BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Microsoft-Google, duelul gigantilor

    Imbunatatirile serviciului de e-mail Gmail al Google au obligat Microsoft sa tina pasul si sa relanseze vechiul Hotmail, integrat in gama Windows Live; tehnologia de reprezentare spatiala din Google Maps si Google Earth Live si-a gasit o replica spectaculoasa in Microsoft Live Search Maps. Patru sunt insa terenurile de baza pe care se desfasoara razboiul dintre cei doi giganti online: cautarea pe internet, browserele, publicitatea si, mai nou, sistemele de operare. Cautare online Cautarea pe internet a devenit sinonima cu Google.

    Impactul cultural al lui Google Search a fost atat de mare incat americanii au introdus verbul "to google" in dictionare. Numai in iunie, 78,5% din cautarile efectuate pe internet in SUA au fost realizaze prin intermediul Google, informeaza Wired. Aceasta nu pare sa intimideze insa compania lui Bill Gates: dorinta Microsoft de a recupera terenul pierdut a culminat cu recenta lansare a motorului de cautare Bing. Compania a investit serios in noul sau proiect, numai campaniile de promovare inghitind o suma de 100 milioane de dolari.

    Dar poate Bing sa tina piept popularului Google? Un lucru e cert: cel putin va incerca. Serviciul oferit de Microsoft face mai mult decat sa caute linkuri relevante: colecteaza, proceseaza datele, dupa care le returneaza intr-o maniera pe cat posibil mai logica. Bing retine istoria cautarilor pentru fiecare utilizator si pare bine pozitionat pentru cautarile cu scop practic, de pilda cele locale, de restaurante, rezervari la avion sau magazine. Plus – noutate anuntata la inceputul lui iulie – motorul afiseaza si ultimele postari pe Twitter ale personalitatilor care au cont pe aceasta retea si al caror nume e cautat pe Bing.com, urmarind astfel sa integreze experienta "live" a retelelor de socializare online.

    Mashable.com noteaza insa ca noutatea nu e chiar asa de spectaculoasa cum pare, avand in vedere ca o cautare de genul "nume plus twitter" se poate face si pe Google, si pe Twitter. Browsere Situatia sta diferit in domeniul browserelor: aici, Microsoft pare sa detina avantajul. Desi din ce in ce mai multi competitori vor sa muste din piata Internet Explorer, nici unul nu a reusit sa ii puna prea multe probleme. Internet Explorer inca detine 70% din piata, in timp ce urmatorul clasat, Firefox, isi adjudeca doar 20%, conform Wired.

    Exista, totusi, un paradox: in ultimii cinci ani, rivali ca Firefox, Safari, Opera au pus accent pe inovatie, aducand imbunatatiri sensibile experientei de navigare pe net, spre deosebire de Internet Explorer, care in ciuda problemelor si a slabiciunilor tehnice pe care le reclama multi dintre utilizatorii IE7 sau IE8, se mentine totusi in pozitia de lider detasat. In ianuarie, Uniunea Europeana a denuntat "abuzul" Microsoft de a incorpora browserul Internet Explorer in sistemul de operare Windows, acuzatie de pe urma careia compania lui Bill Gates s-a ales cu o amenda de peste 2 miliarde de dolari. Monopolul IE ramane insa greu de invins cu argumente administrative. Cat despre nou-nascutul Google Chrome, considerat de multi mai vioi si mai aspectuos decat batranul IE, acesta are doar 2% din piata. Are insa o scuza: e la inceput de drum. Publicitate Google Search nu este numai cel mai folosit motor de cautare, ci si principala sursa de profit pentru compania-mama, prin vanzarea de publicitate.

    In 2008, Google a inregistrat venituri in valoare de 22 miliarde de dolari, 97% provenind din reclamele AdWords, cumparate in functie de cuvinte-cheie si plasate langa rezultatele cautarilor. Or, Microsoft a avut in 2008 pierderi de 1,2 miliarde de dolari din activitatea de publicitate online, de doua ori mai mult decat in anul anterior. In schimb, numai aplicatiile de business din gama Office au adus Microsoft in ultimele noua luni venituri de 14,3 miliarde de dolari, cu un profit de 9,3 miliarde. In 2007, CEO-ul Microsoft, Steve Ballmer, prezicea ca in urmatorii 4-10 ani, un sfert din veniturile companiei vor proveni din publicitate.

  • Orange incepe sa vanda de vineri iPhone 3GS. Va deveni cel mai vandut din Romania?

    iPhone 3GS este de aproape doua ori mai rapid decat varianta anterioara de 3G, avand conectivitate HSDPA la viteze de pana la 7,2 Mbps. Pe langa viteza sporita, are capacitate de stocare si autonomie a bateriei mai mare.

    Camera foto este de 3 megapixeli, si are functii autofocus si macro. IPhone 3GS vine echipat cu noua varianta de software OS 3.0, care adauga noi functii si servicii (mesaje multimedia, functiile Copy, Cut si Paste).
    Terminalul va fi disponibil in mai multe variante de culoare si capacitate a memoriei integrate, respectiv negru, pentru modelul cu memorie de 16GB, alb si negru, pentru modelul cu memorie de 32GB.
    Cei care doresc sa achizitioneze un iPhone 3GS pot alege unul dintre cele trei noi abonamente in valoare de 19, 39 si 59 de euro pe luna (TVA inclus).

    In functie de tipul de abonament, perioada contractuala si modelul ales, pretul noului iPhone 3GS variaza intre 199 si 519 euro.Reteaua Orange Romania ofera capacitati de transfer de pana la 7,2 Mbps in 35 de localitati, de pana la 3,6 Mbps in peste 700 de localitati si la viteze EDGE de pana la 220kbps la nivel national.
     

    Aflati aici care sunt cele mai scumpe telefoane mobile vandute in Romania

  • Schimbare la fata pentru Yahoo

    Noua pagina va fi mai aerisita, concentrand mai putine produse si servicii Yahoo. Vechiul meniu din stanga paginii va putea fi inlocuit cu o lista de linkuri selectate de catre utilizator. Astfel, user-ul va putea accesa serviciile site-urilor concurente (Gmail, Twitter, Facebook) chiar de pe pagina de Yahoo, informeaza Reuters.

    “Este o mare schimbare in modul nostru de gandire referitor la produse, utilizatori sau la afacerea noastra” declara Tapan Bhat, Senior Vice President responsabil pentru Yahoo.com. Conform lui Bhat, noul homepage va fi disponibil utilizatorilor din Statele Unite, in versiune beta, inca de marti, urmand ca in saptamanile urmatoare si locuitorii altor tari sa faca cunostiinta cu acesta. Din toamna, noua pagina va deveni optiune standard pentru toti vizitatorii Yahoo. Decizia gigantului vine ca o incercare de a-si revigora afacerea, in conditiile in care Reuters sustinea ca Yahoo a avut cota de piata in scadere la 19.6 procente in iunie (de la 20.1 in luna precedenta).

    In acest timp, rivalul Microsoft a inregistrat o crestere de la 8 la 8.4 procente. Homepage-ul lui Yahoo este una dintre cele mai vizitate pagini de internet din lume si se regaseste printre varfurile de lance ale companiei. Numai in iunie, Yahoo.com a beneficiat de peste 100 milioane de vizitatori americani.

     

  • Chrome OS, noul sistem de operare de la Google

    Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul.

    "Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat doi oficiali ai Google.

    Google Chrome Operating System va fi de mici dimensiuni si va fi lansat la sfarsitul anului.Google Chrome OS se adreseaza persoanelor ce folosesc extrem de des internetul pentru informatii, mail, stiri, shopping sau doar pentru a fi in legatura permanenta cu prietenii.

    Google se diferentiaza de Android. Acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri.
    În viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.
     

  • Toshiba: Ne-am intors in timp cu doi ani – GALERIE FOTO

    La o saptamana dupa inche ierea cursei de Formula 1 Grand Prix, aflandu-ma la Monaco pentru o intalnire de afaceri, nu am putut sa nu observ ca oriunde te uitai, vedeai cate un Ferrari. Acolo nu pare sa fie criza, de vreme ce foarte multi isi permit inca sa cumpere masini atat de scumpe”, spune Alan Thompson, vicepresedinte executiv al Toshiba Computer Systems Europe, cu o urma de regret ca nu la fel stau lucrurile si in ce priveste vanzarile de computere. Acestea au crescut neincetat in ultimii ani, in ciuda pierderii de viteza a PC-urilor in favoarea laptopurilor, dar au de suferit acum in toata lumea de pe urma scaderii generale a consumului. Daca in tarile vest-europene inca mai sunt cresteri fata de inceputul anului trecut, Europa Centrala si de Est a incheiat primul trimestru din 2009 cu un minus de aproape 40% al vanzarilor de computere portabile, pana la 1,46 milioane de bucati, fata de 2,42 milioane in primele trei luni ale anului trecut, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu realizat de compania de cercetare de piata IDC. Niciun producator de laptopuri nu a scapat neafectat de criza, cu exceptia Sony, care a vandut cu 26,4% mai multe computere in primul trimestru, comparativ cu perioada similara din 2008.

    “In Romania, una dintre cele mai mari piete din regiune ca populatie, ne-am intors in timp cu vreo doi ani, pentru ca vanzarile au ajuns la nivelul celor din 2007”, spune Andreas Schäfer, directorul de vanzari al Toshiba pentru pietele in curs de dezvoltare din Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA), intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Ce-i drept, Romania este una dintre tarile cu cea mai mare scadere a vanzarilor de computere portabile din regiune, dupa Lituania, Letonia sau Rusia, unde declinul a ajuns la 60%. In primele trei luni ale anului, in Romania au fost comercializate in jur de 61.000 de laptopuri, cu 50% mai putin decat acum un an, cand s-au cumparat circa 123.000 de computere portabile, conform rezultatelor preliminare ale studiului IDC. Cel mai afectat producator a fost Dell, care, de la peste 17.000 de laptopuri vandute la inceputul anului trecut, a coborat pana la putin sub 2.000.

    “Unul dintre principalii factori negativi a fost deprecierea leului in raport cu euro, situatie in care a trebuit sa mentinem preturile in lei, desi aceasta insemna scaderea pretului final in euro”, sustine Schäfer. Directorul Toshiba adauga si ca producatorii isi planifica productia cu cel putin un trimestru inainte, dar in septembrie anul trecut putini au putut prezice regresul din 2009, ceea ce a dus la un exces de stocuri si a impins implicit comerciantii sa reduca din preturi.

    Asadar, Andreas Schäfer nu mai spera sa obtina aceleasi rezultate ca anul trecut in Romania, cand au fost vandute 64.500 de computere portabile, ceea ce, la un pret mediu de 700 de euro, a insemnat incasari mai mari de 45 de milioane de euro. Exista insa o serie de planuri prin care producatorul are in plan sa castige cota dintr-o piata ce anul trecut, inainte de criza, aproape ca a devansat Grecia in socotelile japonezilor. Primul pas a fost deja facut – Toshiba l-a angajat pe Lucian Condruz, fost product manager la eMag, in functia de consultant si coordonator al activitatilor viitoare ale companiei in tara. “Momentan, producatorul este in negocieri cu mai multi distribuitori din Romania pentru a extinde canalele de distributie, dar nu a fost inca semnat niciun contract”, vorbeste Condruz despre decizia Toshiba de a-si desface produsele prin intermediul a doua companii, in conditiile in care numai Scop Computers livreaza in acest moment laptopurile Toshiba. Astfel, producatorul va imparti in mod egal activitatea intre distribuitori, strategie adoptata in majoritatea pietelor europene, cu exceptia Greciei si a Turciei, unde a ramas cu cate un singur distribuitor.

    Pe termen mediu, Toshiba are in plan sa-si deschida propriul birou in Romania, al doilea din Europa Centrala si de Est dupa Croatia, intentia companiei fiind sa coordoneze de aici activitatile din zona Balcanilor. Intr-o prima faza, Condruz va fi cel care se va ocupa de acest birou, urmand mai apoi sa fie angajati inca 2-3 oameni, pe masura ce afacerea se va fi extins. “Cel mai devreme vom avea entitate juridica in Romania la inceputul anului viitor”, spune Schäfer. Exista insa variabile: momentul depinde foarte mult de evolutia pietei si de climatul economic din regiune, ceea ce inseamna ca planurile ar putea fi oricand amanate, mai ales daca luam in calcul previziunile care spun ca vom reveni la crestere economica abia in 2011.

    Mai putine laptopuri vandute
    Ultimul an bun pentru producatorii de laptopuri

  • Cine ameninta suprematia iPhone-ului – GALERIE FOTO

    Acum un an, Apple a redus pretul iPhone-ului de la 399 de dolari (286 de euro) la 199 de dolari (143 de euro), iar rezultatul a fost dublarea vanzarilor in SUA, potrivit lui Gene Munster, un analist din cadrul Piper Jaffray. Anul acesta, pretul iPhone a scazut de la 199 de dolari la 99 de dolari, ceea ce va face dispozitivul accesibil unei categorii mai mari de utilizatori. “Apple face acum cu iPhone acelasi lucru pe care l-a facut si cu iPod cand Sony si Microsoft au incercat sa intre pe piata playerelor. A continuat sa lanseze produse noi si sa scada preturile, astfel incat altii sa nu poata sa se remarce”, comenteaza Munster.

    Intr-adevar, Apple a scazut pretul la iPhone-ul 3G si a anuntat saptamana trecuta ca la 19 iunie va fi lansat cel de-al treilea model – iPhone 3GS, identic ca design cu ultima versiune lansata, dar care include imbunatatiri ce merg de la o camera foto de trei megapixeli capabila sa faca si inregistrari video pana la viteza mai mare de incarcare a atasamentelor din e-mailuri, prezenta unor comenzi vocale sau o busola digitala. In plus, durata de viata a bateriei este cu 15-20% mai mare. Noul telefon Apple se va gasi in doua culori, alb si negru, la pretul de 199 de dolari pentru versiunea de 16 gigabiti si 299 de dolari pentru versiunea de 32 de gigabiti, potrivit lui Phil Schiller, director de marketing in cadrul Apple.

    Cu cateva zile inainte ca Apple sa anunte lansarea noului telefon, Palm a lansat un nou smartphone care se vrea a fi concurent direct cu iPhone. Telefonul, care este asteptat de consumatori inca din ianuarie, are o capacitate de 8 GB, un ecran tactil de 3,1 inci, cu o rezolutie HVGA de 24 de biti si tastatura culisanta ca la Blackberry. Palm Pre schimba modul de afisare a informatiilor in functie de pozitia in care este tinut, la fel ca iPhone, si include conexiuni Wi-Fi si Bluetooth, avand modulul GPS incorporat, o camera foto de trei megapixeli cu blit si o greutate de 135 de grame.

    “Impactul smartphone-ului Pre este la fel de important ca acela al iPhone”, considera James Faucette, analist la Pacific Crest. Telefonul Pre se vinde pentru 199 dolari pe baza de abonament, care include trafic de date si mesaje nelimitate si porneste de la 69,9 dolari pe luna. In trimestrul fiscal iunieaugust, analistii chestionati de Reuters estimeaza ca vor fi vandute in medie aproximativ 623.000 de telefoane Pre, cu un minim de 500.000 si un maxim de 865.000 de unitati. Ar fi doar o mica parte din numarul de iPhone-uri vandute in primul trimestru de la lansare, in vara lui 2007, cand au fost cumparate in jur de 6,89 de milioane de dispozitive in intreaga lume. Este insa o estimare ambitioasa pentru un telefon de la Palm, companie care deja se bucura de o crestere spectaculoasa a actiunilor la bursa, cu aproape 300% din ianuarie incoace, de la prima prezentare a Pre, si cu nu mai putin de 740% de la minimul istoric inregistrat in decembrie 2008.

    Primul impact al Palm Pre pe piata a fost remarcabil, avand in vedere ca stocurile de telefoane Pre s-au epuizat la cateva ore dupa ce Sprint Nextel, al treilea mare operator de telefonie wireless din Statele Unite, l-a pus in vanzare, in primul weekend din iunie. E drept insa ca, de pilda, magazinele Sprint din Chicago au primit intre 30 si 50 de bucati, in timp ce unele magazine Best Buy au avut la vanzare doar cate trei. “Nu prea le poti gasi, iar aceasta intretine nerabdarea in randul consumatorilor”, a comentat Jennifer Fritzsche, un analist al Wachovia Securities. Analistii au estimat ca, in prima zi de la lansare, in 6 iunie, s-au vandut in jur de 150.000-200.000 de smartphone-uri Pre, iar oficialii Palm au estimat ca in acea zi utilizatorii au descarcat 150.000 de aplicatii.

    Pe langa lansarea de noi telefoane, companiile incearca sa obtina cota de piata si de pe urma altor categorii de produse. Apple a anuntat reducerea costurilor si la linia de laptopuri MacBook Pro, a caror noua versiune va avea o baterie care va tine sapte ore, mai mult cu 40% fata de precedenta. Preturile insa nu sunt reduse foarte mult; spre exemplu, noua versiune a laptopului cu ecran de 15 inci MacBook Pro costa 1.699 de dolari (1.221 euro), mai putin cu 300 de dolari fata de versiunea precedenta.

  • Cum poate departamentul IT sa aduca economii de pana la 50%

    La cat de des pot aparea probleme cu calculatoarele, cu aplicatiile software, imprimantele sau reteaua de comunicatii, intr-o companie cu 100 de angajati departamentul IT trebuie sa fie compus din cel putin trei persoane – un director care gandeste strategia de achizitii de echipamente si servicii noi si coordoneaza proiectele si macar doi angajati care sa raspunda solicitarilor zilnice. Fara a lua in calcul alte cheltuieli, numai salariile personalului din departamentul IT pot sa depaseasca 3.500 de euro, cu tot cu taxe si impozite. Daca ar externaliza insa intregul departament, compania ar plati lunar in jur de 2.000-2.500 de euro unei firme specializate.

    “In cazul unei companii de telemarketing cu 100 de angajati, care a decis recent sa externalizeze serviciile de IT, reducerea costurilor operationale a fost de aproximativ 30%”, spune Bogdan Tudor, presedintele si directorul de tehnologie a informatiei al Class IT, despre unul dintre clientii cu care a semnat recent contract compania lui. Externalizarea include tot ce tine de tehnologia informatiei, de la consultanta si intretinerea echipamentelor, achizitia de computere si servicii de internet si telecomunicatii sau instalarea de soft si pana la securitatea infrastructurii si a datelor sau detectarea intruziunilor si testarea vulnerabilitatii sistemului. “Piata de outsourcing IT din Romania nu este insa foarte mare, pentru ca majoritatea companiilor au preferat pana acum sa tina un departament intern de IT, dar tendinta de crestere este vizibila”, apreciaza Florin Scarlat, directorul general al Bit Solutions, alta companie de servicii IT.

    Unul dintre motivele pentru care firme precum Coca-Cola, Petrom, Deloitte sau Musette aleg sa lase o parte din activitati, daca nu chiar intreg departamentul IT, pe mana unor companii specializate este faptul ca se pot concentra mai bine pe activitatea lor de baza, mai ales acum, intr-o perioada cand majoritatea companiilor pun pe primul plan cresterea lichiditatilor. Reducerea de costuri este insa criteriul decisiv care determina firmele sa externalizeze activitatile legate de sistemul informatic si de telecomunicatii, pentru ca astfel nu mai este nevoie sa recruteze specialisti si eventual sa investeasca, pe langa salarii, pentru pregatirea suplimentara a acestora, pentru spatiul de birouri si mobilierul aferent, computere, telefoane si asa mai departe. “Cheltuielile cu serviciile IT pot fi diminuate cu pana la 50% prin externalizare, fata de costurile cuprinse intre 3 si 10 euro pe ora, in functie de nivelul de salarizare, pe care le-ar avea o companie mentine un departament intern de IT”, apreciaza Marius Stanca, directorul general al Computer Troubleshooters.

    Revenind la exemplul companiei cu 100 de angajati, din care trei responsabili de IT, din calculele lui Stanca rezulta o variatie destul de mare a cheltuielilor salariale, intre 1.500 si 4.800 de euro. Ar fi deci destul de greu de apreciat exact cat este de rentabil pentru o companie sa treaca de la departamentul IT intern la unul externalizat catre o firma specializata. Tocmai din acest motiv, competitorii din aceasta industrie fac mai intai un audit al companiei din punctul de vedere al tehnologiei, pe baza caruia pot fi estimate costurile lunare si se pot calcula investitiile necesare pentru perioada urmatoare.

    Diminuarea cheltuielilor cu departamentul IT, reflectate intr-o economisire semnificativa din totalul costurilor, se poate vedea in primul rand in cazul celor mai mari companii din Romania, unde investitiile in tehnologie reprezinta pentru aceste companii in jur de 1,5% din afaceri care depasesc un miliard de euro anual. In ce priveste majoritatea firmelor locale, Bogdan Tudor apreciaza ca pentru echipamente si servicii din domeniul tehnologiei sunt cheltuite intre 2 si 5 procente din cifra de afaceri.

    Deocamdata insa, putine companii au optat pentru asemenea servicii de outsourcing IT. Mai pesimist, presedintele Class IT crede ca este vorba de 10% dintre firmele romanesti, in timp ce Florin Scarlat apreciaza ca peste 15% din companii au apelat la servicii de externalizare. Cel mai optimist este directorul Computer Troubleshooters. “Datorita costului mai redus, un element foarte important pentru multi manageri anul acesta, peste 47% dintre companiile din Romania vor alege servicii specializate de consultanta IT”, sustine Marius Stanca, citand un studiu realizat de Anteea Consulting pentru compania pe care o conduce. Computer Troubleshooters a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 550.000 de euro si se asteapta in 2009 la o crestere de 30%, pana la 750.000 de euro.

  • Cum gasesti cel mai bun pret

    Compararea preturilor din magazinele online este un business inca la inceput”, descrie Arthur Radulescu piata site-urilor de profil din Romania. Constatarea are la baza pe de-o parte experienta pe care managing directorul Asesoft Net, compania care detine portalul ShopMania.ro, a acumulat-o pe internetul romanesc, iar pe de alta parte raportarea la alte tari. Pornit in Romania in 2006 si extins in ultimii doi ani in alte 24 de tari, ShopMania se numara printre putinele comparatoare importante de preturi de la noi, atragand cea mai mare parte a consumatorilor care cauta pe internet preturile cele mai reduse pentru produse si servicii. “Pe piata sunt mai putin de 10 astfel de site-uri importante, insa numarul total al comparatoarelor este de ordinul zecilor”, apreciaza Radulescu.

    In ultima perioada, incercand sa speculeze situatia economica dificila care i-ar putea impinge pe oameni sa fie mai atenti la modul cum isi cheltuie banii, tot mai multi antreprenori au abordat aceasta nisa. Un exemplu ar fi ListaPreturi.ro sau PricesDB.ro, un motor de cautare in functie de pret pentru produsele catorva sute de magazine online.

    “Romania este o piata cu foarte mult potential si ar putea fi totodata considerata o trambulina regionala”, este de parere Paul Condila, reprezentantul versiunii in limba romana a portalului american GoShopping. com, lansat la finalul lunii trecute pe piata locala. Concret, GoShopping a pregatit o investitie de 5 milioane de dolari (3,75 de milioane de euro), in mare parte obtinuta prin finantare de la banci, pentru a se extinde la nivel european, pornind din Romania si continuand din a doua jumatate a acestui an cu Marea Britanie, Germania si Franta. “In prima faza, bugetul alocat pentru Romania este de 600.000 de euro, dar compania va sustine financiar portalul romanesc timp de doi ani, investitia urmand sa fie recuperata probabil in 2011”, explica Paul Condila, care coordoneaza echipa formata din 10 programatori care se ocupa de aspectele tehnice ale site-ului.

    Numarul lor va creste probabil odata cu lansarea celorlalte versiuni ale portalului, intrucat, desi fiecare tara va dispune de propria echipa tehnica, o parte din resursele din Romania vor fi folosite pentru activitatile din toata Europa. Decizia GoShopping.com de a se extinde in Europa este justificata de incercarea de a gasi noi cai de dezvoltare intr-un context economic dificil. Alegerea Romaniei isi gaseste explicatie in faptul ca peste 68% dintre utilizatorii din afara SUA ai portalului provin din Romania, potrivit statisticilor Alexa.com, in timp ce a doua piata importanta este Marea Britanie, care insumeaza aproape 10% dintre vizitatorii straini. Dupa primele trei saptamani de la lansarea pe piata romaneasca, GoShopping. com numara 120.0000 de produse de pe paginile a peste 50 de magazine inscrise in portal si aproximativ 1.500 de vizitatori unici pe zi. “Pentru urmatoarele trei luni, obiectivul este sa ajungem la 500.000 de produse, 200 de magazine online active si 5.000 de vizitatori unici pe zi”, creioneaza Condila graficul de crestere. Pe ansamblu, GoShopping.com vrea anul acesta sa castige 20-30% din piata comparatoarelor de preturi din UE, iar cota de piata asteptata pentru Romania este de 50%, ceea ce ar presupune un trafic de 80.000 de vizitatori unici pe zi pana la finalul acestui an.

    Sa obtii jumatate din piata e dificil, in conditiile in care principalele comparatoare de preturi – ShopMania.ro, Price.ro, Compari. ro, Cauti.ro, SmartBuy.ro si Indecis. ro – si-au impartit deja teritoriul din punctul de vedere al traficului, primul site din clasament, ShopMania, detinand in jur de 40-45% din piata. Deocamdata, chiar cresterile de trafic ale acestora sunt insa un semn clar ca inca exista potential neexploatat: in primele trei luni ale acestui an, majoritatea site-urilor mari si-au dublat traficul fata de aceeasi perioada din 2008, iar cresterea medie de la luna la luna este mai mare de 10%.

  • Ultra Pro, aproape de faliment?

     

    Povestea K Tech Electronics, compania din spatele magazinelor Ultra Pro Computers, se apropie periculos de tare de un final nefericit. Pe vremuri unul dintre cele mai importante branduri de retail IT din Romania, alaturi de Flamingo, Depozitul de Calculatoare sau Best Distribution, Ultra Pro Computers a crescut intr-o perioada cand comertul cu calculatoare era inca la inceput si a fost singurul care si-a pastrat de-a lungul timpului aproape intacta filozofia initiala de business – magazine de suprafata mica specializate pe produse IT. Acum, compania trece prin cele mai dificile momente din ultimii aproape 14 ani tocmai din cauza aceastei filozofii.
     
    Principala problema a K Tech in acest moment o reprezinta datoriile neachitate la banci si furnizori care, potrivit unei surse apropiate companiei, au depasit 15 milioane de euro. K Tech a ajuns astfel in incapacitate de plata atat din lipsa lichiditatilor, cat si din cauza vanzarilor in scadere abrupta in ultima perioada – potrivit aceleiasi surse, afacerile companiei au inregistrat o crestere usoara anul trecut, pana la aproape 80 de milioane de euro, din care in jur de 1-2% a fost pierdere neta, dar in primele luni din 2009 scaderea a fost chiar mai mare de 50% comparativ cu perioada similara din anul precedent. Trebuie luate in calcul insa si cheltuielile lunare ale companiei, de aproximativ un milion de euro, din care doar 10% cu personalul, restul fiind directionate catre chirii si stocuri, ceea ce a contribuit la amanarea treptata a platilor si la acumularea datoriilor.
     
    Mai bine de doua treimi din cele 15 milioane de euro inseamna creditele bancare contractate de K Tech Electronics pentru dezvoltarea afacerii si garantate cu stocuri si cu proprietati imobiliare care intre timp si-au pierdut mult din valoare, pe fondul declinului economic.

    Intarzierile de plata cu mai mult de 30 de zile au facut ca UniCredit Tiriac, unde compania sotilor Fughina are o datorie de 7 milioane de euro, impreuna cu alte sase banci – Citibank, Alpha Bank, Banca Transilvania, BCR, Banca Romaneasca si BRD – sa treaca la executarea silita a K Tech Electronics. Bancile au castigat dreptul de a pune sechestru pe depozitele companiei de retail IT – unul situat in parcul Key Logistic Center, iar celalalt in sediul central al companiei din complexul APACA -, putand folosi stocurile evaluate la aproximativ 5 milioane de euro pentru a-si recupera o parte din creante. Mare parte a stocurilor din depozitul central au fost vandute la inceputul lunii trecute catre Flamingo (informatie pe marginea careia oficialii companiei au refuzat sa faca vreun comentariu), la o valoare inferioara decat cea reala a produselor, sustine o sursa apropiata companiei, insa procesul a fost sistat atunci cand K Tech Electronics a contestat executarea silita, punand astfel in asteptare planurile celor sapte banci.
     
    Datoriile bancare nu sunt insa singura problema a lantului de retail IT. Alte peste 5 milioane de euro pe care compania sotilor Fughina nu le-a achitat la timp ar trebui sa ajunga in buzunarele furnizorilor de produse si de utilitati. O parte dintre acestia au inceput deja sa solicite in instanta somatii de plata sau intrarea in insolventa a K Tech, un exemplu recent fiind Tornado Sistems, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse IT&C din Romania. “Datoria pe care o avem de recuperat de mai bine de sase luni nu este foarte mare, de ordinul zecilor de mii de euro, insa pana acum nu am reusit sa ne intelegem pe cale amiabila”, justifica John Cusa, directorul executiv al distribuitorului, dosarul depus la inceputul saptamanii trecute la Tribunalul Constanta.
     
    In situatia Tornado sunt zeci de companii, dar deocamdata putine au atacat K Tech Electronics in instanta. Gigaset Communications Austria, companie apartinand Siemens AG, care distribuie printre altele telefoane fixe, a deschis saptamana trecuta procedura de insolventa impotriva K Tech. Dosare pe numele companiei au mai fost depuse in ultima perioada de MB Distribution, Proca, Scop Computers sau Media Direction, iar actionarii au datorii care se apropie de 100.000 de euro si la IPA, compania ce detine cladirea de birouri din Calea Floreasca, unde sotii Fughina au inchiriat multa vreme 1.100 de metri patrati pentru sediul K Tech. Somatia de plata a fost aprobata de Judecatoria Constanta in a doua jumatate a lunii aprilie. “Exista insa furnizori care au de recuperat datorii de ordinul sutelor de mii de euro de la K Tech. Cand si acesti distribuitori vor merge in instanta in incercarea de a evita acumularea propriilor datorii, cu greu va mai fi cale de intors”, a declarat pentru BUSINESS Magazin o sursa din interiorul companiei de retail IT.
     
    Realitatea este ca multe firme se confrunta acum cu dificultati financiare si ajung chiar sa nu mai aiba lichiditati pentru a-si achita datoriile, in conditiile in care piata de produse IT a intrat in declin inca din ultimul trimestru al anului trecut. Odata ajunsa in stare de insolventa, indiferent daca din decizia proprie sau la cererea creditorilor, o firma este supusa unui proces minutios de evaluare, incheiat fie cu reorganizarea activitatii, fie cu lichidarea. Reorganizarea ar putea fi solutia salvatoare, implicand modificarea structurii companiei, separarea sau vanzarea unor linii de business, renegocierea contractelor financiare si comerciale, reducerea personalului sau reorganizarea organigramelor.

    Romeo Cosma, avocat: “Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor”

    Teo Paduraru, fondatorul Best Computers: “Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin”

    Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: “Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali”

    Bogdan Socol, SigmaNET: “Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi”
     

  • Culisele celei mai mari tranzactii din online

     

    La o masa rotunda din birourile Dante International, aflate la cativa pasi de showroom-ul intins pe 1.500 de metri patrati din Grant Shopping Center, cinci oameni au negociat conditiile uneia dintre cele mai surprinzatoare tranzactii din acest an. De o parte, Iulian Stanciu si Sebastian Ghita, proprietarii Asesoft Distribution, au pus pe hartie cifrele si conditiile de preluare a celui mai mare magazin online din Romania. De cealalta parte, Dan Teodosescu, Bogdan Vlad si Radu Apostolescu, cofondatorii eMag, au intors propunerea pe toate partile si au acceptat sa bata palma. Pe perioada foarte scurta a negocierilor, discutii mai intense s-au purtat insa numai intre Stanciu si Apostolescu, matematicianul si poetul acestei tranzactii prin care Asesoft Distribution a cumparat 51% din actiunile Dante International si eMag International, companiile care detin magazinul eMag.
     
    “Contractul a fost semnat la finalul saptamanii trecute, dar valoarea tranzactiei nu o putem face publica. O parte dintre actionari prefera sa treaca sub tacere cifra, motiv pentru care exista o clauza de confidentialitate in contract”, spunea saptamana trecuta Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, mentionand totusi ca a apelat la finantare de la banci pentru achizitie. Surse din piata apropiate tranzactiei sustin insa ca pretul platit depaseste cu putin pragul de 10 milioane de euro, ceea ce inseamna ca valoarea de piata a eMag se situeaza astfel in jurul a 25 de milioane de euro – cu mult peste cifrele vehiculate cu fiecare ocazie cand au aparut zvonuri ca eMag s-ar afla la masa negocierilor. La finalul anului trecut, cand fondul de investitii Romanian American Enterprise Fund (RAEF) negocia preluarea magazinului online, potrivit mai multor surse din piata, intreaga companie a fost evaluata la 10 milioane de euro, in timp ce in 2007, cand eMag se afla pe valul cresterilor spectaculoase ale comertului pe internet, valoarea era apreciata la cateva zeci de milioane de euro.

     
    “Dintre toate ofertele de preluare primite pana acum de eMag, cea a Asesoft a fost singura de nerefuzat”, spune cu un zambet larg pe buze Radu Apostolescu, cofondatorul si directorul de marketing al companiei. Desi multa vreme nu pare sa fi fost adeptul unei vanzari, Apostolescu nu a facut niciodata un secret din faptul ca primea cu regularitate oferte de preluare din partea investitorilor atat financiari, cat si strategici. De altfel, coproprietarul eMag admite de mai multa vreme nevoia atragerii unui investitor pentru capitalizarea companiei, numai ca absenta unei tranzactii denota ca niciunul dintre cei interesati de preluare nu au fost pana acum pe placul lui.
     
    “Asa cum se intampla mereu in viata, solutiile sunt mai aproape de noi decat ne imaginam”, evidentiaza Apostolescu paradoxul de a fi discutat mai bine de un an vanzarea companiei, chiar si catre investitori din afara Romaniei, pentru a semna apoi rapid cu un partener care a fost foarte aproape in ultimii sapte ani. “Solutiile” despre care vorbeste managerul lasa insa loc de interpretare; cel mai mare magazin online din Romania traverseaza o perioada dificila din punct de vedere financiar, mai ales pe fondul crizei economice. Desi destul de zgarcit in declaratii, cofondatorul eMag a dat pentru prima data de banuit in momentul cand optimismul sau cu privire la vanzarile de 150 de milioane de euro pe care le astepta pentru anul trecut, duble fata de 2007, s-a moderat la o valoare ceva mai mica, de 100 de milioane de euro. “Ce pot spune deocamdata este ca anul trecut am inregistrat o crestere de doua cifre a businessului”, declara Bogdan Vlad, directorul general al eMag.
     
    Pe de alta parte, in discutie au fost puse si datoriile pe care le-ar putea avea compania catre furnizori. Dante International figura la inceputul acestui an pe o lista publicata pe site-ul distribuitorului Asbis cu companiile care intampina dificultati in achitarea produselor achizitionate. “Si fata de noi are datorii eMag, dar sunt datorii care nu au depasit termenul de scadenta, ceea ce este perfect normal”, afirma Iulian Stanciu. Si nu in ultimul rand, compania a restructurat operatiunile, renuntand astfel la aproximativ 120 de angajati dintr-un total de 300; numarul actual de angajati va ramane insa stabil in urmatoarea perioada, dupa cum prevede Apostolescu. 

     
    Clar e insa ca pentru eMag vanzarea catre Asesoft pare sa fie biletul de iesire din criza. Multumirea lui Radu Apostoleascu si a lui Bogdan Vlad a fost greu de ignorat pe parcursul discutiei cu BUSINESS Magazin, ca si aerul de mister in care cei trei manageri, daca il luam in calcul si pe Iulian Stanciu, au invaluit planurile pentru soarta viitoare a eMag. Acordul dintre cele doua companii este strict financiar, Asesoft si eMag urmand sa isi continue independent afacerile. “Asesoft continua distributia, iar eMag retailul. Nu vom combina propriu-zis businessul, dar cu siguranta vor exista anumite sinergii. Logistica si service-ul sunt doua exemple”, explica Iulian Stanciu. “Pentru noi, eMag este o investitie, o oportunitate si un pariu ca valoarea acestui brand va creste.”
     
    Asadar, eMag nu va fi client favorizat al Asesoft, mai ales ca in prezent reprezinta mai putin de 10% din cifra de afaceri a distribuitorului, de aproximativ 90 mil. euro anul trecut, si nici eMag nu va prefera Asesoft ca furnizor, in primul rand pentru ca magazinul vinde peste 15.000 de produse de la peste 500 de firme, in timp ce Asesoft are in oferta in jur de 2.000 de articole. De profitat vor avea insa ambele companii, pe masura ce eMag se va transforma intr-o platforma la care sa aiba acces consumatori, distribuitori si comercianti deopotriva, dupa modelul Amazon.com.

    Marius Ghenea, Fit Distribution: “Cel mai mult vor avea de suferit anul acesta magazinele online care nu pot produce imediat lichiditati financiare pentru a sustine businessul”

    John Cusa, Tornado Sistems “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”