    Fondul si-a inceput operatiunile in Polonia si si-a extins treptat activitatea in Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ucraina si Romania. Pentru acest an sunt asteptate investitii in Ungaria, tarile baltice si ale fostei Republici a Iugoslaviei.

    MCI Management a investit in 2006 peste 11,5 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) in sase proiecte si a inregistrat un profit de 9,4 milioane de dolari (6,3 milioane de euro) la o valoare a portofoliului de 81 de milioane de dolari (54,4 milioane de euro). Pentru anul trecut, fondul estima ca portofoliul de investitii va atinge 230 de milioane de dolari (154,7 mil. euro) si un profit de 29 milioane de dolari (19,5 milioane de euro).

    Investitiile MCI Management din 2007 s-au ridicat la 40 de milioane de dolari (27 de milioane de euro) si au fost plasate in cadrul a opt proiecte.

    Anul trecut a fost marcat de primele investitii externe solide in companii romanesti online.

    Fondul american de investitii Tiger Global Management a achizitionat un pachet minoritar de actiuni la Neogen, care detine site-ul de recrutare online bestjobs.ro, si o participatie la eJobs Group, care detine site-ul e-jobs.ro, valoarea totala a celor doua tranzactii depasind 10 mil. euro. Fondul olandez Wouver Investeringen a preluat de asemenea 7,5% din Neogen.

  • Meciul titanilor

    La Sun Microsystems, unde a fost director pentru tehnologie (chief technology officer – CTO), Schmidt a asistat la modul cum presedintele companiei, Scott G. McNealy, s-a ridicat impotriva Microsoft si cum i-a catalogat pe conducatorii acestui grup, Steven A. Ballmer si Bill Gates, drept „Ballmer si Butthead“. Ulterior, in timpul celor patru ani petrecuti ca director executiv la Novell, Schmidt spunea adesea ca ar fi o prostie din partea oricarui rival sa incerce sa concureze „cu gigantul“, pentru ca n-ar face decat sa zgandare mania Microsoft.

    Apoi, cu sase ani in urma, Schmidt a prins postul de director executiv la Google si astazi se afla la conducerea unuia dintre cei mai inventivi si spectaculosi jucatori din industria computerelor, liderul de necontestat in cautarile pe internet si in publicitatea online. Cu resursele sale extinse si ochiul atent la noile piete, Google a inceput sa ofere produse online care lovesc chiar in inima puterii financiare a Microsoft: aplicatii de editare de text si de grafice.   

    Infruntarea in plina desfasurare dintre Google si Microsoft promite sa fie o inclestare de poveste in lumea afacerilor. Are sanse sa contureze viitorul ambelor companii si sa dea seama de modul cum consumatorii si corporatiile lucreaza, achizitioneaza, comunica si cum isi organizeaza viata in mediul digital. Google vede toate acestea intamplandu-se pe serverele sale la distanta din centre de date indepartate, accesibile de pe internet prin intermediul unui manunchi de dispozitive cu si fara fir – o structura cunoscuta sub numele de „cloud computing“. Microsoft vede si el un viitor al internetului, dar unul al carui centru de greutate ramane strans legat de software-ul pentru calculatoare personale dezvoltat de companie. Si de aici conflictul intre cele doua abordari.

    Dar intr-un interviu prelungit, acordat la campusul Google din Mountain View, California, Schmidt urmeaza obiceiurile din trecut. Isi ascunde strategiile. Cand vorbeste cu modestie despre o miscare pe care majoritatea industriei o vede ca pe un asalt al Google impotriva Microsoft, Schmidt face tot posibilul sa spuna ca de fapt e cu totul altceva.    

    Nu, spune el, nu s-a gandit nimeni la inlaturarea Microsoft anul trecut, atunci cand Google a introdus un pachet de aplicatii software online numit Google Apps, care include servicii de e-mail, mesagerie instant, calendare, procesare de cuvinte si tabele. Toate sunt versiuni mai simple ale programelor costisitoare care alcatuiesc profitabilul pachet Office al celor de la Microsoft, iar Google le ofera gratuit consumatorilor. Cu toate acestea, spune Schmidt, Google Apps nu sunt altceva decat un pas natural in efortul Google de a oferi mai multe capacitati de procesare utilizatorilor de internet. „Pentru majoritatea oamenilor“, spune el, „computerele sunt complicate si imprevizibile“, datorita defectiunilor si asaltului virusurilor. Daca Google poate oferi pe internet servicii proprii unui calculator, atunci „aceasta va fi o imbunatatire vizibila in vietile oamenilor“, spune el.  

    Ca sa explice, Schmidt se duce catre o plansa. Deseneaza un dreptunghi si insira o lista cu lucrurile care se pot face in „cloud“-ul („norul“ de legaturi) cu centrul pe internet. Apoi, Schmidt adauga ca lista se extinde pe masura ce conexiunile la internet devin tot mai rapide si software-ul de internet se imbunatateste. Intr-o sectiune a dreptunghiului, cam 10%, el hasureaza ce nu se poate face cu ajutorul Google Apps, precum procesarea de grafice elaborate. Asadar, in filozofia Google, 90% din lucrul cu calculatorul se va face in cele din urma cu ajutorul acelui „nor“? „Din punctul nostru de vedere, da“, spune Schmidt. „E un raport 90 la 10“. Inauntrul norului se afla „aproape tot ce ai de facut intr-o companie, aproape tot ceea ce face un angajat calificat“.

    Schmidt crede, evident, ca auspiciile istoriei si ale tehnologiei sunt in favoarea Google. Microsoft insa, bineinteles, nu are de gand sa stea degeaba si sa se uite. Compania a cheltuit miliarde de dolari incercand sa ajunga din urma Google in serviciile de cautare si de publicitate online, pana acum fara succes. Si companiile se lupta in promisiuni, in noi si noi terenuri – hartile online, fisierele video online sau software-ul pentru telefoane mobile. „Principiul de baza al Google este sa incerce sa schimbe toate regulile din lumea software-ului“, spune David B. Yoffie, profesor la Harvard Business School. Daca Google va reusi, spune Yoffie, „o mare parte din valoarea pe care Microsoft o furnizeaza astazi poate deveni caduca“.

    La Microsoft, remarcele lui Schmidt sunt percepute ca strigate de lupta. Microsoft traieste din software-ul traditional instalat pe calculatoarele personale, iar directorii companiei considera o fantezie perspectiva ca 90% din utilizarea calculatorului sa se faca prin intermediul internetului. „Este, bineinteles, total fals, luand in calcul unde se afla piata astazi si incotro se indreapta“, spune Jeff Raikes, presedinte al diviziei de business a Microsoft, care include produsele Office. Pentru Raikes, provocarea Google este un atac la Microsoft care este si prost coordonat, si arogant. „Accentul este pus pe propriul interes competitiv, pe incercarea de a submina Microsoft, in loc sa fie pus pe ce-si doresc clientii sa poata face“, spune el.

  • 2008 aduce site-ul de 100 de milioane de euro?

    Vor fi depasite vanzarile de PC-uri desktop de cele portabile?
    In ultimul trimestru, vanzarile de laptopuri au avansat cu 92% fata de anul trecut, in vreme ce calculatoarele desktop au scazut cu 6%. Ca volume vandute, laptopurile reprezinta acum 31,5%. Datele International Data Corporation confirma astfel ca incepe sa se manifeste in Romania tendinta care a afectat deja alte piete mai dezvoltate. Deja producatori romani cum ar fi CES (membru al grupului Altex) sau Brinel din Cluj-Napoca incep sa produca sisteme laptop in tara.

    Va ajunge primul portal romanesc la o valoare de 100 de milioane de euro?
    Anul trecut a confirmat valori de peste 10 milioane de euro pentru doua site-uri din Romania, Ejobs si Neogen, ultimul cumparat in primul rand pentru serviciul de recrutare BestJobs. Multi sunt de parere ca cele mai valoroase dintre site-urile romanesti sunt portalurile, site-uri de infotainment cu structuri complexe si care nu au facut pana acum obiectul tranzactiilor. „Daca in 2007 am vazut primele site-uri de 10 milioane, cred ca anul acesta vom fi surprinsi de cele de 100 de milioane de euro“, spune Radu Georgescu,  presedintele Gecad, indicand portalurile drept posibile generatoare ale unor astfel de surprize.

    La cat va ajunge comertul online?
    In comertul online, o piata de 125 de milioane de euro in 2007, exista Emag.ro, care a inregistrat venituri de aproximativ 70 de milioane de euro, si restul, adica zeci de magazine mici. Situatia nu va fi foarte diferita nici in 2008, dar cateva dintre magazine vor reusi sa formeze o zona intermediara din punctul de vedere al veniturilor. Cel mai probabil, magazinul online al omului de afaceri Marius Ghenea va face parte din aceasta „patura mijlocie“, completata mai ales de magazinele online ale retailerilor Domo, Flamingo, Altex si Best Computers. „In 2008 estimam ca piata va atinge 275 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca va creste iarasi, ca si in 2007, cu 100% sau peste 100%“, este de parere Marius Ghenea.

    Vom avea prima retea Wimax in Romania?
    Pentru existenta unei retele Wimax, o tehnologie precursoare 3G care asigura viteze de transfer mobile chiar si de 75 Mbps, este necesara asigurarea a doua conditii: alocarea prin lege a unui spectru de frecvente radio in care sa functioneze si investitii din partea viitorilor operatori Wimax in dezvoltarea retelelor. Interesul ultimilor nu ar trebui sa lipseasca, Cosmote fiind unul dintre exemple. Prima conditie nu este insa indeplinita, propunerea privind cadrul nefiind inca discutata in Parlament.