BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Cum a ajuns un simplu muncitor la McDonald’s să construiască o avere de peste 30 de miliarde de dolari

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Care este compania românească ce foloseşte tehnologia care a creat vâlvă în toată lumea. Aceasta o sa aibă acces chiar la creierele care au construit tehnologia

    Tehnologia dezvoltată de compania OpenAI, care a creat vâlvă la nivel mondial prin intermediul platformei ChatGPT, va fi folosită de start-up-ul local edtech Ascendia pentru cea mai nouă versiune a platformei sale LIVRESQ, compania românească având acces chiar la creierele care au construit tehnologia. 

    Ascendia a reuşit să ajungă să aibă acces la cea mai revoluţionară tehnologie şi la creierele din spatele acesteia prin intermediul programului pentru start-up-uri derulat de gigantul american Microsoft, unul dintre primii investitori în OpenAI, care şi-a majorat recent participaţia în firmă, având astfel acces privilegiat la resursele sale, pe care le poate oferi la rândul său partenerilor săi.

    „Am explorat, am vorbit, am vorbit intern, am căutat toate programele care ar putea să aibă legătură cu ei (OpenAI – n. red.). Începusem să vedem că prind tracţiune puternic pe multiple domenii. Ne-am dat seama că dacă nu ne mişcăm nu vom ajunge să avem un dialog şi aşa a apărut oportunitatea. Am comunicat cu cineva de la Microsoft, ne-a sugerat programul Microsoft for Startups. Am aplicat, am intrat cu brio cu LIVRESQ. Acolo suntem deja la nivelul 3 din 4. În funcţie de nivelul la care te poziţionezi ai mai multe beneficii sau mai puţine”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Alexandru Mălureanu, cofondator al Ascendia. El punctat faptul că cel mai important lucru pentru start-up este că echipa LIVRESQ poate discuta direct cu echipa de la OpenAI, de unde va primi şi sfaturi şi ajutor în eforturile de integrare. „Partea asta de acces la echipa de la openAI este acolo şi o folosim în acest moment. E o chestie foarte puternică asta. Nu ne-a interesat neapărat dimensiunea de bani, cât ne costă să folosim acele API-uri, ci să avem acces cu adevărat la echipele lor. Acesta ni s-a părut cel mai tare lucru. Putem să avem un fir şi avem un fir scurt cu echipele lor de dezvoltare. Deci ei ne oferă ajutorul lor şi ni-l vor oferi şi în viitor pentru a integra aceste tehnologii în LIVRESQ.”

    Listat pe bursa din Bucureşti sub simbolul ASC, cu o capitalizare de 39 mil. lei, start-up-ul Ascendia va lansa în al doilea trimestru din acest an o nouă versiune a platformei sale de e-learning LIVRESQ, care va integra tehnologia de inteligenţă artificială creată de OpenAI, cea mai hot tehnologie a momentului, despre care se spune că va schimba de o manieră revoluţionară modul în care se lucrează acum ameninţând modelele de business inclusiv ale unor giganţi precum Google. „Etapele de îmbunătăţiri pentru LIVRESQ se pot împărţi în trei dimensiuni importante: 1. Vom îmbunătăţi tot ce înseamnă text – posibilitatea aceasta de a conversa cu sistemul de inteligenţă artificială, de reformulări, de dezbateri, de a insera text de la 0. Deci în prima iteraţie, în prima versiune, tot ce ţine de text va fi îmbunătăţit cu ajutorul inteligenţei artificiale. 2. Versiunea a doua va ţine de partea de imagini, de generare de content vizual. Deci tot ce înseamnă imagini, poze, va fi afectat. 3. Vom implementa tehnologia şi în celelalte componente”, a explicat Alexandru Mălureanu.

    Echipa Ascendia se aşteaptă şi la un „boost financiar“ în condiţiile în care le va oferi clienţilor tehnologia despre care vorbeşte acum întreaga lume. „Ne aşteptăm să genereze o notorietate foarte puternică şi la nivel internaţional. Sunt extrem de puţine unelte ca LIVRESQ, e-learning authoring tools, care măcar să aibă în plan această integrare şi să o comunice efectiv. Deci avem şansa ca în trimestrul al doilea să fim una dintre cele trei soluţii globale care au integrat în editorul lor de cursuri e-learning şi în lecţii interactive aceste componente. Eu sunt sigur că asta este direcţia şi sunt sigur că va însemna un boost imens nu doar de imagine, ci şi boost financiar pentru compania noastră, pentru că vizibilitatea îţi aduce anumite beneficii pe multiple paliere“, a adăugat el. Notorietatea OpenAI a explodat după lansarea unei noi versiuni a platformei ChatGPT, care poate răspunde la întrebări diverse şi genera diferite tipuri de conţinut, pornind de la instrucţiunile primite la fel ca în convorbirea dintre doi colegi. „Tu comunici în limbajul tău, în limba ta, cu aceste unelte şi ele îţi livrează un rezultat care este destul de matur, dar nu atât de matur încât tu să nu trebuiască să este mai uiţi pe el. Deci aportul tău va exista în continuare acolo, în acest sistem, dar foarte mult din acea dimensiune de muncă repetitivă va fi preluat de inteligenţă artificială.” Ce impact va avea însă tehnologia din spatele ChatGPT în modul în care lucrăm sau învăţăm? „Eu sunt sigur că impactul este imens pentru toate domeniile de activitate în momentul acesta. Adică dacă lucrezi, şi nu zic dacă lucrezi într-o corporaţie sau aşa, dacă lucrezi – punct, inteligenţa artificială îţi va afecta specificaţiile de la locul de muncă. Cu siguranţă!“, a subliniat Alex Mălureanu, insistând cu privire al faptul că entuziasmul cu care este privit ChatGPT are baze reale. „Şi eu, iniţial, când m-am apucat să investighez noile tehnologii din zona asta, mă gândeam ok, poate sunt la nivel de bot, de chat, că pui o întrebare, îţi răspund dintr-o bază de date şi asta e tot, poate cu floricele, pe alocuri. Nu, nu suntem la nivelul ăla. Tehnologia e reală, cu aplicabilitate reală şi cu siguranţă va afecta toate domeniile noastre de activitate.“  

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau acesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Update”

     

    1. Mihai Dârzan, fondator & CEO Procesio – platformă de automatizare a proceselor de business

    Ce e nou? Start-up-ul are în plan să-şi dubleze veniturile în 2023, de la 1,3 mil. euro anul trecut.

    „Planul nostru este să avem o cifră de afaceri de două ori mai mari faţă de anul trecut – foarte simplu spus, acesta este planul nostru. Eu zic că am închis foarte bine 2022. Evident, întotdeauna se poate şi mai bine. L-am închis cu 1,3 milioane de euro cifră de afaceri, o creştere considerabilă faţă de anul anterior; am închis cu peste 20 de clienţi noi plătitori din segmentul enterprise, cu peste 1.000 de utilizatori pe platforma noastră şi cu o paletă foarte largă de noi moduri de utilizare pe care am descoperit că le putem aborda cu tehnologia noastră, cu noi parteneri de implementare, noi parteneri tehnologici, clienţi în afară“.

     

    2. Florin Stoian, fondator şi CEO al Milluu – platformă proptech de digitalizare a procesului de închiriere a apartamentelor cu componentă fintech – garantarea veniturilor din chirii pentru proprietari

    Ce e nou? Start-up-ul local Milluu a finalizat, după discuţii care au durat aproximativ un an, o rundă de finanţare de un milion de euro, în care investitorul principal este un fond din Polonia – Cofounder Zone.

    „Lucrăm la tranzacţie de foarte mult timp. Ar fi trebuit să fie închisă dacă nu aveam problema conflictului din Ucraina de undeva de la mijlocul anului trecut, însă contextul regional, investiţiile care s-au blocat în prima parte a anului trecut au făcut ca discuţiile să se lungească şi să reuşim să închidem tranzacţia pe sfârşitul anului trecut, începutul anului actual. Este o rundă care e naturală, o rundă care vine în contextul în care Milluu este un produs care s-a maturizat în ultimii ani de zile şi care propune servicii cu valoare adăugată, iar asta este evoluţia pe care noi am vrut-o de la bun început, expansiunea regională.”

     

    3. Vlad Costea, fondator al Sigtree Technologies – o platformă cloud pentru atomatizarea proceselor din departamentele de property management

    Ce e nou? Start-up-ul estimează că va accelera creşterea veniturilor în 2023. Anul trecut, Sigtree Technologies a făcut o schimbare în ceea ce priveşte profilului de companie din real state pe care o ţinteşte din punct de vedere comercial şi business –  companii de real estate asset management care au departamente interne de property management.

    „La cum arată discuţiile comerciale pe care le avem anul acesta, creşterea o să fie mult mai accelerată. De altfel, sunt şi contracte agreate anul precedent care în primul trimestru din acest an vor ajunge la maturitate. Venitul de la an la an aproximativ s-a dublat, dar cu menţiunea că odată ce am făcut această reorientare am pierdut o parte din clienţii existenţi, mai exact o mare parte din proiectele rezidenţiale pe care le aveam. Deci asta ne-a creat şi un impact în venituri la începutul anului pe care l-am redresat ulterior, spre finalul anului, iar în momentul de faţă sunt destul de încrezător.”

     

    4. Alexandru Mălureanu, cofondator al Ascendia – dezvoltator al platformei de e-learning LIVRESQ

    Ce e nou? Start-up-ul edtech, listat pe bursa din Bucureşti sub simbolul ASC, cu o capitalizare de 39 mil. lei, va lansa în al doilea trimestru din acest an o nouă versiune a platformei sale de e-learning LIVRESQ, care va integra cea mai hot tehnologie a momentului, despre care se spune că va schimba de o manieră revoluţionară modul în care se lucrează acum ameninţând modelele de business inclusiv ale unor giganţi precum Google, respectiv tehnologia de inteligenţă artificială creată de compania OpenAI.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cine sunt românii care au creat o companie de zeci de milioane de euro, iar acum se pregătesc sa cumpere o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    Astfel, compania a încercat să vină în piaţă cu o soluţie care transforma telefonul mobil într-un POS, astfel încât orice comerciant să poată încasa plăţi cu criptomonede. Nici această direcţie nu a adus viteza de adopţie pe care o căuta ZoidPay.

    Aşa că în 2019 au lansat o nouă versiune de wallet şi a demarat o campanie semnificativă de marketing, care a generat peste 100.000 de descărcări ale aplicaţiei în câteva zile. Ulterior, ZoidPay a devenit mai mare decât blockchainul TomoChain pe care construia şi a intrat în discuţii cu românii de la MultiversX (ex-Elrond Network), pentru a migra ecosistemul pe blockchainul acestora – mutare care a fost realizată în final în 2022.

    „Între timp am lucrat la un algoritm de lichiditate, care îţi permite să ai lichiditate pentru orice tokeni ai. Atâta timp cât tokenul respectiv respectă nişte condiţii pe care le impunem noi ca furnizori de servicii. Şi aşa a apărut extensia de Google Chrome. (…) Când ne-am lansat pe Elrond ne-am lansat cu extensia de Chrome, acesta era produsul nostru principal pe partea de retail. Value proposition era extrem de simplu: cumpără orice de oriunde cu crypto.”

    Extensia ZoidPay în Google Chrome este unul dintre cele mai populare produse ale companiei, întrucât îţi permite să plăteşti echivalentul în crypto pentru orice produs vrei să cumperi de pe o platformă online. Eduard Oneci spune că există câteva zeci de mii de clienţi pe acest produs, dintre care circa un sfert sunt clienţi activi, iar achiziţia medie se situează la aproximativ 370 de dolari.

    Obiectiv: 1 milion de utilizatori

    Cele două direcţii clare ale ZoidPay pentru 2023 se concentrează atât pe segmentul B2B, cât şi pe B2C. În ceea ce priveşte partea de retail, compania pregăteşte lansarea unei aplicaţii de tip super-app care ar trebui să funcţioneze ca un agregator pentru tot ce înseamnă finanţe şi crypto.

    „Pe partea de super-app avem fiat, crypto şi servicii Web3. Avem inclusiv posibilitatea să integrăm şi celelalte conturi bancare şi carduri bancare în aplicaţia noastră, să foloseşti un singur card. Suntem un agregator de finanţe, ai totul acolo.”

    Cardul din super-app va fi lansat alături de unul dintre marii furnizori din piaţă, însă Eduard Oneci nu a putut detalia la acest moment. Pe lângă funcţia de agregator, aplicaţia vine şi cu funcţii suplimentare, precum accesarea de credite.

    „Ne apropiem de lansarea super-appului. Ne aşteptăm la 1 milion de utilizatori până la final de an, în contextul în care avem deja o listă de aşteptare de 250.000 de utilizatori.”

    În ceea ce priveşte segmentul de B2B, compania lucrează deja cu diferiţi clienţi din industria bancară şi a fintech-urilor, astfel încât să îi ajute pe aceştia să se digitalizeze în linie cu noua paradigmă Web3. Cel mai mare client cu care ar trebui să anunţe primele rezultate în acest an este un holding care cuprinde mai multe fintech-uri şi care totalizează 350 de milioane de utiliatori.

    „Clientul cel mai mare vrea să schimbe infrastructura complet. E un holding mare cu foarte multe fintech-uri. Ei vor să schimbe infrastructura pe care o au, discuţia este să luăm fiecare produs pe rând în funcţie de jurisdicţie şi să facem tranziţia de la Web2 la Web3, dar tranziţie integrală, de la modul în care fac onboarding la modul în care clienţii fac tranzacţiile şi la modul în care clienţii raportează. Ne aşteptăm ca în martie să avem primul proof-of-concept şi primul pilot cu clientul mare.”

    Achiziţia băncii din Lituania a fost întârziată de şocul pe care l-a generat la nivel de încredere în piaţa globală falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume până în 2022. Totuşi, planurile merg înainte.

    „Prin prisma băncii pe care o cumpărăm noi vrem să oferim tutela şi umbrela de licenţe necesare pentru ca oricine să poată dezvolta un fintech bazat pe serviciile pe care le oferim noi, API-uri, SDK-uri, licenţe, emitere de carduri lichditate şi să lanseze un produs.”

    Întrebat de cum vede compania în 3-5 ani, Eduard Oneci a subliniat că ZoidPay vrea să se poziţioneze drept furnizorul de servicii complete de tehnologie pentru cei care vor să construiască un serviciu financiar în paradigma Web3.

    „Noi întotdeauna ne-am promovat din perspectiva b2b ca fiind o companie de tehnologie, nu o companie de crypto. (…) Pe partea de retail vreau să ajungem deja în trei pieţe importante cu super-appul”.  

    Carte de vizită

    Eduard Oneci, 33 de ani, CEO şi cofondator, ZoidPay

    1. E de loc din Petroşani, jud. Hunedoara;

    2. A urmat Politehnica din Bucureşti;

    3. A devenit antreprenor încă din anii studenţiei, odată cu fondarea companiei de marketing digital Rewordly, alături de alţi doi parteneri de business;

    4. În 2015 s-a retras din acest prim business şi, la trei ani distanţă, a pus bazele ZoidPay împreună cu Vasile Burcin.

  • Drumul spre Web3. Care este povestea start-up-ului ZoidPay, fondat de Eduard Oneci şi Vasile Burcin? Cum a atras o finanţare de 75 mil. dolari şi ce planuri are cu banii?

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    Astfel, compania a încercat să vină în piaţă cu o soluţie care transforma telefonul mobil într-un POS, astfel încât orice comerciant să poată încasa plăţi cu criptomonede. Nici această direcţie nu a adus viteza de adopţie pe care o căuta ZoidPay.

    Aşa că în 2019 au lansat o nouă versiune de wallet şi a demarat o campanie semnificativă de marketing, care a generat peste 100.000 de descărcări ale aplicaţiei în câteva zile. Ulterior, ZoidPay a devenit mai mare decât blockchainul TomoChain pe care construia şi a intrat în discuţii cu românii de la MultiversX (ex-Elrond Network), pentru a migra ecosistemul pe blockchainul acestora – mutare care a fost realizată în final în 2022.

    „Între timp am lucrat la un algoritm de lichiditate, care îţi permite să ai lichiditate pentru orice tokeni ai. Atâta timp cât tokenul respectiv respectă nişte condiţii pe care le impunem noi ca furnizori de servicii. Şi aşa a apărut extensia de Google Chrome. (…) Când ne-am lansat pe Elrond ne-am lansat cu extensia de Chrome, acesta era produsul nostru principal pe partea de retail. Value proposition era extrem de simplu: cumpără orice de oriunde cu crypto.”

    Extensia ZoidPay în Google Chrome este unul dintre cele mai populare produse ale companiei, întrucât îţi permite să plăteşti echivalentul în crypto pentru orice produs vrei să cumperi de pe o platformă online. Eduard Oneci spune că există câteva zeci de mii de clienţi pe acest produs, dintre care circa un sfert sunt clienţi activi, iar achiziţia medie se situează la aproximativ 370 de dolari.

    Obiectiv: 1 milion de utilizatori

    Cele două direcţii clare ale ZoidPay pentru 2023 se concentrează atât pe segmentul B2B, cât şi pe B2C. În ceea ce priveşte partea de retail, compania pregăteşte lansarea unei aplicaţii de tip super-app care ar trebui să funcţioneze ca un agregator pentru tot ce înseamnă finanţe şi crypto.

    „Pe partea de super-app avem fiat, crypto şi servicii Web3. Avem inclusiv posibilitatea să integrăm şi celelalte conturi bancare şi carduri bancare în aplicaţia noastră, să foloseşti un singur card. Suntem un agregator de finanţe, ai totul acolo.”

    Cardul din super-app va fi lansat alături de unul dintre marii furnizori din piaţă, însă Eduard Oneci nu a putut detalia la acest moment. Pe lângă funcţia de agregator, aplicaţia vine şi cu funcţii suplimentare, precum accesarea de credite.

    „Ne apropiem de lansarea super-appului. Ne aşteptăm la 1 milion de utilizatori până la final de an, în contextul în care avem deja o listă de aşteptare de 250.000 de utilizatori.”

    În ceea ce priveşte segmentul de B2B, compania lucrează deja cu diferiţi clienţi din industria bancară şi a fintech-urilor, astfel încât să îi ajute pe aceştia să se digitalizeze în linie cu noua paradigmă Web3. Cel mai mare client cu care ar trebui să anunţe primele rezultate în acest an este un holding care cuprinde mai multe fintech-uri şi care totalizează 350 de milioane de utiliatori.

    „Clientul cel mai mare vrea să schimbe infrastructura complet. E un holding mare cu foarte multe fintech-uri. Ei vor să schimbe infrastructura pe care o au, discuţia este să luăm fiecare produs pe rând în funcţie de jurisdicţie şi să facem tranziţia de la Web2 la Web3, dar tranziţie integrală, de la modul în care fac onboarding la modul în care clienţii fac tranzacţiile şi la modul în care clienţii raportează. Ne aşteptăm ca în martie să avem primul proof-of-concept şi primul pilot cu clientul mare.”

    Achiziţia băncii din Lituania a fost întârziată de şocul pe care l-a generat la nivel de încredere în piaţa globală falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume până în 2022. Totuşi, planurile merg înainte.

    „Prin prisma băncii pe care o cumpărăm noi vrem să oferim tutela şi umbrela de licenţe necesare pentru ca oricine să poată dezvolta un fintech bazat pe serviciile pe care le oferim noi, API-uri, SDK-uri, licenţe, emitere de carduri lichditate şi să lanseze un produs.”

    Întrebat de cum vede compania în 3-5 ani, Eduard Oneci a subliniat că ZoidPay vrea să se poziţioneze drept furnizorul de servicii complete de tehnologie pentru cei care vor să construiască un serviciu financiar în paradigma Web3.

    „Noi întotdeauna ne-am promovat din perspectiva b2b ca fiind o companie de tehnologie, nu o companie de crypto. (…) Pe partea de retail vreau să ajungem deja în trei pieţe importante cu super-appul”.  

    Carte de vizită

    Eduard Oneci, 33 de ani, CEO şi cofondator, ZoidPay

    1. E de loc din Petroşani, jud. Hunedoara;

    2. A urmat Politehnica din Bucureşti;

    3. A devenit antreprenor încă din anii studenţiei, odată cu fondarea companiei de marketing digital Rewordly, alături de alţi doi parteneri de business;

    4. În 2015 s-a retras din acest prim business şi, la trei ani distanţă, a pus bazele ZoidPay împreună cu Vasile Burcin.

  • Ce ai prefera între a avea reputaţia „şifonată” din cauza unui furt al contului de Instagram şi a-ţi lovi uşor maşina? Trăim într-o lume din în ce mai nebună, în care viaţa în online e la fel de „sălbatică” precum şoselele din România

    … rezuma o prietenă câteva dintre problemele cu care ne-am confruntat în câteva zile cei din grupul nostru. Unii s-au ales cu maşina avariată, din cauza căderii zăpezii de pe unele acoperişuri sau a faptului că au intrat în zid (nimic grav din fericire), alţii (eu) cu identitatea şifonată. După aproape 48 de ore de haos reputaţional, pot să spun cu mâna pe inimă că aş fi preferat să îmi lovesc puţin maşina.

    Săptămâna trecută, exact înainte de predarea la tipar a acestui număr, am devenit una dintre sutele de milioane de utilizatori de internet care s-au confruntat cu „phishingul” – în condiţiile în care ştiam ce este, am şi scris despre asta şi auzisem ştirea despre înteţirea numărului de atacuri în România cu DOAR două zile înainte de incident. Securitatea cibernetică sau informatică pare destul de anostă pentru cineva care nu este familiarizat cu domeniul. Pentru cineva care scrie din când în când despre asta, să fii victima unui atac de tip phishing seamănă cu COVID-ul atunci când era în China şi aveam senzaţia că nu va ajunge niciodată la noi. Adică ştiam ce este şi mi se părea că „unii oameni” cad pradă unor tertipuri psihologice în online fiindcă nu respectă nişte reguli de bun simţ. Până când mi s-a întâmplat şi am devenit „unii oameni”.  Încă nu îmi dau seama „cum de mi s-a întâmplat tocmai mie”, dar eu i-am zis „neatenţie contextuală”: Pe scurt, din avântul de a le face pe toate, adică de a-mi face treaba, dar de a fi „trending” pe Instagram, din doi timpi şi trei mişcări am rămas fără identitate digitală. Şi cu reputaţia serios avariată, şi nu mă refer doar la cea din online. Pe scurt, faţa mea cu ochelari de soare, într-o poză în care mă uitam la Dâmboviţa, dar aveam aerul de contemplaţie profundă a vieţii – îi îndemna (şi încă îi îndeamnă) pe „băieţi”, să investească în diverse.

    Am ajuns să îmi cer scuze întruna pentru ceva despre care nu înţelegeam exact ce este şi asta continuă şi în acest moment, la aproximativ 48 de ore de când s-a întâmplat atacul. Vă scriu despre asta pentru că deseori, din analizele „seci” pe care noi le facem, nu reiese cât de neplăcută poate fi o astfel de situaţie – pentru noi şi pentru apropiaţii noştri, dar şi pentru cunoştinţe din mediul profesional sau din alte medii. Eu aş asemăna senzaţia imediată cu coşmarul că pleci de acasă descălţat. Apoi, ţi se derulează în cap, în timp ce încerci să îţi vezi cât de cât de viaţa reală şi de muncă, o serie de întrebări: Postez deci exist? Dacă nu mai postez, câţi dintre prietenii mei mă vor mai ţine minte? Cât de mult am nevoie de validarea în social media? Pot să trăiesc fără reţele sociale – în meseria asta? E normal să postez selfie-uri dacă am un job „serios”? Dacă aş fi în public – cu adevărat – aş mai avea curajul să mă exprim aşa cum mă exprim în social media ? Şi, cel mai important, vor da oare cunoştinţele mele crezare hackerului care îi îndeamnă la investiţii în toate bazaconiile internetului? De ce nu pot să fac nimic şi de ce, în cazul în care eşti „pescuit” de hackeri – nu ai cui să te adresezi ?

    În primul rând, îmi cer scuze şi aici pentru faptul că mi-am permis, pentru câteva minute, să nu fiu vigilentă. Fiindcă de vigilenţa de care ai nevoie atunci când conduci, de pildă, ai nevoie şi când îţi asumi prezenţa în social media, de aceea am insistat cu această comparaţie la început. Sper să nu fi căzut nimeni în capcana hackerilor online până acum şi că nici nu se va întâmpla acest lucru din cauza mea – fiindcă, din păcate, procesul prin care un astfel de cont este dezactivat se întinde pe câteva săptămâni – Instagram nu are call center, iar procesul de analizare a unui „report” durează (de la too big to fail, cred ca am ajuns acum la era too big to care). Între timp, identitatea ta nu mai este a ta şi are o viaţă proprie în online. Se tot vorbeşte în ultimul timp despre ChatGPT şi despre inteligenţa artificială – apoi despre conceptul singularităţii, acea idee că într-un anumit număr de ani, nu foarte departe de vremurile pe care le trăim, inteligenţa artificială va deveni prea inteligentă pentru noi şi va avea efecte negative asupra vieţii. Nu cred că vom vedea o mare inteligenţă care se va abate ca un cyborg negru asupra noastră, ca în filme, însă cred că am ajuns în situaţia în care tehnologia să facă atât de mult parte din viaţa noastră, încât să interfereze foarte puternic cu ea. Clar avantajele sunt majore şi nu îndemn la întoarcerea în timp – ci la atenţie constantă. O problemă aparent superficială poate crea grave probleme financiare, conflicte personale – chiar şi drame – în anumite situaţii şi, în cel mai rău caz, războaie (ştiţi că nu se desfăşoară doar pe câmpurile de luptă – iar recent, în contextul dezastrelor din Turcia şi Siria, hackerii şi-au dovedit încă o dată lipsa de orice fel de empatie şi atacă folosind mesaje de ajutorare).

    Dacă eu nu am făcut-o, vă sfătuiesc să vă ascuţiţi vigilenţa, indiferent de cât de „publici” alegeţi să fiţi. Altfel „vom intra în zid”, cu viteza dezvoltării tehnologiei.  

    PHISHING = un tip de fraudă online care se bazează pe atacuri de inginerie socială pentru a păcăli utilizatorii să îşi divulge informaţiile cu caracter sensibil, inclusiv numărul cardului de credit şi datele de autentificare, însuşindu-şi identitatea unei entităţi de încredere. Phishingul se realizează, de obicei, prin e-mail, SMS sau aplicaţii de mesagerie instantanee prin intermediul unui link periculos. Dar linkurile de phishing pot fi, de asemenea, strecurate în mesajele postate pe reţelele de socializare, pe panourile de afişaj etc.

    *Reţineţi că escrocheriile cu impostori reprezintă tipul nr. 1 de fraudă online. Pe lângă phishing şi smishing, aceste atacuri iau şi forma de vishing (sau voice phishing), în care cineva se dă drept poliţia, banca dumneavoastră sau alte forme de autoritate. Sursa: Bitdefender

  • „Atenţie la zăpadă, phishing şi ziduri”

    … rezuma o prietenă câteva dintre problemele cu care ne-am confruntat în câteva zile cei din grupul nostru. Unii s-au ales cu maşina avariată, din cauza căderii zăpezii de pe unele acoperişuri sau a faptului că au intrat în zid (nimic grav din fericire), alţii (eu) cu identitatea şifonată. După aproape 48 de ore de haos reputaţional, pot să spun cu mâna pe inimă că aş fi preferat să îmi lovesc puţin maşina.

    Săptămâna trecută, exact înainte de predarea la tipar a acestui număr, am devenit una dintre sutele de milioane de utilizatori de internet care s-au confruntat cu „phishingul” – în condiţiile în care ştiam ce este, am şi scris despre asta şi auzisem ştirea despre înteţirea numărului de atacuri în România cu DOAR două zile înainte de incident. Securitatea cibernetică sau informatică pare destul de anostă pentru cineva care nu este familiarizat cu domeniul. Pentru cineva care scrie din când în când despre asta, să fii victima unui atac de tip phishing seamănă cu COVID-ul atunci când era în China şi aveam senzaţia că nu va ajunge niciodată la noi. Adică ştiam ce este şi mi se părea că „unii oameni” cad pradă unor tertipuri psihologice în online fiindcă nu respectă nişte reguli de bun simţ. Până când mi s-a întâmplat şi am devenit „unii oameni”.  Încă nu îmi dau seama „cum de mi s-a întâmplat tocmai mie”, dar eu i-am zis „neatenţie contextuală”: Pe scurt, din avântul de a le face pe toate, adică de a-mi face treaba, dar de a fi „trending” pe Instagram, din doi timpi şi trei mişcări am rămas fără identitate digitală. Şi cu reputaţia serios avariată, şi nu mă refer doar la cea din online. Pe scurt, faţa mea cu ochelari de soare, într-o poză în care mă uitam la Dâmboviţa, dar aveam aerul de contemplaţie profundă a vieţii – îi îndemna (şi încă îi îndeamnă) pe „băieţi”, să investească în diverse.

    Am ajuns să îmi cer scuze întruna pentru ceva despre care nu înţelegeam exact ce este şi asta continuă şi în acest moment, la aproximativ 48 de ore de când s-a întâmplat atacul. Vă scriu despre asta pentru că deseori, din analizele „seci” pe care noi le facem, nu reiese cât de neplăcută poate fi o astfel de situaţie – pentru noi şi pentru apropiaţii noştri, dar şi pentru cunoştinţe din mediul profesional sau din alte medii. Eu aş asemăna senzaţia imediată cu coşmarul că pleci de acasă descălţat. Apoi, ţi se derulează în cap, în timp ce încerci să îţi vezi cât de cât de viaţa reală şi de muncă, o serie de întrebări: Postez deci exist? Dacă nu mai postez, câţi dintre prietenii mei mă vor mai ţine minte? Cât de mult am nevoie de validarea în social media? Pot să trăiesc fără reţele sociale – în meseria asta? E normal să postez selfie-uri dacă am un job „serios”? Dacă aş fi în public – cu adevărat – aş mai avea curajul să mă exprim aşa cum mă exprim în social media ? Şi, cel mai important, vor da oare cunoştinţele mele crezare hackerului care îi îndeamnă la investiţii în toate bazaconiile internetului? De ce nu pot să fac nimic şi de ce, în cazul în care eşti „pescuit” de hackeri – nu ai cui să te adresezi ?

    În primul rând, îmi cer scuze şi aici pentru faptul că mi-am permis, pentru câteva minute, să nu fiu vigilentă. Fiindcă de vigilenţa de care ai nevoie atunci când conduci, de pildă, ai nevoie şi când îţi asumi prezenţa în social media, de aceea am insistat cu această comparaţie la început. Sper să nu fi căzut nimeni în capcana hackerilor online până acum şi că nici nu se va întâmpla acest lucru din cauza mea – fiindcă, din păcate, procesul prin care un astfel de cont este dezactivat se întinde pe câteva săptămâni – Instagram nu are call center, iar procesul de analizare a unui „report” durează (de la too big to fail, cred ca am ajuns acum la era too big to care). Între timp, identitatea ta nu mai este a ta şi are o viaţă proprie în online. Se tot vorbeşte în ultimul timp despre ChatGPT şi despre inteligenţa artificială – apoi despre conceptul singularităţii, acea idee că într-un anumit număr de ani, nu foarte departe de vremurile pe care le trăim, inteligenţa artificială va deveni prea inteligentă pentru noi şi va avea efecte negative asupra vieţii. Nu cred că vom vedea o mare inteligenţă care se va abate ca un cyborg negru asupra noastră, ca în filme, însă cred că am ajuns în situaţia în care tehnologia să facă atât de mult parte din viaţa noastră, încât să interfereze foarte puternic cu ea. Clar avantajele sunt majore şi nu îndemn la întoarcerea în timp – ci la atenţie constantă. O problemă aparent superficială poate crea grave probleme financiare, conflicte personale – chiar şi drame – în anumite situaţii şi, în cel mai rău caz, războaie (ştiţi că nu se desfăşoară doar pe câmpurile de luptă – iar recent, în contextul dezastrelor din Turcia şi Siria, hackerii şi-au dovedit încă o dată lipsa de orice fel de empatie şi atacă folosind mesaje de ajutorare).

    Dacă eu nu am făcut-o, vă sfătuiesc să vă ascuţiţi vigilenţa, indiferent de cât de „publici” alegeţi să fiţi. Altfel „vom intra în zid”, cu viteza dezvoltării tehnologiei.  

    PHISHING = un tip de fraudă online care se bazează pe atacuri de inginerie socială pentru a păcăli utilizatorii să îşi divulge informaţiile cu caracter sensibil, inclusiv numărul cardului de credit şi datele de autentificare, însuşindu-şi identitatea unei entităţi de încredere. Phishingul se realizează, de obicei, prin e-mail, SMS sau aplicaţii de mesagerie instantanee prin intermediul unui link periculos. Dar linkurile de phishing pot fi, de asemenea, strecurate în mesajele postate pe reţelele de socializare, pe panourile de afişaj etc.

    *Reţineţi că escrocheriile cu impostori reprezintă tipul nr. 1 de fraudă online. Pe lângă phishing şi smishing, aceste atacuri iau şi forma de vishing (sau voice phishing), în care cineva se dă drept poliţia, banca dumneavoastră sau alte forme de autoritate. Sursa: Bitdefender

  • Povestea tinerei care a studiat informatica în nu mai puţin de şase ţări şi care a ajuns acum să lucreze pentru una dintre cele mai mari companii din lume

    Viaţa poate fi amuzantă uneori… iar această perspectivă a determinat-o pe Oana Ţifrea-Marciuska să studieze, în facultate, tiparele glumelor făcute timp de luni de zile de prietenii săi. Era prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor de inteligenţă artificială (AI), pentru teza sa de licenţă, prima lucrare în domeniu.  De atunci, şi-a continuat pregătirea academică şi evoluţia profesională în şase ţări, iar umorul a însoţit-o în tot acest parcurs.

    „Îmi amintesc că odată, când eram încă la şcoală ne-am uitat la un interviu la televizor cu nişte români care studiau la licenţă la Oxford. M-am gândit atunci că nu voi putea merge niciodată acolo. Ani mai târziu, eu sunt persoana care este întrebată despre cariera ei. 🙂 Viaţa poate fi amuzantă uneori”, constată Oana Ţifrea-Marciuska, în interviul pentru Business MAGAZIN, la câţiva ani distanţă după ce a bifat şi studiile la Oxford, dar şi numeroase alte experienţe – academice şi profesionale –  la care nici nu visa atunci.

    Acum, din rolul de AI Scientist and Engineer al Bloomberg, face parte din echipa de ingineri din grupul de inteligenţă artificială al grupului media, care dezvoltă şi menţine Bloomberg Knowledge Graph (reţeaua semantică de concepte financiare, relaţii şi instanţe a Bloomberg). Knowledge Graph conectează diverse entităţi, cum ar fi oameni, companii, produse, mărci sau industrii, cu diverse proprietăţi, cum ar fi angajarea, lanţul de aprovizionare sau locaţia geografică. Echipa lor îmbunătăţeşte produsele Bloomberg, cum ar fi ştirile automate sau procesarea limbajului automat(NLP).

    Din rolul de cercetător ştiinţific, citeşte articole legate de noile proiecte în care şi-au propus să inoveze, mentorează stagiari sau colaborează cu oameni din mediul academic, revizuieşte articole ştiinţifice ale colegilor, participă la conferinţe ca prezentator, organizator sau învăţăcel. În calitate de inginer, proiectează, implementează şi testează software, revizuieşte codul colegilor săi, participă la diferite întâlniri pe teme de agilitate şi repară posibile erori în cod.

    „În cazul meu, lucrurile au evoluat în mod natural. Am participat la diferite competiţii în timpul liceului care au implicat matematică, programare, scriere creativă şi limbaj. În timp ce lucram la teza de licenţă în informatică, am putut să-mi combin cele două pasiuni – limbajul şi programarea – şi am lucrat la «Recunoaşterea automată a umorului în texte»”, îşi aminteşte Oana Ţifrea-Marciuska prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor AI (Artificial Intelligence â inteligenţă artificială – n.red.).

    „Vreme de luni de zile, am analizat fiecare glumă pe care o spuneau prietenii mei pentru a înţelege ce caracteristici o făceau amuzantă. Am continuat în domeniul AI pentru că sunt foarte curioasă în ceea ce priveşte diferitele aplicaţii legate de AI, de la utilizarea tehnologiei în educaţie şi asistenţă medicală până la implicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi, cum ar fi ajutarea oamenilor să găsească informaţii relevante în diverse contexte.”

    Încă din liceu devenise  complet captivată de programare pentru că i se părea foarte distractivă – „Visam la computere care să îmi scrie temele pe subiectele care nu erau de interes pentru mine. Nu îmi plăcea să memorez lucruri şi voiam să înţeleg. Matematica şi programarea erau foarte interesante fiindcă odată ce le înţelegeai, puteai să-ţi reaplici cunoştinţele. De fapt, am început două licenţe în acelaşi timp: una în informatică şi alta în drept (la propunerea părinţilor mei). După o lună de studiu, am ştiut că vreau să studiez doar informatica”.

    De la curiozitatea ei pentru inteligenţa artificială şi până la Bloomberg, a trecut însă prin numeroase etape legate de pregătirea sa, dar şi prin diferite geografii. Originară din Topliţa, judeţul Harghita, Oana şi-a continuat studiile la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Primul pas în afara ţării a fost prin intermediul programului Erasmus, despre care auzise în perioada în care studia pentru licenţă. „Din moment ce nu am fost niciodată în afara României, a fost atrăgător pentru mine să câştig o bursă care să-mi permită să studiez şi să experimentez viaţa peste hotare. Aşa am ajuns să studiez câteva luni la Lille în Franţa. După această experienţă, am decis să aplic pentru o altă bursă pentru a studia la master. Apoi au urmat alte lucruri. Nu am planificat niciodată că voi avea o carieră internaţională, dar lucrurile s-au întâmplat pur şi simplu.” Mai târziu, a finalizat un program masteral european în logică computaţională în Austria şi Italia. A făcut un stagiu de practică chiar şi în Australia, apoi a petrecut doi ani ca dezvoltator de software în Italia, şi-a obţinut doctoratul în AI în Marea Britanie. A lucrat într-un stagiu de internship în Marea Britanie la Microsoft Research, a făcut un an de studii postuniversitare şi abia apoi a primit un job la Bloomberg. Spune că a aplicat pentru că, în timp ce îşi făcea doctoratul la Oxford, a  asistat la o discuţie susţinută de un inginer de cercetare de acolo, iar proiectele lor păreau interesante şi legate de interesele sale de cercetare: procesarea limbajului natural şi knowledge graph. A aplicat la Bloomberg odată ce a decis să se îndrepte înspre această industrie, iar câteva interviuri mai târziu, s-a alăturat companiei.

    „Cred că România are un sistem de învăţământ foarte bun, mai ales când vine vorba despre informatică. Cred că un lucru pe care îl luăm de bun aici este educaţia gratuită. Până la terminarea universităţii, mulţi dintre colegii mei profesionişti sunt extrem de îndatoraţi din cauza taxelor de şcolarizare. În schimb, ceea ce era destul de stresant pentru mine în timpul liceului, de exemplu, era faptul că trebuia să memorezi informaţii ca şi cum ar fi fost poezii. I-am apreciat foarte mult pe profesorii care au încurajat dezbaterile şi ne-au învăţat să gândim singuri.”

    Cititi aici materialul integral 

  • Cine este tânărul ce se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”. El şi-a deschis prima afacere când era în facultate, iar acum este asociat în şapte afaceri, în ţară şi peste hotare

    Mihai Filip se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”, după ce, încă din timpul facultăţii, a deschis primul său business, în domeniul fashion. După absolvire, şi-a continuat studiile, cu masterat şi doctorat în business, dar şi-a diversificat şi activităţile antreprenoriale. S-a axat pe domeniul software, în total însă, deţine sau este asociat în şapte companii, în diferite domenii, în România, dar şi în afara ţării.

    Clinica, IT-ul, fashionul şi construcţiile sunt businessurile principale – mai am însă afaceri unde sunt asociat şi în care deţin 10%, 20%, 30% din firmă. Concentrarea este acum pe IT şi pe clinică”, a povestit antreprenorul clujean Mihai Filip, descriind diversitatea activităţilor în care este implicat. Oves Enterprise, compania pe care se axează acum, este specializată în dezvoltare de software şi, potrivit celor mai recente informaţii, şi-a dublat încasările în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Înfiinţată în 2015, această companie a ajuns anul trecut la afaceri de 14 milioane de lei, iar pentru anul curent ţinta antreprenorului este dublarea. Clinica la care se referă este afacerea de chirurgie estetică a soţiei sale, Beauty Concept, dezvoltată în Cluj în urma unei investiţii de 1 milion de euro şi extinsă printr-o investiţie de 100.000 de euro în Bucureşti. Au însă şi o firmă de construcţii, Oves Empire, care face clădiri de birouri şi rezidenţiale, o firmă de publicitate, un dispecerat de taxi.

    Cum a ajuns Mihai Filip să se implice în toate aceste businessuri?

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar şi-a consolidat pregătirea teoretică cu un program masteral şi cu un doctorat. Încă din perioada facultăţii însă, fiind inspirat de vizitele dese pe care le făcea unor prieteni din Italia, a fost atras de brandurile de fashion. A dezvoltat o platformă de import-export dedicată acestora, apoi, fiindcă nu era mulţumit de oferta de dezvoltare site-uri disponibilă în acel moment, a migrat şi el cu businessul spre IT. 

    „De la început, noi nu am vrut să adresăm o nişă – facem de toate, deşi am fost sfătuiţi în mod contrar – acum cred că cei mai mari clienţi ai noştri sunt din zona fintech – înainte eram pe zona de automotive, am văzut că a scăzut automotive-ul, a crescut fintechul, nu se mai făceau maşini în contextul pandemic, dar lumea lucra de acasă şi avea nevoia siguranţei tranzacţiilor online”, descrie el felul în care a evoluat activitatea firmei de software recent. În prezent lucrează cu aproximativ şase bănci; dar au clienţi şi din zona de sănătate – spre exemplu, au lucrat cu guvernul german pentru a-i ajuta să înregistreze numărul de cazuri COVID.

    „Cei mai mulţi clienţi nu sunt din ţara noastră, ci din Regatul Unit, Germania, Austria, Statele Unite, dar am deschis  şi un birou în Dubai. În general ne concentrăm pe Europa – încercăm să lucrăm şi cu America, dar vrem să avem clienţi pe acelaşi fus orar – acum avem un client din Africa de Sud, dar există o diferenţă de 2 ore între noi şi ei – cu America e puţin mai greu”, explică Filip, menţionând totuşi că pentru a dezvolta relaţiile de pe piaţa americană, au dechis un birou şi acolo. În ceea ce priveşte businessul în Emirate, zonă de care tot mai mulţi români sunt atraşi, mai ales când vine vorba de investiţiile în real estate, Mihai Filip spune că este o zonă de interes, într-adevăr, însă atunci când vine vorba de imobiliare, trendul este nejustificat: „Un apartament frumos în Dubai în zona Marina costă cât un apartament în Cluj.

    De exemplu, apartamentele pe care le facem la OVES Empire costă undeva la 300.000 – 500.000 de euro – am vrut să cumpărăm în Dubai, costa 330.000 de euro un apartament. Toată lumea face această investiţie în ideea în care cred că vor închiria şi vor face 100.000 de euro pe an din închirierea apartamentului. Nu este chiar aşa, în plus, sunt foarte multe aspecte de luat în calcul – ca să faci achiziţia la un preţ decent, trebuie să mizezi pe o clădire în dezvoltare, sunt multe reguli etc. Mai bine îţi iei un apartament în Cluj şi îl închiriezi cu 500 de euro”.

    În prezent, echipa OVES numără 150 de persoane, mai mult decât dublu faţă de începutul acestui an, când erau în total 70 de angajaţi în companie, iar ţinta pentru finalul anului este de 200 de persoane. Cum reuşeşte antreprenorul clujean să atragă colegi într-una dintre cele mai competitive pieţe? Flexibilitatea este unul dintre criterii: „Noi suntem orientaţi pe livrabile, trebuie să livrăm, nu contează că oamenii noştri lucrează de acasă, din pădure sau din altă ţară. Avem un programator care spunea că nu poate intra să lucreze fiindcă i-a ros efectiv un şoarece cablul de internet”, glumeşte el, pentru a explica poziţionarea sa faţă de munca de oriunde.

    În plus, crede că a contat o abordare inspirată de americani: „Plătim bine, oferim flexibilitate, am învăţat de la cei din America – de 10 ori contează mai mult la ei oamenii companiei decât clientul. În România, pentru client faci orice, chiar dacă vorbim despre lucruri în detrimentul angajatului tău. Se aude în piaţă despre abordarea noastră şi, deşi piaţa IT pare una mare, oamenii au încredere în noi şi ajung să vină să lucreze cu noi, fără să îi căutăm noi neapărat în piaţă”. Cel mai important însă, este sentimentul de incluziune pe care îl caută oamenii şi pe care l-a identificat Mihai Filip: „Toţi oamenii au nevoie să simtă că aparţin unui grup, este nevoie de apartenenţă – din preistorie şi până acum. Noi, dincolo de scaune de masaj şi fructe la birou, am trecut de partea aceasta – suntem acolo pentru oameni, alături de oameni. Majoritatea oamenilor din management sunt angajaţi cu contracte de muncă, restul sunt angajaţi pe baza unor contracte de colaborare – ei pot să lucreze astfel de oriunde”.

    Războiul a influenţat evoluţia businessului, în sensul că li s-au dublat cererile de proiecte (ucrainenii nemaiputând oferi servicii similare), au ajuns chiar şi să contracteze ucraineni – „Singura problemă este că nu prea pot vorbi engleză – ce e mai interesant este că am avut o solicitare în care ucrainenii voiau să ne angajeze pe noi – aveau un client în Statele Unite, clientul de acolo le-a spus că au nevoie de un partener care să le asigure siguranţa – decât să piardă clientul, preferă să îşi angajeze un partener”. În continuare, Mihai Filip şi-a propus să dezvolte firma de software prin expansiune internaţională şi prin concentrarea pe parteneriate de lungă durată, cum ar fi cele cu instituţiile europene.

    „Vrem să dezvoltăm partea de produs fiindcă acesta este viitorul. Avem cerere, avem experţi, asta este zona în care vrem să ne dezvoltăm – ne-am propus să creştem cifra de afaceri, de la 3 milioane de euro, la 6, cel puţin.” Adaugă, de asemenea, că a primit oferte de a vinde firma – chiar mai multe, dar el nu ia în calcul asta acum: „Am dublat sau triplat în fiecare an firma – avem buget ca pentru acest an să investim în firma de produs undeva la 1,5 milioane de euro, deja am investit o parte din acest buget, nu văd de ce nu am dubla acest efort, vrem să investim în noi, să cumpărăm firme sau părţi din alte firme; legat de partea de investitori, nu avem nevoie de bani, noi suntem firmă de servicii, vindem cunoştinţe”.

    Singurul lucru care îi lipseşte? Timpul: „Singurul lucru de care am nevoie şi pe care nu îl am este timpul.  Care este de altfel şi cel mai mare asset. Muncesc frecvent 15 ore pe zi, dar încerc ca în weekend, să mă odihnesc, să-mi dau voie să mă relaxez, nu atât pentru a o lua de la capăt luni dimineaţa mai odihnit, dar şi pentru a-mi oferi luxul de a sedimenta deciziile luate în săptămâna încheiată şi a putea genera noi idei care să ne sprijine în demersul de a creşte susţinut în plan profesional”. Spune că în acest moment, implementează multe lanţuri ierarhice în companie, pentru a face pasul de la compania-om la o structură funcţională şi în lipsa sa: „Obiectivul este ca businessul să-şi continue creşterea fară să mai depindă de mine, iar asta, în viitor, îmi va oferi mai mult timp pentru mine în plan personal”.

    Sfatul său pentru un tânăr antreprenor? „Să nu se lase, orice s-ar întâmpla. Niciun business nu este uşor, chiar dacă vinzi covrigi sau dacă faci benzi desenate. Totuşi, nu trebuie să te laşi, fără regula asta nu are rost să te apuci de business. Dacă vrei să îţi realizezi visul, trebuie să dedici acestuia 15 ore pe zi, eu şi acum lucrez de dimineaţa de la 8 până seara la 8, la 10, cât e nevoie.”    ■

  • Povestea românului care a creat peste 3.000 de site-uri şi câte milioane de euro face din asta

    De la un prim magazin online, pe care l-a creat împreună cu Aurelian Motica, partenerul său de afaceri, Cosmin Dărăban a dezvoltat până în prezent, prin platforma de e-commerce Gomag, aproape 3.000 de site-uri de comerţ pentru afacerile locale. Ce investiţii are în plan pentru perioada următoare?

    Am fost pasionat dintotdeauna de calculatoare. Deşi în vremea în care am terminat eu facultatea românii de-abia începeau să vadă potenţialul internetului pentru vânzări, am pariat pe online”, povesteşte Cosmin Dărăban, CEO şi cofondator, Gomag. A deschis prima firmă la 20-21 de ani – un business prin care construia site-uri pentru diferite companii. De la site-ul unei farmacii, ideea unei noi afaceri a început să prindă contur şi mai clar.

    Următorul pas a fost lansarea firmei SilkWeb, împreună cu partenerul său de afaceri, Aurelian Motica. „Ne-am investit propriile economii, fără credite şi fără investiţii din altă parte.” De-abia în 2006 au creat primul magazin online, de la zero. Acela a fost punctul de pornire pentru platforma Gomag. În primii ani de business, tot profitul realizat a fost reinvestit, integral, în dezvoltarea firmei. Apoi, anual, antreprenorii au direcţionat cea mai mare parte a acestuia pentru dezvoltări şi bugete de marketing. „Ceea ce pot să spun precis este că în 2021 am investit peste 250.000 de euro în creşterea Gomag şi realizarea unor proiecte unice.”

    Compania, „una dintre cele mai populare platforme e-commerce din România pentru construirea unui site de comerţ, pe care vând peste 2.850 de magazine online (Supermercato, Afisport, SportPartner, E-acumulatori, Photosetup etc.)”, are mai multe segmente de public către care încearcă să comunice în mod personalizat. „Oferim o soluţie simplă şi rapidă pentru viitorii antreprenori, cei care au o idee şi vor să îşi deschidă un business pentru prima dată. De asemenea, avem funcţionalităţile necesare pentru antreprenorii cu experienţă, atât cei care au deja un magazin online, cât şi cei care vor să îşi mute afacerile locale pe internet.”

    Astfel, businessul oferă peste 155 de aplicaţii, CRM nativ şi singurii roboţi creaţi într-o platformă românească. Pe langă „sutele de funcţionalităţi pregătite în platformă”, antreprenorul a decis să lanseze şi Academia de e-commerce, despre care spune că este singurul hub de educare dedicat pentru oamenii de afaceri din România care fac comerţ electronic. „În acelaşi scop, avem şi una dintre cele mai mari comunităţi specializate din România, în grupul Facebook e-commerce cu Gomag.”

    Carte de vizită

    Cosmin Dărăban, CEO şi cofondator, Gomag

    1. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie din cadrul Universitatăţii de Vest Vasile Goldiş, promoţia 2006;

    2. A lansat SilkWeb în 2005, alături de partenerul său de afaceri, Aurelian Motica, iar în mai puţin de 2 ani a început să se concentreze pe realizarea de magazine online. Platforma Gomag, cu acest nume şi în forma SaaS, a fost lansată în 2016;

    3. Alte proiecte în care este implicat sunt Academia de e-commerce Gomag (hub de educare pentru antreprenori), podcastul Doza de e-commerce, board game-ul GoFunnel. Este şi autorul cărţii ECOMMERCE no Bull$#!T. Tot ce ai nevoie pentru a vinde online;

    4. Hobby-uri: îi place să citească, dar şi să înveţe zilnic, din cursuri şi programe online. Sportul este un alt hobby ce a devenit necesitate datorită mediului de lucru.

    În 2018 compania a lansat şi GoBots, primii roboţi nativi într-o platformă românească. „Sunt automatizări care îi ajută pe clienţii noştri să optimizeze o parte din munca repetitivă în magazin, fie pe gestiunea produselor, pe comenzi, pe comunicarea prin e-mail sau SMS.” La doi ani distanţă, în 2020, pe platforma Gomag s-au lansat peste 1.000 de magazine online, iar numărul acestora a continuat să crească în mod constant. „De aceea am acordat resurse şi atenţie creşterii echipei, atât prin dezvoltarea echipei interne, la birou, cât şi remote, în toată ţara. Anul acesta am deschis şi primul birou în Bucureşti.

    Preţul abonamentelor Gomag porneşte de la aproximativ 1 euro pe zi „şi poate creşte până la o propunere personalizată pentru abonamentele Enterprise”, iar cel mai popular abonament este de 97 de euro/lună. Portofoliul companiei a ajuns în prezent la peste 2.850 de afaceri online, din toate domeniile, printre care se numără sculeaz.ro, Sportselect, Asfalt uscat, Micostore, SportPartner, Magazin Tradiţional, MindBlower, Afisport, Casaidea şi mulţi alţii.

     

    Din ce în ce mai pasionaţi de shoppingul online

    Dacă prin 2000-2006 oamenii erau încă reticenţi în ceea ce priveşte comerţul online, în ultimii ani antreprenorul spune că am ajuns în punctul în care nimeni nu mai poate contesta viabilitatea vânzărilor pe internet. „Am început cu site-uri şi designuri elementare, inspirate de peste graniţe şi împinse înainte de primii retaileri prezenţi pe online-ul românesc. Treptat, dar la o viteză uimitoare, am ajuns să avem o piaţă ce valorează peste 6 miliarde de euro şi care include un adevărat ecosistem”, descrie el evoluţia industriei digitale. În acest timp spune că au apărut în România sute de mii de afaceri cu servicii dedicate comerţului electronic, şi asta abia în ultimii ani. „Ceea ce am mai observat e că oamenii de afaceri sunt mai dispuşi astăzi să respecte bunele practici pentru cum ar trebui să arate un site, fără să le respingă din pricina dorinţelor personale. Vedem o atenţie specială acordată clienţilor, precum şi o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă business.” Despre competiţie, antreprenorul spune că în România există câţiva furnizori de servicii similare cu cele oferite de Gomag. „Nu mai vorbim de piaţa internaţională, unde numărul lor este în creştere.” Preferă să se axeze însă nu pe competitori, direcţi sau indirecţi, ci pe clienţi. „Muncim constant pentru a oferi integrări şi dezvoltări în premieră, pe care nu le mai găsesc în altă parte sau nu în contextul pe care îl oferim noi. Obiectivele şi viziunea noastră sunt legate de clienţi, pe dezvoltarea afacerilor lor şi pe simplificarea efortului pe care trebuie să îl depună. Vrem să creştem împreună. În acest fel, competitorii nu mai contează. Ne motivează doar să oferim tot ce avem mai bun clienţilor noştri.”

     

    O alegere care implică sacrificii

    Cu aproape 20 de ani de activitate în antreprenoriat, Dărăban spune că de-a lungul drumului, provocările şi oboseala sunt inevitabile. „De exemplu, la început au fost momente în care abia îmi permiteam să asigur salariul colegilor mei. Au fost luni în care, împreună cu Aurelian, am decis să renunţăm la salariul nostru. Apoi, multe probleme s-au ivit pentru că mi-am pus încrederea în oamenii nepotriviţi, care m-au lăsat baltă exact când aveam mai multă nevoie de ei. Dar au fost lecţii care m-au învăţat cum să aleg şi să mă înconjor cu oameni care lucrează pentru aceeaşi misiune ca mine.” Alte provocări, la început, dar şi acum, spune că sunt legate de aşteptările clienţilor în raport cu ceea ce li se oferă. „Am învăţat pe parcurs să comunicăm mai clar şi păstrăm transparenţa pe locul întâi.” De-a lungul timpului spune că nu a avut un alt lider ca model. „Fiecare dintre noi este un amalgam de principii, credinţe şi idei inspirate de la oamenii din jurul nostru. Am observat că atunci când suntem mai deschişi la influenţele din jur, inspiraţia şi energia cresc. Am interacţionat cu mii şi mii de antreprenori de-a lungul anilor. Am citit despre parcursul multor oameni de afaceri celebri şi m-am inspirat din prezentările lor. Însă nu am modelat persoana care sunt astăzi de la cineva anume, cu atât mai puţin un antreprenor.”

    El le transmite altor tineri interesaţi să devină la rândul lor antreprenori că nu ai nevoie de prea multe cunoştinţe sau studii pentru a deschide o afacere, un magazin online. „Cu cât acţionezi mai repede, cu atât ai potenţial să atingi succesul mai rapid. Iar asta înseamnă că îţi vei îmbunătăţi businessul în timp, pe măsură ce creşti. Tot acest proces depinde de tine şi de cunoştinţele pe care le acumulezi, pentru a le aplica şi transforma în experienţă.”

     

    Jumătate de milion de euro, pusă la bătaie în 2022

    Pe viitor, antreprenorii au în plan să dezvolte platforma Gomag în direcţii noi, să creeze module unice, noi integrări şi optimizări, planurile incluzând, de asemenea, şi organizarea de evenimente online şi offline pentru comunitatea companiei. Concret, până la sfârşitul anului, estimează că vor face investiţii de peste 500.000 de euro în această direcţie. „Avem în vizor şi pieţe internaţionale pentru care se dezvoltă integări dedicate, pe lângă cele generale existente în platformă. În plus, avem în plan să facem un număr de achiziţii strategice în piaţă care ne vor permite să creştem numărul de clienţi şi să le punem la dispoziţie noi servicii care să îi ajute în business.”

    Despre un posibil scenariu în care, cândva, se va trece la shopping exclusiv online, Dărăban crede că vom ajunge într-un punct în care achiziţia propriu-zis se va face doar în acest fel. „Însă nu cred că vom avea prea curând doar procese de căutare, achiziţie şi livrare online. Ideea e următoarea: suntem oameni, indiferent ce vindem, şi clienţii noştri sunt oameni, indiferent ce caută să cumpere. Prin urmare, avem nevoie să interacţionăm social. Ori cumpărăturile pot fi percepute şi ca o metodă de relaxare. Prin urmare, cred că vom avea de-a face cu un hibrid.” Astfel, în viziunea lui oamenii vor căuta şi vor face tranzacţia online, însă vor merge într-o locaţie fizică pentru a încerca produsul sau pentru a-l ridica. „Nu toţi, desigur, dar cred că întotdeauna vor exista clienţi care au nevoie de interacţiune umană pentru a fi 100% convinşi că au luat decizia potrivită. Iar dacă e să ne uităm către un viitor cu oraşe holografice şi maşini zburătoare… ei bine, cred că vom avea alte aspecte legate de e-commerce de discutat, decât shopping exclusiv online sau nu.”  

     

    Aurelian Motica, CTO şi cofondator, Gomag

    Este persoana care a dezvoltat de la zero platforma pe care astăzi vând peste 2.850 de magazine online din ţară şi străinătate;

    Are un background amplu în programare şi managemen;

    Este pasionat de programare, box, literatură science-fiction şi filme.

  • Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Ce planuri are el pentru România

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

     

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.