Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Consilierul financiar care te învaţă cum să investeşti la bursă. În doar câteva minute afli unde să îţi pui banii

    În România, spre deosebire de alte ţări din vestul Europei şi mai ales spre deosebire de SUA, oamenii fac mult mai puţine investiţii pe bursă, cei care dispun de sume mai mari de bani investind de obicei mai ales în domeniul imobiliar. Un start-up local vrea însă să schimbe această mentalitate şi să le ofere românilor un consilier financiar digital bazat pe tehnologia inteligenţei artificiale care să îi sfătuiască în doar câteva minute în ce active să îşi plaseze banii.

    Aplicaţia este acum în stadiul de prototip – am lansat o variantă simplificată a ceea ce ne dorim noi să fie produsul final. Această primă versiune lansată pe finpathic.com este un consultant care îţi oferă o alocare optimă, ţinând cont de particularităţile tale investiţionale. Aşadar, pornind de la particularităţile clientului, noi reuşim să îi oferim acestuia alocarea optimă pe clase de active – nu pe instrumente financiare, ci pe clase de active”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Anghel, cofondator şi CEO al Finphatic. El a adăugat că acest prim pas de alocare optimă a banilor pe active este extrem de important.

    „În lumea investiţională, acest prim pas pe care l-am făcut noi acum este destul de important deoarece studiile statistice asupra performanţelor trecute asupra fondurilor iniţiale, ale fondurilor de pensii, arată că acest prim pas contează în proporţie de 90% din rezultatul final al unei investiţii.

    Ideea dezvoltării aplicaţiei a pornit de la nevoia sa personală de a-şi gestiona finanţele, proiectul începând să prindă contur în urmă cu trei ani.

    „Proiectul a pornit de la o nevoie personală de a-mi gestiona finanţele şi de a face cât de mult se poate cu banii pe care reuşisem să îi acumulez până la acel moment. Iar mai târziu, împreună cu partenerul în acest business, ne-am gândit să transformăm această nevoie personală într-o aplicaţie pe care să o putem oferi mai multor persoane.”

    Cum funcţionează însă mai exact această primă versiune a aplicaţiei Finpathic? „În acest moment noi invităm investitorii să testeze aplicaţia şi nu cerem detalii personale. El trebuie să introducă doar un nume, averea, veniturile şi cheltuielile, vârsta şi ce preferinţe în materie de risc are. În funcţie de aceste criterii, noi reuşim să estimăm inclusiv pensia pe care o va avea şi data la care va ieşi la pensie şi dacă va fi în stare sau nu să îţi menţină acelaşi nivel al traiului după ce iese la pensie. Căutăm în foarte multe scenarii despre viitor cam care ar fi evoluţia averii unui utilizator. La final, după circa 2-3 minute în care softul nostru efectuează câteva miliarde de calcule, reuşim să îi oferim portofoliul optim – care îi măresc şansele de a-şi atinge obiectivele.”

     

     

    Finphatic

    Proiect: Finphatic

    Ce face? Platformă online care funcţionează asemenea unui consilier financiar digital pentru utilizatori, aceştia putând afla în doar câteva minute în ce clase de active este optim să îşi investească banii.

    Evaluare proiect:
    1,4 milioane euro

    Invitat: Andrei Anghel, cofondator şi CEO al Finpathic

     

     



    Repsmate

    Proiect: Repsmate

    Ce face? Aplicaţie software bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale ce analizează comportamentul clienţilor

    Necesar actual de finanţare:
    150.000 euro

    Invitat: Alin Roşca, CEO şi fondator RepsMate


    22Trust Venture

    Proiect: 22Trust Venture

    Ce face? Platformă bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale care le va permite băncilor de retail să le propună clienţilor costuri dinamice pentru creditele acordate acestora.

    Investiţie iniţială: 40.000 euro

    Invitaţi: Sebastien Gayral cofondator şi CEO al 22Trust Venture



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Doi antreprenori au pornit un business prin care educă românii în direcţia reciclării

    Proiectul nostru are trei componente. Cel mai uşor de înţeles, despre care am vorbit cel mai mult până acum este cea fizică, ambalajul reutilizabil – nu îl facem noi pentru că sunt foarte mulţi producători care vin cu tot mai multe soluţii viabile la nivel mondial pe care le vom implementa în platforma noastră. A doua componentă este platforma digitală care va fi integrată cu soluţiile de check-out ale magazinelor online, iar cea de-a treia componentă se referă la fluxul de retur pentru că noi le oferim ambalajul, dar şi modalităţi de retur”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Linda Vasilescu, cofondator şi CEO al R-CREATE. Ea a pus bazele proiectului, împreună cu Adina Huma – cofondator şi director de marketing în cadrul R-CREATE, acesta începând să prindă contur înspre finalul anului 2018, când start-up-ul a fost acceptat în cadrul incubatorului de afaceri al Impact Hub.

    R-CREATE a câştigat atunci premiul cel mare de 25.000 euro, iar un investitor care a remarcat proiectul în cadrul incubatorului a finanţat start-up-ul. Astfel, împreună cu banii proprii cu care au pornit la drum cele două antreprenoare, start-up-ul a obţinut până acum în total investiţii de 70.000 euro. R-CREATE mai are însă nevoie de finanţare pentru a putea finaliza platforma. „În prezent suntem în faza de dezvoltare a platformei, iar în acelaşi timp mergem cu o campanie de finanţare pe SeedBlink. Ne aşteptăm să strângem 170.000 euro. Estimăm că vom încheia campania în cursul lunii noiembrie şi ca atare vom avea resursele necesare pentru a finaliza partea de dezvoltare astfel încât în prima parte a anului viitor să avem platforma disponibilă. Acest lucru va însemna că ceea ce în acest moment se poate întâmpla într-o discuţie, şi avem deja discuţii cu magazine online, se va întâmpla în mod digital. Magazinele online vor intra la noi pe site şi vor da datele lor, le vom face un cont şi le vom trimite necesarul de stoc de ambalaje reutilizabile”, a menţionat Linda Vasilescu.

    Strategia R-CREATE pe termen lung este să pună la dispoziţie o platformă tehnologică care oferă servicii de consultanţă şi implementare magazinelor online, pentru tranziţia acestora la o politică verde cuprinzătoare.



     R-CREATE

    Proiect: R-CREATE

    Ce face? platformă technologică de economie circulară prin care le va pune la dispoziţie jucătorilor din industria de comerţ electronic ambalaje reutilizabile pentru colete, şi va asigura întreaga gestiune a acestora

    Finanţare totală atrasă: 70.000 euro

    Necesar de finanţare: 170.000 euro

    Invitaţi: Linda Vasilescu şi Adina Huma, cofondatori R-CREATE



    Prima etapă constă în implementarea soluţiilor de ambalare ecologică, integrând această soluţie de packaging-as-a-service în lanţurile logistice, cu ajutorul instrumentelor digitale.

    „Noi am pornit la drum cu ideea clară de a face o platformă de economie circulară destinată comerţului online, dar pentru că această funcţionaliate este bazată pe fluxuri logistice prima dată a trebuit să testăm şi să vedem că totul funcţionează pentru toţi actorii implicaţi”, a precizat Adina Huma, cofondator şi director de marketing în cadrul R-CREATE.

    Ea a adăugat că start-up-ul a făcut întâi teste cu magazine online de talie mai mică şi apoi cu jucători mai mari din piaţă. „Am avut mai mulţi clienţi mai mici, cu care lucrurile se desfăşoară mai simplu pentru că nu au fost multe categorii de produse, nu au foarte multe comenzi, şi atunci în prima fază am lucrat cu magazine online mai mici. Apoi am mers către un client mai mare cu platformă mai complexă şi am lăsat lucrurile să funcţioneze natural ca să vedem ce se întâmplă. Practic, am făcut un test pe o perioadă de două săptămâni cu libraria Cărtureşti şi am vrut să vedem ce se întâmplă la interacţiunea curierului cu clientul, dacă clienţii primesc bine această funcţionalitate – ei au fost lăsaţi să aleagă pe pagina de check-out ce ambalaj doresc (reutilizabil sau nu), iar 20% au ales varianta reutilizabilă.”

    Soluţia R-CREATE se va integra cu majoritatea platformelor de e-commerce folosite de magazinele online şi totodată cu sistemele jucătorilor care lucrează cu retailerii online, care le pun la dispoziţie diferite servicii auxiliare, precum depozitarea sau livrarea produselor ş.a.m.d.

    „Noi am discutat cu jucători din aproape toate verticalele de e-commerce. Suntem în discuţii cu cinci jucători mari de pe piaţa locală. Probabil veţi vedea sistemul implementat în 2021. Discutăm de fashion, cărţi, produse bio, mobilier mic, etc.”, a punctat Linda Vasilescu.

    În primul an de funcţionare, start-up-ul vrea să creeze soluţii viabile pentru verticalele pe care le are incluse în ţinta sa  –  fashion, cărţi, produse pentru copii, jucării, produse alimentare ambalate, platforma urmând să devină profitabilă cel mai probabil în al doilea spre al treilea an de funcţionare.

    „În 3 ani ne propunem să acoperim 5% din piaţa din România, dar nu vrem să ne limităm doar la piaţa locală. Ne dorim să ieşim din România pentru că există deja nevoia aceasta în Europa şi ştim că de acolo vor veni în principal volumele. Ca atare, avem două direcţii de dezvoltare – una regională şi una pe piaţa din Europa de Vest care are altă percepţie faţă de zona green. Ne uităm la pieţe cum ar fi DACH (Germania, Austria şi Elveţia – n. red.) – avem deja discuţii cu poşta austriacă, şi la pieţe din nord, precum Suedia”, a menţionat CEO-ul R-CREATE.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

     



     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

    Undelucram.ro

    Proiect: Undelucram.ro

    Ce face? Platformă online pentru angajaţi şi angajatori

    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro

    Necesar de finanţare: peste
    1 mil. euro

    Ţintă venituri 2020: 500.000 euro

    Invitat: Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro

     

    Factide

    Proiect: Factide

    Ce face? Platformă bazată pe inteligenţă artificială care automatizează căutarea pe net de informaţii despre companii

    Necesar de finanţare: câteva zeci de mii de euro

    Invitat: Daniel Leu şi Ştefan Dorneanu, cofondatori Factide

     

    ENSO

    Proiect: ENSO

    Ce face? Platformă online pentru companii şi furnizori de servicii

    Finanţări totale atrase: 200.000 euro

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Andrei Pantelimon, cofondator şi CEO ENSO Business Services

     

    Pony Car sharing

    Proiect: Pony Car Sharing

    Ce face? Platformă de car-sharing

    Invitat: Demis Ghindeanu, cofondator şi CEO Pony Car Sharing

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Debut eşuat

    Cea mai mare ofertă publică iniţială a lumii, a companiei Ant Group, în valoare de 34,5 miliarde dolari, a fost suspendată la bursele din Shanghai şi Hong Kong, ceea ce a dus la scăderea  acţiunilor Alibaba, care deţine circa 33% din titlurile Ant.  

    Compania, fostul Alipay, este cel mai valoros fintech al lumii şi cel mai valoros unicorn global.

    Bursa de Valori din Shanghai a explicat suspendarea IPO prin faptul că Ant a raportat „probleme semnificative, cum ar fi schimbări în mediul de reglementare a tehnologiei financiare”. „Aceste probleme pot determina ca firma să nu îndeplinească condiţiile de listare.”

    Drept urmare, bursa a decis să suspende listarea companiei. La scurt timp, Ant Group a anunţat că listarea acţiunilor din Hong Kong va fi, de asemenea, suspendată.

    Într-o declaraţie adresată CNBC, un purtător de cuvânt al Ant Group şi-a cerut scuze pentru suspendarea IPO şi a spus că va rezolva problemele de reglementare cu bursele de valori din Hong Kong şi Shanghai.

    Un purtător de cuvânt Alibaba, grupul înfiinţat de Jack Ma a spus că compania va sprijini Ant Group. „Vom fi proactivi în sprijinirea grupului Ant pentru a se adapta şi a adopta cadrul de reglementare”, a spus purtătorul de cuvânt.

    În ultimii ani, autorităţile de reglementare chineze au devenit tot mai îngrijorate de creşterea platformelor fintech care oferă împrumuturi, anallizând dacă acestea prezintă un risc sistemic pentru economie. Autorităţile au supravegheat şi companii precum Ant Group, despre care consideră că oferă servicii bancare, deşi nu sunt bănci.


     

  • De ce a ales un olandez să renunţe la o carieră în Singapore pentru Bucureşti

    Leendert Kalfsbeek este IT Lead în ING Tech România, hubul de dezvoltare software al grupului ING, fiind responsabil de transformările infrastructurii digitale pentru activităţile instituţiei bancare de pe trei continente. Cum a ajuns în acest rol şi cum vede el dezvoltarea industriei în care şi-a construit cariera în perioada următoare?

    Se se observă şi în strategia ING este faptul că trebuie să colaborăm cât mai mult la nivel global. De aceea s-a deschis în România hubul de dezvoltare software, dar şi alte trei huburi globale în diferite ţări care se concentrează pe infrastructură şi activităţi operaţionale. Scopul pe termen lung este mutarea eforturilor de la nivel local către huburi, pentru că centralizarea are mai mult impact şi este mult mai eficientă în cadrul unei companii ca ING”, descrie Kalfsbeek raţiunea companiei căreia i s-a alăturat în septembrie 2018.  

    De la începutul prezenţei hubului global în România, acesta a crescut rapid şi constant, cu o medie de 200 de angajaţi pe an, până la aproximativ 1.000 de oameni anul acesta şi o cifră de afaceri care se plasa anul trecut la o cifră de afaceri de 53,4 milioane de euro. Leendert Kalsfbeek povesteşte că şi-a început traseul profesional în domeniul tehnologiei informaţiei şi al businessului, alăturându-se, în anul 2010, companiei ING în Amsterdam, prin intermediul Programului Internaţional de Trainee Manageri. Primul proiect unde a lucrat a fost în domeniul mobile banking. A lansat o aplicaţie de mobil care ulterior a fost premiată în Olanda, iar prezenţa în echipa respectivă a contribuit la dezvoltarea sa ulterioară. „Pe de-o parte proiectul îmi oferea oportunitatea să acumulez experienţă în lucrul Agile când acest mod de lucru nu era încă foarte răspândit, iar pe de altă parte, am avut ocazia să contribui la construirea unor produse inovatoare şi diferite pentru clienţii ING”, povesteşte el.

    După un an şi jumătate s-a mutat în Singapore, unde a lucrat la restructurarea unor procese operaţionale pentru zona de Financial Markets, pe un proiect care presupunea transferarea unei serii de activităţi din diferite ţări din Asia, în Singapore. „Pentru mine, schimbarea dintre cele două poziţii a fost foarte interesantă pentru că proiectul din Olanda se concentra pe experienţa clientului şi nu pe ce e în spatele ei, în schimb în Singapore am avut ocazia sa lucrez cu aspecte de bază din banking”, descrie el acest pas. Spune că şi-a dorit să facă această mutare considerând că este important să înţelegi diferite zone din business pentru a putea găsi soluţii şi a conecta diferite arii din companie.

    „Am fost de asemenea curios să învăţ, să trăiesc şi să lucrez într-o cultură diferită, cred că asta contribuie mult la dezvoltarea personală şi profesională”, adaugă el.  

    După aproape un an în Singapore, s-a reîntors în Olanda unde a preluat rolul de manager de activităţi pe zona de învăţare şi dezvoltare, în departamentul de resurse umane, în contextul în care zona de resurse umane era organizată ţinând cont de nişte aspecte care erau relevante înainte de criza financiară, iar organizaţia trebuia să se adapteze  la noua realitate.

    După această perioadă s-a întors în zona de IT unde se simţea cel mai confortabil, prima oară în calitate de manager de echipă, apoi în calitate de IT Area Lead. A lucrat în această poziţie timp de trei ani, când a aflat de hubul de dezvoltare software din Bucureşti al ING, ca parte a strategiei ING de schimbare a unor modele de dezvoltare locală şi concentrare pe standardizare şi aliniere. „Am aflat de hubul de dezvoltare software din Bucureşti şi am simţit că aş putea să învăţ destul de multe în acest mediu şi aş putea contribui la dezvoltarea companiei”, descrie el perspectiva pe care o avea asupra vieţii aici.

    În ING Tech România este responsabil de trei zone diferite: zona de canale digitale, Platforma Touch Point Arhitecture şi domeniul Core Banking. Mai exact, în zona de canale digitale lucrează la dezvoltarea unei experienţe pentru clienţii retail din Belgia şi Olanda. Dezvoltă, de asemenea, şi un proiect al cărui scop este să armonizeze experienţa digitală a clienţilor din patru ţări: Cehia, Franţa, Italia şi Spania. Această arie se ocupă şi de dezvoltarea One App, o aplicaţie de mobile banking folosită în Olanda, Germania şi Belgia, creată pentru clienţii retail.

    Cea de a doua zonă, platforma Touch Point Architecture, se ocupă de bazele arhitecturii lor în ING, incluzând o serie de componente cheie.  Practic, dacă îşi doresc să construiască o nouă experienţă bancară pentru clienţi sau un produs specific, având mereu nevoie de aceleaşi componente. În această platformă au identificat aceste componente, le-au armonizat astfel încât să poată folosi Touch Point Architecture ca pe o platformă standard atunci când dezvoltă un proces nou.

    Un exemplu de proiect la care lucrăm în această arie este construirea unei modalităţi de autentificare globală în aplicaţiile ING. „Înainte se foloseau sisteme IT separate pentru fiecare ţară, dar acum, pentru că strategia este să construim o singură experienţă pentru client, indiferent de ţară, un astfel de proiect de standardizare este extrem de relevant”, detaliază el.

    O altă iniţiativă este implementarea tehnică a PSD2 (directiva europeană care reglementează serviciile de plată).

    La toate acestea se adaugă domeniul Core Banking, care este practic baza sistemului bancar, incluzând activităţi legate de conturile clienţilor, tranzacţiile, soldurile conturilor şi toate procesele asociate acestora. „Un exemplu de proiect la care am lucrat recent în această arie este pentru Germania, unde a fost lansată o platformă conectată cu Amazon, de unde puteai să soliciţi un împrumut, să îţi fie aprobat, totul direct din platforma Amazon. Pentru acest proiect am construit întreaga structură de Core Banking”, detaliază el. „Toate proiectele la care lucrăm în hub sunt gândite pentru a avea un impact global, în special în zona de retail unde dezvoltăm proiecte pentru 12 entităţi din ING, obiectivul fiind să construim o singură platformă digitală”, descrie Leendert Kalfsbeek impactul la nivel global al companiei pe care o reprezintă.

    În prezent, în zona de canale digitale şi Core Banking dezvoltă din România proiecte pentru Belgia, Cehia, Filipine, Franţa, Germania, Italia, Olanda, România, cât şi pentru piaţa locală. Zona de Touch Point Architecture se concentrează în schimb pe toate zonele de retail, deci dezvoltă proiecte inclusiv pentru Australia, China, Luxemburg şi Polonia.

    Impactul proiectelor ING Tech realizate în România vine din numărul şi din tipul de interacţiuni ale unui client cu banca, care diferă de la fiecare ţară în parte. Spre exemplu, în Olanda, majoritatea interacţiunilor cu clienţii (peste 80%) au loc prin aplicaţia de mobil. „Asta înseamnă că ceea ce dezvoltăm noi la nivel de software ajunge la toţi aceşti clienţi. În Olanda procentul este atât de ridicat şi pentru că utilizatorii folosesc aplicaţia şi de câteva ori pe zi”, spune el. Pe de altă parte, în Italia, interesul clienţilor pentru aplicaţia mobilă e mai scăzut (50% din ei folosesc aplicaţia), deci impactul e bineînţeles mai redus. Cu toate acestea, observă o creştere în toate ţările la numărul de interacţiuni online.

    Cum ar descrie activitatea alături de angajaţii români?

    „Cred că angajaţii români, în mod special specialiştii IT cu care lucrez au cunoştinţe tehnice solide, ştiu care e rolul lor şi cum să îl îndeplinească cel mai bine”, răspunde el.

    De asemenea, spune că ING Tech este pentru el o organizaţie caldă şi deschisă: „Îmi place cultura şi atmosfera pe care le-am regăsit aici. Am observat de asemenea motivaţia oamenilor şi dorinţa să se perfecţioneze, să înveţe mereu lucruri noi. Toate acestea transmit o energie pozitivă”. De asemenea, punctează că atunci când vorbim de lucru în echipe internaţionale, în contextul în care inginerii de aici lucrează cu specialişti din alte ţări, colaborarea şi înţelegerea reciprocă sunt ingrediente esenţiale pentru a construi o echipă de succes. „Cred că specialiştii din ING Tech sunt foarte conştienţi de diferenţele culturale din echipele lor şi au dorinţa să treacă peste aceste diferenţe. De multe ori se adaptează mai rapid decât o facem noi în Olanda şi sunt chiar mai motivaţi să facă asta”, mai spune el.

    „Într-un final, dacă iei doi specialişti IT cu o experienţă similară, unul din România şi altul din Olanda, se vor uita la o problemă şi vor găsi soluţia, asta pentru că IT-ul este deja atât de internaţional. De obicei vorbesc aceeaşi limbă, gândesc după acelaşi model şi aceeaşi logică şi prin urmare de multe ori ajung uşor la o soluţie comună”, adaugă el.

    În ceea ce priveşte contextul actual, marcat de perioada COVID-19, spune că acesta reprezintă o provocare majoră, atât la nivel de companie, dar şi pentru fiecare individ. „Pentru mine e important să ne concentrăm nu doar pe a face faţă acestei situaţii de criză, aşa cum am făcut începând cu luna martie, dar şi pe a ne gândi cum ne pregătim pentru viitor. Modul în care oamenii lucrează împreună se schimbă foarte mult şi astfel trebuie să ne adaptăm să putem acomoda aceste noi aşteptări. Nimeni nu are răspunsurile legate de cum să facă asta cel mai bine, pentru că e o situaţie cu totul nouă, dar cred că cel mai important este să ascultăm care sunt nevoile şi preocupările oamenilor pentru a adapta viitorul loc de muncă la aşteptările lor.”

    Dincolo de perioada prin care trecem însă, Kalsfbeek este de părere că la nivel de companie trebuie echilibrată cererea de noi proiecte cu ritmul de creştere al organizaţiei. „E important să nu ajungem în situaţia în care să pierdem din calitatea procesului prin care angajăm oameni noi, pregătim manageri şi noi echipe. Cererea de noi proiecte creşte rapid, deci provocarea este să spunem nu la anumite proiecte pentru a le dezvolta pe cele mai importante care vor produce şi un impact semnificativ în ING.” Adaugă că digitalizarea era deja o prioritate strategică în ING, chiar înainte de pandemie, iar după apariţia acesteia, importanţa digitalizării creşte şi mai mult, majoritatea clienţilor vrând să interacţioneze cu băncile doar prin aplicaţii de mobil şi alte platforme online. „În aceste luni am continuat să dezvoltăm proiectele la care lucram deja, dar această perioadă a venit şi cu extra proiecte şi dezvoltări, accelerându-se nevoia ca toate platformele să fie actualizate şi complet funcţionale”, descrie el activitatea recentă.

    Crede că tot ce înseamnă flexibilitate pentru clienţi este cheia. „Trebuie să ne adaptăm canalele să ajutăm clienţii din diferite ţări să îşi poată plăti împrumuturile la timp, să ne adaptăm la contextul unic în care ne aflăm”, descrie el priorităţile în contextul COVID.

    De exemplu, în ultimele luni au lucrat la adaptarea sistemului de Core Banking pentru a permite diferite structuri de împrumuturi şi amânarea ratelor. Chiar dacă acest proiect a fost implementat pentru banca din România,  majoritatea ţărilor au dezvoltat acest proiect şi au reutilizat această implementare de Core Banking.

  • De ce a ales un IT-ist să se facă apicultor după 20 de ani în corporaţii. Vrea ca afacerea lui să fie cunoscută în toată lumea

    Am urmat un curs de profil, am luat prima stupină şi am început aventura. În 2015 am hotărât să fac o aplicaţie pentru managementul stupinei pentru că simţeam nevoia să adaug activităţile pe care le făceam în stupină. Doi ani mai târziu am hotărât ca acest proiect trebuie să evolueze şi am început să caut finanţare, iar în 2018 am obţinut primele finanţări de la două fonduri de investiţii“, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bogdan Iordache, cofondator şi CEO al Apiary Book.

    Investiţia iniţială pentru dezvoltarea aplicaţiei s-a situat la circa 120.000 – 150.000 euro, fonduri personale ale antreprenorului. Apoi, în 2018, Apiary Book a primit o investiţie pre-seed de la fondul local GapMinder, care s-a alăturat şi celei mai recente runde de finanţare cu 50.000 euro. Recent, start-up-ul a reuşit să strângă 170.000 euro prin intermediul platformei de equity crowdfunding SeedBlink.com, peste ţinta iniţială propusă de 150.000 euro. Astfel, valoarea totală a celei mai recente finanţări primite s-a situat la 220.000 euro. Înainte de această rundă de finanţare, proiectul Apiary Book era evaluat la 1,25 mil. euro.

    Tot în 2018, spre finalul anului, s-a alăturat echipei Apiary Book şi Ionuţ Ţăranu, specialist cu peste două decenii de experienţă în IT, care a intrat în business atât cu o investiţie, cât şi cu know-how.

    „Iniţial am vrut să fac doar o investiţie de tip business angel, însă am hotărât să mă implic mai mult pentru că mi-a plăcut proiectul. O echipă din cadrul companiei mele de outsourcing a ajutat la dezvoltarea proiectului. Eu mai făcusem deja o investiţie pe partea de apicultură – am pornit o afacere în procesarea şi comer­cializarea mierii“, a precizat Ionuţ Ţăranu, cofondator şi manager pentru dezvoltarea businessului în cadrul Apiary Book.

    Ce face însă mai exact aplicaţia Apiary Book? „Încercăm să eficientizăm operaţional activităţile dintr-o stupină. Un apicultor când ajunge la stupină poate să identifice stupul, să afle istoricul activi­tăţilor şi starea albinelor din stup, poate să noteze în urma inspecţiei progresul sau regresul familiei de albine. În urma introducerii acestor date, apicultorului i se oferă sfaturi. Datele sunt analizate şi se primesc sfaturi legate de acţiunile ce trebuiesc întreprinse, se pot genera notificări“, a explicat Bogdan Iordache. „Spre exemplu, aplicaţia poate genera notificare atunci când familia de albine urmează să roiască“, a completat Ionuţ Ţăranu.

    „La sfârşitul următorului an dorim să deschidem o nouă rundă de investiţii. Conform estimărilor financiare pe care le-am făcut pentru anul viitor, evaluarea companiei va fi de aproximativ 4-5 mi­lioane şi vrem să obţinem o sumă considerabilă care să ne permită să abordăm şi alte pieţe precum Brazilia, China, India – deocamdată nu ştim foarte multe lucruri despre aceste pieţe, dar sunt pieţe cu un potenţial foarte mare.”

    Bogdan Iordache, cofondator şi CEO al Apiary Book


    În prezent, aplicaţia Apiary Book este folosită de către apicultori din întreaga lume, aceasta fiind tradusă în 18 limbi. „Sunt aproximativ 22.000 de apicultori care folosesc zilnic aplicaţia. În total, a fost descărcată de peste 160.000 de oameni“, a precizat Ionuţ Ţăranu. Din totalul utilizatorilor, circa 60% provin din Europa şi America de Nord. Apiary Book se bazează în prezent pe un model de business de tip freemium, care le permite utilizatorilor să folosească aplicaţia gratuit pentru anumite acţiuni, însă pentru funcţionalităţi mai avansate trebuie să plătească o subscripţie lunară sau anuală. „Am lansat subscripţia la jumătatea acestui an, am vrut să experimentăm şi să aflăm care este cea mai bună metodă de monetizare. Abonamentul este de 80 de euro pe an, adică 6,67 euro pe lună pentru subscripţia pro“, a spus Bogdan Iordache. El a adăugat că prin subscripţie, utilizatorii au funcţionalităţi premium – comunicare, program de mentorat şi liste cu bune practici strânse la nivel internaţional. „În pachet este inclusă şi sincronizarea prin cloud, astfel că un apicultor poate înregistra activităţile la stupină şi le poate sincroniza în cloud.“

    Pentru anul viitor, cofondatorii Apiary Book au ca ţintă să ajungă la venituri de 200.000 euro şi la peste 50.000 de utilizatori ai aplicaţiei.

    „Deşi suntem deja cea mai populară aplicaţie pentru apicultorii din întreaga lume vrem să accelerem acest proces şi vrem să ajungem la cât mai mulţi apicultori – direct prin intensificarea eforturilor noastre de vânzări şi marketing, dar vrem să ajungem la ei şi prin intermediul asociaţiilor apicole sau prin alte organizaţii“, a punctat Bogdan Iordache.

    Start-up-ul vizează o piaţă de aproximativ 6-7 milioane de apicultori în întreaga lume, care au peste 92 de milioane de stupi.

    „Acestea sunt date din 2018. Referindu-ne strict la Europa, sunt aprox. 600.000 de apicultori. Considerăm că am reuşit organic să ajungem doar la 5% dintre aceştia deci mai avem foarte multă muncă.“

    Start-up-ul are în plan ca anul viitor să ajungă la o evaluare de 4-5 milioane de euro şi să obţină o nouă investiţie, de circa 700.000 – 800.000 euro. „La sfârşitul următorului an dorim să deschidem o nouă rundă de investiţii. Conform estimărilor financiare pe care le-am făcut pentru anul viitor, evaluarea companiei va fi de aproximativ 4-5 mi­lioane şi vrem să obţinem o sumă considerabilă care să ne permită să abordăm şi alte pieţe precum Brazilia, China, India – deocamdată nu ştim foarte multe lucruri despre aceste pieţe, dar sunt pieţe cu un potenţial foarte mare“, a precizat Bogdan Iordache.

     

    Apiary Book

    Proiect: Apiary Book

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru management apicol

    Investiţie iniţială: 150.000 euro

    Finanţări totale atrase: peste 200.000 euro

    Evaluare actuală proiect:

    Ţintă venituri 2020: 500.000 euro

    Necesar de finanţare 2021: 700.000 – 800.000 euro

    Ţintă evaluare proiect 2021: 4-5 milioane euro

    Invitaţi: Bogdan Iordache şi Ionuţ Ţăranu, cofondatori Apiary Book

     



     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

    Proiect: Cassa

    Ce face? Soft de contabilitate cu elemente de inteligenţă artificială şi machine learning care rezolvă şi problema comunicării „dezorganizate“ cu antreprenorii

    Necesar de finanţare: 400.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 500.000 euro

    Invitat: Daniel Teodoroiu, CTO Cassa

     

    Proiect: Meanyng.ai

    Ce face? Platformă AI pentru înţelegerea rapidă a textelor şi datelor

    Ţintă de cifră de afaceri pentru primul an de funcţionare: 100.000 euro

    Invitat: Alexandru Dincovici, cofondator Meanyng.ai

     

    OGOR

    Proiect: OGOR

    Ce face? Aplicaţie de monitorizare a terenurilor agricole ce foloseşte imagini satelitare

    Ţintă venituri 2021: 100.000 euro

    Invitaţi: Dafina Jeacă şi Cornel Niţu, cofondatori OGOR

     

    Salya

    Proiect: Salya

    Ce face? Platformă ce le permite brandurilor să afişeze clipuri video de promovare personalizate pentru fiecare utilizator de internet în parte

    Ţintă venituri 2022: 1 milion dolari

    Invitat: Adrian Grăjdeanu, cofondator Salya

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Zbor de milioane

    În momentul de faţă procesăm aproape 20% din traficul mondial de pasageri. Obiectivul nostru pe termen scurt este să avem o prezenţă în 50% din aeroporturile din orice zonă geografică, iar pe termen lung, pentru că ştim foarte multe despre aviaţie, înţelegem foarte multe din problemele aviaţiei, probabil că va trebui să dezvoltăm o nouă aripă a firmei şi anume una de consultanţă pentru că clienţii noştri cer deja lucrul acesta şi nu suntem capabili să îl oferim“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Ligiu Uiorean, fondator şi director AirportLabs.

    Povestea AirportLabs începe în urmă cu şase ani, când Ligiu Uiorean, absolvent de Politehnică în Cluj-Napoca, s-a întors în ţară după aproape zece ani petrecuţi în străinătate, unde a acumulat experienţă în domeniul aviaţiei. Ultimul rol avut înainte de a se întoarce acasă pentru a pune bazele AirportLabs a fost în cadrul Abu Dhabi Airports, care operează cinci aeroporturi din Emiratele Arabe Unite. „Am lucrat pentru guvernul Emiratelor Arabe Unite timp de 6 ani şi jumătate, unde am creat designuri pentru aeroporturi, am îmbunătăţit aeroporturi existente şi am operat cinci aeroporturi, cu susţinerea echipei, bineînţeles. Ultimul meu proiect a fost un terminal mare de 720.000 mp pentru care am executat un design bun care se baza pe nişte produse pe care speram să le găsim pe piaţă. Fiind o organizaţie guvernamentală am organizat o licitaţie pentru acele produse, iar răspunsul din piaţă a fost foarte slab – pur şi simplu nu se găsea ceea ce ne doream noi şi atunci am hotărât că ar fi bine să umplu eu acest gol”, a relatat el cum i-a venit ideea demarării proiectului AirportLabs. De la idee până la punerea în practică a acesteia au trecut trei ani, timp în care Ligiu Uiorean a făcut toată partea de planificare a proiectului.  

    „Am început cu primii clienţi în Marea Britanie unde am rezolvat probleme relativ minore pentru ei, iar apoi am fost lăsaţi ca firmă să abordăm probleme mai mari şi mai serioase. Astfel, de la nişte sisteme simpatice, sistemele noastre au devenit sisteme critice. Încetul cu încetul ne-am construit încrederea pe piaţă, o bază de clienţi care ne recomandă şi nu am avut nicio situaţie în care să ne dezmăgim clienţii în aceşti şase ani.”

    Proiectul AirportLabs a pornit cu scopul de a face industria aviaţiei mai eficientă, acoperind tot spectrul problemelor legate de eficienţă – de la aeroporturi şi linii aeriene la operatorii de la sol (firmele care se ocupă cu mâncare, bagaje, combustibil).

    „De la început am pornit cu ideea de a face lucrurile mai eficiente. Ne-am gândit cum putem face acest lucru şi am observat că prima problemă a fost cea a comunicării în timp real, astfel că prima noastră generaţie de produse a fost axată pe această direcţie”, a menţionat antreprenorul. Practic, AirporLabs a dezvoltat prima dată o platformă de comunicare în timp real pentru personalul din aeroport care este folosită de oricine este implicat în procesele aeroportuare – de la securitate până la oamenii de la liniile aeriene, soluţia fiind implementată în mod direct în 35 de aeroporturi şi în 140 indirect.

    „Apoi am dezvoltat comunicarea cu pasagerii, am dezvoltat o soluţie de afişaj, care comunică date în timp real, alerte dar afişează şi reclame, care a fost adoptată în 11 aeroporturi. Între timp am dezvoltat şi o soluţie de comunicare M2M. În aeroporturi sunt foarte multe sisteme care în general folosesc fiecare în parte limbajul lor, formatul lor; noi am dezvoltat o platformă care preia aceste date, le transferă către sistemele noastre sau către alte sisteme în timp real, şi le translatează în ceva ce poate fi folosit. Aceasta a fost prima generaţie a soluţiei noastre”, a detaliat el.

    După prima soluţie dezvoltată, echipa AirportLabs s-a concentrat pe eficientizarea fluxurilor de pasageri şi a realizat o alta care permite măsurarea cozilor, direcţionarea pasagerilor către cozile cele mai scurte, mai rapide, predicţia de cozi ş.a.m.d. „Pe partea de avioane am dezvoltat o platformă completă de management a ce se întâmplă în jurul unui avion din momentul în care a aterizat până când este pus din nou în aer. Aceasta a fost a doua generaţie a soluţiei.”

    Astăzi, AirportLabs dezvoltă o soluţie de management complet al tuturor proceselor aeroportuare, care a ajuns să fie folosită în unele dintre cele mai mari aeroporturi din lume.

    „Prin a treia generaţie de produse, adresăm managementul complet al tuturor proceselor aeroportuare, alocarea dinamică de resurse în timp real în funcţie de cum evoluează programul de zbor. Aici se vede ce se întâmpă într-un aeroport, ce se întâmplă cu procesele, cum se influenţează procesele unul pe altul, dar se vede şi creşterea de eficienţă care este adusă de platformele noastre.”

    Tot ceea ce produc este furnizat ca software as a service ceea ce înseamnă că nu doar dezvoltă aceste produse, dar le şi operează pentru clienţii lor. „Sunt sisteme critice, este o largă plajă de responsabilităţi pe care o avem, nu numai software-ul în sine. În timp am devenit specialişti în aviaţie, înţelegem problemele clienţilor noştri câteodată mai bine decât ei. Deci suntem o firmă de tehnologie, dar cu o puternică specializare pe sectorul de aviaţie”, a subliniat Ligiu Uiorean.

    Firma are un business de câteva milioane de euro pe an şi, spune el, nu este interesată să acceseze finanţări. „Nu publicăm cifra de afaceri pentru că ne pune într-o poziţie dificilă de negociere şi am avea atunci şi o atenţie nedorită din partea firmelor mari din industrie. Cifra de afaceri este de ordinul milioanelor de euro. (…) Am investit mulţi bani, nu aş putea spune o cifră exactă, cred că m-am oprit din numărat la 250.000 de euro, după aceea nu a mai contat. Banii au provenit de la mine, au fost economiile mele personale, nu am apelat niciodată la investitori şi aceasta este o abordare care ne oferă flexibilitate în decizii şi independenţă, care ne permite să lucrăm inclusiv cu firme concurente pentru că ei au încredere în noi şi poziţia noastră neutră ne permite să facem lucruri interesante. (…) Nu, nu ne interesează finanţări de la fonduri sau alte entităţi de acest tip, ne bazăm pe o creştere sustenabilă, nu avem un interes să avem o creştere explozivă, deci nu avem nevoie de cash disproporţionat faţă de ceea ce poate produce firma. Toţi banii pe care îi investim anul acesta sunt banii pe care i-am făcut anul trecut şi aşa mai departe, cred că asta înseamnă creştere sustenabilă.“

     

    Invitat: Ligiu Uiorean, fondator şi director AirportLabs

    Proiect: AirportLabs

    Ce face? Soluţie de management complet al tuturor proceselor aeroportuare care acum este folosită în unele dintre cele mai mari aeroporturi din lume

     



     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

     

    Proiect: Themesberg şi Creative Tim

    Ce fac? Două companii locale care dezvoltă „componente“ pentru site-uri şi aplicaţii mobile şi-au unit forţele pentru a ataca piaţa internaţională

    InvitaŢI: Zoltán Szogyényi şi Alexandru Păduraru, Themesberg şi Creative Tim

     

     

    Proiect: lizit.ro

    Ce face? Platformă online pentru închiriere de gadgeturi

    Ţintă de cifră de afaceri pentru primul an de funcţionare: 100.000 euro

    Valoare stoc actual de gadget-uri: 75.000 euro

    InvitaT: Paul Neagoe, fondator lizit.ro

     

     

    Proiect: Yummdiet.com

    Ce face? Platformă de diete şi wellbeing care îi ajută pe utilizatori să slăbească

    Finanţare atrasă: 200.000 euro

    Invitat: Cori Grămescu, fondator Yummdiet.com

     

     

    Proiect: ServiFy

    Ce face? Aplicaţie SaaS pentru managementul activităţii service-urilor auto

    Invitat: Dragoş Stan, fondator şi CEO ServiFy

     

     

    Proiect: SMSO

    Ce face? Platformă de comunicare prin SMS

    Necesar de finanţare: 2-5 milioane euro

    Cifră de afaceri 2019: 1,7 mil. euro

    Ţintă venituri 2025: 5 milioane euro

    Invitat: Cătălin Sporiş, cofondator SMSO

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine este omul care a construit de la zero unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri din lume

    Lei Jun s-a născut pe 16 decembrie 1969 în Xiantao, Hubei (China). În 1987, a absolvit Mianyang Middle School şi s-a înscris la Universitatea din Wuhan, pe care a finalizat-o în numai doi ani, cu o diplomă de licenţă în informatică. În al doilea an de studii a pornit prima companie.

    În 1992, el s-a angajat în cadrul companiei de software Kingsoft ca inginer, fiind ales, după 6 ani, în funcţia de CEO, din care avea să se retragă abia la sfârşitul anului 2007, din motive medicale. În 2000, a pus bazele librăriei online Joyo.com, pe care a vândut-o patru ani mai târziu companiei Amazon pentru 75 de milioane de dolari. După ce a părăsit poziţia de executiv al Kingsoft, Jun a devenit un important angel investor în piaţa chinezească, investind în peste 20 de companii de tehnologie.

    2010 a fost una dintre cele mai importante borne ale carierei sale: a pus bazele companiei de tehnologie Xiaomi, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri, aplicaţii mobile şi alte electronice din lume, alături de alţi şase cofondatori: Li Wanqiang, Wang Chuan, Zhou Guangping, Hong Feng, Wong Jiangji şi Liu De. În 2011 s-a reîntors la Kingsoft în funcţia de preşedinte, păstrând totodată funcţia de CEO al propriei companii.

    De-a lungul anilor, Jun a obţinut o serie de premii pentru activitatea antreprenorială şi de business: în 1998, a fost numit profesor onorific al Universităţii din Wuhan, în 2003 a primit aceeaşi distincţie din partea Institutului de Tehnologie Zhengzhou, în 2012 a fost inclus de Televiziunea Centrală Chineză în top 10 lideri ai anului, un an mai târziu a fost numit de Fortune unul dintre cei mai puternici oameni de business din Asia, iar în 2014 a primit titlul de omul de afaceri al anului, din partea publicaţiei internaţionale Forbes.

    Lei Jun este căsătorit cu Zhang Tong şi are doi copii. El este clasat pe locul 25 în topul celor mai bogaţi oameni din China, realizat de Forbes, cu o avere de 19,6 miliarde de dolari.

    În urmă cu doi ani, Xiaomi s-a listat la bursa din Hong Kong, iar anul trecut a înregistrat venituri de aproape 26 de miliarde de euro. În prezent, compania are o capitalizare de piaţă de 31,5 miliarde de dolari şi o echipă de 18.170 de angajaţi, fiind cotată pe poziţia a patra în Top 10 branduri de telefoane mobile din lume. 

  • Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de tehnologie din România

    Mergem şi în zona de consumer în curând. În prezent dezvoltăm o nouă tehnologie care o să se adreseze şi utilizatorilor finali – vor putea avea pe calculator sau pe telefon tehnologia noastră, astfel încât ca şi aceştia să fie protejaţi – atacatorii să nu poată folosi dispozitivul lor sau e-mailul ş.a.m.d.”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing al start-up-ului TypingDNA din Oradea care până acum a obţinut finanţări în valoare totală de 8,8 milioane de dolari.

    Practic, start-up-ul se află acum în plin proces de dezvoltare a următoarei versiuni pentru tehnologia de autentificare biometrică prin recunoaşterea modului în care o persoană tastează la calculator sau pe mobil, pe care au lansat-o iniţial oficial în urmă cu patru ani. Schimbarea va fi majoră în condiţiile în care în prezent soluţia TypingDNA se adresează cu precădere mediului enterprise, implementarea realizându-se cu ajutorul dezvoltatorilor software, însă odată cu noua versiune, soluţia va fi practic o aplicaţie ce se va putea instala uşor de utilizatori atât în segmentul B2B, cât şi B2C.

    „Vom creşte foarte mult numărul de clienţi odată ce vom lansa noul produs care se va adresa şi clienţilor din zona B2C, nu doar B2B. Astăzi soluţia este orientată foarte mult către dezvoltarii software care trebuie să facă o anumită integrare, însă soluţia nouă va fi o aplicaţie mult mai uşor de instalat şi folosit decât prin API. Integrarea nu va mai fi o problemă, se va face instant prin instalarea unei aplicaţii şi atunci adopţia va fi mult mai mare”, a subliniat el.

    În prezent, TypingDNA are câteva zeci de clienţi pe segmentul B2B în special din industrii precum cea a educaţiei – companii care oferă soluţii pentru susţinerea examenelor online şi cea financiară – bănci din America şi Europa.

    Povestea TypingDNA a început încă din 2014 atunci când Raul Popa, cofondator şi CEO, fiind pasionat de grafologie, a avut ideea de a analiza scrisul digital şi nu cel de mână, în condiţiile în care modul de comunicare din ultimii ani s-a schimbat foarte mult şi a început să se bazeze foarte mult pe comunicarea prin mesaje tip text fie că este vorba de e-mail-uri, SMS-uri sau aplicaţii de mesagerie. După primele luni de cercetare, start-up-ul a avut o primă versiune a algoritmului care putea face diferite predicţii pe baza modului de tastare a persoanei, însă apoi start-up-ul s-a orientat rapid către zona de autentificare biometrică, soluţia fiind lansată oficial pe piaţă in 2016.

    Soluţia inovatoare dezvoltată de TypingDNA a atras foarte repede atenţia investitorilor, prima finanţare, în valoare de 200.000 dolari, fiind obţinută pe plan local în 2016 de la Gecad Ventures şi investitori de tip business angels. Au urmat apoi alte patru finanţări – două în 2018 şi câte una anul trecut şi anul acesta, valoarea totală ajungând la 8,8 milioane de dolari.

    „Ultima finanţare am primit-o anul acesta în ianuarie – 7 milioane dolari de la Gradient Ventures. Acesta este un fond de investiţii Google care investeşte în start-up-uri care folosesc la bază tehnologie de inteligenţă artificială, iar algoritmul nostru fără AI ar avea acurateţe mult mai mică şi ar fi inutilizabil”, a punctat el.

    În prezent, TypingDNA oferă o serie de produse, inclusiv un instrument PC care autentifică în mod continuu utilizatorii pe baza modelelor de dactilografiere. El alertează administratorii sau blochează automat sistemul atunci când detectează apăsări de cheie anormale şi, în mod opţional, deconectează conturi, surprinde capturi de ecran, face instantanee de la webcam şi trimite alerte (prin e-mail sau SMS) dacă detectează un comportament anomal. O extensie Chrome complementară furnizează coduri de verificare în două etape pentru servicii terţe, cum ar fi Amazon şi Facebook în browser, iar API-ul şi SDK-ul TypingDNA oferă un mijloc de securizare a autentificărilor şi de aplicare a parolelor de resetare pe mobil, precum şi aplicaţii web.

    În următoarea perioadă, fondatorii TypingDNA vor să se concentreze cu precădere pe partea de utilizare şi adopţie a soluţiilor lor.

    „Tehnologia noastră este foarte puţin cunoscută în acest moment. Experţii în securitate cibernetică au mai auzit de ea, dar tehnologia este încă la început din punctul de vedere al popularităţii. Sunt tot felul de proiecte în care s-ar putea implementa această tehnologie, dar când este vorba de o tehnologie nouă ai reţineri în ceea ce priveşte implementarea ei. Noi vrem ca aceste reţineri să fie cât mai puţine pentru oameni şi efectiv ne concentrăm pe a oferi tehnologia într-o formă cât mai accesibilă – spre exemplu dacă sunt reţineri legate de buget, noi vrem ca acest lucru să nu fie o problemă şi oferim şi versiuni gratis ale soluţiei”, a explicat cofondatorul şi directorul de marketing al TypingDNA. El a adăugat modelul start-up-ului, fiind bazat pe finanţări de la investitori, îi permite să ofere o versiune gratuită a soluţiei pe o perioadă destul de lungă de timp.

    „Practic noi ne axăm acum foarte mult pe adopţia tehnologiei, deoarece cu cât folosesc mai mulţi soluţia, chiar dacă la început nu plătesc, sunt şanse foarte mari ca apoi să se convertească. Avem clienţi din 2017 care nici astăzi nu au renunţat la noi pentru că odată ce ai implementat tehnologia asta, eşti implicat într-un flow de produs foarte complex din cadrul companiilor.”

     

    Proiect: TypingDNA

    Ce face? Dezvoltă tehnologii de autentificare biometrică pe baza modului de tastare

    Finanţare totală atrasă: 8,8 milioane dolari

    Invitat: Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing TypingDNA

     

    START-UP TECH

     

    Casta.ro

    Proiect: Casta.ro

    Ce face? Platformă online de imobiliare cu serviciu de cumpărare instantă de apartamente

    Finanţare atrasă: 500.000 euro

    Invitaţi: Horea Crăciun, CEO Casta.ro

     

     

    Proiect: Cartloop

    Ce face? Platformă de marketing conversaţional dedicată magazinelor online

    Finanţare atrasă: 300.000 euro

    Invitat: Andrei Negrău, CEO şi cofondator Cartloop

     

    Proiect: EmailTree AI

    Ce face? Dezvoltă o soluţie care automatizează răspunsul la e-mailurile clienţilor cu ajutorul inteligenţei artificiale

    Finanţări totale atrase: 800.000 euro

    Necesar de finanţare: 4-5 milioane euro.

    Invitat: Casius Morea, fondator & CEO, EmailTree AI

     


    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.


     

  • Când viaţa bate filmul. Cum au ajuns doi tineri de la vânzarea de jocuri piratate, la crearea unui joc fenomen care a fost făcut film de gigantul Netflix

    CD Projekt – al cărei sediu oferă avantaje demne de Silicon Valley, cum ar fi o sală de sport, un studio de film şi birouri în plan deschis – a transformat dragostea polonezilor pentru jocurile video într-un brand global.

    Povestea CD Projekt sună la fel ca a multor branduri vestice de succes: doi tineri pasionaţi de soft au început, la 20 de ani, o afacere într-un apartament. În 1994, Marcin Iwinski şi Michal Kicinski au început să vândă CD-uri cu jocuri ale companiilor vestice fără licenţă în piaţa din Varşovia. Aveau doar 2.000 de dolari şi un computer. Treptat, au trecut spre vânzarea jocurilor cu licenţă şi, în cele din urmă, s-au orientat către dezvoltare de jocuri. CD Projekt a devenit astfel prima companie care lucra direct cu companiile vestice pentru a localiza jocurile din Polonia.

    Sectorul industriei gamingului valorează aproape 500 de milioane de euro în Polonia, ţara fiind al patrulea cel mai mare exportator de jocuri video, potrivit unui raport al Agenţiei Poloneze pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Cea mai mare economie est-europeană are 440 de studiouri de jocuri video, iar la sfârşitul anului trecut a avut 9.710 de angajaţi în domeniul dezvoltării de jocuri, dintre care 10% lucrează pentru CD Projekt Red.

    Piaţa de profil a crescut cu 32% doar între 2018 şi 2019, o bună parte din ea fiind reprezentată de CD Projekt Red, creatoarea seriei de jocuri de succes The Witcher, lansată în 2007.

    The Witcher 3 s-a vândut în şase milioane de copii în 2019, iar seria stă la baza unui serial de televiziune cu acelaşi nume care a umplut rapid golul lăsat de The Games of Thrones. Dezvoltatorii polonezi de jocuri se bazează mai ales pe exportarea produselor lor, 96% din veniturile totale fiind generate pe pieţe externe.

    Compania CD Projekt s-a listat la bursa din Varşovia în primăvara acestui an şi a fost detronată recent de platforma de comerţ electronic Allegro, care a a avut parte de un debut fabulos pe bursa de la Varşovia.

    „Am lucrat intens la a aduce CD Projekt în atenţia investitorilor străini. Ne întâlnim cu fonduri de investiţii din întreaga lume, concentrându-ne pe pieţele occidentale, în special pe Statele Unite.“ ,
    a declarat Adam Kicinski pentru Reuters, preşedintele companiei şi unul dintre fondatorii săi

    Marcin Iwinski

  • Dublu pe România. Ce planuri are Lenovo pentru piaţa locală

    La câţiva ani după ce Lenovo a cumpărat Motorola de la Google, compania se repoziţionează şi atacă piaţa locală cu o serie de flagship-uri Motorola şi cu o strategie prin care vrea să îşi dubleze businessul realizat în România.

    Lenovo România declara pentru ZF la începutul verii 2020 că vrea să vândă 100.000 de smartphone-uri Motorola în România în acest an, într-un plan ce se contura ambiţios în anul pandemiei.

    Într-un interviu cu Business Magazin, managerii regionali ai Lenovo Mobile Business Group au detaliat strategia prin care vor să readucă Motorola printre principalele smartphone-uri pe care le folosesc românii. Lenovo a cumpărat brandul Motorola de la Google în ianuarie 2014, iar divizia Mobile Business Group din cadrul Lenovo a intrat în piaţa locală prin brandul Motorola încă din 2016. Acum, managerii regionali ai Motorola vor să ţintească un nou tip de client.

     „În ultimii ani clientul Motorola era mai degrabă un bărbat, uşor mai în vârstă, dar schimbăm paradigma prin remodelarea preţurilor şi a modului în care interacţionăm cu consumatorii. Schimbăm identitatea vizuală ca să aducem o abordare neutră din punctul de vedere al genului căruia ne adresăm şi vrem să atragem clienţi mai tineri”, a explicat Francois LaFlamme, vicepreşedinte, chief marketing officer, Europe general manager Motorola Mobility în cadrul Lenovo Mobile Business Group.

    După consolidarea portofoliului de smartphone-uri prin lansarea unor flagship-uri precum razr şi edge+ în acest an, Motorola are ca plan să obţină o creştere de 100% în România, unde are o cotă de piaţă de 6%. Pentru a contura această poveste în continuare, planul Motorola pentru 2020 include un parteneriat cu operatorul Orange, dincolo de reţeaua de magazine Altex – un canal pe care vinde deja. „Una dintre priorităţile noastre este să fim în retail şi să fie uşor de ajuns la noi. Ne bazăm pe un parteneriat pe care îl formăm cu Orange. Vrem să creştem businessul cu 100%”, a declarat Vladislav Ivanov, general manager, Europa de sud-est, Motorola Mobility, în cadrul Lenovo Mobile Business Group.

    În ceea ce priveşte canalele de vânzare, Lenovo nu are în plan să deschidă un magazin fizic pentru Motorola până la finalul anului 2020, însă se bazează mai mult pe canalul online. „Nu avem planuri pentru a deschide un magazin până la finalul anului, dar am dezvoltat platforma noastră online care ne va ajuta să oferim o experienţă integrată utilizatorului. Acest lucru este cu atât mai important în situaţia actuală”, a spus Vladislav Ivanov.

    FRANCOIS LAFLAMME, VICEPREEDINTE, CHIEF MARKETING OFFICER, EUROPE GENERAL MANAGER MOTOROLA MOBILITY, |N CADRUL LENOVO MOBILE BUSINESS GROUP: „ÎNTREAGA PIAŢĂ, INCLUSIV NOI, A ÎNREGISTRAT O SCĂDERE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, DAR NU ATÂT DE MARE PE CÂT NE AŞTEPTAM. ACUM SUNTEM PESTE VÂNZĂRILE DE DINAINTEA CRIZEI.

    În ciuda pandemiei, reprezentanţii Motorola consideră că există o parte dintre potenţialii clienţi care au economisit şi care vor face cumpărături din zona de tehnologie în a doua parte a anului.

    Mai mult, compania îşi bazează pariul pe brandul Motorola şi pe situaţia actuală, întrucât într-o astfel de criză cotele de piaţă de schimbă, iar un raport calitate-preţ şi o promovare potrivită îţi pot aduce o creştere mai mare în cota de piaţă, în comparaţie cu un an obişnuit.

    „Am simţit şi noi o scădere la începutul pandemiei, dar ne-am revenit, iar dacă ne uităm la portofoliul nostru de produse putem înţelege de ce ne-am revenit. Consumatorii sunt mai atenţi la cheltuielile lor şi la costurile cumpărăturilor”, au transmis reprezentanţii Motorola.

    Lenovo, care produce telefoanele Motorola în China, Brazilia şi Argentina, de la caz la caz, a explicat pentru Business Magazin că primele şase luni ale anului au fost bune, iar vânzările au revenit rapid după scăderile de la început. „În ceea ce priveşte Europa am fost surprinşi de evoluţia businessului în situaţia dată. Întreaga piaţă, inclusiv noi, a înregistrat o scădere la începutul crizei, dar nu atât de mare pe cât ne aşteptam, în cazul nostru. Acum suntem peste vânzările de dinaintea crizei, iar asta ne face să fim optimişti referitor la creştere. Sperăm să păstrăm ritmul pentru întreg anul 2020”, a declarat Francois LaFlamme. Unul dintre modelele lansate de companie în 2020 este moto g 5G plus prin care compania vizează „democratizarea” tehnologiei 5G – ceea ce înseamnă că smartphone-urile 5G trebuie să fie accesibile pentru ca tehnologia să poate ajunge la întreaga populaţie în următorii ani.

    „Vrem să democratizăm preţurile şi să ne asigurăm că toată lumea are acces la 5G. Ne aşteptăm să avem cea mai mare cotă din piaţa smartphone-urilor cu capabilităţi 5G”, a spus Vladislav Ivanov.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Motorola au explicat că piaţa din România nu este încă pregătită în totalitate pentru tehnologia 5G, dar asta nu îi opreşte pe ei, ca şi pe alţi actori din piaţă, precum Huawei sau Xiaomi, să lanseze astfel de modele pe piaţa locală. „Mesajul pe care îl primim de la operatorii telecom este că România nu este pregătită încă pentru tehnologia 5G, însă suntem nerăbdători să devenim brandul care va putea livra atunci când reţelele sunt finalizate”, a adăugat Ivanov. Motorola încearcă să îşi facă o nouă intrare în forţă pe piaţa locală şi lansează telefoane în toate gamele de preţ. Principalele ţinte ale companiei pentru viitorul pe termen scurt şi mediu ţin de creşterea prezenţei la raft şi listarea telefoanelor în oferta operatorilor telecom, creşterea prezenţei în mediul B2B şi poziţionarea Moto ca producător de flagship-uri – o ambiţie începută în 2020 prin lansarea modelelor razr şi edge+.

    VLADISLAV IVANOV, GENERAL MANAGER, EUROPA DE SUD-EST, MOTOROLA MOBILITY, |N CADRUL LENOVO MOBILE BUSINESS GROUP: „NU AVEM PLANURI PENTRU A DESCHIDE UN MAGAZIN PÂNĂ LA
    FINALUL ANULUI, DAR AM DEZVOLTAT PLATFORMA NOASTRĂ ONLINE.”