Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.
Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.
Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”
Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”
Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).
O paralelă între energie şi IT
Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.
„Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”
Carte de vizită
Mihai Manole, managing partner, Tema Energy
1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;
2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;
3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;
4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;
5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.
Tehnologie românească pentru europeni
Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.
În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.
Afacere de familie
Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.
Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.
În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.
„Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”
Mihai Manole, managing partner, Tema Energy
În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.
În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.
Nevoia de un mindset diferit
În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.
Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”
Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)
2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare
3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie
4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare
5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare
6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent
7. Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare
8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare
9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare
10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.
Dincolo de faptul că a dezvoltat o companie care vinde produse de securitate informatică pentru sute de milioane de utilizatori din toată lumea, cofondatorul şi CEO-ul Bitdefender este recunoscut, cel puţin în presa din România, drept un lider modest, care nu conduce nici măcar o maşină, darămite un „bolid” de lux, aşa cum erau la tot pasul în Maranello, oraşul-mamă al celebrului Cavallino Rampante. „Am permis de conducere… pentru metrou – adică abonament – şi aş prefera oricând un Lime sau altceva în Bucureşti”, răspunde Florin Talpeş, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la posibilitatea de a conduce un Ferrari, în cele câteva minute de interviu cu Business Magazin. Atunci, care este miza asocierii extinse recent de la Scuderia Ferrari, echipa de Formula 1, la nivelul întregului grup italian pentru Florin Talpeş, „întreprinzătorul”? „Nu mă uit deloc la faptul că este un brand de lux, însă este absolut uimitor să vezi cum un brand poate să aibă atâţia fani, având totuşi o bază de cumpărători atât de redusă. Ceea ce contează pentru noi nu este baza de cumpărători, care este una mult mai redusă faţă de un producător de maşini de masă, pe noi ne interesează fanii, iar atunci când vorbim despre fanii Ferrari, vorbim despre o bază imensă, de sute de milioane de fani.” Unul dintre argumentele pe care le-a avut pentru alegerea acestei direcţii de parteneriat a fost că „o bună parte din geekşi şi techies”, aşa cum se numesc între ei oamenii cu înclinaţii mai tehnice, sunt fani Ferrari. „Aceşti oameni, care sunt mai tehnici şi care sunt foarte importanţi pentru noi fiindcă ei sunt cei care iau deciziile în companie, în lumea de consumers, ei sunt principalii influenţatori. Ei, o bună parte dintre aceşti oameni sunt fani Formula 1 şi sunt chiar fani Ferrari – Ferrari având cel mai mare număr de fani dintre toţi producătorii auto care intră în Formula 1. Astfel, eu nu mă uit la această asociere ca la o filosofie de lux.”
Pentru compania cu circa 1.600 de angajaţi, unul dintre principalele beneficii ale acestui parteneriat ţine tocmai de brandul de angajator, greu de egalat în condiţiile în care sportul câştigă tot mai multă popularitate: „Brandingul acesta de angajator funcţionează pe bună măsură în România, probabil că şi în alte părţi. O companie care are cartierul general în România şi are un parteneriat cu Ferrari este un lucru care contează pentru mai mulţi români – pentru noi contează foarte mult fiindcă aveam planificat să trecem la următorul nivel în ceea ce priveşte brand awarenessul – reputaţia brandului. Prin asta vrei să îţi creşti şi numărul de utilizatori – numărul de companii clienţi. Parteneriatul cu Ferrari şi modul în care îl operaţionalizăm reprezintă un vector principal de creştere a notorietăţii pe plan mondial”. De altfel, Florin Talpeş mulţumeşte şi Netflix – pe seama contribuţiei imense pe care a avut-o la creşterea numărului de fani ai Formulei 1 – şi, în mod specific, companiei Ferrari şi, mai ales, pentru echilibrul pe care l-a adus în ceea ce priveşte genul în materie de fani – în cazul Formula 1, 40% dintre ei sunt acum femei (în condiţiile în care în 2017 proporţia era de doar 7%): „Netflix a făcut un serviciu enorm Formulei 1, a adăugat un număr mare de fani şi, în primul rând, a adăugat femei ca fani ai Formulei 1. Pentru noi contează creşterea reputaţiei”.

Cum ai descrie presiunea în rolul tău de la F1?
Denisa Mateescu, director al Western Union pentru Europa de Est, consideră că ceea ce diferenţiază compania de alţi concurenţi este modul în care clienţii pot beneficia de experienţa omnicanal. „Ei pot trimite bani, în mai multe valute, familiei şi celor dragi din întreaga lume şi, accesând vasta reţea globală a Western Union, pot primi numerar la sute de mii de locaţii de agenţii din întreaga lume sau direct pe un card, portofel digital sau bancă. cont, adesea în timp real. Cred că acest lucru ne diferenţiază cu adevărat de concurenţă”, explică executivul. Ea a mai adăugat că, atunci când vine vorba de România, faptul că Western Union a selectat ţara ca fiind una dintre primele două pieţe din Europa şi de la nivel global pentru lansarea aplicaţiei de digital banking indică clar valoarea şi poziţia României în Europa. „România este o piaţă cu adevărat captivantă, competitive, cu o multitudine de jucători, pe tot spectrul pieţelor. Ţara se digitalizează din ce în ce mai mult, iar consumatorii români devin şi mai pricepuţi. Ce îi diferenţiază pe consumatorii români este disponibilitatea de a testa şi adopta produse noi. Când vine vorba de România, faptul că am selectat-o ca una dintre primele două pieţe din Europa, şi de la nivel global, pentru lansarea aplicaţiei noastre de digital banking indică clar importanţa României atât pentru noi, cât şi ca şi poziţie în Europa”, a mai adăugat Denisa Mateescu.
În ceea ce priveşte aplicaţia dezvoltată de companie, ea a mai explicat că Western Union a anunţat recent noi oferte de consum. „Pentru a sărbători succesul nostru pe piaţa din România am anunţat oferte de consum noi, cu o dobândă de 6% pentru deţinătorii de cont premium, bonus de până la 250 lei pentru clienţii care depun 2.000 lei lunar şi cheltuiesc 1.000 lei lunar timp de 6 luni de la înregistrare, un bonus de recomandare de 75 lei şi o lună gratuită pentru serviciile de abonament de la furnizorii selectaţi. Trimiterea către un alt utilizator de servicii bancare digitale Western Union este gratuită. Pentru plăţi în numerar, taxa este de 9 lei, iar trimiterea dintr-un cont în altul este de 5 lei.” Din punctul de vedere al industriei, Denisa Mateescu susţine că mediul în care operează este cu totul nou, iar în ultimii doi-trei ani, pandemia a accelerat dezvoltarea digitalizării, care altfel ar fi durat mai mulţi ani să se materializeze. „Acest nou peisaj în care consumatorii sunt din ce în ce mai reticenţi în utilizarea platformelor şi canalelor de plată evaluează constant viteza, flexibilitatea şi, cel mai important, transparenţa. Pentru a lua deciziile de transfer de bani, atunci când vine vorba de Western Union, suntem pregătiţi pentru schimbarea nevoilor clienţilor cu o strategie globală omnicanal deja implementată”, susţine directoarea. Ea mai observă că transferul banilor şi informaţiilor în întreaga lume este adesea subestimată dar în fapt este destul de complex. „Cu toţii suntem obişnuiţi acum cu modalitatea de plată digitală către prieteni sau să împărţim facturile la restaurant dintr-o aplicaţie. Realitatea transfrontalieră este mai degrabă complicată. Şi este mai complicat cu cât, în cazul Western Union, avem 20.000 de «coridoare» sau perechi de ţară pe care le deservim. Pentru sector în ansamblu şi pentru noi ca şi companie, aceasta este o realizare remarcabilă.” Denisa Mateescu a mai spus că în calitate de companie listată, Western Union anunţă doar investiţii globale de top, iar ca parte a strategiei Evolve25 deja au fost făcute investiţii de milioane de dolari în îmbunătăţirea capabilităţilor tehnologice şi a experienţei clienţilor. „Western Union a ajuns la venituri de 4,5 miliarde de dolari în 2022, cu o marjă operaţională de 19,8%. Suntem optimişti privind perspectivele pentru anul 2023, dar şi cele viitoare având în vedere lansarea recentă a Evolve25, planul nostru strategic pe trei ani care prevede evoluţia companiei noastre de la o orientare strict privind remitenţele transfrontaliere pentru a fi liderul mondial al plăţilor de marcă şi al serviciilor financiare accesibile pentru consumatori, deservind populaţiile aspirante ale lumii. Vedem oportunităţi uriaşe în implementarea acestei strategii”, susţine Denisa Mateescu.
În ceea ce priveşte bugetele pe care companiile de e-commerce le alocă implementărilor de noi tehnologii şi proiectelor de digitalizare, acestea au început să crească în ultimii trei ani, fiind „împinse” de contextele negative şi de provocările care au tot apărut. „Bineînţeles că începutul pandemiei a adus o blocare a bugetelor şi mult efort din partea companiilor pentru recalcularea bugetelor şi a alocării acestora. În acea perioadă au apărut alocări suplimentare de bugete pentru tehnologizare şi digitalizare, câteodată chiar forţate de context (de exemplu în lockdown). Pentru 2022 am observat un trend de consolidare a bugetelor alocate dezvoltării de soluţii pentru magazinele online din România, iar pentru 2023 vedem o continuare a acestui trend. Cu toate acestea, mediul de afaceri curent este unul destul de agitat şi cu posibile turbulenţe majore generate de contextul global.”
Cât priveşte evoluţia companiei, Cătălin Bordei spune că Innobyte a trecut cu bine prin cei trei ani plini de incertitudini. Dacă în 2020 cifra de afaceri a companiei a înregistrat o creştere de 55% faţă de anul 2019, ajungând la peste 8,7 mil. lei (1,78 mil. euro), în 2021 Innobyte a raportat afaceri de 10,6 milioane lei (2,1 mil. euro), în creştere cu peste 21%, iar în 2022 cifra de afaceri a companiei româneşti a înregistrat o scădere de 8% faţă de anul precedent, ajungând din nou sub pragul de 2 mil. euro. „2022 a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea unei noi linii de business şi extinderea capabilităţilor prin demararea parteneriatului strategic cu VTEX – platformă globală enterprise de comerţ digital. Astfel, în prezent oferim soluţii unui portofoliu mai vast de magazine online din diverse industrii şi domenii. Una dintre provocările acestei direcţii a fost atragerea specialiştilor şi pregătirea lor pentru a implementa proiecte VTEX. Efectele pozitive nu au întârziat să apară: noua linie de business a reprezentat aproximativ 10% din cifra de afaceri a anului trecut”, a spus el.
Astfel, ea consideră că situaţia disponibilizărilor din ţările dezvoltate este diferită de cea din economiile emergente, cum este şi cazul României.
De asemenea, chiar şi în contextul restructurărilor masive din pieţele internaţionale, spune că pachetele salariale ale specialiştilor din industria de IT&C nu sunt încă afectate. „Din contră, eficientizarea vine de cele mai multe ori cu taskuri noi pentru angajaţi, ceea ce implică o creştere salarială. În 2023, într-o piaţă în creştere, companiile IT se luptă cu inflaţia, costurile de personal şi taxele. Conform celor mai recente informaţii oferite de INSSE (Institutul Naţional de Statistică), salariul mediu net în IT a fost de aproximativ 9.500 de lei la finalul anului 2022, o valoare destul de mare dacă o comparăm cu restul salariilor din România. Aşa cum am menţionat, industria tech locală este în plină expansiune, doar anul trecut au fost fondate peste 10.000 de companii de IT la noi în ţară, iar numărul lor este în continuă creştere. Cererea fiind atât de mare, ne bazăm nu doar pe tinerii absolvenţi, ci şi pe specialiştii proveniţi din reconversie profesională, precum şi pe faptul că industria IT este considerată a fi atât appealing, cât şi de viitor”, subliniază Delia Mandache.
Loc de creştere
„Farmacia viitorului”
Simt că ultimii ani au fost darnici cu mine în ceea ce priveşte lecţiile primite. În primul rând, am învăţat că în orice demers personal, dar şi de business, calităţi precum empatia şi iubirea faţă de oameni sunt esenţiale pentru a asigura liniştea şi succesul celor implicaţi”, spune Diana David, managing director al SAP România, subsidiara locală a producătorului german de soluţii software de business cu acelaşi nume, unul dintre cei mai puternici jucători europeni din industria de tehnologie, cu afaceri de peste 96,8 mil. euro în 2021 (ultimul an pentru care există date publice), plus 10% faţă de anul precedent.