BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Povestea celui mai bogat om din China. Cum a ajuns de la un salariu de 200 de dolari la o avere de 57 de miliarde

    Ma Huateng, cunoscut şi sub numele de Pony Ma, s-a născut pe 29 octombrie 1971 în districtul Chaoyang, Shantou, Guangdong. Când tatăl său a obţinut un loc de muncă ca manager la administraţia portuară din Shenzhen, tânărul Ma l-a însoţit. Ulterior, în 1989 s-a înscris la Universitatea din Shenzhen, absolvind în 1993 cu o diplomă de licenţă în informatică.

    Primul său loc de muncă a fost la China Motion Telecom Development, un furnizor de servicii şi produse de telecomunicaţii, unde era responsabil cu dezvoltarea de software pentru pagere şi câştiga doar 176 de dolari pe lună. Antreprenorul a lucrat, de asemenea, pentru Shenzhen Runxun Communications Co. Ltd. în departamentul de cercetare şi dezvoltare pentru serviciile de apelare prin internet.

    Pe 11 noiembrie 1998, alături de alţi patru colegi de clasă, Ma Huateng a pus bazele Tencent. Cel dintâi produs al companiei a fost lansat după ce antreprenorul a participat la o prezentare pentru ICQ, primul serviciu de mesagerie instantanee pe internet din lume, fondat în 1996 de o companie israeliană. Inspiraţi de idee, Ma şi echipa sa au lansat în februarie 1999 un software similar, cu o interfaţă chineză şi un nume uşor diferit – OICQ (Open ICQ). Produsul şi-a câştigat popularitatea peste noapte şi a adunat peste un milion de utilizatori până la sfârşitul anului, transformând compania într-unul dintre cei mai mari furnizori de astfel de servicii din China.

    În comparaţie cu personalitatea prolifică a celebrului om de afaceri chinez Jack Ma, fondatorul Alibaba, Huateng apare rar în mass-media şi este cunoscut pentru viaţa privată pe care o duce. Porecla sa, Pony, este derivată din traducerea în engleză a numelui său de familie, care înseamnă „cal”. În 2007, 2014 şi 2018, revista Time l-a numit drept unul dintre cei mai influenţi oameni din lume, în 2015 Forbes îl plasa în topul celor mai puternici oameni de pe glob iar în 2017, Fortune l-a clasat printre oamenii de afaceri de top ai anului.

    Deviza fondatorului Tencent este: „Ideile nu sunt importante în China, ci executarea”. El a fost comparat cu investitorul american Warren Buffett pentru filosofiile lor asemănătoare în materie de investiţii, fiind deseori descris drept „investitor agresiv”. La 21 noiembrie 2017, averea sa netă estimată a o depăşea pe atât pe cea a lui Larry Page, cât şi pe cea a lui Sergey Brin, clasându-l pe poziţia a noua în topul celor mai bogaţi oameni din lume, realizat de Forbes, şi ca fiind primul cetăţean din Republica Populară Chineză inclus în primele zece locuri ale clasamentului. În prezent, el deţine un pachet de 9,7% din acţiunile Tencent Holdings.

    Din iulie 2020, Huateng este cel mai bogat om din China, cu o avere netă de 56,9 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, depăşindu-l pe Jack Ma. Se pare că antreprenorul are o serie de proprietăţi şi piese de artă în valoare de 150 de milioane de dolari, dar şi o reşedinţă regală reamenajată, de 19.600 de metri pătraţi, în Hong Kong. El este implicat şi în viaţa politică, fiind deputat în cadrul Congresului Popular Municipal din Shenzhen şi delegat al celui de-al 12-lea Congres Popular Naţional. În 2016, Ma a transferat acţiuni Tencent în valoare de 2 miliarde de dolari către fundaţia sa caritabilă. Cu toate acestea, Forbes nu i-a redus averea netă, deoarece acţiunile sunt încă listate sub numele său. Anul trecut, Tencent a înregistrat venituri de 377,3 miliarde de yuani (peste 55 de miliarde de dolari). Compania are o echipă de peste 54.000 de angajaţi iar cea mai populară aplicaţie din portofoliu este WeChat, cu peste 1 miliard de utilizatori.

  • Cum interacţionezi cu clienţii în noua realitate (augmentată)

    Lipsa de timp, lipsa de personal, precum şi perioadele tot mai lungi de timp petrecute online de către noi toţi sunt câţiva dintre factorii care duc la schimbări, atât în modul în care se lucrează în cadrul unei organizaţii, cât şi în modul în care brandurile interacţionează cu clienţii lor. Una dintre tehnologiile folosite în cadrul acestor procese de schimbare este tehnologia de realitate augmentată, iar un
    start-up local a dezvoltat deja o platformă care permite crearea unui astfel de conţinut cu uşurinţă.

     

    Nu ai nevoie de abilităţi tehnice de programare, este efectiv «drag and drop» şi dacă este să fac o comparaţie este la fel de simplu cum ai face o campanie pe Facebook în care adaugi nişte poze, o descriere, iar în cadrul platformei noastre pui şi modelele 3D ale respectivelor produse sau soluţii pe care vrei să le prezinţi. Apoi publici acest story prin aplicaţia mobilă către comunitatea ta”, a explicat Răzvan Boldiş, fondator IndexAR, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că aplicaţia de mobil IndexAR este modalitatea prin care companiile pot ajunge la clienţi, aceasta fiind gratuită.

    „Aplicaţia este disponibilă pe iOS  şi pe Android, iar prin intermediul ei audienţa, clienţii tăi, pot să intre în contact cu produsele tale. Noi spunem că ajutăm companiile să aducă produsele şi soluţiile lor în viaţa clienţilor prin intermediul tehnologiei de realitate augmentată.”

    Prin intermediul platformei web IndexAR companiile pot face partea de management de conţinut cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată. Proiectul IndexAR a pornit în 2015, iar lansarea pe piaţă a avut loc anul trecut.

    „În 2015 am luat prima dată contact cu ceea ce înseamnă tehnologia de realitate augmentată. Ştiu că văzusem un clip de la Ikea – lucram în vânzări în perioada aceea, şi am zis că poţi să faci o grămadă de bani cu această tehnologie şi poţi să ajuţi comercianţii să îşi atingă diverse obiective, să îşi rezolve anumite nevoi. Iar de atunci drumul a fost destul de lung – de la idee până la un produs concret pe piaţă, adresate pentru câteva industrii specifice”, a povestit Răzvan Boldiş. Proiectul IndexAR a fost demarat cu ajutorul unei finanţări din fonduri europene, iar implementarea acestuia a durat 2 ani şi 3 luni

    „Am accesat un grant de 200.000 de euro, un grant din România furnizat de către ANCSI pe un proiect de 27 de luni. Iar anul trecut am aplicat şi pentru Horizon 2020, faza 1 şi ne-am calificat la un grant de 50.000 de euro care ne permite să facem partea de cercetare ca să vedem în ce direcţie ar trebui să mai mergem cu dezvoltarea în continuare”, a precizat antreprenorul, menţionând şi faptul că IndexAR a obţinut şi o bursă prin intermediul Microsoft care susţine procesul de dezvoltare a platformei. „Această bursă a completat suita de suport financiar, atât pe partea de resurse, cât şi pe partea de deschidere în piaţă.”

    Proiectul s-a dezvoltat treptat, iar anul trecut IndexAR a lansat oficial pe piaţă platforma sa pentru crearea de conţinut prin tehnologia de realitate augmentată.

    „2019 a fost primul an în care am ieşit în piaţă, iar anul acesta este deja al doilea în care noi ne-am maturizat ca şi produs precum şi înţelegere a pieţei, dar şi ca înţelegere cărui tip de client ne putem adresa cel mai bine cu soluţia noastră. Soluţia este un instrument de livrare de conţinut de realitate augmentată iar în contextul actual de transformare digitală poate ajută la menţinerea sau la creşterea performanţelor pentru zona de vânzări, resurse umane sau marketing. Iar diferenţa între ceea ce oferă IndexAR şi alte soluţii de realitate augmentată este că noi putem în 5-10 minute să creăm o campanie de realitate augmentată în loc de cinci luni de zile, cât durează în varianta clasică să construieşti aplicaţia de la zero. Plus că trebuie să ai un buget mult mai mare alocat, între 30.000-60.000 de euro, echipa cu know-how-ul necesar şi bineînţeles şi timpul pentru a o dezvolta. Tot acest interval poate să însemne pierderea unei oportunităţi pentru o companie care vrea să ajungă prin această tehnologie către clienţii săi mai ales în perioada acesta când tendinţa de transformare digital s-a accelerat“, a explicat el.

    Până în prezent 15 companii din România au utilizat platforma IndexAR fie pentru marketing şi vânzări, fie pentru zona de resurse umane.

    „Noi am început cu industria auto, apoi am mers către industria bancară şi imobiliară. Anul acesta am început să adresăm şi zona de Industry 4.0 cu companii care furnizează fie soluţii, fie echipamente sau anumite piese/componente pentru respectiva industrie. Acum urmărim aceste patru verticale. Produsul merge însă pe orizontală, nu doar pe aceste verticale”, a punctat fondatorul IndexAR.

    Pentru a putea folosi platforma IndexAR companiile plătesc partea de creare de conţinut şi un abonament pentru livrarea conţinutului de realitate augmentată.

    „Pachetul de bază este de 1.000 euro pe lună sau pe eveniment, dacă ai o activare de 2-3 zile, sau este vorba despre un showroom prin intermediul căruia vrei să duci produsele acasă la client, atunci vorbim de un abonament lunar. Ca în cazul oricărei campanii, online sau offline,  trebuie să creezi conţinut, iar clienţii nu au întotdeauna astfel de furnizori. Ca atare, noi venim cu o listă de parteneri care ne cunosc soluţia şi cu care deja am lucrat”, a precizat Răzvan Boldiş.

    Pentru a putea dezvolta în continuare soluţia şi a creşte astfel încât proiectul IndexAR să fie eligibil pentru cea de-a doua fază a programului Horizon 2020 prin care se pot obţine investiţii de până la 2,3 mil. euro, antreprenorul are în plan să obţină o finanţare cuprinsă între 300.000-350.000 euro. Până în prezent, start-up-ul a accesat finanţări în valoare totală de 250.000 euro.

    „Pentru anul acesta bugetul acoperă nevoile noastre mai ales că am început acum din nou să livrăm campanii în piaţă. Însă planurile noastre de creştere sunt destul de ambiţioase. În primul rând, faptul că ne-am calificat la un grant Horizon 2020, faza 1, ne situează într-o poziţie de avantaj să spu­nem pentru aplicarea la faza 2, care poate, să aducă o finanţare de până la 2,5 mil. euro. Noi avem un plan să accesăm undeva între 1 mil. şi 1,5 mil. euro, însă ceea ce am înţeles este că trebuie să existe şi o etapă de creştere şi de maturizare a companiei şi consolidare a echipei. Prin urmare, între aceste două etape de finanţare Horizon 2020 am vrea să mergem şi către o rundă de finanţare. Urmărim să atragem între 300.000 şi 350.000 de euro pentru planul de activităţi pe care îl avem în vedere pentru următorul an astfel încât să fim un candidat mult mai puternic pentru faza 2 în Horizon 2020“, a menţionat Răzvan Boldiş.

     

    Proiect: IndexAR

    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli

    Finanţare totală atrasă:
    250.000 de euro

    Necesar de finanţare:
    300.000 de euro

    Invitat: Răzvan Boldiş, fondator IndexAR

     

     

    Proiect: Esenca

    Ce face? Platformă bazată pe machine learning şi AI pentru a detecta pe baza a două fotografii care sunt măsurile exacte ale clienţilor

    Invitat: Cristian Stoicescu, cofondator Esenca

     

     

    Proiect: Autopia

    Ce face? Aplicaţie mobilă cu acelaşi nume ce le oferă şoferilor posibilitatea de a-şi gestiona cu uşurinţă mentenanţa maşinii, iar proprietarilor de service-uri auto de a-şi digitaliza şi eficientiza operaţiunile în relaţia cu clienţii,

    Invitaţi: Daniel Popa, fondator şi CEO Autopia

     

     

    Proiect: Comarket

    Ce face? O platformă de  tip marketplace B2B dedicată companiilor din industria HoReCa

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Finanţări totale atrase: 250.000 euro

    Necesar de finanţare:
    150.000 euro

    Invitat: Florin Maxim, cofondator şi CEO Comarket, un marketplace B2B pentru HoReCa

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Motivul pentru care un tânăr a renunţat la jobul din corporaţie. Conducea o echipă de zeci de oameni din spatele unuia dintre cele mai importante site-uri din România

    Paul Neagoe are doar 28 de ani. Şi totuşi, a acumulat deja experienţă în două multinaţionale, culminând cu rolul de conducere a echipei responsabile de dezvoltarea platformei de anunţuri a OLX în România. A decis acum să facă pasul spre antreprenoriat după ce a identificat un domeniu care abia începe să se contureze pe piaţa locală: hardware as a service.

    Antreprenoriatul a fost, de fapt, pe agenda mea într-un fel sau altul în fiecare pas al carierei de până acum”, descrie Paul Neagoe, care a lucrat în ultimele luni conducând echipa de 63 de persoane a OLX, decizia de a-şi schimba parcursul cu 180 de grade.

    Cariera lui a început în consultanţă la McKinsey, unde povesteşte că a alocat cea mai mare parte a timpului său în aspecte legate de strategie, marketing şi vânzări, în diferite industrii (telco, banking, energie). După McKinsey, şi-a dorit o carieră în online, aşa că a început să lucreze în cadrul OLX Group, unde a avut mai multe roluri: de la Sales Operations, la Monetization Lead la cel de coordonare a întregii echipe a OLX.RO.  

    „Ca realizări, sunt cel mai mândru de reuşitele avute cu echipa OLX. Am reuşit să creştem job boardul OLX dintr-o categorie puţin cunoscută în lider de piaţă pe aria de blue collar şi categoria de locuri de muncă cu cele mai multe anunţuri din ţară; am crescut cu peste 50% baza de utilizatori în categoriile cheie ale OLX; am coordonat campanii care au adus audienţe noi pe OLX, ultimele axate pe segmentul de vârstă 18-24, campanii care au rebranduit OLX.ro; am reuşit să dublăm cifra de afaceri a businessului”, îşi descrie el cele mai recente reuşite.

    La categoria provocări se înscrie faptul că, fiind vorba despre activitatea dintr-o multinaţională, s-a confruntat cu rigorile acesteia, care l-au ajutat însă să îşi dezvolte creativitatea: „Fiind o companie multinaţională, anumite acţiuni erau limitate la nivel local,  ceea ce m-a îndemnat să găsesc soluţii mai creative pentru a ne îndeplini obiectivele, iar această „goană” după idei, testări, implementări ş.a.m.d. a deschis un apetit puternic pentru antreprenoriat”.  

     Schimbarea a fost una firească, mai ales că şi în trecut s-a intersectat cu mediul dinamic al antreprenoriatului – înainte de McKinsey, a lucrat alături de
    start-up-uri în incubatoare de business din Olanda, în vremea McKinsey, căuta soluţii alături de echipa locală de a susţine cu expertiza consultanţilor mediul local de
    start-up-uri, iar în timpul anilor de la OLX, s-a implicat ca mentor pentru start-up-uri îndiferite programe din România. „Orientarea spre mediul antreprenorial a fost o călătorie care a curs într-un mod destul de natural prin experienţele acumulate în ultimii ani”, spune el.

    Cel mai nou pariu al său este Lizit, un business tip marketplace, care ţinteşte să aducă mai multă în modul în care se consumă tehnologia.

    „Noi ca şi utilizatori, suntem încântaţi de serviciul pe care ni-l oferă un gadget şi nu de deţinerea în proprietate a acelui gadget. Avem o conexiune emoţională cu fiecare device în momentul în care îl descoperim pentru prima oară, îl scoatem din cutie, îl experimentăm şi îl învăţăm. Această conexiune este însă una care dispare repede şi este uşor înlocuită de apetitul şi dorinţa pentru următorul model mai nou, mai rapid, mai interesant”, explică Neagoe.

    Lizit pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea de a folosi anumite gadgeturi, fără să le cumpere.  

    „Am creat Lizit pentru că în această lume în care produsele se schimbă de la an la an radical, credem că accesul flexibil la tehnologie este mai important decât deţinerea acestora. Astfel, pentru consumatori, Lizit oferă o soluţie financiară flexibilă pentru a avea acces la cele mai noi tehnologii, oricând au nevoie, prin închirieri/abonamente online”, descrie Neagoe conceptul pe care se bazează Lizit. Platforma a trecut printr-o perioadă de testare a conceptului pe piaţă în timpul acestei veri, iar în stadiul actual este live de mai bine de o lună.

    Adaugă că utilizatorii platformei se împart în două categorii – cei care vor să fie tot timpul la curent cu cele mai noi produse şi optează pentru abonamente de 6-12 luni, cu dorinţa ca la finalul abonamentului să beneficieze de un model nou, cât şi utilizatorii care vor să satisfacă o nevoie pe termen scurt, fie aceasta de testare a unor produse sau de folosire pentru o durată scurtă, precum un proiect sau o vacanţă.

    Valoarea investiţiei iniţiale în acest business a fost de 75.000 de euro şi, potrivit lui Paul Neagoe, va creşte în viitor pentru susţinerea dezvoltării businessului. Capitalul are ca sursă fondurile proprii ale fondatorilor.

    În echipa start-up-ului se află, alături de Paul Neagoe, şi Andrei Duşu, pe care l-a cunoscut în anii petrecuţi la McKinsey şi alături de care a lucrat pentru o perioadă şi la OLX. El lucrează de mai bine de doi ani în cadrul Google la Londra, unde coordonează departamentul de Video şi Display Products la nivelul regiunii EMEA. Echipa tehnică este formată în prezent din două persoane, susţinute dintr-un rol de tech investor şi advisor de Selim Dogguy care are o experienţă vastă ca CTO în UE şi Statele Unite. Totodată, cu rol de investitor, îl au şi pe Dan Puică, actualul CEO al imobiliare.ro.  

    Paul Neagoe spune că ideea Lizit a venit din multiple surse –în principal, datorită experienţelor sale anterioare, a încercat să fie conectat tot timpul la trendurile de consum vizibile mai repede în Statele Unite şi în alte pieţe din UE. „Trendul de «as-a-service» este unul pe care îl ştim cu toţii pentru software, însă acesta apare din ce în ce mai des în zona de hardware. Asta ne-a făcut să ne gândim la zona de tehnologie, care are un ritm de dezvoltare ultra rapid şi se pretează astfel la servicii care permit utilizatorilor să fie tot timpul la curent cu ce e mai nou, într-un mod flexibil şi avantajos financiar.”

    Şi-au propus ca până la finalul primăverii anului următor să ajungă la o ţintă de 1.000 de utilizatori abonaţi lunar: „Fiind un concept inovativ pe piaţa din România, atingerea acestui obiectiv de către Lizit va necesita multă muncă în detalierea modelului şi convingerea unei mase critice de early adopters să utilizeze serviciile noastre”.

    Antreprenoriat vs. multinaţională? „Provocarile sunt multiple, iar cele două lumi, foarte diferite. Sunt un începător în antreprenoriat, deci poate voi spune lucruri evidente. Cea mai interesantă este cea de momentum sau, mai degrabă, de lipsa sa – dacă într-o multinaţională, businessul are un momentum şi un ritm natural prin care se dezvoltă organic, o firmă nou înfiinţată necesită necontenit să fie trasat înainte de fondatori pentru a dezvolta acest momentum şi a susţine creşterea numărului de utilizatori.”

    De asemenea, sesizează viteza rapidă de dezvoltare în acest mediu: „Viteza de dezvoltare, de prototipizare, de testare şi adaptare, este una mult mai ridicată în acest mediu. Serviciul Lizit suferă săptămânal (daca nu zilnic) modificari in urma diferitelor experimente si feedbackului utilizatorilor, iar asta credem noi ca ne dă cele mai bune şanse să oferim un serviciu cât de eficient şi placut de consumatori”.

  • Motivul pentru care un tânăr a renunţat la jobul din corporaţie. Conducea o echipă de zeci de oameni din spatele unuia dintre cele mai importante site-uri din România

    Paul Neagoe are doar 28 de ani. Şi totuşi, a acumulat deja experienţă în două multinaţionale, culminând cu rolul de conducere a echipei responsabile de dezvoltarea platformei de anunţuri a OLX în România. A decis acum să facă pasul spre antreprenoriat după ce a identificat un domeniu care abia începe să se contureze pe piaţa locală: hardware as a service.

    Antreprenoriatul a fost, de fapt, pe agenda mea într-un fel sau altul în fiecare pas al carierei de până acum”, descrie Paul Neagoe, care a lucrat în ultimele luni conducând echipa de 63 de persoane a OLX, decizia de a-şi schimba parcursul cu 180 de grade.

    Cariera lui a început în consultanţă la McKinsey, unde povesteşte că a alocat cea mai mare parte a timpului său în aspecte legate de strategie, marketing şi vânzări, în diferite industrii (telco, banking, energie). După McKinsey, şi-a dorit o carieră în online, aşa că a început să lucreze în cadrul OLX Group, unde a avut mai multe roluri: de la Sales Operations, la Monetization Lead la cel de coordonare a întregii echipe a OLX.RO.  

    „Ca realizări, sunt cel mai mândru de reuşitele avute cu echipa OLX. Am reuşit să creştem job boardul OLX dintr-o categorie puţin cunoscută în lider de piaţă pe aria de blue collar şi categoria de locuri de muncă cu cele mai multe anunţuri din ţară; am crescut cu peste 50% baza de utilizatori în categoriile cheie ale OLX; am coordonat campanii care au adus audienţe noi pe OLX, ultimele axate pe segmentul de vârstă 18-24, campanii care au rebranduit OLX.ro; am reuşit să dublăm cifra de afaceri a businessului”, îşi descrie el cele mai recente reuşite.

    La categoria provocări se înscrie faptul că, fiind vorba despre activitatea dintr-o multinaţională, s-a confruntat cu rigorile acesteia, care l-au ajutat însă să îşi dezvolte creativitatea: „Fiind o companie multinaţională, anumite acţiuni erau limitate la nivel local,  ceea ce m-a îndemnat să găsesc soluţii mai creative pentru a ne îndeplini obiectivele, iar această „goană” după idei, testări, implementări ş.a.m.d. a deschis un apetit puternic pentru antreprenoriat”.  

     Schimbarea a fost una firească, mai ales că şi în trecut s-a intersectat cu mediul dinamic al antreprenoriatului – înainte de McKinsey, a lucrat alături de
    start-up-uri în incubatoare de business din Olanda, în vremea McKinsey, căuta soluţii alături de echipa locală de a susţine cu expertiza consultanţilor mediul local de
    start-up-uri, iar în timpul anilor de la OLX, s-a implicat ca mentor pentru start-up-uri îndiferite programe din România. „Orientarea spre mediul antreprenorial a fost o călătorie care a curs într-un mod destul de natural prin experienţele acumulate în ultimii ani”, spune el.

    Cel mai nou pariu al său este Lizit, un business tip marketplace, care ţinteşte să aducă mai multă în modul în care se consumă tehnologia.

    „Noi ca şi utilizatori, suntem încântaţi de serviciul pe care ni-l oferă un gadget şi nu de deţinerea în proprietate a acelui gadget. Avem o conexiune emoţională cu fiecare device în momentul în care îl descoperim pentru prima oară, îl scoatem din cutie, îl experimentăm şi îl învăţăm. Această conexiune este însă una care dispare repede şi este uşor înlocuită de apetitul şi dorinţa pentru următorul model mai nou, mai rapid, mai interesant”, explică Neagoe.

    Lizit pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea de a folosi anumite gadgeturi, fără să le cumpere.  

    „Am creat Lizit pentru că în această lume în care produsele se schimbă de la an la an radical, credem că accesul flexibil la tehnologie este mai important decât deţinerea acestora. Astfel, pentru consumatori, Lizit oferă o soluţie financiară flexibilă pentru a avea acces la cele mai noi tehnologii, oricând au nevoie, prin închirieri/abonamente online”, descrie Neagoe conceptul pe care se bazează Lizit. Platforma a trecut printr-o perioadă de testare a conceptului pe piaţă în timpul acestei veri, iar în stadiul actual este live de mai bine de o lună.

    Adaugă că utilizatorii platformei se împart în două categorii – cei care vor să fie tot timpul la curent cu cele mai noi produse şi optează pentru abonamente de 6-12 luni, cu dorinţa ca la finalul abonamentului să beneficieze de un model nou, cât şi utilizatorii care vor să satisfacă o nevoie pe termen scurt, fie aceasta de testare a unor produse sau de folosire pentru o durată scurtă, precum un proiect sau o vacanţă.

    Valoarea investiţiei iniţiale în acest business a fost de 75.000 de euro şi, potrivit lui Paul Neagoe, va creşte în viitor pentru susţinerea dezvoltării businessului. Capitalul are ca sursă fondurile proprii ale fondatorilor.

    În echipa start-up-ului se află, alături de Paul Neagoe, şi Andrei Duşu, pe care l-a cunoscut în anii petrecuţi la McKinsey şi alături de care a lucrat pentru o perioadă şi la OLX. El lucrează de mai bine de doi ani în cadrul Google la Londra, unde coordonează departamentul de Video şi Display Products la nivelul regiunii EMEA. Echipa tehnică este formată în prezent din două persoane, susţinute dintr-un rol de tech investor şi advisor de Selim Dogguy care are o experienţă vastă ca CTO în UE şi Statele Unite. Totodată, cu rol de investitor, îl au şi pe Dan Puică, actualul CEO al imobiliare.ro.  

    Paul Neagoe spune că ideea Lizit a venit din multiple surse –în principal, datorită experienţelor sale anterioare, a încercat să fie conectat tot timpul la trendurile de consum vizibile mai repede în Statele Unite şi în alte pieţe din UE. „Trendul de «as-a-service» este unul pe care îl ştim cu toţii pentru software, însă acesta apare din ce în ce mai des în zona de hardware. Asta ne-a făcut să ne gândim la zona de tehnologie, care are un ritm de dezvoltare ultra rapid şi se pretează astfel la servicii care permit utilizatorilor să fie tot timpul la curent cu ce e mai nou, într-un mod flexibil şi avantajos financiar.”

    Şi-au propus ca până la finalul primăverii anului următor să ajungă la o ţintă de 1.000 de utilizatori abonaţi lunar: „Fiind un concept inovativ pe piaţa din România, atingerea acestui obiectiv de către Lizit va necesita multă muncă în detalierea modelului şi convingerea unei mase critice de early adopters să utilizeze serviciile noastre”.

    Antreprenoriat vs. multinaţională? „Provocarile sunt multiple, iar cele două lumi, foarte diferite. Sunt un începător în antreprenoriat, deci poate voi spune lucruri evidente. Cea mai interesantă este cea de momentum sau, mai degrabă, de lipsa sa – dacă într-o multinaţională, businessul are un momentum şi un ritm natural prin care se dezvoltă organic, o firmă nou înfiinţată necesită necontenit să fie trasat înainte de fondatori pentru a dezvolta acest momentum şi a susţine creşterea numărului de utilizatori.”

    De asemenea, sesizează viteza rapidă de dezvoltare în acest mediu: „Viteza de dezvoltare, de prototipizare, de testare şi adaptare, este una mult mai ridicată în acest mediu. Serviciul Lizit suferă săptămânal (daca nu zilnic) modificari in urma diferitelor experimente si feedbackului utilizatorilor, iar asta credem noi ca ne dă cele mai bune şanse să oferim un serviciu cât de eficient şi placut de consumatori”.

  • (P) Trei criterii după care ar trebui să alegem un televizor LED

    TV LED – oferte

    Alegerea va fi una mai uşoară dacă ştim din start ce anume ne dorim şi la ce anume ar trebui să fim atenţi la achiziţia unui televizor online sau din magazin.

    1. Preţul unui TV LED

    Bugetul este un criteriu foarte important, dacă nu cumva chiar cel mai important în alegerea televizorului dorit, corelat cu diagonala televizorului şi cu funcţiile acestuia. În funcţie de bugetul pe care îl ai este recomandat să studiezi diferenţe de preţ la mai mulţi furnizori, comparând acelaşi produs. În cazul în care deţii un card de cumpărături, caută un magazin online care acceptă plata în rate fără dobândă.

    TV LED – oferte

    În fine, la alegerea televizorului tv LED poţi opta şi pentru filtrul pe care majoritatea site-urilor serioase îl au, de selectare doar a acelor televizoare care se încadrează în bugetul tău: de exemplu, sub 2000 de lei. Selecţia poate fi făcută şi pe brand-uri sau pe diagonalele ecranului.

    2. Diagonala unui TV LED

    După ce am stabilit bugetul, ne putem uita la al doilea cel mai important aspect al unui televizor LED. Diagonala televizorului trebuie aleasă în funcţie de mărimea încăperii în care va fi amplasat şi de distanţa maximă de la care vom privi la el, pentru a nu ne strica vederea, dar şi pentru a putea vedea detaliile cu uşurinţă.

    TV LED – oferte

    Utilizarea unui televizor online cu o diagonală mare într-o cameră care nu permite vizionarea de la distanţă corespunzătoare va însemna o percepere calitativă slabă a imaginii chiar dacă avem un televizor LED de înaltă rezoluţie şi fidelitate.

    Astfel, dacă priveşti de la o distanţă de maximum 2,5 metri, nu ai nevoie de un televizor cu diagonala mai mare de 61 de centimetri. Pe măsură ce creşte distanţa, creşte şi diagonala televizorului. Astfel, de la 3 metri ai nevoie de un televizor de 66 cm în diagonală, de la 4 metri de un televizor cu 94 cm, iar de la 5 metri de un televizor cu diagonala de 107 centimetri. Pentru distanţe mai mari, poţi cumpăra şi televizoare cu diagonala mai mare de atât.

    3. Rezoluţia şi rata de refresh a televizorului

    Despre rezoluţia unui televizor trebuie să ştim că există televizoare HD Ready (1366×768 pixeli), Full HD (1920×1080), 4K şi 8K. Ultimele două sunt însă foarte scumpe încă, iar cele în 8K sunt momentan chiar inutile, dat fiind că nu prea există conţinut filmat 8K pentru a putea fi vizualizat.

    Recomandabil ar fi ca,  indiferent de diagonala televizorului cumpărat, să căutaţi o rezoluţie de 1080p, adică o rezoluţie de 1920×1080 pixeli, cu imagini afişate în modul progressive, pentru a te putea bucura de o imagine clară şi cu un nivel de detalii superior.

    Pe lângă rezoluţie, orice televizor are ceea ce se numeşte rata de refresh, adică viteza cu care este afişată imaginea pe ecran: de câte ori pe secundă imaginea de pe ecran este afişată complet.

    Rata de refresh este măsurată în herţi sau hertzi. Astfel, pe piaţă există televizoare LED cu rate de refresh de 60 Hz, 120 Hz, 240 Hz, 480 Hz etc. Un televizor online cu o rată de refresh de 120 Hz va afişa o imagine completă de 120 de ori pe secundă.

  • Adio huse pentru mobil! A fost inventată pielea artificială pentru telefon. Reacţionează la ciupit, mângâiat şi loviri uşoare

    Pielea artificială a fost prezentată la cea de-a 32-a ediţie a ACM User Interface Sofware and Technology Symposium (UIST), ce are loc în Statele Unite ale Americii, de inventatorii acesteia, cercetători de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, şi de la Télécom ParisTech şi Universitatea Sorbona, Franţa.

    Prototipul numit Skin-On Interface a fost proiectat pentru a semăna cu pielea umană şi a răspunde la diferite forme de contact, precum gâdilatul, ciupitul şi mângâiatul.

     

     

     

    “O strânsoare puternică generează apariţia pe ecran a unui emoji furios, în timp ce gâdilarea pielii determină afişarea unui emoji râzând, iar lovirea uşoară, un emoji surprins”, a declarat Marc Teyssier, doctorand la Telecom ParisTech şi iniţiatorul proiectului.

    Cercetătorii susţin că tehnologia dezvoltată de ei deschide noi perspective privind “dispozitivele antropomorfe“.

    “Poate părea neconvenţional, pentru că suntem obişnuiţi să folosim carcase rigide, dar simţim că sunt avantaje semnificative în utilizarea unor tehnologii mai maleabile. Senzaţia de familiaritate oferită de această piele oferă posibilitatea utilizatorilor de a dispune de o interfaţă mai naturală”, a declarat Anne Roudaut, profesor asociat la Universitatea din Bristol.

    Pielea artificială este prevăzută cu două straturi din silicon, numite “dermă” şi “hipodermă“, între care se află un strat compus dintr-o reţea de fire foarte subţiri, ce acţionează asemenea unor senzori. Straturile de silicon au fost turnate într-o matriţă şi au fost pigmentate pentru a conferi o textură şi o culoare asemănătoare pielii umane.

    Cercetătorii au afirmat că produsul lor poate “simţi atingerea utilizatorului”, având abilitatea de a “detecta interacţiuni precum gâdilarea, mângâierea, răsucirea şi ciupirea”. Totodată, dezvoltatorii tehnologiei consideră că aceasta îmbunătăţeşte experienţa utilizatorilor de dispozitive mobile.

    “Atunci când discutăm faţă în faţă cu cineva, folosim atingerea pentru a exprima emoţii şi, în general, pentru a îmbogăţi discursul. Acum, comunicarea mediată este realizată prin dispozitive, am pierdut modalitatea de comunicare directă. Prin acest proiect, am încercat să îmbinăm ambele mijloace de comunicare. Prototipul pe care l-am dezvoltat propune un potenţial viitor, cu dispozitive antropomorfe”, a adăugat Marc Teyssier.

    Iniţial, conceptul de piele artificială a fost adoptat în domeniul roboticii, cercetătorii încercând să dezvolte maşinării ce seamănă şi acţionează asemenea oamenilor.

  • De ce este tehnologia 5G o problemă financiară pentru români

    Liderii celor trei companii erau optimişti la acel moment, vorbind de servicii create şi optimizate special pentru nevoile individuale ale clienţilor, la scară globală, de o calitate excelentă a serviciilor la nivel globalprecum şi de servicii inovatoare care vor putea fi folosite la nivel mondial.

    De atunci dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de generaţia a cincea a urmat un parcurs care a inclus în lume o serie de aspecte tehnice şi de securitate, în timp ce în România introducerea 5G a devenit mai degrabă o problemă financiară, licitaţia de atribuire a licenţelor fiind văzută ca o soluţie pentru echilibrarea bugetului de stat.

    Înainte de orice, ce ar trebui să aducă nou 5G? Viteze: downloadul şi browsingul ar trebui să fie de 10 până la 20 de ori mai rapide, realitatea virtuală şi cea augumentată ar putea fi disponibile oricând, oraşele ar deveni inteligente, intenet of things la îndemâna oricui, roboţii şi automobilele vor comunica între ele. Dar va trebui ca utilizatorii să îşi schimbe telefoanele, iar serviciile s-ar putea dovedi mai scumpe.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Samsung Flip, noul partener pentru şedinţe eficiente

    Cu un aspect sofisticat, în culoarea gri deschis, ecran tactil şi cu funcţii foarte uşor de folosit, displayul interactiv Samsung Flip are dimensiunea de 55 de inch, o greutate de până în 29 de kilograme şi un spaţiu de stocare de 8 GB. De asemenea, dispune de un stand portabil cu patru roţi, un pix detaşabil şi o tavă-suport spaţioasă, având sistem audio încorporat. Standul portabil nu facilitează doar mobilitatea displayului, ci este prevăzut şi cu suporturi de perete, pentru o fixare temporară. Standul portabil al displayului permite folosirea acestuia în orice spaţiu, dând astfel utilizatorilor posibilitatea să dea dovadă de profesionalism şi să adapteze o încăpere la nevoile imediate, cum ar fi o întâlnire de afaceri stabilită în ultimul moment sau organizarea urgentă a unei conferinţe într-un timp foarte scurt şi cu un efort minim. 

    De asemenea, pivotul poate fi reglat la diferite înălţimi, pentru un plus de confort, iar displayul dispune de o înclinare ergonomică de 4,5 grade, prin care oferă un unghi natural de scriere. Utilizatorul poate să configureze orientarea displayului atât în modul portret, cât şi în modul landscape pentru un plus de flexibilitate şi pentru a maximiza spaţiul de scriere sau desenare disponibil.
    Printre alte funcţii, displayul Samsung Flip permite realizarea capturilor de ecran, găsirea rapidă a documentelor în bara de căutare şi previzualizarea paginilor.
    Pentru a putea personaliza orice prezentare în funcţie de subiect, displayul Samsung Flip dispune de o gamă variată de instrumente de scriere şi fonturi în culori şi dimensiuni diferite, oferind posibilitatea de a şterge adnotările anterioare, parţial sau integral, printr-o simplă glisare a mâinii. De asemenea, deoarece munca în echipă este de multe ori esenţială, displayul poate fi folosit simultan de până la patru utilizatori şi pot fi derulate rapid până la 20 de pagini în acelaşi timp.

    Participanţii la întâlnire au şi posibilitatea de a adăuga conţinut prezentării, indiferent că este vorba de idei, grafice, imagini sau fişiere de pe propriile dispozitive, care pot fi conectate la displayul Samsung Flip sau îşi pot sincroniza conţinutul de pe device-ul individual pe ecranul central, cu ajutorul tehnologiei NFC integrate şi al reflectorului. La finalul întâlnirilor, participanţii pot distribui şi revizui digital adnotările, nefiind astfel nevoie de o recapitulare scrisă a ideilor prezentate.
    Adnotările digitale pot fi trimise altor persoane prin intermediul e-mailului sau printr-o reţea sau prin stocare USB, ajutându-i astfel pe utilizatori să preîntâmpine ştergerea, distrugerea sau pierderea notiţelor şi a ideilor importante. De asemenea, adnotările realizate pot fi imprimate prin intermediul unui server sau al unui aparat care are instalat sistemul de operare Windows 7 sau 10.
    Displayul poate fi activat printr-o simplă ridicare a pixului, însă asigură totodată şi confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor, printr-un sistem de securitate etanş bazat pe parolă.

    Displayul poate fi activat prin recunoaştere pe bază de senzori. Calitatea imaginii UHD oferită de displayul Samsung Flit se păstrează indiferent de dimensiunea sau tipul adnotaţiilor, prezentate într-un format clar şi uniform, care contribuie la păstrarea atenţiei participanţilor, fără a-i obosi şi fără să dăuneze ochilor.

    La nivel de conectivitate, displayul poate fi conectat prin wireless la alte device-uri, precum dispozitivele mobile, tabletele şi calculatoarele-tabletă.

    Spaţiul de lucru poate fi lărgit prin într-un format All-in-One (toate într-unul singur), astfel că displayul poate fi utilizat ca tablă de scris ori spaţiu de lucru de creaţie sau de joc.
    Un alt domeniu în care Samsung Flip poate fi folosit cu succes este domeniul artei. Astfel, arhitecţii şi designerii pot proiecta diverse schiţe şi prezentări fără riscul de deteriorare sau pierdere a acestora, deoarece stocarea centralizată memorează documentele într-o locaţie uşor accesibilă. Mobilitatea displayului şi posibilitatea de a extinde spaţiul de desenare în cele două moduri, portret şi landscape, reprezintă un alt plus care transformă displayul Flip într-o soluţie optimă pentru cei care lucrează în acest domeniu. De asemenea, experienţa de scriere este similară cu cea a utilizării unei table analogice standard sau a hârtiei.

    În concluzie, displayul interactiv Samsung Flip îşi propune să maximizeze, prin intermediul funcţiilor oferite, eficienţa de care aveţi nevoie în cadrul evenimentelor corporate, al întâlnirilor şi al conferinţelor organizate, îmbinând instrumentele de bază, documentele necesare şi un spaţiu de stocare suficient într-un singur dispozitiv uşor de amplasat şi de utilizat. 

  • GiftShare: Aproape un sfert dintre români preferă să primească bani de ziua lor pentru a-şi alege singuri cadoul

     

    “Cu siguranţă, fiecare dintre noi a primit măcar o dată un cadou nepotrivit sau s-a confruntat cu dificultăţi în alegerea celei mai potrivite soluţii pentru a face o surpriză frumoasă celor dragi, fie că vorbim de zile de naştere sau orice alt tip de ocazie specială. Pornind de la această idee şi de la dorinţa de a diminua riscul cadourilor nedorite sau inutile, am lansat GiftShare (www.giftshare.ro), o platformă online care oferă posibilitatea de a primi şi a dărui cadoul perfect de fiecare dată, fie că este vorba de produse, servicii sau chiar diverse experienţe”, spune Adina Carapencea, co-fondator GiftShare.

    Concret, GiftShare le permite celor care sărbătoresc un moment special – aniversare, petrecere de casă nouă, cununie sau venirea pe lume a unui nou membru de familie – posibilitatea să creeze gratuit, în doar câteva minute, o pagină pe platforma GiftShare pentru evenimentul lor. Acolo pot descrie, în detaliu, motivul de sărbătoare şi cadoul pe care şi l-ar dori, iar apoi pot împărtăşi evenimentul online cu familia şi prietenii.

    “Cei dragi pot contribui astfel cu bani exact pentru cadoul pe care sărbătoritul şi-l doreşte, direct pe pagina de eveniment. Plata cu cardul se face rapid şi sigur, fără niciun cost suplimentar, la fel ca în cazul oricărei achiziţii dintr-un magazin online. Apoi, cei care au ales să primească un cadou prin GiftShare au posibilitatea să transforme banii strânşi în vouchere cadou de la magazinele partenere şi să-şi aleagă cadoul dorit sau chiar să doneze suma strânsă drept cadou unei cauze sociale în care cred, fără niciun cost”, spune Adina Carapencea. “Până la finalul anului viitor, ne aşteptăm ca 1% din populaţia din mediul urban cu vârsta între 20 şi 40 de ani să aibă cel puţin un eveniment în platformă, cu o valoare medie de 500 de lei cadou fiecare. Asta înseamnă un potenţial de 5 milioane de euro pentru cadourile cumpărate prin GiftShare.ro de la magazinele partenere.”

    Numai 7% dintre cadourile pe care le primesc românii sunt exact ceea ce-şi doresc, iar în peste 27% din cazuri cadourile sunt generale şi nu ţin cont de necesităţi.

    15% dintre participanţii la studiul GiftShare spun că adeseori cadourile primite sunt practice, dar impersonale şi, prin urmare, rareori utile. Principalul motiv, cred 47,7% dintre respondenţi, este faptul că persoanele care dăruiesc cadouri fac alegeri fără să fie interesaţi de ceea ce-şi doresc cei cărora le vor oferi. Aproape o treime (32,8%) afirmă că deşi îşi doresc un cadou anume, le este greu să le spună direct celor din familie sau prietenilor, mai ales că intervine şi teama că bugetul ar putea fi mai mare decât ceea ce şi-au propus cei dragi să cheltuiască pentru cadou.

    Cei mai mulţi dintre respondenţii sondajului GiftShare, mai exact 42%, spun că primesc cadouri de două ori pe an, respectiv de ziua de naştere şi de sărbători, 30% dintre ei de trei până la cinci ori pe an, iar 21% doar o sigură dată, cu ocazia zilei de naştere. La fiecare dintre aceste ocazii, peste 58% dintre participanţii la studiu spun că primesc între două şi cinci cadouri, iar 14,4% primesc între cinci şi zece cadouri. Mai puţin de un sfert (22,5%) primesc, de regulă, un singur cadou din partea întregului grup. Cel mai adesea sunt oferite în dar haine şi încălţăminte (47,5%), produse de înfrumuseţare (32,5%), bijuterii şi accesorii (21,4%).

    Cât priveşte valoarea pe care o au, în medie, cadourile primite de respondenţii sondajului GiftShare, 38% apreciază că fiecare dar costă sub 100 de lei, iar 47% cred că fiecare cadou costă între 100 şi 250 de lei. Mai puţin de 1% dintre participanţii la studiu declară că primesc cadouri cu valoare de peste 1.000 de lei, fiind vorba, de regulă, despre un dar primit din partea unui grup. În plus, întrebaţi cât consideră că ar trebui să cheltuiască cineva pentru cadoul pe care îl oferă cu prilejul unui moment special, cei mai mulţi (61%) au răspuns “fiecare cât poate, gestul contează.”

    Unde ajung cadourile românilor? Cadourile nepotrivite sau nefolositoare sunt dăruite mai departe altor persoane, atunci când se iveşte ocazia, spun 45% dintre respondenţii la sondajul GiftShare, şi peste 1,2% recunosc chiar că le aruncă, în timp ce mai puţin de jumătate spun că le păstrează, chiar dacă nu se bucură de ele.

    Studiul GiftShare a fost desfăşurat în perioada 1 aprilie – 1 mai 2018 pe un eşantion format din 2.286 de respondenţi din toată ţara.

  • Prima aplicaţie din România pentru programări online la medic se extinde la nivel naţional

    Lansată în luna iunie a anului 2017, Docbook îşi propune să simplifice şi să înlesnească relaţia pacient-doctor, oferind soluţia programării online, în timp real, direct de pe smartphone sau web. Totodată, utilizatorii pot să consulte disponibilitatea medicilor, competenţele lor profesionale şi pot obţine confirmarea programării, totul în mai puţin de un minut. Aplicaţia este conectată non-stop la toate sistemele de programare ale clinicilor şi cabinetelor medicale private partenere şi permite utilizatorilor să caute doctori după nume, localitate, specialitate, data şi forma de plată acceptată.

    Aplicaţia afişează medicii, ordonaţi prin geolocaţie, de la cel mai apropiat până la cel mai îndepărtat de utilizator, indicând orele şi zilele disponibile pentru programări, precum şi fotografiile lor şi testimoniale despre aceştia, postate de alţi utilizatori. Programarea este gratuită şi poate fi anulată oricând.

    “Clinicile în care îţi poţi face o programare online în mod direct se numără pe degetele de la o mână, în majoritatea cazurilor, fiind nevoie de completarea unui formular, urmând ca primirea confirmării să fie făcută în 24 de ore. Timpul mediul de aşteptare şi programare efectivă în call-center-uri este de 10 minute – asta în cazul în care suni la o singură clinică. Trăim într-un secol al vitezei, în care nimeni nu mai are nici timpul, nici energia necesare conversaţiilor şi aşteptărilor interminabile pentru a obţine un lucru atât de simplu şi de firesc precum o programare la medic. Docbook a venit să răspundă unei nevoi pe care noi înşine o aveam, aceea de a eficientiza pe cât posibil timpul, şi aşa, limitat pe care îl avem. Astfel, un pacient nu este obligat să se limiteze la consultarea opţiunilor dintr-o singură clinică, ci dintr-o întreagă reţea de clinici pe care le avem partenere. În mai puţin de un minut, poate face o evaluare a soluţiilor pe care i le oferim, poate alege, în consecinţă, şi primi confirmarea programării. E atât de simplu”, declară Cristian Barbu, antreprenorul care a dezvoltat Docbook.

    Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei se ridică la 500.000 de euro, iar, în acest moment, reţeaua de clinici partenere include 75 de nume, cu 1.800 de medici afiliaţi, din 11 oraşe. Utilizatorii pot face, astfel, programări în clinici precum precum Wellborn, Neolife, Spitalul Monza, Hipocrat 2000, Fundatia Regina Maria, LaurusMedical, Provita sau Medicales.  Până la finalul acestui an, este vizată o dezvoltare atât din punctul de vedere al numărului de clinici, cât şi al oraşelor pentru care aplicaţia va fi funcţională.

    “Estimăm că anul acesta vom fi disponibili pentru pacienţi din majoritatea oraşelor mari  ale ţării, ceea ce, implicit, va creşte exponenţial şi numărul medicilor din care pacienţii pot alege: ne dorim peste 300 de clinici partenere şi peste 8.000 de medici disponibili în aplicaţie. Este un obiectiv realizabil, având în vedere că suntem în discuţii avansate cu un operator medical care deţine o reţea de clinici în 40 de oraşe”, a adăugat Cristian Barbu.