BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Ce idee de afacere a viitorului a avut un antreprenor din România, ţara pixului şi a hârtiei când vine vorba de inventariere. Deja face milioane de euro din businessul său

    În meciul dintre hârtie şi creion versus AI, România încă mizează, în multe direcţii, pe soluţiile tradiţionale, însă tocmai pentru că nevoia de tehnologie există le dă ocazia dezvoltatorilor de servicii tehnologice să inoveze, lansând noi funcţionalităţi. Este şi cazul companiei Optima, care a venit cu o soluţie pentru digitalizarea servicilor de inventariere a activelor şi a stocurilor.

    Este normal să ajungem la momentul în care trecem de la hârtie şi creion la soluţii digitale care se traduc mai departe în optimizarea tuturor resurselor implicate – bugete, timp, resurse umane. Complexitatea din teren a anumitor organizaţii necesită astfel de eficientizări. Să ne gândim la o bancă precum CEC Bank, care are 1.000 de sucursale şi zeci de mii de mijloace fixe sau la OMV, care are inclusiv zone de extracţie – sonde, ori la un retailer mare cu acoperire naţională, cu milioane de unituri pe stoc. Este o zonă care, în mod evident, va creşte. Numai uitându-ne la pieţele mai mari din jur, de pildă, Polonia, observăm că inventarierea digitală, atât a stocurilor, cât şi a activelor este externalizată în proporţie de 80%, în timp ce în România ponderea este de 20%”, susţine Gabriel Chiva, proprietar al companiei Optima, un business cu afaceri de 2,7 mil. euro în 2021.

    Optima şi-a început activitatea în urmă cu 15 ani, ca dezvoltator de soluţii software proprii, iar în urma solicitărilor venite din partea clienţilor din prima linie de business a dezvoltat-o pe a doua, de servicii de inventariere active şi stocuri.

    În prezent, echipa Optima se află în proces de implementare a unui proiect de cercetare, împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai, în valoare de 7,2 milioane de lei (peste 1,4 mil. euro), prin care dezvoltă o platformă pentru predicţia evoluţiei unor indicatori de business în procese comerciale, bazată pe AI (Artificial intelligence – Inteligenţă Artificială) şi Big Data. „Pandemia a accentuat rolul tehnologiei de la instrument de suport la parte integrantă din strategia companiilor.

    Spre exemplu, deja suntem în punctul în care trebuie să facem predicţii pentru evoluţia unor indicatori de business, în funcţie de factorii de mediu, în procesele comerciale.”

    Potrivit antreprenorului, dezvoltarea acestei platforme este rezultatul faptului că, în prezent, majoritatea companiilor multe decizii sunt bazate cu precădere pe experienţa unor manageri, fiind dificil să se exploateze toată cantitatea de informaţii deţinute de companie şi care ar putea avea o influenţă majoră asupra acestor decizii. Această analiză, adaugă el, poate deveni posibilă utilizând aplicaţii ce exploatează datele acumulate de-a lungul timpului, pentru obţinerea de informaţii suplimentare precum identificarea de tendinţe sau de modele (patternuri) care să prezinte un interes deosebit în luarea deciziilor, lucru care se poate realiza folosind componenta de Machine Learning din AI, aplicată pe seturi de date de dimensiuni mari (big data). „Este o nevoie în mediul de business de astfel de soluţii”, a explicat Chiva, completând că inclusiv pe piaţa soluţiilor şi serviciilor externalizate de inventariere, organizaţiile mari au nevoie să vadă imaginea în timp real a tuturor bunurilor şi mişcărilor acestora de la achiziţie la casare, pentru a lua dezicii rapid, care să aibă un impact pozitiv. „Soluţia software principală dezvoltată de noi este cea de Asset Management care gestionează  într-o platformă, în cloud, toate operaţiunile realizate asupra unui activ – de la achiziţie până la casare –, iar inventarierea se realizează în mod digital prin coduri de bare sau taguri RFID prin care toate bunurile sunt identificate mult mai uşor. Cu ajutorul acestei platforme pot fi colectate şi stocate numeroase informaţii despre active, cum ar fi locaţia în care se află, categoria din care fac parte, starea acestora, fotografii sau alte informaţii utile. Iar în urma implementării soluţiei digitale de inventariere, costul anual aferent inventarului scade cu 50%-60%”, a spus Gabriel Chiva.

    „Elev” la şoala Microsoft

    Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, el a pus pe picioare compania românească după ce a primit propunerea de a dezvolta o soluţie software, pe când lucra în cadrul companiei Microsoft. „Am fost norocos să mă formez în prima echipă a Microsoft România, care la vremea aceea număra 20 de angajaţi, o adevărată şcoală pentru mine timp de cinci ani. Este poate mai greu de anticipat, dar pentru un tânăr la început de carieră, cu un job bine plătit acum 20 de ani, o oportunitate de a porni pe calea antreprenoriatului a însemnat direcţia pe care am găsit-o potrivită şi am fondat Optima. În mod concret, am primit propunerea de a dezvolta o soluţie software, un proiect susţinut timp de 12 luni de către un beneficiar, ceea ce ne-a permis libertatea de a porni businessul”, a povestit antreprenorul român.

    Pe de altă parte, Gabriel Chiva se consideră norocos că a putut observa de aproape evoluţia pieţei de tehnologie în cei 15 ani în care a dezvoltat activitatea companiei. „Lucrurile nu erau atât de aşezate acum 15 ani. Ca tineri antreprenori, nu am avut acces la ceea ce vedem acum – mentori, oportunităţi de finanţare, fonduri de investiţii etc. Începuturile noastre sunt strâns legate de mediul corporatist şi trebuie să accentuez rolul multinaţionalelor în formarea noastră, a primelor generaţii de antreprenori din IT.”

    La momentul de faţă, compania este activă pe pieţele din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Moldova, numără 50 de angajaţi care se ocupă de dezvoltarea soluţiilor software, iar pentru linia de business de servicii de inventariere active şi stocuri Optima colaborează cu peste 500 de persoane care acoperă toată România. „În prezent, atât pentru proiectele de pe piaţa locală, cât şi pentru proiectele pe care le desfăşurăm pe alte pieţe, folosim exclusiv resurse din România. În momentul actual, ne desfăşurăm activitatea pentru linia de business de soluţii software în cele două locaţii – din Bucureşti şi Cluj. Pentru cea de-a doua linie de business, de servicii de inventariere, ne-am extins cu echipa formată din proprii angajaţi, precum şi din colaboratori, în toate oraşele mari din România pentru a putea implementa proiectele cu acoperire naţională pe care le avem. Pentru linia de business de servicii de inventariere active şi stocuri lucrăm cu peste 500 de colaboratori cu acoperire naţională şi suntem în proces de extindere a echipei pentru a putea susţine proiectele pe care le avem planificate”, a mai explicat Gabriel Chiva.


    Următorul pas: internaţionalizarea

    În urma celor 15 ani de activitate, compania Optima a adunat un portofoliu de peste 200 de parteneri din diferite domenii de activitate precum retail, bricolaj, bănci, FMCG, telecom sau sectorul public sau cel de utilităţi. Iar 12% din businessul Optima este reprezentat de proiecte internaţionale. „Ne propunem să încheiem parteneriate cu cele mai mari companii pentru fiecare industrie şi să abordăm şi pieţele internaţionale pentru soluţiile şi tehnologiile pe care le-am dezvoltat. Poziţia principală pe piaţa de soluţii stand-alone de gestionare digitală a activelor (Asset Management) cu o cotă de piaţă de aproximativ 80% ne-a ajutat să construim o soluţie matură şi cu funcţionalitate extinsă şi ne propunem să creştem în continuare portofoliul de clienţi cu minimum 50% în fiecare an. (…) Până cel târziu în 2024, ne propunem să realizăm o internaţionalizare pentru soluţia noastră de Asset Management, care şi-a dovedit eficienţa şi maturitatea pe piaţa din România.”

    Pentru extindere, fondatorul Optima ia în calcul mai mulţi factori. „Luăm în considerare inclusiv atragerea unui fond de investiţii sau a unei finanţări pentru a putea să facem acest pas mai rapid, chiar şi posibilitatea achiziţiei unei companii care se mulează pe nevoile noastre din aceste pieţe. Evaluăm orice posibilitate de a ne extinde prezenţa internaţional, chiar şi atragerea unui fond de investiţii, emisiune de obligaţiuni la Bursa de Valori sau listarea pe Bursa de Valori.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei pe viitor, antreprenorul român spune că, în continuare, cererea de soluţii integrate cu tehnologii de tip IoT, Machine Learning/AI şi Big Data o să accelereze din ce în ce mai mult. „De asemenea, piaţa soluţiilor software şi a serviciilor externalizate de inventariere digitală se află pe un trend de creştere. Pentru serviciile de inventariere stocuri şi active, în ţări ca Polonia şi Ungaria, procentul de externalizare este mult mai mare faţă de România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, motiv pentru care ne aşteptăm ca această piaţă să crească rapid şi în aceste ţări. Iar o altă direcţie este platforma software pentru predicţia evoluţiei unor indicatori de business în procese comerciale.”

    Optima a înregistrat afaceri de 2,7 milioane de euro la finalul anului trecut, în creştere cu peste 20% comparativ cu anul precedent, iar pentru anul în curs, proprietarul companiei estimează o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro, în creştere cu aproape 50% faţă de anul trecut. De asemenea, planurile pe termen mediu vizează în continuare investiţia în tehnologie şi în echipă. „2022 se arată a fi cel mai bun an al nostru de până acum, cu numeroase proiecte în desfăşurare. Pe ambele linii de business evoluţia este ascendentă şi avem deja contracte semnate pentru anul următor în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, fiind în discuţii şi pentru alte proiecte noi”, a mai spus Gabriel Chiva.

  • La masă cu greii din fintech. Cum a reuşit o afacere locală să primească prima licenţă de emitere a monedelor electronice din România şi să încheie parteneriate cu nume mari din industrie

    De peste 15 ani, Augustin Dobre îşi construieşte cariera în industria financiară, iar în ultimii doi ani, din postura de CEO al Capital Financial Services (Twispay). Prin ce transformări a trecut instituţia financiară care „a pus mâna” pe prima licenţă pentru e-money din România?

    Să lucrezi în fintech este o provocare în sine, pentru că trebuie să combini inovaţia cu siguranţa, pe o piaţă care e mereu în schimbare”, spune Augustin Dobre, CEO al Twispay, brand deţinut de Capital Financial Services S.A., o instituţie financiară care deţine prima licenţă pentru e-money din România, cu alte cuvinte, e licenţiată să presteze servicii de procesare a plăţilor pentru peste 300 de comercianţi online, precum şi să emită monedă electronică în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi autorizaţia emisă de Banca Naţională a României. Jucătorul deţine, de asemenea, statutul de membru principal al Visa şi Mastercard, ceea ce înseamnă licenţă de emitere carduri Visa, respectiv Mastercard, şi acceptare la plată a cardurilor. La începutul anului 2022, Capital Financial Services (Twispay) a fost achiziţionată de sibienii de la Elrond Network (EGLD), într-o tranzacţie aprobată de BNR. „Apartenenţa la grupul Elrond ne deschide poarta spre un nou nivel de inovaţie, în care să aducem împreună tehnologia blockchain şi elementele de siguranţă. Lucrăm, în prezent, la dezvoltarea unui portofoliu de produse care vor schimba felul în care banii circulă în lume. Un procent major din investiţiile noastre pe 2022 este direcţionat în această direcţie.” Echipa Twispay continuă să se concentreze însă pe înrolarea de noi magazine în portofoliul companiei, iar pentru finanlul anului în curs estimează afaceri de aproape 10 mil. lei (circa 2 mil. euro), după ce au încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 7,5 mil. lei (1,5 mil. euro), în creştere cu mai bine de 20% faţă de anul precedent. „Pentru anul acesta preconizăm o creştere de 25% – 30% a cifrei de afaceri. Pe partea de acceptare la plată, echipa noastră se concentrează pe înrolarea de noi magazine. Ne-am dedicat primii cinci ani de activitate înţelegerii nevoilor clienţilor naţionali şi internaţionali şi rafinării produsului nostru, iar acum avem confirmarea că beneficiem de o platformă intuitivă, sigură, cu multiple integrări, care răspunde nevoilor dezvoltatorilor de magazine online, dar şi pe cele ale ofiţerilor financiari, de GDPR şi ale profesioniştilor de marketing.”

    În prezent, echipa businessului numără aproximativ 35 de persoane, predominant din Bucureşti, oraş în care este localizat şi sediul companiei, iar până la finalul anului în curs reprezentanţii Twispay estimează că vor ajunge la circa 50 de angajaţi. „Suntem în căutare de profesionişti pe diferite poziţii, atât pentru departamentele de conformitate (compliance) şi anti-fraudă, cât şi în zona de dezvoltare. Preconizăm că până la finalul anului vom depăşi pragul de 50 de angajaţi”, a explicat Augustin Dobre.

    Vorbind de cele mai recente reuşite, spune că s-ar raporta la parteneriatul cu filiala germană a JPMorgan şi la faptul că Twispay a devenit membru principal al Visa. „Practic, Twispay poate acum să deschidă pentru clienţii săi conturi de protejare (safeguarding accounts) la JPMorgan. Astfel, fondurile acestora sunt ţinute separat de capitalurile noastre proprii, neputând fi accesate de nimeni altcineva, cu excepţia beneficiarilor de drept.” La capitolul provocări, cum clienţii Twispay din zona de acceptare de plată sunt cei care deţin şi operează magazine online, pe fondul contextului naţional şi internaţional destabilizat, acestea au înregistrat o uşoară scădere a volumelor de plăţi, susţine el. „Acest lucru s-a tradus într-o nevoie semnificativ mai mare de optimizare a afacerilor şi de agilitate. I-am susţinut în activitatea lor, oferindu-le mai multe funcţii pe partea de analize şi metrici, astfel încât să înţeleagă comportamentele de consum şi să poată răspunde rapid nevoilor consumatorilor.” De asemenea, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine macroeconomică, spune că a remarcat o atenţie mult mai mare îndreptată către siguranţa fondurilor. „Astfel, potenţialii clienţi, cei cu care nu aveam încă o relaţie comercială, s-au asigurat că banii încasaţi prin intermediul platformei Twispay sunt păstraţi în condiţii de maximă siguranţă, în conturi de protejare, înainte de a avansa cu partea de contractare.” Despre viitorul industriei în care a adunat o experienţă de peste 15 ani, Augustin Dobre crede că acesta va fi unul colaborativ, în care instituţiile financiare reglementate de BNR şi jucătorii din piaţa de crypto vor lucra împreună, pentru a dezvolta soluţii sigure, care să răspundă nevoilor consumatorilor moderni. „Rolul unui fintech precum Twispay este de a adăuga stabilitate şi siguranţă unui mediu care trece printr-un proces de reglementare. Pentru a exploata cu totul acest adaos de tehnologie şi viziune cu care vine industria de crypto trebuie să respectăm normele etice şi legale şi să lucrăm cu instituţii naţionale şi internaţionale, pentru a dezvoltarea de politici de reglementare. Mă aştept ca, în 2023-2024, să fie implementat setul de reguli pentru pieţe de criptoactive (MiCA), ceea ce va facilita colaborarea dintre instituţiile financiare reglementate şi sistemele blockchain. Acest lucru va seta o premisă bună pentru integrarea de noi tehnologii în industria de banking şi va accelera transformarea digitală”, a mai spus CEO-ul Twispay. Pe plan profesional, Dobre vrea să crească echipa din care face parte, atât ca număr de oameni, cât şi ca abilităţi şi nivel profesional, iar până la finalul anului 2022, Twispay să dezvolte o serie de produse noi. Îmi propun să inovăm şi să revoluţionăm. Vreau să dezvoltăm câteva produse noi, la care lucrăm deja şi pe care le vom anunţa când suntem mai aproape de lansare.”

     

    „Plafonarea omoară inovaţia”

    În copilărie, Augustin Dobre îşi dorea ca atunci „când va fi mare” să devină pompier sau poliţist, însă la vârsta de 38 de ani are la activ o experienţă de peste 15 ani în industria financiară, pe care o cunoaşte foarte bine, atât din postura de director bancar, cât şi din cea de CEO al Capital Finance Services. „Am studiat Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale în România şi Strategy and Innovation Leadership la Universitatea Cornell din SUA. În intervalul 2007-2017, am lucrat în cadrul Alpha Bank, unde am ocupat, printre altele, funcţiile de şef birou vânzări directe, precum şi de director al direcţiei de acceptare carduri. La 32 de ani, am fost cel mai tânăr director de direcţie din cadrul Alpha Bank”, a povestit el. Ulterior, în 2017, s-a alăturat companiei Capital Finance Services, devenind COO al instituţiei financiare, construind echipele şi operaţiunile companiei în vederea lansării şi dezvoltării brandului Twispay pe piaţă. „Am fost şi membru al APERO (Asociaţia de Plăţi Electronice din România), fiind unul dintre oamenii activi pe piaţa locală şi regională, care au susţinut dezvoltarea domeniului de plăţi. Iar din august 2020, sunt CEO al Capital Finance Services, Twispay.” Executivul spune despre el că este un lider supportive şi empowering, căruia îi place să ghideze oamenii, astfel încât aceştia să îşi dezvolte încrederea în abilităţile şi deciziile proprii şi să îşi găsească motivaţia. „Nu cred în micromanagement, aşa că îmi doresc ca toţi colegii mei să aibă un nivel ridicat de autonomie. Înţeleg, însă, că acesta trebuie construit, aşa că sunt alături de ei în acest proces. Ajung la birou la ora 9:00, iar, de acolo, încep întâlnirile. Rolul meu este să ghidez oamenii, să îi ajut să ia decizii, să mediez situaţii şi să fac alegerile importante, la nivel de strategie şi viziune, aşa că foarte mult din timpul meu e petrecut alături de echipă. Lucrez îndeaproape cu toate departamentele şi cu toţi furnizorii relevanţi pentru activitatea noastră”, şi-a descris el principiile de leadership.

    A adăugat că, printre calităţile esenţiale ale unui candidat la echipa din cadrul instituţiei financiare pe care o conduce, ar trebui să se numere dorinţa de a învăţa şi pasiunea pentru domeniul în care lucrează. „Nu aş tolera niciodată plafonarea, mi se pare că ea omoară inovaţia. De asemenea, cea mai valoroasă lecţie învăţată este că răbdarea e crucială. Atunci când vrei să construieşti ceva revoluţionar – un produs, un serviciu, o echipă -, trebuie să înţelegi că totul este un proces, cu suişuri şi coborâşuri şi că lucrurile vor necesita timp. Pentru mine, răbdarea este un semn de maturitate profesională, pentru că îţi permite să munceşti cu consecvenţă la obiectivele tale şi să depăşeşti obstacolele inevitabile.” Întrebat cum ar rezuma într-un cuvânt întregul său parcurs profesional, Augustin Dobre a răspuns  că este ghidat de determinare, iar sfatul lui pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este să fie consecvenţi şi să nu renunţe. În continuare, pe plan personal îşi doreşte ca, până la 40 de ani, „adică până în 2024”, să termine un triatlon Ironman, „deci rezoluţia este să încep să mă pregătesc mai serios anul acesta, iar anul viitor să îl şi fac”.

     

  • Toată lumea a auzit de compania HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume, dar puţini ştiu de la ce vine numele şi cine sunt oamenii care au construit acest gigant

    William Redington Hewlett este omul care a pus H-ul în numele brandului HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume. Cum a ajuns să fondeze compania alături de David Packkard, jumătatea sa din business?

    William Redington Hewlett s-a născut pe 20 mai 1913, în Ann Arbor, Michigan. La trei ani după naşterea sa, familia s-a mutat în San Francisco. Hewlett a fost acceptat la Universitatea Stanford, pe care a absolvit-o în 1934, urmând apoi un master în inginerie electrică, la MIT. În timp ce participa la o serie de cursuri predate de Fred Terman, el l-a întâlnit pe David Packkard, cu care a decis să pună bazele unui business.

    Astfel, în iarna anului 1939, într-un mic garaj, cei doi au fondat Hewlett-Packard Company, stabilind ordinea iniţialelor prin metoda „cap sau pajură”. Fondurile necesare pornirii businessului le obţinuseră cu un an înainte, când Disney a cumpărat opt dispozitive audio produse de Hewlett pentru a le folosi în producţia peliculei „Fantasia”. În 1957, compania s-a listat la bursă. Antreprenorul a fost preşedinte al HP din 1964 până în 1977 şi a ocupat funcţia de CEO între 1968 şi 1978, când a fost succedat de John A. Young. A rămas preşedintele comitetului executiv până în 1983, iar apoi a fost vicepreşedinte al consiliului până în 1987.

    În Al Doilea Război Mondial, antreprenorul a servit în corpul de semnalizare al armatei, iar după încheierea conflictului militar, a făcut parte dintr-o echipă specială însărcinată să inspecteze industria japoneză. De-a lungul anilor, el a fost director al Hexcel Products Incorporated, al Chase Manhattan Bank (actuala JPMorgan Chase) şi a făcut parte din consiliul director al Chrysler Corporation. S-a implicat, totodată, în numeroase acţiuni filantropice, fondând alături de soţia sa, Flora, una dintre cele mai mari fundaţii caritabile din Statele Unite, care le poartă numele.

    Cei doi s-au căsătorit în 1939 şi au avut trei copii: Eleanor, Walter, James, William şi Marry. După moartea Florei, în 1977, Hewlett s-a recăsătorit cu Rosemary Kopmeier Bradford. Printre pasiunile sale  s-au numărat fotografia şi botanica. Antreprenorul a murit pe 12 ianuarie 2001, la vârsta de 81 de ani. El a fost membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Naţionale de Ştiinţe şi al Societăţii Americane de Filosofie, printre altele. A fost inclus, în 1992, în National Inventors Hall of Fame.

    Unul dintre marii admiratori ai companiei HP a fost Steve Jobs, care la vârsta de 12 ani îl contactase pe Hewlett pe numărul trecut în cartea „Pagini Aurii” şi îl rugase să îi ofere câteva piese pentru unul dintre mecanismele la care lucra. Impresionat de iniţiativa acestuia, antreprenorul i-a oferit un job în perioada vacanţei, la divizia de asamblare. De altfel, primele computere Apple au fost construite cu componente HP, însă fondatorii nu au vrut să cumpere computerul Apple I, despre această oportunitate ratată Hewlett spunând, cândva, că uneori pierzi, alteori câştigi. În mai 2015, an din care operează sub numele de HP Inc., compania a anunţat vânzarea unui procentaj de 51% din acţiuni către compania chineză Tsinghua Unigroup, contra unei sume de 2,4 miliarde de dolari. În 2021, HP a fost al doilea cel mai mare vânzător de PC-uri din lume, după Lenovo, din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute. Compania are o capitalizare de piaţă de 32,2 miliarde de dolari şi o echipă de 51.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut vânzări de 63,5 de miliarde de dolari.

     

  • Care este povestea omului ce a pus „H”-ul în numele brandului HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume

    William Redington Hewlett este omul care a pus H-ul în numele brandului HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume. Cum a ajuns să fondeze compania alături de David Packkard, jumătatea sa din business?

    William Redington Hewlett s-a născut pe 20 mai 1913, în Ann Arbor, Michigan. La trei ani după naşterea sa, familia s-a mutat în San Francisco. Hewlett a fost acceptat la Universitatea Stanford, pe care a absolvit-o în 1934, urmând apoi un master în inginerie electrică, la MIT. În timp ce participa la o serie de cursuri predate de Fred Terman, el l-a întâlnit pe David Packkard, cu care a decis să pună bazele unui business. Astfel, în iarna anului 1939, într-un mic garaj, cei doi au fondat Hewlett-Packard Company, stabilind ordinea iniţialelor prin metoda „cap sau pajură”. Fondurile necesare pornirii businessului le obţinuseră cu un an înainte, când Disney a cumpărat opt dispozitive audio produse de Hewlett pentru a le folosi în producţia peliculei „Fantasia”. În 1957, compania s-a listat la bursă. Antreprenorul a fost preşedinte al HP din 1964 până în 1977 şi a ocupat funcţia de CEO între 1968 şi 1978, când a fost succedat de John A. Young. A rămas preşedintele comitetului executiv până în 1983, iar apoi a fost vicepreşedinte al consiliului până în 1987. În Al Doilea Război Mondial, antreprenorul a servit în corpul de semnalizare al armatei, iar după încheierea conflictului militar, a făcut parte dintr-o echipă specială însărcinată să inspecteze industria japoneză. De-a lungul anilor, el a fost director al Hexcel Products Incorporated, al Chase Manhattan Bank (actuala JPMorgan Chase) şi a făcut parte din consiliul director al Chrysler Corporation. S-a implicat, totodată, în numeroase acţiuni filantropice, fondând alături de soţia sa, Flora, una dintre cele mai mari fundaţii caritabile din Statele Unite, care le poartă numele. Cei doi s-au căsătorit în 1939 şi au avut trei copii: Eleanor, Walter, James, William şi Marry. După moartea Florei, în 1977, Hewlett s-a recăsătorit cu Rosemary Kopmeier Bradford. Printre pasiunile sale  s-au numărat fotografia şi botanica. Antreprenorul a murit pe 12 ianuarie 2001, la vârsta de 81 de ani. El a fost membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Naţionale de Ştiinţe şi al Societăţii Americane de Filosofie, printre altele. A fost inclus, în 1992, în National Inventors Hall of Fame.

    Unul dintre marii admiratori ai companiei HP a fost Steve Jobs, care la vârsta de 12 ani îl contactase pe Hewlett pe numărul trecut în cartea „Pagini Aurii” şi îl rugase să îi ofere câteva piese pentru unul dintre mecanismele la care lucra. Impresionat de iniţiativa acestuia, antreprenorul i-a oferit un job în perioada vacanţei, la divizia de asamblare. De altfel, primele computere Apple au fost construite cu componente HP, însă fondatorii nu au vrut să cumpere computerul Apple I, despre această oportunitate ratată Hewlett spunând, cândva, că uneori pierzi, alteori câştigi. În mai 2015, an din care operează sub numele de HP Inc., compania a anunţat vânzarea unui procentaj de 51% din acţiuni către compania chineză Tsinghua Unigroup, contra unei sume de 2,4 miliarde de dolari. În 2021, HP a fost al doilea cel mai mare vânzător de PC-uri din lume, după Lenovo, din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute. Compania are o capitalizare de piaţă de 32,2 miliarde de dolari şi o echipă de 51.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut vânzări de 63,5 de miliarde de dolari.

     

  • Start-up-ul românesc care, la doar un an după lansare, a atras o finanţare în valoare de 35 mil. dolari şi plănuieşte expansiunea internaţională

    La doar un an de la lansare, start-up-ul Travel Coin a atras o finanţare de 35 de milioane de dolari de la o firmă de investiţii cu operaţiuni globale şi îşi conturează deja extinderea la nivel internaţional. Cum plănuieşte compania să creeze o punte de legătură între sectorul crypto, aflat pe radarul tot mai multor investitori în ultimii ani, şi industria HoReCa, zguduită de contextul pandemic?

    Axat pe tehnologia blockchain, start-up-ul Travel Coin a luat naştere în 2021, într-un moment în care rezistenţa industriei HoReCa era puternic pusă la încercare de măsurile de combatere a pandemiei. Ideea proiectului fusese anterior conturată, fondatorii fiind deja ancoraţi într-un business din domeniul ospitalităţii, neferit nici acesta de contextul epidemiologic. Totuşi, în cazul de faţă, întregul context a constituit un impuls, furnizând timpul necesar pentru ideea şi conceptul din spatele Travel Coin. „Împreună cu soţia, Ruxandra Grigore, am administrat un complex de cinci saloane de evenimente şi, fiind în acelaşi timp consultanţi în HoReCa de mai bine de 10 ani, cunoşteam foarte bine afacerile din domeniu, precum şi faptul că acestea sunt în continuă căutare de noi soluţii în vederea creşterii vânzărilor, prin menţinerea şi atragerea de noi clienţi”, spune Dan Sebastian, fondator şi CEO al Travel Coin. El susţine că orice management competitiv din respectivul domeniu trebuie să îşi îndrepte atenţia asupra fidelizării clienţilor, strategie ce presupune întoarcerea acestora cât mai des într-o locaţie. Faptul în sine reprezintă politica la zi a marilor companii care au implementat scheme de bonusare, majoritatea în puncte şi vouchere, rareori fiind întâlnite concepte „out of the box”. În acest sens, Dan Sebastian susţine că aplicaţia mobilă Travel Coin poate simplifica experienţa clientului cu privire la obţinerea de bonusuri, singurul demers necesar după instalare, care se întâmplă prin intermediul scanării unui cod qR.

    Astfel, aplicaţia va detecta automat informaţiile regăsite pe bon şi, astfel, se vor cunoaşte compania parteneră,  numărul bonului, produsele consumate, valoarea acestora şi, în mod automat, numărul de tokenuri TCOIN ce urmează a fi transferate în contul din cadrul aplicaţiei. „Softul va conţine şi o hartă, cu ajutorul căreia pot fi identificate de către clientul final locaţiile noastre partenere. De asemenea, cu ajutorul aceleiaşi hărţi, clientul final poate consulta grila de bonusare acordată de către fiecare companie parteneră, acestea având libertatea stabilirii în mod individual a cuantumului bonusurilor, nivelul de bonusare nefiind similar de la o locaţie la alta”, explică CEO-ul. Bonusul primit în cripto tokeni poate fi schimbat ulterior în bani sau în alte criptomonede, iar clienţii vor putea beneficia de acesta în orice locaţie parteneră, nu doar de la un singur brand. Ne putem întreba însă de ce ar începe industria ospitalităţii să ofere bonusuri sub formă de tokenuri TCOIN şi de ce ar accepta angajaţii să fie recompensaţi în acest mod?

    Dan Sebastian argumentează că un client poate reveni mai des într-o unitate care oferă bonusuri şi, în consecinţă, poate consuma mai mult. Aşadar, pragurile sistemului de fidelizare sunt concepute pentru a ajuta la creşterea vânzărilor – de exemplu, dacă un client cheltuieşte până la 200 de lei, va primi 3% cashback în TCOIN, putând ajunge la 5% în cazul unui bon mai mare de 200 de lei. Totodată, clienţii au posibilitatea de a obţine bonusuri mai mari dacă aleg să organizeze evenimente precum zile de naştere, asumându-şi automat viitoarele schimbări de valoare ale TCOIN. „Criptoactivul TCOIN va avea avantajul decuplării treptate de meandrele pieţei, valoarea acestuia fiind apreciată în mod constant prin achiziţii din piaţă continue, pentru a fi asigurat necesarul lunar al locaţiilor partenere.”

    Recent, Travel Coin a beneficiat de o finanţare în valoare de 35 de milioane de euro de la GEM Digital Limited, o firmă de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, locaţie aleasă, conform lui Dan Sebastian, datorită avantajelor legislative şi fiscale oferite de insula din regiunea Caraibelor. GEM (Global Emerging Markets) este un joint-venture cu operaţiuni în huburi financiare globale precum Paris şi New York şi investiţii în multe alte industrii, de la panouri solare şi centrale eoliene la automobile electrice şi acumulatori. Printre companiile în care a investit şi care nu au legătură cu domeniul crypto se numără Eurohold, grup bulgar cu prezenţă în România prin intermediul Euroins România. Compania a încheiat primul trimestru al anului curent cu venituri de 853 de milioane de euro, de patru ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2021. Profitul operaţional a crescut de 10 ori la 45 de milioane de euro în primele trei luni ale anului. Reîntorcându-ne la GEM, ţinând cont de domeniul în care compania investeşte, piaţa criptoactivelor, extrem de reactivă şi volatilă, în care proiectele ajung să valoreze sute de milioane de dolari într-un timp extrem de scurt, precum şi de faptul că Travel Coin are un target global, suma investită este una ce vizează un profit cel puţin dublu pentru GEM.

    Dan Sebastian, cofondator, Travel Coin: „Trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un domeniu tânăr, blockchainul, în cadrul căruia proiectele apar şi dispar, iar fiecare investitor este răspunzător pentru analiza făcută. Nimic nu este garantat în niciun business ori piaţă de capital şi putem lesne observa companii mici ce ajung mari, aşa cum este Netflix, dar şi companii mari ce ajung mici, aşa cum a fost Nokia.”

    „Investiţia este făcută în urma analizei proiectului Travel Coin de către echipa GEM, care a concluzionat că ne aflăm pe un trend ascendent şi incipient. Investiţia reprezintă accesul la o sumă de până la 35 de milioane de dolari, pe care o putem accesa într-o perioadă de doi ani, oferind la schimb tokenuri calculate printr-o metodă stabilită prin contract şi raportare la valoarea tokenului TCOIN în momentul în care solicităm o parte din finanţare”, afirmă Dan Sebastian, adăugând că, fiind un start-up pur românesc, Travel Coin îşi doreşte să încheie primele parteneriate cu firme locale. Ulterior, compania susţine că se va concentra asupra proceselor de implementare la nivel global, începând cu Europa.

    În pofida inevitabilelor corecţii periodice şi nenumăratelor proiecte crypto care apar şi dispar într-o fracţiune de secundă, pe piaţă vor rămâne strict proiectele care au o utilitate concretă şi care pot crea o punte de legătură între instrumentul digital şi viaţa de zi cu zi a utilizatorilor, consideră reprezentantul companiei. De altfel, segmentul criptomonedelor a fost acaparat anul acesta de un val de critici, ca urmare a prăbuşirii celor mai mari monede digitale şi a eşecului unora dintre cele mai mari proiecte din industrie. „Piaţa primeşte mai ales critici aduse de către investitorii de retail, iar faptul în sine demonstrează că aceştia nu au acces la o documentare financiară corectă ori, pur şi simplu, trec peste acest aspect extrem de important, cei mai mulţi investind fără o minimă informare tehnică sau de fundament.”

    În aceeaşi notă, antreprenorul argumentează că legislaţia lipseşte cu desăvârşire pe piaţa internaţională a cryptoproiectelor, lipsa de reglementare nereuşind decât să protejeze insuficient investitorii şi să ducă la apariţia unor proiecte care vor apărea din pura dorinţă de a încasa profituri într-un termen scurt şi pe seama naivităţii maselor. „Trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un domeniu tânăr, blockchain-ul, în cadrul căruia proiectele apar şi dispar, iar fiecare investitor este răspunzător pentru analiza făcută. Nimic nu este garantat în niciun business ori piaţă de capital şi putem lesne observa companii mici ce ajung mari, aşa cum este Netflix, dar şi companii mari ce ajung mici, aşa cum a fost Nokia.” Dan Sebastian este fondator şi cofondator în diverse companii din IT, design creativ, comerţ electronic, platforme B2B, restaurante şi turism. În 2003, a înfiinţat prima lui companie, un grup de publicitate în Piteşti, urmând să creeze nouă ani mai târziu o firmă de software care dezvolta aplicaţii pentru Android şi iOS, fiind susţinut în acest sens de mai mulţi colegi, printre care şi actualul director tehnic al Travel Coin.

    Dan Sebastian este fondator şi cofondator în diverse companii din IT, design creativ, comerţ electronic, platforme B2B, restaurante şi turism. În 2003, a înfiinţat prima lui companie, un grup de publicitate în Piteşti, urmând să creeze, nouă ani mai târziu, o firmă de software.

     

  • 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS. Florina Tănase, Telekom Romania Mobile

    CARTE DE VIZITĂ

    • Florina Tănase are peste 16 ani de experienţă în poziţii de management executiv în domeniile juridic, guvernanţă corporativă, reglementare, conformitate, securitate, CSR şi comunicare corporativă, în industrii puternic reglementate, cum ar fi telecomunicaţii şi farma;

    • În calitate de Director Executiv Resurse Umane, Juridic şi Relaţii Externe, Florina Tănase conduce activităţile din ariile de resurse umane, juridic, reglementare, securitate, conformitate şi comunicare;

    • Printre obiectivele importante se numără clădirea unei noi culturi organizaţionale axată pe simplitate, transparenţă şi flexibilitate, fundament al noii strategii, simplu exprimată ca: Simplu şi corect! Mobil aşa cum vrei!

    • Deţine o diplomă EMBA de la Tiffin University, precum şi o diplomă de practică internaţională în M&A şi Organizaţii Internaţionale de Afaceri de la International Bar Association & College of Law of England and Wales. De asemenea, este Director Certificat INSEAD IDP – C, in urma absolvirii programului INSEAD International Directors Programme.

    Ce vă motivează să evoluaţi​?

    În opinia mea, evoluţia profesională este parte componentă a evoluţiei personale, a poveştii de viaţă a fiecăruia dintre noi. Ce mă motivează este potenţialul de a crea, în circumstanţe uneori adverse, poveşti de succes alături de oameni de la care pot învăţa. Şi, uneori, cu cât este mai complex contextul, cu atât mai mare este şi motivaţia, atunci când ai parteneri care împărtăşesc aceleaşi principii şi valori. Din această perspectivă, mandatul meu actual are ingredientele cheie potrivite: ne repoziţionăm având ca fundament valori universal valabile: simplitate, transparenţă şi respect pentru ceea ce îşi doresc clienţii noştri: Simplu şi corect! Mobil aşa cum vrei!

    „Vorbind despre putere, găsesc important ca ea să fie exercitată cu autenticitate, transparenţă şi în echitate. Istoria ne oferă multe capitole, în diferite timpuri, în care şi puterea, şi feminitatea se întrepătrund şi aş lansa (ca provocare) următoarea întrebare: cum ar fi puterea fără feminitate? Şi, totodată, poate exista feminitate fără putere?”

  • Povestea omului care a învăţat singur programare timp de mai mulţi ani şi care şi-a construit propria afacere de miliarde de euro la zero. Face 5 miliarde doar cu un singur joc

    După ce şi-a petrecut întreaga adolescenţă învăţând singur programare, eforturile lui Tim Sweeney nu au rămas fără ecou. Compania sa, Epic Games, a dezvoltat unele dintre cele mai cunoscute jocuri video din lume, dintre care numai celebrul Fortnite aduce venituri de peste 5 miliarde de euro, având 350 de milioane de utilizatori pe întreaga planetă.

    Timothy Dean Sweeney s-a născut în 1970, în Statele Unite, şi a crescut în Maryland, alături de cei trei fraţi. Încă de la o vârstă fragedă a început să fie interesat de mecanică şi electrică, şi chiar a demontat o maşină de tuns iarba, construindu-şi în schimb propriul kart, iar mai târziu a dezvoltat o nouă pasiune pentru jocurile mecanice, foarte populare la acea vreme.

    La vârsta de 11 ani, Sweeney şi-a vizitat fratele mai mare în California, unde acesta deschisese un start-up. Timp de o săptămână, a avut acces la un PC IBM, aşa că a folosit timpul petrecut acolo pentru a învăţa bazele programării.

    După cum a povestit mai târziu, între vârsta de 11 şi 15 ani a petrecut peste 10.000 de ore învăţând singur programare şi lansând diverse jocuri pe care nu le-a arătat însă nimănui. Tot de la fratele său a învăţat şi diverse noţiuni de antreprenoriat, aşa că, în perioada adolescenţei, a început să strângă bani tunzând peluzele vecinilor bogaţi.

    Ulterior, el s-a înscris la Universitatea din Maryland, unde a studiat inginerie mecanică, dar a rămas în acelaşi timp fascinat de computere. Cu ajutorul unui PC primit de la tatăl său, antreprenorul a lansat un business de consultanţă, Potomac Computer Systems, însă pentru că nu a avut succes, a închis afacerea.

    Mai târziu, a venit cu ideea de a crea jocuri, pe care le programa nopţile şi în weekenduri. Primul joc, lansat în 1991, a fost ZZT, iar „testerii” au fost însuşi prietenii, colegii şi vecinii lui Sweeney. Pentru a-l comercializa, el a relansat prima companie, schimbându-i ulterior numele în Mega Games.

    Pentru că la dezvoltarea unui nou joc, Jill of the Jungle, a întâmpinat dificultăţi, antreprenorul a format o echipă de patru persoane, alături de care a reuşit să îl finalizeze. El a cooptat în companie şi un nou partener de afaceri, Mark Rein. Implicat în business, Sweeney nu
    şi-a mai terminat studiile, lucrând în schimb la o nouă companie, Unreal Engine, care în 1999 şi-a schimbat numele în Epic Games.

    În prezent, antreprenorul locuieşte în Cary, în Carolina de Nord, şi are o avere estimată de Forbes şi Bloomberg  la 7,6, respectiv 9,6 miliarde de dolari. El deţine şi mai multe brevete în zona de computer software. Se implică activ şi în proiecte caritabile, în special în zona de conservare a mediului. De-a lungul anilor a primit numeroase premii şi recunoaşteri, fiind inclus, printre altele, în Academy of Interactive Arts & Sciences (AIAS) Hall of Fame. A primit, de asemenea, din partea mai multor publicaţii, precum Forbes şi MCV (revistă britanică axată pe industria de jocuri video), titlul de „Persoana anului”.

    Epic Games are peste 2.000 de angajaţi şi a fost evaluată în luna aprilie a acestui an la 32 de miliarde de dolari. Din portofoliul companiei fac parte jocuri precum Fortnite şi Unreal Engine.

  • Ce afacere gigant au construit doi tineri români care s-au întâlnit întâmplãtor în Londra. Pânã acum, au obtinut finantari de peste 160 de milioane de euro

    Un start-up aflat la intersecţia dintre imobiliare şi fintech, a cărui funcţionare este dependentă de sofisticaţi algoritmi de inteligenţă artificială, este noua senzatie a scenei prop/fintech europene, cu runde de finanţare cu o valoare totală de peste 160 de milioane de euro până acum. Fondatorii sunt doi români – care s-au întâlnit, întâmplător, la Londra. Care este povestea lor?

    Am pornit în 2017 cu un cofondator, culmea, un român, Ştefan Boronea din Iaşi. Noi ne-am întâlnit într-un accelerator în Londra, total fără nicio legătură cu România. El studiase în Amsterdam şi a făcut master în inteligenţa artificială în 2010 când tehnologia nu era aşa de cool ca acum şi a lucrat în cercetare militară, diverse think tankuri, la IBM, booking.com – el a venit cu tehnologia, iar eu cu ideea şi cu cunoştinţele de business. Şi aşa am pornit”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Vadim Toader, cofondator şi CEO al Proportunity.

    Start-up-ul acoperă deficitul de finanţare cu care se confruntă de regulă tinerii la achiziţionarea unei case, a explicat el. „Noi rezolvăm problema faptului că locuinţele costă cam de 8 – 10 ori salariul anual brut, pe când băncile îţi împrumută doar de 4,5 sau 5 ori salariul brut, prin urmare rămâne o diferenţă de acoperit.” Ideea a venit pornind din experienţa lui Vadim Toader atunci când el a vrut să-şi achiziţioneze o locuinţă. „Deci eu sunt originar din Roman, Neamţ şi am fost la facultate în Marea Britanie, am fost la Oxford, am studiat şi apoi m-am angajat în Londra în consultanţă. Şi părinţii mei au zis «OK, nu mai arunca bani pe apa sâmbetei, ia-ţi un apartament».

    M-am uitat ca orice tocilar, am luat toate anunţurile de pe echivalentul imobiliare.ro de aici ca să văd care sunt ocaziile, care este preţul, comparam cu cât costă chiria, şi mi-am făcut eu o listă de 100 de proprietăţi care ar fi cele mai bune. Şi când am mers să vorbesc cu agentul, brokerul de ipoteci, mi-a zis că nu pot să-mi permit niciuna pentru că eu aveam atunci salariul de 39.000 de lire sterline. Deci 4,5 x cât puteam să împrumut înseamna vreo 180.000 lire sterline şi, cu depozit de acasă de vreo 20.000 lire sterline, eu ajungeam la 200.000 lire sterline, în timp ce toate apartamentele începeau de la un preţ de 300.000 lire sterline.”

    Aici intervine Proportunity, care oferă împrumuturi care funcţionează ca o a doua ipotecă pentru cumpărătorii de case din Marea Britanie. Compania foloseşte tehnologia pentru a identifica şi selecta proprietăţile cu cele mai mari şanse de apreciere a preţurilor în următorii ani şi proprietarii cu cele mai bune perspective de rambursare. Acest tip de împrumut le permite cumpărătorilor să fie proprietari în proporţie de 100% din prima zi. Cum funcţionează tehnologia Proportunity? „Noi avem acces la toate tranzacţiile imobiliare din 1995 până azi, sunt circa 40 de  milioane de tranzacţii şi augumentăm fiecare tranzacţie în care ştim preţul, data, cu vreo 150 de factori – 50 sunt imobiliari (ce tip de casă, apartament, eficienţa energetică, înălţimea tavanului etc), şi 100 sunt factori economici (de exemplu, în acel cartier sunt cam 12 tipuri de infracţiuni, cum progresează şcolile, ce fel de magazine, cafenele sunt, ce ratinguri de igienă au localurile, adică încercăm să ne uităm la tot ce se uită un om când se mută într-un cartier). (…)

    Londra, care are 10 milioane de oameni, o împărţim în vreo 40 de mii de zone şi, pentru fiecare cartier noi avem un fel de index, un fel de euro pe metru pătrat, indice pe care îl corelăm cu toate datele din acel cartier, şi avem o estimare legată de cam cât ar trebui să dai pentru o casă care e OK, nu scumpă, nu ieftină, în prezent şi ne uităm la unde credem că va ajunge preţul în câţiva ani.” Start-up-ul a dat primul împrumut în 2018, iar până acum au acordat în total împrumuturi pentru 250 de case. Acum compania se concentrează doar pe piaţa din Marea Britanie pentru că au o oportunitate mare de creştere acolo, în contextul în care anul viitor se încheie programul guvernamental „help to buy” prin care statul ajuta britanicii să îşi cumpere o casă nouă.

    Fintech-ul creat de cei doi români la Londra, cu finanţări obţinute până acum de peste 160 de milioane de euro, s-a listat recent pe platforma SeedBlink într-o nouă rundă de investiţii în valoare totală de 7 milioane de euro, menită să finanţeze lansarea a două noi produse. „Iniţial am pus o sumă de 300 de mii de euro pe SeedBlink şi, în funcţie de cerere, putem să o mai creştem”, a punctat Vadim Toader. Proportunity a primit o finanţare de 100 de milioane de euro în trimestrul 4 din 2021. Veniturile companiei s-au dublat din iulie 2021, ajungând la 160.000 de euro în martie 2022.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: George Moroianu, cofondator, Flip Technologies –  marketplace pentru achiziţia şi vânzarea de telefoane recondiţionate

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca anul acesta să crească veniturile de 3-4 ori faţă de 2021, când vânzările s-au ridicat la 13,4 milioane euro. Start-up-ul a avut o creştere exponenţială în cei trei ani de existenţă, încă din primul an de la lansare reuşind să aibă venituri de 2,5 mil. euro. Evoluţia spectaculoasă a ajutat echipa Flip să atragă în total investiţii de aproape 8,4 milioane euro, cea mai recentă şi cea mai mare rundă de finanţare având o valoare de 6,5 milioane euro.

    „Suma pe care am luat-o se duce în câteva direcţii importante pentru noi. În primul rând, ne dorim să accelerăm creşterea pe plan local, aici în România, după care vizăm deschiderea a două pieţe: Bulgaria, în care am făcut deja primii paşi şi urmează să lansăm curând, şi apoi avem în plan şi deschiderea a celei de-a treia ţări şi anume Ungaria spre final de an.“

    2. Invitaţi: Marius Dascălu, fondator şi CEO al Headlight Solutions (soluţii software şi hardware pentru securitate IT şi apărare) şi Aimen Aldahash, partner development manager, Microsoft & mentor InnovX-BCR

    Ce e nou? Compania din Braşov se află în căutarea unei finanţări de circa 5 milioane euro, în special pentru a-şi asigura un volum mai mare de stocuri de componente, dar şi pentru a-şi creşte vânzările şi pentru a atrage mai mult clienţi din străinătate. Headlight Solutions a participat recent în programul de accelerare InnovX-BCR care a ajutat-o atât la nivel de informaţii şi metode de aplicare în businessul propriu, cât şi la nivel de deschidere către investitori lcoali şi străini.

    „În cadrul acceleratorului a fost foarte interesant că am putut să discutăm în mod direct şi amical cu reprezentanţi ai multor fonduri de investiţii interesaţi de zona de tehnologie. Un alt exemplu este că într-un timp relativ scurt, aproximativ o lună şi jumătate, vom merge la un eveniment dedicat zonei de investiţii în tehnologie în Statele Unite tot prin intermediul InnovX.“ Marius Dascălu

     „Nu există bariere de intrare atunci când vorbim de inovaţie în tehnologie – orice companie este un potenţial unicorn pentru o piaţă care încă nu există. Şi din punctul acesta de vedere, InnovX joacă un rol vital pentru acei antreprenori care caută modalitatea optimă de a creşte cu ajutorul tehnologiei şi a unui model de business potrivit.” Aimen Aldahash.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Vicenţiu Corbu, fondator şi CEO al KIM

    Ce face? A dezvoltat o platformă proprie, numită KIM 4 Industry, care integrează soluţii software pentru zona de producţie, logistică şi operaţiuni în teren.

    „Am deschis o rundă de investiţie cu ajutorul căreia vrem să mergem în zona aceasta internaţională. Practic anul curent va fi un an de muncă, un an în care vom construi tot acest mecanism şi arhitectură de scalare, deci anul curent nu va avea nişte ţinte de venituri foarte mari fiindcă acum practic efectiv punem bazele noii platforme. Ne-am propus să acoperim investiţia pe care o primim la sfârşitul lui 2023, urmând ca în 2024-2025 să fim numai pe profit.”

     

    2. Invitat: Vadim Toader, cofondator şi CEO al Proportunity.

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care oferă împrumuturi ce funcţionează ca o a doua ipotecă pentru cumpărătorii de case din Marea Britanie. Compania foloseşte tehnologia pentru a identifica şi selecta proprietăţile cu cele mai mari şanse de apreciere a preţurilor în următorii ani şi proprietarii cu cele mai bune perspective de rambursare.

    „Am pornit în 2017 cu un cofondator, culmea, un român, Ştefan Boronea din Iaşi. Ne-am întâlnit într-un accelerator în Londra, total fără nicio legătură cu România. El studiase în Amsterdam şi a făcut master în inteligenţa artificială în 2010 când tehnologia nu era aşa de cool ca acum şi a lucrat în cercetare militară, diverse think tank-uri, IBM, booking.com – el a venit cu tehnologia, iar eu cu ideea şi cu cunoştinţele de business. Şi aşa am pornit.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Drumul unei românce de pe băncile şcolii până la conducerea unei companii de zeci de milioane de lei în ţara noastră

    Cei şase ani de studii ai Luciei Stoicescu, urmaţi de peste 15 ani de experienţă în diverse sectoare şi ramuri ale industriei de IT, au fost încununaţi de preluarea rolului de CEO al companiei româneşti de software mindit.io, în urmă cu doi ani. Ce lecţii a învăţat în drumul până la vârf?

    Am studiat informatică la Universitatea din Craiova şi am continuat cu studiile de master în baze de date la Universitatea din Bucureşti. Sunt absolventă de MBA, sunt mamă a doi copii şi lucrez în software din 2005, într-o varietate de roluri, echipe şi organizaţii. Experienţa mea profesională acoperă expertiză în operaţiuni, managementul proiectelor IT, telecom şi management al proceselor, risk management şi ceea ce numim process improvement. Cele mai importante realizări se leagă de mindit şi de ceea ce am construit împreună cu echipa noastră”, îşi autodescrie Lucia Stoicescu, CEO al mindit.io, parcursul.

    Compania de servicii software a fost înfiinţată în urmă cu şapte ani de către antreprenoarea Irina Arsene şi a dezvoltat până în prezent parteneriate cu clienţi din industrii precum retail, banking, fintech, e-health, semnături elecronice, switch-uri electromecanice, pharma, foodtech.

    În 2021, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 45 de milioane de lei şi un profit de 10 milioane, având o echipă de 180 de angajaţi.

    Executivul s-a alăturat companiei în urmă cu cinci ani, iar de atunci a schimbat diverse roluri în zona de leadership operaţional, COO, leadership în business development, ajungând, ulterior, la cârma companiei. În cariera pe care şi-a construit-o până acum susţine că ceea ce a contat cel mai mult întotdeauna au fost relaţiile cu oamenii din jurul său. „Fie că vorbim despre evoluţia profesională sau despre povestea pe care o scriu alături de familia şi prietenii mei, a fost întotdeauna despre a face bine şi a mă conecta autentic cu oamenii pe care îi am alături.” A ales IT-ul pentru impactul pe care tehnologia îl are în lume, dar o inspiră totodată creşterea oamenilor şi spune că îşi ia multă energie din interacţiunile pe care le are zilnic şi din oportunitatea de a fi parte din evoluţia oamenilor care o înconjoară. Pe parcursul vieţii sale profesionale, Lucia Stoicescu spune că nevoia de digitalizare a crescut semnificativ şi cu cât a crescut aceasta, cu atât a crescut şi complexitatea proiectelor şi nevoia de adaptare la schimbare. „Eu mi-am dorit întotdeauna un context în care să inovez, în care să generez schimbare, nu doar să mă adaptez. Provocările au fost întotdeauna altele, în funcţie de mărimea proiectelor, de dimensiunea echipelor şi a organizaţiei, de trendurile tehnologice, de ariile de business – toate au fost parte dintr-un proces de învăţare pentru care sunt recunoscătoare că îl pot explora zilnic.”

    A ales să rămână în România deoarece a găsit destul loc de făcut bine şi multe oportunităţi de învăţare pentru oamenii companiei aici, chiar dacă preponderent partenerii de business au fost şi sunt în pieţele externe. „Experienţa de a deschide un prim birou în Elveţia (la începutul acestui an – n. red.) a fost de asemenea cu foarte multă învăţare, dar şi o bucurie sinceră de a duce o parte din noi mai aproape de oamenii cu care lucrăm. Să fim împreună înseamnă pentru noi împreună cu echipa, împreună cu partenerii noştri. Aleg să îmi cresc copiii în România în această etapă a vieţii noastre, dar nu exclud opţiunile de a putea trăi şi învaţa în alte ţări, dacă ne vom dori acest lucru.” Vorbind de provocările aduse de anii de pandemie, Lucia Stoicescu consideră că această perioadă a fost un context continuu de învăţare, un antrenament intensiv de a ne consolida încrederea şi susţinerea reciprocă, parteneriatele şi adaptarea în cel mai clar context VUCA (volatility, uncertainty, complexity and ambiguity). „Pandemia ne-a arătat clar că o bază puternică susţine adaptarea şi implicit şi rezultate foarte bune. Pandemia, şi acum războiul, ne-a pus în contextul în care să ne exersăm empatia faţă de noi înşine şi faţă de colegii noştri şi chiar faţă de oameni pe care nu îi cunoaştem dar ne acceptă ajutorul.” Un aspect important pentru sine spune că este şi faptul că a învăţat să ceară ajutorul echipei sale, să pregătească bine întâlnirile şi discuţiile chiar şi la distanţă „şi să folosim timpul pentru a ne conecta şi a lua mai uşor decizii şi a face planuri”.

    Obiectivele acestui an se leagă de oameni şi de „impactul pe care îl putem avea, despre creşterea echipei şi a businessului într-un mod firesc şi cu multă bucurie”. În cifre, compania a adoptat un sistem de management bazat pe OKRs (obiective şi rezultate cheie) care spune că li se potriveşte şi pe care îl adaptează în funcţie de nevoile echipei. În ultimii ani, Lucia Stoicescu remarcă o evoluţie pozitivă în industria de software, cu o creştere de 17% de la an la an, „ceea ce înseamnă că România avansează de 1,2 ori mai repede în acest sector faţă de media ţărilor din CEE”. În acelaşi timp, spune ea, această industrie se dezvoltă de trei ori mai rapid decât economia naţională, care a înregistrat o creştere de 6% anual. „Vorbind în continuare despre cifre promiţătoare, conform unor estimări recente realizate de ANIS, sectorul IT poate aduce contribuţii de 20,4 miliarde de euro la PIB în 2025. Deşi România are cea mai mică densitate în ceea ce priveşte numărul de companii de software raportat la ţările vecine şi un randament scăzut în ceea ce priveşte gradul de inovaţie, se poate observa o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte acest aspect.” Tot mai multe companii autohtone îşi axează activitatea pe a oferi soluţii inovatoare şi competitive nu doar la nivel naţional, ci şi pe plan european şi internaţional, iar digitalizarea, ce cuprinde adoptarea de noi tehnologii cu scopul transformării proceselor şi serviciilor de business (incluzând aici migrarea datelor către cloud, folosirea device-urilor tehnologice şi diferite tooluri pentru îmbunătăţirea şi automatizarea proceselor de comunicare) a cunoscut o creştere accelerată, de asemenea. „Se observă totodată şi creşterea volumului de investiţii în tehnologie şi în redefinirea strategiilor de business; astfel încât industria locală se aliniază din ce în ce mai mult cu celelalte state europene. De altfel, vechea paradigmă, în care companiile de IT aveau doar rol de execuţie, este pe cale de dispariţie. Acest punct marchează un nou aspect promiţător, întrucât este în linie cu poziţionarea noastră de parteneri strategici de încredere.” Potrivit ei, în industria IT oportunităţile sunt, aşadar, în creştere şi vin prin tot felul de canale, atât în zona de roluri tehnice cât şi în zona de management. „Sunt multe lentile prin care te poţi uita la un business. Într-o companie în creştere, provocările sunt balansate de oportunităţile de accelerare a creşterii personale pentru oameni. Evoluţia salariilor este pe un trend de creştere destul de accelerată şi reflectă cererea din pieţe şi preocuparea companiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor.”

    Despre modul de a gestiona propria echipă, CEO-ul mindit.io spune că, în cadrul companiei, a fost adoptată de ani buni „holacracy”. Asta înseamnă că ei cred în echipe autonome, nu în ierarhii şi că valoarea vine din a-i da fiecărui coleg spaţiul pentru a se dezvolta aşa cum îşi doreşte. „Suntem dezvoltatori software, arhitecţi, BI’s, oameni de integrare, QAs, analişti de business, manageri de proiect, oameni de HR şi recrutare, oameni de financiar – suntem oameni şi ce ne leagă sunt valorile comune – suntem autentici, dorim să creştem o comunitate care să aibă impact, fiecare prin rolul lui. Suntem toţi diferiţi şi ne căutăm oameni complementari nouă. Cred cu tărie în puterea leadershipului de calitate şi sunt mândră de evoluţia echipei noastre care transformă în fiecare zi acest rol.” În prezent businessul recrutează pentru toate nivelurile de senioritate – intern, junior, middle sau senior, în tehnologii precum Java, Angular, React, Azure & AWS, TIBCO, IIB, QA Engineers, SQL. „Pe plan local, mindit are birouri deschise în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj, dar viitorii noştri colegi sunt liberi să-şi aleagă cea mai potrivită variantă – muncă de la birou sau de acasă – iniţiativă denumită în cadrul companiei minditNomad.” În ceea ce o priveşte, executivul susţine că funcţia este ceva fluid, „rolul nu se dă, se ia, astfel că îmi doresc să continui, să am impact şi să pot ajută cât mai mulţi oameni”. Ca obiective de viitor îşi doreşte, totodată, să poată construi cu mindit şi să ducă modul de a face lucrurile şi bucuria de a crea ceva disruptive, diferit din punct de vedere a culturii organizaţionale în România. Dacă ar fi să schimbe ceva în industria în care activează, ar alege „ceea ce schimbăm deja în outsourcing, şi anume, modul în care ne raportăm la oameni şi cum îi încurajăm să îşi exploreze potenţialul şi să-şi construiască propria carieră, ieşind din tiparele unor roluri „bine îngrădite“. O zi din viaţa Luciei Stoicescu începe întotdeauna cu lista de lucruri pe care şi le propune pentru ziua respectivă. Deşi adaugă multe taskuri, recunoaşte că nu toate sunt la fel de importante. „Îmi păstrez timp în zi pentru analiză şi reflecţie, timp pentru acţiune şi timp pentru oameni. Tot ce reprezintă nivelul strategic are prioritate, tot ce reprezintă tactic şi operaţional este adresat că atare, cu verificări şi întâlniri recurente şi timp blocat în calendar pentru ele.” Încearcă totodată să se concentreze constant pe ce aduce valoare şi acceptă că nu le poate face pe toate într-o zi. „De fapt, când înţelegi asta, accepţi mai uşor.” A reuşit astfel să reducă multitaskingul şi îl păstrează doar pentru lucruri repetitive pe care incearcă să le automatizeze atât cât este posibil. „Lucrăm anul acesta la a deveni o companie data driven – dacă tot vorbim despre proiecte complexe în domeniu – şi asta are impact în time managementul fiecăruia dintre noi.” Următoarea destinaţie în care Lucia Stoicescu îşi doreşte să evadeze este Singapore şi spune că „vacanţa este vacanţă”, aşa că se bucură de timpul liber din plin şi nu îşi verifică e-mailurile frecvent. „Îmi place să cer ajutorul oamenilor din echipa mea şi sunt foarte norocoasă să îl primesc.” În ceea ce priveşte ultima carte pe care a citit-o, aceasta e „Big Data – o revoluţie”, a lui Viktor Meyer Schonberger.

     

    Carte de vizită:

    ►Œ Lucia Stoicescu lucrează în industria de software din 2005, iar experienţa sa profesională acoperă zona de operaţiuni, de project şi programme management, de risk management, de îmbunătăţire de procese (process improvement);

    ► Are experienţă în gestionarea a peste 50 de proiecte şi programe pentru clienţi internaţionali;

    ►Ž S-a alăturat echipei actuale în februarie 2017, în funcţia de COO, iar in iunie 2020 a preluat rolul de Co-CEO;

    ► A urmat cursurile Facultăţii de Informatică (2001-2005) la Universitatea din Craiova, un program de masterat la Universitatea din Bucureşti, în programare (2005-2007), şi programul MBA al UQAM (Université du Québec à Montréal).

  • Dezvoltarea fantastică a industriei de IT din România din ultimii ani şi efervescenţa din ecosistemul de start-up-uri tech l-au determinat pe Sandu Băbăşan, antreprenor în serie

    Dezvoltarea fantastică a industriei de IT din România din ultimii ani şi efervescenţa din ecosistemul de start-up-uri tech l-au determinat pe Sandu Băbăşan, antreprenor în serie şi angel investor, să-şi reorienteze atenţia de la managementul unei singure companii (Blugento) către investiţiile în noile proiecte. „Pot ajuta mai mult implicându-mă în aceste noi proiecte, nu doar financiar, ci mai ales prin transferul de know-how”, spune el. Cum şi-a propus să ajute?

    Sandu Băbăşan a investit până acum în trei start-up-uri de tehnologie – Bookr, StageMe.Live şi Autodeal, la care se adaugă şi proiectele proprii – Nooka Space (reţea globală de birouri smart),  Blugento, Robin Good (proiect de dezvoltare de business dedicat start-up-urilor din România), iVox (platformă online de sondare a opiniei publice) şi CashControl (aplicaţie online de administrare a finanţelor personale). Bugetul său anual pentru finanţarea unor astfel de proiecte se situează între 100.000 şi 200.000 euro în următorii trei ani.

    „Ecosistemul de start-up-uri tech creşte extraordinar în România. Fiind în acest ecosistem din 2005, am văzut o dinamică fantastică şi încep să cred că suntem capabili să dezvoltăm produse de mare calitate. Dacă la un moment dat segmentul de IT din România era considerat un segment care îşi închiriază resursele, adică acel outsourcing clasic, astăzi toate companiile se uită la dezvoltarea de produse. Iar în acest proces de dezvoltare de produse tech în România cred că pot să contribui, pot să contribui cu know-how şi de ce nu, acum, datorită experienţei plăcute financiare pe care am avut-o în Blugento, pot să contribui şi financiar. Astfel, intru în categoria de smart money, iar de fiecare dată când interacţionez cu aceste start-up-uri mă simt extraordinar de util. Este ceea ce eu pot să dau comunităţii, dar totodată această comunitate îmi dă înapoi acea apreciere de care avem nevoie când ajungem la un punct de dezvoltare în carieră“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Sandu Băbăşan.

    El a adăugat că are trei direcţii diferite prin care face investiţii în start-up-uri – individual, în cadrul proiectului Robin Good şi alături de alţi business angels şi VC-uri. „La nivel personal şi aici pot să investesc între 100.000 – 200.000 de euro în fiecare an. Chiar îmi fac un plan să investesc în aproximativ două proiecte în fiecare an în următorii trei ani.“ Apoi, investeşte împreună cu partenerii săi, Alin Laurenţiu şi Florin Pop, în cadrul proiectului Robin Good, care este o platformă ce accelerează companii în special din segmentul tech, dar în zona de pree-seed. „Împreună cu ei putem să investim şi sume mai mari, dar obiectivul nostru este de fapt să venim şi să oferim know-how, să facem acest transfer de know-how, acel concept de mentoring şi de ce nu, să şi deschidem oportunitatea către alte pieţe prin ecosistemul pe care îl avem în jurul nostru“, a explicat Sandu Băbăşan. Două dintre investiţiile lui Sandu Băbăşan de până acum – Bookr (soluţie de booking pentru zona de beauty, dar şi pentru zona medicală) şi StageMe.Live (soluţie de live streaming pe zona de e-commerce) – au fost realizate prin platforma Robin Good în cadrul căruia este acţionar.

    Cea de-a treia investiţie însă – în Autodeal (aplicaţie pentru gestionarea costurilor şi obligaţiilor auto), a fost realizată în mod individual. În prezent, el se află în negocieri cu alte două proiecte tech din România, unul în zona de digital marketing, iar altul în domeniul industry 4.0. „În acest moment încă negociez cu două proiecte noi, tot din România, în care sper să investesc pe parcursul acestui an. Unul este fix în segmentul în care sunt pasionat, adică în zona de digital marketing. Este un segment fantastic de frumos în care absolut toate activităţile sunt măsurabile şi aici trebuie să facem inovaţie, iar proiectul cu care astăzi negociez intrarea în parteneriat este un proiect foarte inovativ cu antreprenori cu multă experienţă şi cu ambiţii internaţionale. Celălalt proiect este într-un segment total diferit, este într-o zonă industrială în care segmentul de IoT şi senzoristică va veni să îmbunătăţească nişte procese în cadrul elementelor de producţie sau în procesele de producţie la nivel de fabrici. Şi chiar dacă nu am multă experienţă în segmentul acesta, am încredere atât în parteneri, dar am încredere şi în faptul că deja au validat produsul în piaţă şi au clienţi în portofoliu“, a punctat Sandu Băbăşan.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Investor Watch

    Invitat: Sandu Băbăşan, antreprenor în serie şi angel investor

    Start-upUpdate

    1. Invitaţi: Adrian Trif, CEO & managing partner în cadrul MERO, şi Vlad Dobre, cofondator al Logbox

    Ce e nou? Cele două companii se află în proces de fuziune,  în urma achiziţiei Logbox – sistem pentru gestiunea internă a unui salon de înfrumuseţare, de către MERO – soluţie pentru programări online la saloane de beauty.

    Adrian Trif: „Anul acesta previzionăm o dublare a numărului de saloane de înfrumuseţare care folosesc soluţia noastră, plus o adăugare de 50%, în urma achiziţiei Logbox. Anul arată bine, în primul trimestru al acestui an suntem la 196% creştere faţă de acelaşi trimestru al anului 2021. Este loc de creştere organică şi se poate creşte încă foarte bine. Vom uni echipele şi va fi un efort de echipe pentru a obţine soluţia finală.”

    Vlad Dobre: „Când am început dezvoltarea soluţiei Logbox, la finalul lui 2017 – începutul lui 2018, aveam în vedere gestiunea internă a unui salon de înfrumuseţare – programare, stocuri, gestiune, raportare, tot ce ţine de managementul intern al unui salon. Nu am fost competitor cu Mero, pentru că ei se axau pe atragerea de clienţi în saloanele de înfrumuseţare.”

    2. Invitat: Cătălin Sporiş, cofondator SMSO – platformă de comunicare prin mesaje de tip text

    Ce e nou? Platforma SMSO, pornită ca proiect în cadrul companiei locale NOOH Media în 2019, a reuşit să genereze venituri de 400.000 euro anul trecut, dublu faţă de 2020, iar ţinta pentru anul curent vizează din nou o dublare până la aproape de un milion de euro. Compania lucrează la o nouă arhitectură software a platformei, care îi va permite să adauge şi alte canale de comunicare, precum e-mail sau soluţii de instant messaging – WhatsApp, Telegram etc., finanţarea realizându-se momentan prin forţe proprii. Pentru o dezvoltare mai accelerată însă, SMSO ar avea nevoie de o investiţie de circa 600.000 euro care i-ar permite să se extindă şi în regiune mai rapid.

    „Am reuşit să dublăm cifra de afaceri de la 209.000 de euro în 2020 la 410.000 de euro în 2021. Şi la începutul acestui an avem o creştere de 50% în primul trimestru în condiţiile în care martie a fost doar o creştere de 30% versus martie 2021 pe fondul situaţiei din Ucraina. Altfel, dacă lucrurile nu ar fi fost afectate de ce se întâmpla la graniţă, probabil ar fi fost o creştere de 80-90%, ceea ce este pe proiecţia noastră şi pe obiectivele noastre de a dubla cifra de afaceri în 2023 versus 2021 şi să ajungem undeva spre 900.000 –
    1 mil. euro venituri. Aceasta este ţinta în condiţiile în care nu reuşim să atragem o rundă de finanţare la care lucrăm de ceva timp.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şipe pagina de Facebook a Ziarului Fina r de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.