BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Cum ajung femeile în vârful companiilor de IT din lume. Povestea lui Carmen Sebe

    “Industria IT prin natura sa este şi mai săracă în femei decât altele. Nu pot să spun că România stă mai prost la capitolul femei în poziţii de conducere decât alte ţări. În Silicon Valley, de cele mai multe ori sunt singură la masă cu bărbaţi şi la fel se întâmplă şi în Anglia. Şi totuşi vorbim despre ţări care sunt deschise şi chiar preocupate de egalitate în câmpul muncii, care chiar au iniţiative în această direcţie“, spune Carmen Sebe, COO al Avangate, un furnizor de soluţii şi servicii pentru distribuţia electronică de software înfiinţat în urmă cu zece ani de antreprenorul Radu Georgescu.

    De numele celui din urmă sunt legate numeroase businessuri şi exituri aferente, precum RAV (antivirus vândut către Microsoft) şi GeCad ePayment (vândut către grupul sud-african de media Naspers). Avangate a fost şi ea vândută în toamna anului trecut către fondul de investiţii din Silicon Valley Francisco Partners, motiv pentru care şi sediul central al firmei este acum în cel mai puternic pol IT din lume. În spatele acestor tranzacţii însă a stat şi Carmen Sebe, care a făcut parte din echipa de negociere, dar care a avut şi un plan bun.

    Carmen Sebe povesteşte, amintindu-şi de începutul carierei, că la scurt timp după primul job şi-a dat seama că trebuie să se pregătească pentru o poziţie de management. Ea precizează că nu toate femeile îşi propun astfel de ţinte profesionale şi că, în mare parte, interesul lor scăzut pentru un rol de manager a generat şi deficitul de femei în poziţii de conducere. Este drept că nici societatea nu le ajută să îşi dorească să ajungă în astfel de poziţii, că fetelor nu li se spune că atunci când vor creşte trebuie să ajungă să conducă Google sau Yahoo, ci că ar fi bine să înveţe bine, să aibă un loc de muncă sigur şi să îşi întemeieze o familie, iar oricât de corecte ar fi procesele de recrutare sau de promovare ale companiilor problema nu se rezolvă.

    Astfel că, adaugă Carmen Sebe, femeile au două variante – fie renunţă la ideea de carieră în top management pentru că nu pot performa dacă nu reuşesc să „jongleze“ cu jobul de mamă şi cu cel de soţie, fie aşteaptă până copiii cresc şi devin independenţi pentru a-şi canaliza toată energia asupra rolului pe care şi-l doresc. Angajatorii însă ar putea să promoveze mai mult ideea de co-management (compania este condusă jumătate din program de un manager, iar cealaltă jumătate revine celui de-al doilea).

    Sunt studii care arată că jumătate dintre angajaţii din România nu cred că femeile sunt setate genetic să conducă o echipă sau o companie. Este o statistică ce oglindeşte perfect un clişeu vechi de când lumea – femeile se axează prea mult pe latura umană a angajaţilor, tind să spună „stop joc“ în situaţii limită şi nici nu au un simţ acut al rezultatelor, al banilor şi al profitului. De partea cealaltă, bărbaţii sunt mai interesaţi de rezultate şi mai puţin de modul cum ajung să facă bani şi simt cu uşurinţă oportunităţile de business. Indiferent la ce colţ al lumii ne uităm, piaţa muncii arată cam la fel.

    Femeile lucrează în domenii precum comunicare, publicitate, resurse umane sau marketing, iar joburile mai tehnice sunt ocupate în cea mai mare parte de bărbaţi. La nivel de management, în industrii unde matematica şi codarea fac legea, femeile par a fi o raritate. În Europa, spre exemplu, doar 30 din 1.000 de femei au absolvit facultăţi cu profil IT şi, ulterior, numai patru au ajuns să lucreze în domeniu, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană.

    „Mi s-a întâmplat de cateva ori să fiu confundată cu «secretara şefului», iar la evenimente organizate în alte ţări oamenii să presupună că eu mă ocup cu marketingul, doar ce altceva aş putea face fiind soţia CEO-ului unei firme de software? Prin urmare, cred este o problemă de mentalitate şi mulţi oameni se grăbesc să-i încadreze pe ceilalţi în stereotipuri“, povesteşte Simona Lăpuşan, cofondator al producătorului local de aplicaţii online Zitec, o companie care în unsprezece ani de la înfiinţare a ajuns la aproape 100 de angajaţi şi la afaceri de peste 2 milioane de euro anul trecut. Simona Lăpuşan aminteşte şi de un alt stereotip: „În general, se crede că femeile nu investesc atât de mult în companie precum o fac bărbaţii, pentru că încă se pune mai mult accent pe timpul de lucru decât pe rezultate“.

  • Valoarea coşului de cumpărături în tranzacţiile online, în creştere faţă de 2013

    “Conform estimărilor PayU, comerţul electronic îşi păstrează ritmul de creştere accelerat, în fiecare minut având loc aproximativ 70 de comenzi online, cu o valoare totală de 10,783 lei. De altfel, potrivit datelor din sistemul integratorului de plăţi, primele 5 luni ale anului au adus o creştere cu peste 30% a numărului de tranzacţii achitate online de către clienţii magazinelor online româneşti”, se arată într-un comunicat al PayU.

    Raportul arată şi că tot mai multe persoane folosesc dispozitive mobile pentru a face comenzi. Numărul tranzacţiilor realizate de pe telefoane mobile sau tablete a ajuns la 20% din total. În acest context, principalele tendinţe din industrie anunţă schimbări importante în comportamentul de consum al utilizatorilor online.

    “Evoluţia înregistrată pe toate segmentele arată o creştere a încrederii utilizatorilor în magazinele online şi o înţelegere a beneficiilor cumpărăturilor online”, explică Cristina Vrânceanu, Strategic Partnerships Executive PayU România. “Evoluţia unor segmente precum cel al jucăriilor, unde valoarea medie o depăşeşte chiar şi pe cea din fashion şi se apropie de IT&C, este un alt mod prin care ne putem da seama că achiziţiile online nu mai reprezintă o excepţie, ci sunt parte integrantă din viaţa unui număr tot mai mare de oameni.”

  • Statele Unite pun capăt lanţului de crime cibernetice cunoscut drept GameOver Zeus

    Evgeniy Mihailovici Bogdachev controla un grup infracţional care a infectat, în secret, un milion de calculatoare cu virusul GameOver Zeus, un bot care extrage datele financiare ale utilizatorilor, relatează Cnet.com. Virusul a fost oprit simultan cu un alt program, Cryptolocker, care bloca fişierele personale şi apoi cerea câteva sute de dolari în schimbul cheii de deblocare.

    GameOver Zeus a apărut prima dată în 2011, fiind o variantă îmbunătăţită a troianului Zeus, cel care făcea ravagii în anii 2007-2009. Virusul original Zeus a infectat peste 13 milioane de calculatoare.

    “Aceste scheme erau extrem de sofisticate şi foarte rapide, iar criminalii cibernetici s-au asigurat că o să ne fie foarte greu să le oprim”, a declarat Leslie Caldwell, asistent al procurorului general.

    În general, programele malware folosesc tehnologii de tipul keylogger pentru a prelua datele şi parolele persoanelor ţintite.

  • Doi basarabeni fac în România peste 200.000 de euro din desene animate: “Ne simţim aici ca acasă”

    Industria de animaţie din România – altădată înfloritoare – este formată în prezent din câteva mici studiouri unde se realizează reclame TV pentru piaţa locală şi filme 3D pentru Occident. Va reuşi costul mic al producţiei în România să atragă proiecte sau lipsa de anvergură a pieţei va împovăra şi mai mult umerii pasionaţilor care încearcă să îşi construiască afaceri în domeniu?

    “NU VREM SĂ NE MUTĂM ÎN HOLLYWOOD, NE PLACE BUCUREŞTIUL ŞI NE SIMŢIM ACASĂ AICI”, SPUNE CU ACCENT MOLDOVENESC ANDREI BROVCENCO (24 DE ANI), TÂNĂRUL CARE CONDUCE ÎMPREUNĂ CU FRATELE SĂU, VASILE (33 DE ANI), STUDIOUL DE PRODUCŢIE VIDEO, ANIMAŢIE 3D ŞI VFX FRAMEBREED.

    În cadrul acestuia, zece oameni creează unele dintre cele mai cunoscute personaje animate din advertisingul autohton, dar şi din cel din afara graniţelor, cât şi efectele speciale ale unor filme cunoscute şi distribuite în toată lumea. Au reuşit să ajungă prin acestea la venituri de 235.000 de euro şi un profit de circa 90.000 de euro anul trecut, potrivit antreprenorilor.

    Cunoştinţele artistice ale lui Andrei, licenţiat în Regie de Film şi TV la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale„, şi cele tehnice ale lui Vasile Brovcenco, absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, au fost ingredientele necesare pentru ca hobby-ul celor doi să se transforme în afacere şi pentru ca cei doi să devină antreprenori: în timp ce Andrei Brovcenco se ocupă mai mult de partea de project management, fratele său este strategul şi organizează partea de comunicare.

    Şi-au dorit dintotdeauna să deschidă un astfel de studio în România, iar planurile lor s-au concretizat în 2009. Au început cu două calculatoare într-un apartament şi, timp de şase luni, în firmă au lucrat doar ei doi. Pentru că în România nu poate fi vorba încă de o comunitate a animatorilor, cei doi fraţi şi-au construit afacerea învăţând din greşeli: „La început nu aveam nici măcar program de lucru„, îşi aminteşte amuzat Andrei Brovcenco.

    Premiul Animation Reward obţinut în cadrul concursului internaţional organizat de forumul GCSociety, pentru un scurtmetraj ce are drept personaj principal un porc din metal care zboară pe bază de aburi într-o lume deşertică – the SteamPork -, a atras următoarele proiecte. Animaţia pentru spoturi ale Romprest, Pepsi şi magazinelor Plus au fost printre primele realizate pe piaţa locală.  Numărul de proiecte a crescut treptat şi se situează în prezent în jurul a circa două proiecte lunar, variind în funcţie de complexitatea acestora.

    Un proiect realizat pentru televiziunea americană Nickelodeon, spre exemplu, a avut nevoie de opt luni, perioadă în care toţi cei zece angajaţi au fost angrenaţi în acesta. Rezultatul – „SpongeBob Square Pants: The Great Jelly Rescue 4D„ – reprezintă prima interpretare 3D a unuia dintre cele mai cunoscute personaje de animaţie din Statele Unite ale Americii, difuzat până acum în 2D. Costurile realizării acestuia sunt confidenţiale, dar pot fi estimate la circa 300.000 de euro. Din vară, animaţia va putea fi văzută în parcuri tematice, acvarii şi grădini zoologice din întreaga lume. Acesta le-a adus şi o nominalizare la secţiunea pentru efecte speciale remarcabile din cadrul Visual Effects Society (VES) – un echivalent al premiilor Cannes pentru regie, potrivit lui Brovcenco.

    Hollywoodul nu se află la mare distanţă pe harta proiectelor moldovenilor. Mai mult de jumătate din proiectele Framebreed sunt destinate pieţelor străine: SUA (California), Italia, Franţa, Turcia, Anglia, Germania, Dubai sau Ucraina. Astfel, proiectele din România au reprezentat doar 40% din portofoliul Framebreed, cel mai mult volum de lucru fiind realizat în 2013 pentru Hollywood.

    Anul trecut, au lucrat şi la interfaţa digitală a „The Last Stand„, filmul care îi are ca vedete pe Arnold Schwarzenegger şi Forest Whitaker. Lansarea jocului interactiv Career-a-pult, prin care profesioniştii înregistraţi se bat în „profiluri profesionale„ cu colegii sau prietenii, le-a adus şi o colaborare cu LinkedIn.

    Cu publicul autohton interacţionează mai cu seamă datorită unor personaje precum castorul vesel din reclama Star, girafa răguşită din reclama pentru Faringosept sau suricatele călătoare din spoturile Christian Tour; precum şi personaje din spoturi pentru Granini, Orange (Karaoke), Romtelecom, Kandia Dulce. Cei doi colaborează cu agenţiile locale de publicitate pentru realizarea de reclame – printre acestea numărându-se Saatchi & Saatchi, McCann Erickson, Graffiti BBDO, Propaganda, NextAdvertising, pe baza unui portofoliu construit în ultimii cinci ani. Dacă la început companiile autohtone erau mai orientate spre acest tip de publicitate, în prezent străinii predomină în proiectele fraţilor: „Ei ştiu ce vor şi când ai un portofoliu care vinde ceea ce faci, nu este greu să lucrezi cu ei„.

  • Recompense la alegere: cât de deschişi vor fi angajatorii să dea vacanţe în loc de tichete de masă?

    Doi tineri cu experienţă de câte zece ani în multinaţionale au creat un magazin online din care angajaţii marilor companii să îşi aleagă singuri beneficiile extrasalariale. Cei doi speră ca, până la sfârşitul acestui an, 10.000 de angajaţi să le folosească platforma.

    ÎN COMPANIILE CU CARE LUCRĂM NU S-A DAT NICIUN BONUS PRIN CARE ANGAJAŢII SĂ ÎŞI ALEAGĂ IMEDIAT O VACANŢĂ; S-AU DAT BONUSURI PRIN CARE OAMENII SĂ SPUNĂ: «MAI STRÂNG UN PIC ŞI PE URMĂ PLEC ÎN VACANŢĂ»„, observă Adrian Sârbu, care a fondat împreună cu Stelian Bogza afacerea Benefit Systems în urmă cu un an. Prin intermediul start-up-ului lor, cei doi au creat o platformă asemănătoare unui magazin online prin care angajaţii din corporaţii au acces la un pachet de beneficii extrasalariale flexibile, în limita unui buget oferit de angajator. Angajaţii pot astfel, printr-un cont individual securizat, să îşi gestioneze bugetul extrasalarial lunar în funcţie de nevoile avute în luna respectivă: pot opta pentru tichete de masă, de transport, contribuţii la asigurări private sau de viaţă, dar şi beneficii din zona smart experience prin care pot, spre exemplu, să tragă cu puşca sau să navigheze.

    Platforma oferă şi varianta cumulării beneficiilor astfel încât, după mai multe luni, angajaţii să poată să îşi cumpere o vacanţă în România. Dacă suma nu este suficientă după mai multe luni de economisire, ei au şi varianta coplatei, negocierea cu agenţia de turism fiind intermediată în această situaţie de către ei. În ce priveşte beneficiile angajatorului, acestea sunt, pe lângă cele legate de eficientizarea departamentului de resurse umane al companiilor, de ordin fiscal, odată cu diversificarea categoriei de beneficii pentru care ei plătesc mai puţine taxe decât în cazul banilor, fie prin scutirea impozitului pe venit, fie prin exceptarea de la plata contribuţiilor sociale.

    CEI DOI TINERI AU FONDAT COMPANIA ÎN IANUARIE ANUL TRECUT, ÎN URMA UNEI INVESTIŢII INIŢIALE DE 50.000 DE EURO DIN FONDURI PROPRII, DIRECŢIONATĂ APROAPE ÎN MOD EGAL ÎNSPRE SISTEMELE IT ŞI CONŢINUT, CARE ASIGURĂ UN NUMĂR SUFICIENT DE FURNIZORI PENTRU DIVERSIFICAREA OPŢIUNILOR ANGAJAŢILOR. Veniturile celor doi provin din taxele percepute companiilor, dar şi furnizorilor de servicii prezenţi pe site. 

    După patru luni de la primul client, reprezentat de firma de payroll şi accounting Apex România, pe platformă s-au înscris circa 600 de angajaţi din şapte companii diferite. Au ajuns astfel la profit operaţional şi, potrivit estimărilor celor doi, în acest ritm vor recupera investiţia până la sfârşitul anului. Lansarea în antreprenoriat printr-o astfel de platformă a venit după câte o experienţă de circa zece ani în multinaţionale pentru cei doi fondatori, ambii în vârstă de 34 de ani.

    “EU AM FOLOSIT UN SISTEM SIMILAR ÎN CADRUL ANGAJATORULUI DIN CEHIA:  AM REUŞIT SĂ ECONOMISESC LUNĂ DE LUNĂ ŞI SĂ ÎMI IAU O VACANŢĂ CARE SĂ ÎNSEMNE CEVA PENTRU MINE„, SPUNE SÂRBU. El şi-a început cariera ca programator, după absolvirea Facultăţii de Automatică şi Calculatoare în România şi a unui masterat în Elveţia. A lucrat timp de doi ani ca cercetător în microelectronică şi telecomunicaţii în Belgia, iar apoi a luat contact cu lumea afacerilor studiind şi în cadrul unui MBA la Vlerick Business School din Belgia.

    A lucrat într-o companie din farma, în cadrul diviziei de telecom şi tehnologie în biroul local al Roland Berger, iar apoi a fost timp de doi ani senior manager în cadrul Vodafone. În prezent, în paralel cu activitatea antreprenorială, este consultant în dezvoltarea proiectelor telecom din regiunea Europei Centrale şi de Est în cadrul biroului din Praga al PricewaterhouseCoopers. Inspirat de experienţa din afara ţării, a fondat afacerea Benefit Systems în ideea de a-i motiva şi pe angajaţii din România la fel cum sunt obişnuiţi cei din statele vestice.

  • Bistriţeanul de 25 de ani care a inventat în SUA cel mai bun lucru de la penicilină încoace. Câştigă un milion de dolari

    iMedicare, softul creat de Flaviu Sîmihăian, un tânăr de 25 de ani din Năsăud, este folosit de peste 1.000 de farmacii americane şi aduce venituri de un milion de dolari după doar un an de la lansare.

    “Fiecare minut petrecut pe altceva decât munca la start-up-ul vostru este asemenea unui minut în care vă uitaţi la ecranul gol al calculatorului”, este unul dintre sfaturile pe care năsăudeanul Flaviu Sîmihăian, cofondatorul companiei americane iMedicare, îl adresează pe blogul personal tinerilor antreprenori.

    Mesajul este în limba engleză şi este transmis mai ales cititorilor din Statele Unite ale Americii, unde tânărul în vârstă de 25 de ani este mai cunoscut decât în România. iMedicare, software-ul conceput de Sîmihăian împreună cu un partener american la fel de tânăr, „este cel mai bun lucru inventat de la penicilină încoace”, potrivit unui reprezentant al unei farmacii din Los Angeles.

    Concret, softul conceput de Sîmihăian îi ajută pe pacienţii farmaciilor americane să găsească planul cel mai bun de asigurare pentru medicamentele lor, iar pe farmacişti să ofere cel mai bun serviciu pacienţilor.  Creat în 2012, software-ul ajunge în peste 1.300 de farmacii partenere şi generează venituri de circa un milion de dolari.

    De ce a ales tânărul năsăudean să fondeze o astfel de companie în Statele Unite ale Americii? A fost purtat pe tărâmul făgăduinţei în urmă cu mai bine de un deceniu de o cu totul altă activitate: a aterizat în Carolina de Nord în 2001, chiar de ziua Americii, pentru a juca tenis de câmp.

    La 12 ani, se clasa între primii cinci jucători de tenis la nivel naţional pentru categoria sa de vârstă şi, după ce o familie de americani i-a vizitat familia prin intermediul fundaţiei Rotary International, a primit oportunitatea de a juca în Statele Unite. Bob şi Susan Smith din Concord, Carolina de Nord l-au primit pe Sîmihăian pentru a juca timp de câteva luni tenis cu copiii din SUA.

    Vizita de câteva luni s-a extins la un an, odată ce familia Smith s-a hotărât să îl găzduiască pentru ca Sîmihăian să studieze la Cannon School din Concord. „În primul an simţeam că am căzut de pe o altă planetă. Nici glumele care erau amuzante acasă nu erau amuzante aici„, îşi aminteşte antreprenorul despre experienţa timpurie în State.

    Treptat, s-a acomodat la viaţa americană, a continuat să meargă la şcoală, la tenis şi chiar şi la biserică împreună cu familia ce îl găzduia. După ce a încheiat perioada de studiu planificată iniţial, familia Smith i-a oferit posibilitatea de a continua şi liceul în micul oraş american. Traseul lui Sîmihăian în SUA nu a fost însă lipsit de obstacole. În vara anului 2002, când a venit acasă timp de trei luni pentru a-şi vedea familia şi a juca în turnee de tenis în ţară, viza de student i-a fost anulată şi a primit o interdicţie pentru zece ani de a reveni pe tărâmul american.

    Nenumărate intervenţii din partea familiei americane, inclusiv venirea lor la Ambasada SUA din Bucureşti, au adus într-un final ridicarea interdicţiei şi înapoierea vizei de student a tânărului Sîmihăian.

    Înapoi în SUA, a terminat liceul cu un an mai devreme şi a aplicat pentru studii în cadrul Davidson College, unde a obţinut o bursă tot datorită tenisului. A absolvit colegiul american şi s-a întors pentru o perioadă scurtă în ţară. „Am jucat un pic tenis profesionist în România, dar, nefiind îndeajuns de bun ca să fiu următorul Năstase, am ales să schimb domeniul.„
    S-a întors în SUA, unde a obţinut un post de business and technology applications analyst în cadrul University of North Carolina din oraşul Charlotte, unde a absolvit simultan şi masterul în Software Design and Engineering.

    Avea 23 de ani când s-a hotărât să pornească o afacere pe cont propriu. Ideea iMedicare i-a venit după ce l-a cunoscut pe Matthew Johnson, care termina şcoala de farmacie şi observase că multe dintre farmaciile americane foloseau un software înve-chit. Majoritatea pacienţilor îi întrebau pe farmacişti costul asigurărilor şi, ţinând cont că în SUA există circa 50 de variante de planuri de asigurare, ei pierdeau mult timp oferindu-le răspunsurile.

    Sîmihăian şi Johnson au creat aplicaţia pentru iPad numită iMedicare, care îi ajută pe vârstnici să identifice cel mai bun plan de asigurare de sănătate din multitudinea existentă pe piaţa farmaceutică americană. Vârstnicii găsesc astfel mai uşor un fond de asigurare care să le ofere medicamentele necesare şi să îi ajute să economisească bani. Suma economisită prin platformă poate ajunge, potrivit lui Sîmihăian, până la 800 de dolari. Planul este avantajos şi pentru farmacii, care pot vedea care dintre planurile de asigurare sunt cele mai profitabile; astfel, farmaciile mai mici pot deveni competitive.

  • Furnizorul de soluţii software de business SoftOne a intrat pe piaţa din România

    SoftOne Technologies este unul dintre furnizorii de soluţii Enterprise Resource Planning (ERP), Customer Relationship Management (CRM) şi Business Intelligence (BI). La sfârşitul anului trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, o creştere de peste 19% faţă de 2012.

     „Ne-am extins în România deoarece este o piaţă foarte interesantă pentru soluţiile de business oferite de SoftOne. Avem diferenţiatori puternici – singura soluţie ERP omogenă atât în Cloud, cât şi pe serverul clientului care poate fi 100% personalizată, la un raport preţ-performanţă excelent. Prin urmare, soluţia noastră ERP oferă avantaje competitive şi sprijină dezvoltarea companiilor într-un mediu complex de afaceri, precum este cel românesc”, a declarat domnul Antonis Kyriazis, CEO SoftOne Technologies.

    Compania vizează o creştere a reţelei naţionale de distribuitori oficiali de la 10 la 20 şi a portofoliului de clienţi de la 65 la peste 100 până la sfârşitul anului în curs.Printre clienţii actuali ai SoftOne se numără JTI, Alpha Bank, Deloitte, Danone, iar în România Oscar Downstream, Ernst & Young, Secpral Pro, Onedia Distribution, Dablerom, Cosmos Mobile şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

     

  • Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

    S-au alăturat altor companii de succes precum Playdom şi Twitter, iar alţii şi-au construit propriile companii, un exemplu fiind YouTube, potritivit publicaţiei online Entrepreneur.com. Cine sunt oamenii care au lucrat în cadrul reţelei sociale încă de la fondarea acesteia şi ce fac ei în prezent?

    Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

  • Romantism virtual, jocuri & dependenţă, trei direcţii pentru lumea tehnologiei

    ÎNAINTE DE ORICE, TRANZACŢIILE. LA ORA SCRIERII ARTICOLULUI, MARK ZUCKERBERG A ANUNŢAT PE CONTUL DE FACEBOOK CĂ VA PRELUA OCULUS VR. Creatorul Facebook vorbeşte de o lume mai deschisă şi mai conectată, dar şi de concentrarea asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. „Cel mai incredibil lucru în ce priveşte realitatea virtuală este că te poţi simţi prezent
    într-un alt loc, alături de alte persoane„, spune Zuckerberg.

    Până să ajungă o companie de două miliarde de dolari, Oculus a fost un proiect care căuta pe Kickstarter 250.000 de dolari, în toamna anului 2012. În cele din urmă a strâns de zece ori mai mult, 2,437 milioane dolari, pentru un prototip de ochelari pentru realitatea virtuală; deşi a fost depăşită la sumele atrase de alte proiecte, care au ajuns să adune 10 sau 15 milioane de dolari, valoarea tranzacţiei face din Oculus cel mai de succes proiect finanţat de Kickstarter.

    Pe lângă eleganţii ochelari de la Google, cei de la Oculus sunt uriaşi şi par rămaşi cu 1.000 de ani în urmă; este adevărat însă că au funcţii deosebite, iar cele câteva filmuleţe care pot fi găsite pe internet despre ce poţi vedea, despre cât de imersivă este experienţa realităţii virtuale sunt grăitoare. Şi aici este, cred, miza jocului lui Zuckerberg, translatarea socializării din zona privitului unui ecran, fie el al unui smartphone sau al unui calculator, spre mult mai ofertanta zonă a imaginii direct pe retină.

    Premisa unei experienţe mult mai intime, mai directe. Suntem primii care întrebăm: să fie oare acesta primul pas spre întâlniri romantice şi spre sex virtual?
    Mai pământeanul şi mai copilărescul Candy Crush, jocul care este cheia succesului King Digital Entertainment, a adus companiei 500 milioane de dolari prin listarea la bursa de la New York. Cu totul King Digital este evaluată la peste 7 miliarde de dolari.

    Candy Crush Saga a avut în luna februarie 97 de milioane de utilizatori activi zilnic, fiind una dintre cele mai de succes aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete din punctul de vedere al numărului de clienţi şi veniturilor generate. King Digital a înregistrat anul trecut un profit net de 567,6 milioane de dolari, cu venituri de 1,9 miliarde de dolari. În ultimele trei luni ale anului trecut, Candy Crush Saga a generat aproximativ 80% din veniturile King Digital Entertainment.

    CARE ESTE SECRETUL UNUI SUCCES DE 7 MILIARDE DE DOLARI? PREŢUL. Analiştii spun că, în timp ce industria muzicală sau cea cinematografică, dar şi media, luptă din greu pentru a-şi armoniza bugetele cu preferinţele şi manifestările erei digitale, industria jocurilor a găsit cartea câştigătoare. Cel puţin aşa spun cele 34 de miliarde de dolari obţinute din descărcarea de jocuri în 2013, valoare de patru ori mai mare, conform App Annie, preluat de publicaţia online Quartz, decât sumele cheltuite pentru filme online. Macquarie Equities spune că 91% din achiziţiile din Google Play, 80% din cumpărăturile pentru iPhone and 72% din cele pentru iPad app din magazinul iOS au ţinut de jocuri.

    Iar secretul este că mai toate jocurile sunt „free-to-play„, dar jucătorii cumpără diverse pentru a juca – posibilitatea de a depăşi un anumit nivel, de exemplu, sau conţinut suplimentar; este un model care se regăsea în cele mai multe dintre primele 100 de jocuri cel mai bine vândute. Iar Candy Crush Saga are exact acest model de business. Doar 5% din userii Kin cumpără bunuri în jocuri, dar numărul total al acestora este foarte mare – în jur de 408 milioane de jucători în medie pe lună în ultimul trimestru al anului trecut. Aşa că profitul nu este o excepţie pentru King, care a câştigat anul trecut 568 de milioane de dolari.

    O ÎNTREBARE SE PUNE, TOTUŞI, ŞI ACEASTA PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA ACESTOR CÂŞTIGURI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ MAI SCADĂ ÎN ULTIMA PERIOADĂ. Şi se pare că s-a întrebat destulă lume, pentru că listarea nu a fost urmată de acelaşi entuziasm din partea investitorilor precum alte oferte publice derulate în ultimii ani, îndeosebi Facebook şi Twitter. Puse în faţa cererii enorme din partea investitorilor, aceste companii au avut oportunitatea să vândă acţiuni pe bursă la preţuri mai ridicate faţă de intervalele propuse iniţial în prospect.

    Unii au întâmpinat cu scepticism listarea King Digital, apreciind că firma a depăşit deja perioada de apogeu şi va reuşi cu greu să repete succesul Candy Crush Saga. Zynga, producătorul cunoscutului Farmville, afişează la bursă o cotaţie cu 52% mai scăzută faţă de preţul înregistrat la listare, în decembrie 2011. Scăderea este cu atât mai severă având în vedere că preţul acţiunilor Zynga a revenit puternic în ultimele trei luni, urcând cu 27% de la începutul anului, datorită achiziţiilor speculative efectuate de mai multe fonduri de hedging.

    „Termenul standard utilizat pentru descrierea acestui tip de afacere este «dependenţă de hituri». Zynga a susţinut în trecut, aşa cum King susţine acum, că are un proces de creaţie repetabil, cu potenţial de creştere, însă s-a dovedit că a găsi ceva care va fi utilizat de un miliard de persoane este un proces foarte dificil„, comentează pentru Wall Street Journal şeful companiei de analiză Triton Research.