BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Compania românului din Caransebeş care a creat în Germania cel de-al treilea ecran inteligent după TV şi telefon obţine noi finanţări de zeci de milioane de euro

    Cel de-al treilea ecran inteligent pare că e mai aproape de casele europenilor: lansată anul acesta în Germania, oglinda smart de fitness al cărei director de tehnologie este un român a primit recent o nouă finanţare.

    Călin Popescu, CTO-ul companiei de tehnologie Vaha, înfiinţată în Germania de Valerie Bures, spune că start-up-ul lor a primit o nouă finanţare; valoarea acesteia este confidenţială, dar potrivit estimărilor din piaţă, citate de presa internaţională, ar depăşi 20 de milioane de euro.

    Noua rundă de finanţare (seria B) a fost condusă de compania londoneză de investiţii Unbound, dar printre investitori s-au numărat şi Porsche Investors, cât şi investitori existenţi – HV Capital, Global Founders Capital.

    Oglinda de fitness Vaha funcţionează ca un televizor inteligent – utilizatorii pot să facă exerciţii fizice în faţa oglinzii, dar dispozitivul poate fi folosit şi pentru conferinţe prin Zoom, potrivit declaraţiilor din presa internaţională ale fondatoarei companiei.

    Vânzările directe ale produsului au început în luna martie a acestui an, chiar la debutul primului val de coronavirus în Europa.

    „Noi vrem ca oglinda Vaha să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN.

    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, fiind cel responsabil de transformarea unei ideii în produsul vandabil – Oglinda Vaha. Românul a gândit produsul firmei germane care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerie Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.

    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.

    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 40 de milioane de euro (inclusiv prin cea recentă),  iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi  cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.

    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă
    16 milioane de euro.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el, chiar înainte de obţinerea finanţării recente.

    Obiectivul pe termen lung? „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirror.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.

    Vaha nu este singurul start-up de acest tip – Mirror, un start-up american care vinde oglinzi de fitness, a vândut 10.000 de astfel de dispozitive brandului de yoga Lululemon. Bures este optimistă şi crede că va ajunge la un nivel similar, potrivit declaraţiilor antreprenoarei din presa internaţională.

    Ea mai spune că Vaha vrea să se diferenţieze de Mirror prin componentele tehnice – se bazează mai mult pe feedback-ul individual al utilizatorilor şi pe analiza mişcărilor lor. O oglindă Vaha costă 2.200 de dolari şi oferă şi posibilitatea unui abonament lunar pentru cursuri de sport care se ridică la 40 de dolari.

  • Planuri adaptate contextului economic

    Chiar dacă Bogdan Iorgulescu, fondatorul businessului Hipoo, platformă online prin care comercializează accesorii pentru telefoane mobile şi periferice pentru calculatoare, avea în plan extinderea în mediul offline, noul context economic, criza sanitară şi măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus l-au făcut pe antreprenorul român să îşi modifice planurile, acesta vizând acum extinderea în mediul online. Nu se limitează însă la graniţele ţării.

     

    Businessul Hipoo, dezvoltat în 2017, este prezent în România, dar şi peste graniţele ţării, în Bulgaria şi Ungaria, prin platforma eMag Marketplace, iar cele două pieţe externe generează în prezent circa 10% din veniturile înregistrate de companie, spune Bogdan Iorgulescu, fondatorul Hipoo, cu afaceri de peste 300.000 de euro în 2019. „Anul trecut ne-am listat în cele două ţări – Bulgaria şi Ungaria – , astfel, nu am înregistrat încă vânzări spectaculoase, dar anul acesta ne-am concentrat pe aceste platforme şi vânzările au crescut. Peste 10% din cifra de afaceri pe care o vom înregistra anul acesta o să vină din cele două pieţe externe”, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Bogdan Iorgulescu.

    Dacă planurile antreprenorului român vizau până anul acesta, când pandemia a invadat Europa, tot globul, în prezent, după mai bine de 10 luni de convieţuire cu noul coronavirus, Bogdan Iorgulescu şi-a adaptat planurile la noul context şi astfel, vizează extinderea businessului Hipoo pe alte trei pieţe internaţionale – Franţa, Germania şi Italia, prin intermediul International Marketplace Network. Platforma a fost lansată în urma unei alianţe între eMag şi alţi trei jucători de e-commerce din Europa: Cdiscount, din Franţa, Real din Germania şi ePrice din Italia. „Ne-am gândit şi să deschidem un magazin fizic, dar pandemia ne-a schimbat planurile. Acum ne dorim să intrăm pe pieţele din Franţa, Germania şi Italia. Avem aşteptări destul de mari, pentru că feedbackul din partea clienţilor din afară a fost bun.” Planurile de dezvoltare ale antreprenorului vizează şi listarea produselor pe raftul unui magazin mare de bricolaj, activ pe piaţa locală. „Suntem în discuţii cu un magazin mare de bricolaj, pentru a intra cu produsele noastre la raft. Avem un feedback bun din partea lor şi sperăm să începem colaborarea curând”, a adăugat Bogdan Iorgulescu.

    Compania Hipoo şi-a început activitatea în 2017, atât pe site-ul propriu, cât şi pe platforma eMag Marketplace, care în prezent generează circa 70% din venituri. „Platforma Marketplace ne-a oferit un rulaj bun, cu o investiţie destul de mică, factor important la început de drum.” Bogdan Iorgulescu a explicat că, iniţial, când a pornit businessul Hipoo, acesta trebuia să fie importator pentru diferite branduri, însă, ulterior, antreprenorul a decis să dezvolte un brand propriu – Doctor Shield -, sub care să producă mai multe articole dedicate pieţei de gaming. „Am dezvoltat brandul Doctor Shield, sub care producem scaune de gaming, care sunt cele mai comandate produse în Ungaria şi Bulgaria. Scaunele de gaming sunt produse în mai multe fabrici din Asia. Acest segment a fost dezvoltat anul acesta”. Preţul unui scaun variază între 350 şi 900 de lei. În prezent, Hipoo deţine un depozit în Ploieşti, din care pleacă zilnic aproximativ 50 de comenzi. Valoarea bonului mediu variază în jur de 450 de lei.

     Antreprenorul vizează însă şi extinderea gamei de produse.  „Avem în plan să ne extindem şi către alte categorii de produse. Încă ne aflăm în stadiul de cercetare de piaţă şi suntem în căutare de fabrici partenere. Ne dorim să încercăm să dezvoltăm cât mai multe produse în zona de gaming, sub brandul Doctor Shield, dar şi alte produse.”

    Bogdan Iorgulescu estimează afaceri de 500.000 de euro la finalul anului în curs, în creştere cu peste 65% faţă de anul precedent. „În 2019 am înregistrat o creştere de 25% a cifrei de afaceri, iar anul acesta sperăm să atingem 500.000 de euro. Suntem aproape să atingem această cifră, dar rezultatele finale depind de sezonul sărbătorilor.” Fondatorul Hipoo a adăugat că pandemia de COVID-19 a avut atât un impact pozitiv, cât şi unul negativ.

     „Mai mulţi clienţi au migrat spre mediul online, însă, fabricile cu care lucrăm în afară au fost impactate de pandemie şi a crescut termenul de livrare. Spre exemplu, pentru scaunele noastre de gaming care nu sunt produse într-o singură fabrică – scheletul scaunului este făcut într-o fabrică, mânerele în altă fabrică – fiecare întârziere la una dintre componente rezultă o întârziere mai mare pentru produsul final. Astfel, dacă la începutul anului termenul de livrare era compus din de două luni pentru producţie şi o lună pentru livrare, în prezent, termenul este mult mai mare, deoarece pentru fiecare comandă plasată, produsele sunt gata în luna mai, la care se mai adaugă o lună pentru livrare”, a explicat Bogdan Iorgulescu.

    De asemenea, cea mai mare problemă este în zona de logistică, începând de la livrarea comenzii de la fabrică până la depozitul Hipoo din Ploieşti. „Este un timp mare şi trebuie să anticipăm din timp vânzările şi să blocăm o sumă de bani pentru transport, pentru că aceste comenzi sunt plătite în avans.”

    Totuşi, chiar dacă mediul online reprezintă o oportunitate pentru antreprenori în noul context economic, acest segment de business reprezintă un procent „destul de mic din totalul de vânzări realizate pe întreg business-ul, astfel că antreprenorii ar trebui să fie curioşi şi să încerce să înveţe din cât mai multe surse”, consideră Bogdan Iorgulescu.

    În ziua de Black Friday, Hipoo a înregistrat o creştere a valorii comenzilor de 250% şi o majorare a numărului de comenzi de 30%, a mai spus fondatorul companiei.

  • Povestea a doi tineri care şi-au început afacerile în balcon, unul al apartamentului, altul al garsonierei din Bucureşti. Unde au ajuns acum cei doi

    Glorybox şi Joined by Fire Studios sunt cele două nume în jurul cărora gravitează toată experienţa, priceperea şi creativitatea Andreei Badragan. Este artist ceramist, cu studii în arte, psihologie şi informatică şi cu experienţă în resurse umane, publicitate online şi management de echipă. În Joined by Fire, pune toate acestea la bătaie alături de experienţa de bijutier a partenerului ei, Florin Chiuta, şi împreună dau viaţă micilor piese menite să înnobileze orice purtător.

    Glorybox este al meu, dar el nu mai există separat de Joined by Fire, care este, în egală măsură, al meu şi al lui Florin. El este bijutier cu experienţă în atât de multe domenii încât mi-ar fi greu să le enumăr. Bijuterie a învăţat singur, acasă, într-un atelier improvizat pe balconul de unu pe doi al unei garsoniere. A ajuns astfel să realizeze obiecte de cult timp de şapte ani, iar în paralel a lucrat în diverse ateliere de bijuterie, unde a realizat ceea ce se numeşte fine jewelry”, povesteşte Andreea Badragan.

    Pe cont propriu, ea lucrează de 11 ani. Mai întâi a fost Glorybox, iar în ultimii doi ani şi jumătate a construit în paralel şi Joined by Fire Studios. Până în 2018, lucra pentru Glorybox din propriul apartament, dar după ce l-a cunoscut pe Florin, fiecare şi-a părăsit atelierul lui de pe balcon şi au deschis împreună Joined by Fire.

    „Nu există o investiţie iniţială propriu-zisă. Considerăm investiţia continuă, în funcţie de cerere şi de necesităţi. Am început cu investiţii absolut nesemnificative în materiale, iar cele mai mari s-au făcut în timp şi au început în 2012, când am început să lucrez ceramică. Cele mai importante au fost în aparatura necesară pentru realizarea bijuteriei.”

    Aşa că suma s-a apropiat de 15.000 de euro. Bijuteriile nu sunt însă singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri.

    „Diversitatea produselor pe care le facem ne permite să avem şi preţuri foarte diverse. Vindem mici decoraţiuni sau bijuterii din ceramică la preţuri între 20 şi 80 de lei, obiecte utilitare din ceramică (pahare, căni, boluri) – cu preţuri între 60 şi 150 de lei, bijuterie de argint cu preţuri medii între 170 şi 200 de lei, bijuterie din argint kinetică şi cu design contemporan – între 900 şi 1.200 de lei, dar şi bijuterie din aur cu sau fără diamante ori pietre preţioase, cu preţuri între 2.600 şi 3.500 de lei.”

    Toate prind viaţă – creativ vorbind – în atelierul din Bucureşti al celor doi antreprenori. Vânzările sunt în principal prin canalul online, atât pe site-ul lor, cât şi pe cel al unui colaborator şi chiar printr-un magazin online internaţional pe o platformă dedicată. Cu programare însă, oricine poate trece uşa atelierului pentru a se convinge personal de legământul de foc dintre creativitate şi pragmatism.

    „Avem în prezent o colaborare şi cu un magazin fizic, iar de câteva ori pe an participăm şi la târguri şi evenimente dedicate bijuteriei şi designului”, mai spune Andreea Badragan.

    Previzibil, majoritatea clienţilor sunt, de fapt, cliente. Femei cu vârste între 30 şi 45 de ani, stabile din punct de vedere financiar, cu venituri peste medie, dar nu neapărat. Cu siguranţă, apreciază originalitatea şi îşi doresc obiecte cu poveste, care să le apropie de lumea artistică şi care să le scoată din mulţime.

    Cum însă o afacere are multe aspecte care trebuie gestionate pentru a funcţiona cum trebuie, Andreea Badragan şi Florin Chiuta lucrează – ironic – la foc automat, ceea ce le mai răpeşte din timpul dedicat creaţiei şi execuţiei. Aşa că acum…

    „… visăm la un partener cu care să putem lucra frumos, care să aibă propriul atelier şi cu care să putem lucra mai mult pe proiect, dar care să vină şi la noi în atelier când este necesar.”

    Investiţiile s-au apropiat de 15.000 de euro. Bijuteriile nu sunt însă singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Vehicool – spălătorie auto mobilă (Bucureşti)

    Fondatori: Ionuţ Miftode şi Alex Caplea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

     

    Peyo – decoraţiuni şi cadouri pentru Crăciun

    Fondatoare: Ioana Perşa

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Cifră de afaceri în 2018: 65.000 de lei (13.700 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

     

    Terra Apis – brand de produse pe bază de miere de albine, polen şi propolis (jud. Timiş)

    Fondatori: familia Bădina

    Investiţie: 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 150.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    Kardelia – producţie de perne, pături, pulovere din fir de lână gigant (Braşov)

    Fondatoare: Tatiana Ursu

    Investiţie iniţială: 39.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)

    Prezenţă: online, un showroom în Braşov

     

    Eco Villas – construcţie de clădiri pasive, izolate termic (Bucureşti)

    Fondatori: Gabriel Focşeneanu, Eugen Gogu şi Slavic Vlas

    Prezenţă: Bucureşti, Mogoşoaia

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Vânătorul virtual de creiere

    Poate citi şi 100 de CV-uri fără să se plictisească, nu descalifică un CV după cum arată şi nu se opreşte până nu îşi îndeplineşte misiunea de a găsi cei mai potriviţi noi colegi pentru echipa unei companii. Este un asistent virtual pentru programare şi se numeşte FiveKeep, acesta fiind lansat oficial acum două săptămâni de către compania Vendax din Braşov în urma unei investiţii totale de circa 250.000 de euro.

    FiveKeep este un recrutor, un asistent de recrutare care face primele etape ale procesului de angajare, adică ia toate CV-urile pe care le ai în inbox, pe e-mail sau prin alte canale, pentru un loc de muncă vacant. FiveKeep le analizează, le sortează şi le pune pe categorii astfel încât să scoată în faţă doar acei candidaţi care se potrivesc cu acel loc de muncă”, a explicat Mihai Rizan, CEO-ul Vendax şi fondatorul FiveKeep, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că, de cele mai multe ori, la anunţurile de recrutare aplică mulţi oameni care nu au nicio legătură cu meseria în sine şi atunci fiecare recrutor consumă foarte multe ore dând la o parte aceste CV-uri.

    „Aceasta este una dintre etapele pe care le facem noi, iar în a doua etapă, pentru a scurta timpul de recrutare şi a ajuta în decizie noi prin platforma determinăm care este profilul motivaţional-funcţional al fiecărui candidat pentru că în platformă sunt o serie de teste pe care candidaţii trebuie să le parcurgă.“

    Practic, companiile setează întâi în platformă descrierea jobului şi criteriile urmărite pentru candidaţi, iar apoi FiveKeep selectează doar CV-urile relevante. Apoi, platforma trimite e-mail la adresele de e-mail selectate în care candidaţii găsesc un link către FiveKeep unde îşi pot înregistra profilul şi pot face testul în urmă căruia se generează profilul lor şi compatibilitatea cu locul de muncă vacant. Apoi companiile pot selecta candidaţii cu cel mai mare procent de compatibilitate pentru a trece la următoarea etapă a procesului de recrutare: interviul.

    Modelul de business al FiveKeep se bazează pe plata unor credite pe care companiile le folosesc atunci când aleg să intervieveze un candidat selectat prin intermediul platformei FiveKeep. Costul unui credit este de 20 de euro în prezent, iar valabilitatea este nelimitată pentru moment.

    „Fiecare companie are un anumit număr de credite în funcţie de fluctuaţia de personal sau de numărul de angajări pe care îl fac. Aceste credite se consumă doar în momentul în care angajatorul accesează profilul candidatului. Fiecare companie cred că va chema circa 2-3 candidaţi, deci costurile ar fi de 40-60 euro per post vacant“, a precizat fondatorul FiveKeep. El a pus bazele proiectului FiveKeep în urmă cu circa cinci ani, însă ideea i-a venit cu mult timp înainte, compania sa Vendax fiind specializată în furnizarea de servicii de recrutare.

    „În 2010 ne-am gândit pentru prima dată la ceva de genul acesta, practic noi începusem să facem recurtare pe plan local, recrutare clasică, vroiam să devenim companii furnizoare de servicii de recrutare pentru Braşov şi în procesele de recrutare am găsit tot felul de aspecte care puteau fi îmbunătăţite. Am început să le îmbunătăţim noi în interior ca şi procese şi proceduri de lucru, după care ne-am dat seama că acestea pot fi externalizate şi oferite altor companii. Aşa, încet, încet proiectul FiveKeep a prins formă, contur, conţinut şi într-un final a ieşit pe piaţă.“

    Investiţia iniţială în proiectul FiveKeep se situează la 250.000 de euro, din care 100.000 de euro au provenit din fonduri europene, iar restul din fonduri proprii. În primul an de la lansarea asistentului virtual pentru recrutare, compania Vendax vrea să atragă peste 5.000 de clienţi.

    „Ne-am dori ca până la finalul anului viitor să avem circa 5.000-6.000 de clienţi pentru asistentul virtual, însă noi  vrem ca până la mijlocul anului, începutul verii, să confirmăm că produsul este ceea ce trebuie. Vom lucra foarte mult pe feedbackul clienţilor şi vom ajusta acolo unde clienţii cred că este nevoie de modificări“, a precizat Mihai Rizan. El a adăugat că după ce atinge ţinta propusă pentru 2021, va începe să plănuiască şi extinderea şi lansarea soluţiei pe pieţele din străinătate.

    „Din punct de vedere funcţional, cred că ne-ar fi foarte uşor să externalizăm produsul pe pieţele vorbitoare de limbă engleză pentru că oricum site-ul este deja jumătate tradus în limba engleză. Ne-ar fi mai uşor să mergem astfel către SUA şi Marea Britanie în special pentru că acestea sunt pieţe foarte mari în care se recrutează foarte mult.“

     

    1. FiveKeep.com

    Proiect: FiveKeep.com

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual care ajută firmele în procesul de selecţie şi filtrare a candidaţilor pentru posturile vacante din organizaţie.

    Investiţie iniţială: 150.000 euro  

    Finanţare atrasă: 100.000 euro

    Invitat: Mihai Rizan, fondator FiveKeep.com

     

    2. Mingle

    Proiect: Mingle

    Ce face? Platformă pentru automatizarea proceselor de recrutare

    Investiţii:
    30.000 euro  

    Invitaţi: Cătălina Dobre şi Bogdan Dudău, cofondatori Mingle

     

    3. BAAM

    Proiect: BAAM

    Ce face? Platformă de tip marketplace pentru domeniul imobiliar

    Investiţie iniţială totală: 70.000 euro

    Cea mai recentă finanţare atrasă: 200.000 euro

    Necesar actual de finanţare: minim 300.000 euro

    Evaluare proiect:
    1,4 mil. euro

    Invitat: Charis Stengos, fondator BAAM

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Asistentul virtual pentru medici

    Tehnologia intră şi în cabinetele medicale: mai exact, de data aceasta ia forma unui asistent digital care înţelege ce spun doctorii, ia notiţe pentru ei şi le transpune automat în fişele de consultaţie ale pacienţilor. Ideea îi aparţine unui start-up local de tehnologie care deja testează soluţia în patru clinici private şi un spital public din România.

     

    MediNav este un software, noi îi spunem un asistent virtual medical care ascultă când medicul vorbeşte, înţelege şi extrage informaţia medicală relevantă pentru formularele pacientului. Practic le autocompletează. Medicul la sfârşit doar face un review final, verifică, salvează şi a terminat munca de completare a acelor formulare”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO al MediNav. Ea a adăugat că principalul obiectiv al MediNav este să îi ajute pe medici în scurtarea timpului de a scrie în timp ce discută cu pacientul, de a repeta un aspect pe care l-au discutat deja cu pacientul.

    „Acest lucru este valabil şi în spital în momentul în care se documentează o epicriză sau o documentaţie mai stufoasă, unde nu este în faţă cu pacientul, însă este foarte multă informaţie care trebuie scrisă manual.”

    Ideea MediNav a luat naştere ca urmare a unei experienţe proprii cu sistemele medicale din mai multe ţări – România, Danemarca şi Elveţia de-a lungul mai multor ani. „Acum şapte ani am început să am o problemă de sănătate un pic mai ciudată, nu am ştiut exact ce am, eram în Danemarca atunci şi am vizitat o grămadă de medici în România, în Danemarca şi am ajuns şi în Elveţia la un moment dat. Am văzut aceeaşi ineficienţă peste tot, o lipsă de comunicare a sistemelor medicale şi o grămdă de lucruri care se pot îmbunătăţi şi pentru medici, dar şi pentru pacienţi. Trecând timpul am devenit tot mai frustrată şi am decis să fac ceva în această privinţă.”

    MediNav

    Proiect: MediNav

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual pentru medici care înţelege ce spun doctorii şii au notiţe pentru ei, completând în mod automat formulare pentru pacienţi

    Necesar de finanţare: 100.000 euro  

    Invitat: Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO MediNav

    Dezvoltarea propriu-zisă a soluţiei a pornit însă în primăvara aceasta în cadrul unei competiţii online.

    „Am început să lucrăm după Techstars Startup Weekend COVID edition care a fost la sfârşitul lunii aprilie şi unde am luat locul trei, iar de atunci nu ne-am mai oprit din lucru. Ne-am format o echipă de patru oameni, din care doi am rămas full-time dedicaţi proiectului – eu şi cofondatorul – şi CTO-ul nostru, Adrian”, a precizat ea.

    De profesie matematician şi economist, Adina Wanda Fiat are o experienţă de business, dar şi în zona de data science de circa nouă ani. „Am început să lucrez în Danemarca, acolo a fost primul meu job şi acolo mi-am format cariera profesională lucrând cu companii mari în zona de data science pentru marketing – atunci nu se numea aşa. În 2015 m-am întors în România ca să lucrez cu start-up-uri. Am format un incubator pentru un investitor străin şi am lucrat cu câteva start-up-uri din New York, Marea Britanie şi Suedia.”

    Pentru MediNav însă, ea a renunţat la celelalte proiecte în care era implicată, iar pentru a finaliza dezvoltarea soluţiei are nevoie de o finanţare de 100.000 euro.

    „Practic am renunţat la proiectele noastre şi am decis să investim banii noştri puşi deoparte. Acum suntem în faza în care căutam o finanţare. Suntem în discuţii cu câţiva investitori şi ne-ar trebui circa 50.000 euro ca să terminăm soluţia şi să o scalăm în România, şi încă 50.000 euro pentru a scala internaţional, cel puţin în primă fază în ţările vorbitoare de limbă germană”, a spus fondatoarea MediNav.

    Modelul de business al MediNav se bazează pe perceperea unui tarif pe ora de utilizare a asistentului virtual.

     

    KidsFinance

    Proiect: KidsFinance

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă de educaţie financiară pentru copii, care se foloseşte de bani reali prin asocierea unui card bancar preplătit dedicat celor mici.

    Necesar de finanţare:
    100.000 euro  

    Invitat: Alexandru Topor, CEO şi fondator al KidsFinance

    Tracknamic

    Proiect: Tracknamic

    Ce face? Platformă complexă de management al flotelor

    Investiţie totală până în prezent: 1,05 mil. euro

    Necesar actual de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Istvan Barta, CEO şi fondator Tracknamic

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Garderoba digitală

    Garderoba nu trebuie neapărat să fie alcătuită din hainele pe care le poţi pune în dulap, ci se poate extinde şi în lumea digitală, aşa cum au demonstrat-o diverse case de modă  care au lansat minicolecţii pentru jocuri video şi numai.

    De jocuri au fost atrase companii ca Louis Vuitton, Marc Jacobs sau Valentino, în timp ce Gucci s-a orientat spre aplicaţii ca WhatsApp sau iMessage, colaborând cu compania Genies pentru a le permite utilizatorilor să-şi îmbrace versiunile digitale în produse ale firmei, scrie Telegraph.

    Pe lângă acestea a mai apărut anul trecut şi o aplicaţie numită DREST, ai cărei utilizatori îşi pot îmbrăca şi accesoriza avatarurile cu articolele caselor de modă de lux. Unul dintre motivele pentru care moda digitală are căutare, se crede, este faptul că purtatul unei ţinute digitale care nu există în lumea reală e o cale de a demonstra celorlalţi statutul şi bunul gust al unei persoane şi reprezintă o soluţie bună pentru pandemie, când oamenii stau mai mult în casă şi nu prea mai au ocazii să poarte hainele reale elegante.

    Printre cele mai populare jocuri în rândul caselor de modă se numără „Animal Crossing: New Horizons” de la Nintendo, în care jucătorul intră în pielea unui personaj pe care-l poate personaliza cum doreşte şi care poate interacţiona cu ceilalţi utilizatori care se prezintă sub forma unor animăluţe antropomorfizate. Cel mai nou intrat în moda digitală este retailerul online Net-a-Porter care a lansat o insulă în cadrul acestui joc, unde jucătorii pot vedea şi achiziţiona o serie de articole vestimentare inspirate de colecţia-capsulă pentru sezonul de toamnă/iarnă 2020 a creatoarei franceze de modă Isabel Marant.

  • Cum ar putea România să fie printre câştigătorii acestei crize venite după pandemia de Covid-19

    Anul 2020 aduce un moment interesant pentru piaţa din România din perspectiva pieţei de inginerie şi a celei de consultanţă IT, în contextul în care „adaptarea” este cuvântul-cheie, pe lângă „digitalizare”. Privită prin ochii subsidiarei locale a gigantului francez Alten, piaţa din România se bucură de o nouă serie de oportunităţi, în mijlocul crizei.

    România ar putea fi printre câştigătorii acestei crize, în contextul în care pandemia de Covid-19 a adus o schimbare de optică în economia globală. Inginerii şi specialiştii IT din piaţa locală se bucură de o încredere din ce în ce mai mare la nivel global, iar competenţele lor atrag din ce în ce mai multe proiecte pe plan local.

    „Observăm pe piaţa de inginerie câteva trenduri interesante care cu siguranţă vor marca anul viitor şi nu numai. În primul rând, mă refer la un transfer de activităţi cu valoare adăugată mare către România. Astfel, marii jucători din piaţa de inginerie decid tot mai des să încredinţeze echipelor locale activităţi complexe, cum ar fi, spre exemplu, programarea noilor interfeţe pentru planşele de bord ale autovehiculelor viitorului sau realizarea de testări complexe în mediu virtual”, a explicat Adrian Nicolae, director executiv al Alten România.  

    Fondat în 1988, conglomeratul francez Alten are peste 28.000 de angajaţi la nivel global şi activează în 20 de ţări. În România, francezii au intrat în urmă cu 14 ani şi au ajuns în 2019 la o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro. Compania a ajuns la aproape 100 de clienţi în piaţa locală, care provin din sectoare precum producţie, telecomunicaţii, sectorul bancar, automotive, asigurări, farma, retail şi aeronautic.  

    Activitatea businessului din România este structurată pe două divizii, şi-anume cea de inginerie şi cea de IT. În ceea ce priveşte divizia de inginerie, executivul spune că nu a remarcat modificări majore din cauza pandemiei, iar proiectele derulate în ultimele luni au păstrat linia de activitate a companiei.

    „Dacă ar fi să notez o diferenţă, însă, m-aş referi totuşi la creşterea cererii pentru adaptare şi digitalizare. Mai exact, primele săptămâni ale pandemiei au fost dedicate, în principal, adaptării mediilor de lucru la formula remote şi dezvoltării şi implementării de soluţii de digitalizare în contextul proiectelor aflate în curs. Acesta a fost, de altfel, laitmotivul anului 2020 – în aproape toate industriile şi independent de modelul de business, procesul de digitalizare a fost accelerat puternic, aceste soluţii permiţându-le managerilor să fie mai aproape de clienţi, să le ofere angajaţilor posibilitatea de a lucra de oriunde, chiar şi din cele mai izolate colţuri de ţară, sau să livreze servicii şi produse cu doar câteva clickuri.”

    El a explicat că sectorul IT, alături de jucătorii din telecom şi din sectorul bancar, au fost mai puţin afectaţi în această perioadă, iar revenirea este deja vizibilă pe finalul anului 2020, urmând ca ea să continue la începutul anului 2021, ceea ce va determina companiile să iniţieze noi proiecte.

    „Ei vor continua, fără îndoială, să aibă o dinamică peste medie şi anul viitor, în special dacă rămân în vigoare restricţii cu impact asupra comportamentului de consum al utilizatorilor sau a modului de lucru.”

    Criza generată de pandemie a lovit din plin economia, însă proiectele de cercetare şi dezvoltare (R&D) au un specific de durată mai lungă. Spre deosebire de criza anterioară, când multe proiecte de acest fel au picat rapid, în timp ce altele luau naştere, proiectele de R&D sunt în plin avânt astăzi.

    „Industriile în care ciclul de dezvoltare este mai îndelungat, iar planurile de business gândite în general pe termen mai lung, respectiv industrii precum cea auto sau aeronautică, vor continua să investească în zona de R&D. Chiar dacă momentul actual nu este neapărat propice pentru ele, companiile din aceste domenii investesc întotdeauna pentru un orizont de timp mai lung, de 3-5 ani, şi trebuie să menţină investiţiile pentru a-şi asigura aceste soluţii în viitor.”

    De cealaltă parte a businessului Alten în piaţa locală, serviciile de consultanţă IT au fost cu atât mai căutate în 2020 cu cât pandemia a apăsat pedala de acceleraţie pentru proiectele de digitalizare la nivel local.

    „A fost o perioadă plină de provocări, iar pentru multe companii sau chiar industrii soluţiile digitale au însemnat diferenţa dintre faliment şi supravieţuirea pe piaţă. La nivelul activităţii noastre de zi cu zi, această transformare nu a avut, însă, un impact crucial. Lucrând pe proiecte de R&D, care sunt, practic, proiecte pentru soluţii pe care le vom vedea implementate abia în 3-5 ani, adaptările necesare astăzi şi acum nu au jucat un rol important. Ce cred însă că va fi benefic, pentru noi şi pentru industrie per total, va fi deschiderea mai multor companii şi industrii către potenţialul benefic al tehnologiei.”

    Cu toate acestea, anul 2021 aduce cu el multă incertitudine în ceea ce priveşte perspectivele pieţei, nu doar la nivel local, ci şi la nivel internaţional. Reprezentantul Alten consideră că evoluţia sectorului în care activează depinde atât de dinamica situaţiei epidemiologice, cât şi de răspunsurile autorităţilor în faţa acestei dinamici.

    „Dacă, însă, ne raportăm la ultimele luni şi ne păstrăm un optimism precaut, cred că anul viitor va fi unul bun pentru întreaga industrie IT&C. Pandemia a forţat deja companiile din regiune să îşi schimbe perspectiva, ceea ce va impulsiona cererea de suport şi consultanţă pentru R&D.”

    Compania are astăzi 630 de angajaţi, dintre care 340 lucrează în divizia de IT din Bucureşti, Craiova şi Piteşti, iar 190 lucrează în divizia de inginerie, împărţiţi între Bucureşti, Timişoara şi Sibiu. Angajaţii din România deservesc în proporţie de 70% piaţa internă, iar 30% din activitatea lor este reprezentată de proiecte pentru piaţa externă.

    „Activitatea noastră şi modul nostru de organizare face să avem roluri nişate, pentru care avem nevoie de oameni specializaţi, foarte buni – oameni care nu sunt uşor de găsit, mai ales pe o piaţă atât de dinamică precum piaţa locală de IT.  De aceea, recrutarea este un proces constant pentru noi, indiferent de perioadă.”

    Una dintre provocările crizei a fost reprezentată şi pentru ALTEN de trecerea înspre munca de acasă, în contextul în care compania a fost nevoită să creeze premisele necesare muncii de la distanţă pentru câteva sute de angajaţi.

    „În primul rând, activitatea noastră, precum cea a multor altor companii din cele mai diverse industrii, s-a mutat anul acesta în casele angajaţilor noştri. Practica muncii remote exista deja în companie, iar cei mai mulţi dintre angajaţi erau deja obişnuiţi să lucreze de acasă o zi pe săptămână, ceea ce a făcut tranziţia către acest nou mod de lucru un pic mai simplă. Chiar şi aşa, a fost un efort concertat să mutăm 90% din echipă în regim de telemuncă, dar mai ales să ne asigurăm că sistemele IT şi procedurile noastre interne sunt adaptate acestui mod de lucru şi că puteam menţine eficienţa muncii, respectând, simultan, toate cerinţele de securitate a datelor clienţilor.”

    Subsidiara locală a gigantului francez a înregistrat în 2019 afaceri de 25 milioane de euro pe piaţa locală, conform cifrelor oferite de companie, iar pentru anul 2020 a înregistrat o creştere de 5% după primele nouă luni.

  • Filip Truţă, Bitdefender: De ce neglijează angajaţii protocoalele de securitate când nu muncesc de la birou

    COVID-19 a schimbat radical modul în care ne facem cumpărăturile, călătorim, socializăm şi lucrăm. Ca orice schimbare majoră, această deviere de la normal se dovedeşte greu de adoptat la mai bine de zece luni de la începutul pandemiei. O problemă notabilă o reprezintă lucrul de la distanţă – în special, respectarea politicilor de securitate când biroul s-a mutat oriunde.

     

    Cercetătorii au alocat anul acesta resurse considerabile nu doar pentru combaterea răspândirii virusului însuşi, ci şi înspre înţelegerea impactului pandemiei asupra vieţii de zi cu zi. În mediul de afaceri, studiile s-au axat pe impactul muncii din afara sediului asupra operaţiunilor. În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    Iluzia securităţii când muncim de acasă

    Încă de la începutul pandemiei, Bitdefender şi-a propus să înţeleagă cum exploatează infractorii informatici presiunile la care sunt supuşi angajaţii la distanţă. Un sondaj din acest an la care au răspuns 6.700 de profesionişti din IT arată că o treime se temeau că angajaţii care lucrează la distanţă, mai ales din confortul casei, sunt mai relaxaţi cu privire la securitatea IT. În acelaşi timp, administratorii IT au devenit tot mai îngrijoraţi de securitatea datelor şi sistemelor informatice. O serie de studii efectuate de diverse organizaţii au confirmat ulterior aceste temeri. De exemplu, un raport realizat de MobileIron arată că unu din trei angajaţi nu consideră securitatea sistemelor IT o prioritate. Iar un raport DTEX Systems dezvăluia ulterior că mulţi angajaţi încalcă protocoalele de securitate intenţionat, pentru a-şi masca activităţile online.

     

    În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    2020: locuinţa ca birou

    Unii experţi spun că soluţiile de securitate curente nu sunt eficiente în combaterea acestor riscuri. Deşi nu este o afirmaţie falsă, aceasta e doar una din faţetele problemei. Politicile lucrului la distanţă îi obligă pe angajaţi să trateze conexiunea wireless de acasă ca pe reţeaua de la birou. Şi pentru că mulţi nu o fac – fie din neglijenţă, fie că refuză – departamentul IT este bombardat cu alerte, majoritatea false sau neimportante. Acest zgomot de fond asurzitor împiedică administratorii IT să depisteze ameninţări reale care pot duce la o breşă de proporţii. În plus, nici arsenalul tehnic nu îi ajută de multe ori. Grupul The Ponemon Institute scoate la iveală această lacună într-un studiu unde jumătate dintre profesioniştii IT recunosc că soluţiile curente de securitate nu produc suficiente date pentru combaterea ameninţărilor sofisticate din ziua de azi.

    Nouă din zece breşe sunt rezultatul erorii umane, mai spune un raport Tessian publicat anul acesta. Jeff Hancock, profesor în comunicare la Stanford, oferă şi o ipoteză pentru riscurile generate de angajaţii la distanţă, spunând că ei sunt tentaţi mai degrabă să îşi ascundă erorile decât să le recunoască, de frică să nu fie judecaţi prea aspru de management. Un click dat în grabă pe un link fals primit în numele unei companii de curierat poate rămâne o greşeală pe care s-o ţinem ascunsă, fără să mai informăm echipa IT, îşi spun mulţi. Hancock sugerează însă că o cultură bazată pe încredere şi comunicare poate reduce considerabil riscul unei breşe din eroare umană. Errare humanum est, perseverare diabolicum.

     

    Cum securizăm veriga umană din lanţul slăbiciunilor

    Interviurile Bitdefender cu profesionişti IT în diverse ţări au arătat încă din prima parte a anului că organizaţiile nu aveau un plan de intervenţie pentru o situaţie ca cea generată de COVID-19. Pandemia a oferit astfel o lecţie importantă companiilor mici şi mari de pretutindeni. Acestea trebuie să integreze elementul uman în strategiile şi politicile de securitate. Angajaţii trebuie instruiţi şi trebuie să se simtă confortabil să raporteze potenţiale erori sau ameninţări care îi vizează. Directorii şi managerii trebuie să ajute departamentul IT cu soluţii capabile să depisteze şi să blocheze ameninţări moderne care trec nedetectate de soluţiile tradiţionale. Cu lucrul la distanţă aproape o normalitate, organizaţiile trebuie să includă factorul uman la baza strategiei de protecţie a datelor şi sistemelor informatice. E singura şi pentru a limita cât mai mult riscul unei breşe care poate să paralizeze întreaga organizaţie.


    Filip Truţă este analist în securitate informatică, Bitdefender

  • Cum ajută pandemia de COVID-19 anumite afaceri să crească

    Pandemia de COVID-19 a dus în general la scăderi semnificative ale unor industrii şi chiar la lacăte puse pe unele companii active în diverse sectoare impactate puternic de criza sanitară. Pe de altă parte, sunt şi domenii care, în urma impactului adus de contextul pandemic, înregistrează creşteri care susţin dezvoltarea şi extinderea acestora. Piaţa de optică medicală, în valoare de aproximativ 1 miliard de lei, pare să se înscrie în rândul industriilor „fericite”, după cum reiese din evoluţia afacerii Artemis Optic, dezvoltată de Olivia Nicula.  

    Pandemia schimbă domeniul opticii, precum şi celelalte domenii, prin digitalizarea accelerată. Această digitalizare începuse deja în acest domeniu, prin digitalizarea instrumentelor de refracţie şi măsurare, aparate de ultimă generaţie, ce permit eficientizarea activităţii”, spune Olivia Nicula, proprietarul cabinetului de optică medicală Artemis Optic din Bragadiru, cu afaceri de peste 130.000 de euro anul trecut.

     Piaţa locală de optică a început să îşi creioneze creşterea în ultimii cinci ani, fiind evaluată la valoarea de aproximativ 1 miliard de lei, mai ales pe segmentul de lentile progresive. Însă, în ultimele luni, în urma tranziţiei angajaţilor la munca de acasă şi a faptului că interacţiunea oamenilor s-a mutat în mediul online, s-a accentuat nevoia de tratamente ce filtrează lumina albastră-violet şi de lentile adaptate lumii digitale din ce în ce mai mare.

     „O altă tendinţă de creştere o reprezintă piaţa lentilelor pentru miopie, atât lentile pentru ochelari, cât şi lentile de contact. Creşterea este datorată schimbării stilului de viaţă, petrecem mai puţin timp în exterior şi mai mult timp în interior, în spaţii închise, conectaţi la mediul online. Creşterea gradului de urbanizare la nivel global şi a educaţiei, precum şi sedentarismul contribuie la prevalenţa miopiei în zilele noastre.”

    Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, la nivel global, în anul 2015 se estima că 23% din populaţia globului suferă de miopie, iar până în 2050 se previzionează că 50% din populaţie va suferi de miopie.

    Împinsă de noile nevoi ale pieţei, Artemis Optic s-a adaptat acesteia şi chiar a accelerat digitalizarea businessului.

    „Contextul crizei sanitare a schimbat planurile cu privire la investiţii. Astfel, ceea ce reprezenta iniţial un plan pe termen mediu, s-a transformat în plan pe termen scurt. Pentru a creşte măsurile de siguranţă în cabinet, am decis achiziţionarea unui foropter automat, ce permite menţinerea distanţei faţă de pacient în timpul consultaţiei pentru prescrierea dioptriilor. Începusem încă din 2019 modernizarea atelierului de montaj prin achiziţionarea unui nou sistem de prelucrat lentile, cabinetul fiind actualizat la nivel de instrumente din 2018.”

    Olivia Nicula, fondator Artemis Optic: „Oamenii ne găsesc în online. Am sesizat, conform rapoartelor Google MyBusiness, o creştere a căutărilor pe Google cu peste 50% începând cu aprilie 2020 în ceea ce priveşte indicaţiile de orientare, apelurile şi accesarea site-ului. De exemplu, în luna iunie, apelurile sosite din Google au crescut cu 100% faţă de luna precedentă, iar în august solicitările de indicaţii de orientare au crescut cu 200% faţă de iulie.”

    În plus faţă de digitalizarea procesului de refracţie, care este confortabil atât pentru pacient, cât şi pentru optometrist, Olivia Nicula a optat şi pentru îmbunătăţirea şi tehnologizarea activităţii de recomandare a lentilelor aeriene personalizate, prin dotarea cu un instrument ce permite măsurarea parametrilor fizici şi de comportament ai purtătorului de ochelari, în baza cărora este făcută alegerea şi comandarea lentilelor.

    Astfel, pandemia a reprezentat pentru businessul Artemis Optic „o confirmare că am luat decizia bună atunci când am decis digitalizarea proceselor de măsurare şi refracţie, precum şi a activităţii de consiliere în alegerea lentilelor aeriene (pentru ochelari). Practic, contextul pandemic a micşorat perioada de implementare a planurilor pe termen scurt şi mediu, accelerând deciziile”, adaugă Olivia Nicula.

    Investiţiile în digitalizare şi implementarea noilor tehnologii au susţinut veniturile companiei din ultimele 10 luni ale acestui an la nivelul înregistrat în aceaaşi perioadă a anului trecut. „Deşi am înregistrat scăderi în perioada martie – aprilie 2020, ne desfăşurăm activitatea într-un domeniu considerat esenţial şi ni s-a permis să lucrăm în perioada stării de urgenţă. Activitatea s-a redus semnificativ în cele două luni, au venit doar oamenii care au avut strictă nevoie, fără o vedere bună neputându-şi desfăşura activitatea în niciun alt domeniu”, povesteşte Olivia Nicula.

    Cabinetul Artemis Optic, înfiinţat în 2009 de familia Nicula, a încheiat anul 2019 cu afaceri de 130.000 de euro, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor furnizate de companie. Pentru anul în curs, în noul context economic, antreprenoarea estimează că cifra de afaceri a companiei îşi va menţine nivelul înregistrat anul trecut.

    „La începutul anului, estimările au fost de a încheia 2020 cu o creştere de 15-20% faţă de anul anterior, dar în acest moment, într-un scenariu optimist, estimăm că vom încheia anul cu venituri similare celor din 2019. Noiembrie a înregistrat o scădere faţă de lunile anterioare, iar în decembrie veniturile oamenilor sunt direcţionate în general către pregătirea sărbătorilor de iarnă”, spune Olivia Nicula.

    În cadrul cabinetului din Bragadiru lucrează în prezent doi angajaţi, însă anul viitor reprezentanţii companiei au în plan angajarea altor două persoane – un optometrist şi un optician.

     „Clienţii sunt persoane fizice în proporţie de 95%, iar restul de 5% sunt în general antreprenori, proprietari de afaceri.”

     În prezent, Artemis Optic deţine doar cabinetul din Bragadiru, dar este prezent în mediul online cu un site propriu şi pagini deschise pe reţelele de socializare. „Oamenii ne găsesc în online. Am sesizat, conform rapoartelor Google MyBusiness, o creştere a căutărilor pe Google cu peste 50% începând cu aprilie 2020 în ceea ce priveşte indicaţiile de orientare, apelurile şi accesarea site-ului. De exemplu, în luna iunie, apelurile sosite din Google au crescut cu 100% faţă de luna precedentă, iar în august solicitările de indicaţii de orientare au crescut cu 200% faţă de iulie.”

    În noul context generat de criza sanitară, activitatea cabinetului de optometrie medicală s-a desfăşurat pe bază de programări.  

    „Programările reprezintă atât un avantaj, cât şi o gestionare mai eficientă a timpului angajaţilor. Acest lucru reduce numărul de clienţi aflaţi în acelaşi timp în spaţiul de vânzare, în cabinet accesul efectuându-se pentru o singură persoană. Având în vedere domeniul, în luna martie, când a fost o criză a dezinfectanţilor în piaţă, ne-am descurcat deoarece aveam deja stocuri. Ne-am echipat cu măşti, viziere şi am continuat să lucrăm.” Olivia Nicula vrea să menţină modul de lucru pe bază de programare şi în următorul an de activitate. „Planul este de a creşte permanent măsurile de siguranţă atât pentru angajaţi, cât şi pentru pacienţi pentru a crea un mediu sigur.”

    De asemenea, ea spune că „aşteptările vizează creşterea gradului de conştientizare a oamenilor cu privire la importanţa unei vederi bune. Trebuie să educăm consumatorul cu privire la soluţiile disponibile în acest moment pentru vederea acestuia, precum şi să îl facem să înţeleagă beneficiile aduse de lentilele din segmentul mediu-premium.”

    Cu toate că digitalizarea ajută şi uşurează munca angajaţilor şi îmbunătăţeşte interacţiunea cu clienţii în vremuri tulburi, Olivia Nicula consideră că mediul online nu poate înlocui „offline-ul”.

    „O întâlnire cu specialistul vederii este necesară pentru măsurători personalizate şi alegerea celui mai potrivit produs pentru fiecare persoană. Astfel, ne dorim să oferim clienţilor noştri o experienţă interactivă şi prietenoasă.”

    Olivia Nicula consideră că o soluţie care poate ajuta companiile şi mediul antreprenorial să treacă peste efectele negative generate de pandemie o reprezintă susţinerea locurilor de muncă nou create, dezvoltarea unor programe de educare a antreprenorilor în ceea ce priveşte gestionarea crizei generate de pandemie, precum şi educarea acestora în vederea accesării finanţărilor.

  • Salariile din IT încep să se plafoneze. Ce se întâmplă în cea mai râvnită industrie din România?

    În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş – Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

    În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare – bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

    Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

    Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

    Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

    Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

    În IT se întâmplă ceva?

    Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

    Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale – România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

    Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

    Interesant, comenzile din afară s-au redus?

    Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

    Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

     

    Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT:

    aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.

     

    Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

    În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

    Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare – gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei – va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)