Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Un român care este antreprenor de la 16 ani a reinventat boxul aşa cum îl ştim cu toţii. Ce înseamnă să faci smart boxing în România?

    ANTREPRENOR DE LA 16 ANI, VICTOR BALANIUC NU S-A LĂSAT DESCURAJAT DE PANDEMIA CARE A PUS ÎN STAND-BY PRIMUL SĂU BUSINESS, FRONT ROW EVENTS, AXAT PE ORGANIZAREA DE SPECTACOLE. S-A FOLOSIT ÎN SCHIMB DE PRINCIPALUL ALIAT AL GENERAŢIEI SALE – TEHNOLOGIA, PENTRU A PORNI UN NOU PROIECT: PRIMA SALĂ DE SMART BOXING DIN ROMÂNIA.

    Anul ăsta ne-a învăţat importanţa diversificării şi tocmai de aceea Legend a fost o bună oportunitate de a ne diversifica portofoliul Balvia Group de investiţii şi afaceri. Deşi pandemia a amânat cu aproape un an deschiderea sălii, a meritat efortul şi am reuşit să o deschidem cu succes”, spune antreprenorul.

    Cu Victor Balaniuc, un tânăr de 26 de ani care a început să cocheteze cu antreprenoriatul încă de la 16 ani, am stat pentru prima dată de vorbă anul trecut, într-un material de copertă în care analizam „experienţa primei crize” – adusă de pandemie – în rândul tinerilor din Generaţia Z. La acea vreme îmi spunea că, în opinia sa, faţă de generaţiile anterioare de antreprenori, care au avut şansa de a trece prin perioada anilor ’90, reprezentată de mari oportunităţi de afaceri, în prezent acestea au fost înlocuite de cele din zona tech, aşa că „oricine are acces oricând şi oriunde în lume să îşi dezvolte ideea de afaceri”.Noul său proiect antreprenorial – Legend – pornit în Timişoara alături de partenerul său de business, Darius Tapalagă, alături de care a fondat şi Front Row Events, nu face excepţie, fiind „o sinergie intre sport, entertainment şi tehnologie”.  Boxing fitnessul, stilul practicat la Legend, este, potrivit lui, box pentru amatori, în „super trend în SUA şi Europa”. „Conceptul devine popular – influencerii îşi pun mănuşile de box şi se afişează (pe reţelele sociale – n. red.). Tony Robbins (autor, speaker motivaţional şi consultant financiar personal – n. red.) şi cântăreţul Pitbull sunt doar două exemple de personalităţi care investesc în modelul acesta de business – investitori care nu au nicio treabă cu industria sportivă”, precizează Balaniuc.

    Spre deosebire de boxul clasic, în cazul acestui stil sacii de box sunt prevăzuţi cu o serie de senzori cu ajutorul cărora se înregistrează numărul de lovituri şi forţa practicantului, dar şi alte informaţii legate de reacţiile corpului, precum activitatea cardiovasculară şi numărul de calorii arse, iar la finalul antrenamentului se generează o statistică care indică evoluţia practicantului. Un alt beneficiu al tehnologiei folosite, care recomandă fiecărui participant nivelul optim de efort, este eliminarea nevoii de a delimita clasele pe categorii de pregătire fizică. În plus, datele legate de evoluţia în timpul antrenamentului şi indicii corporali – precum masa musculară, procentajul de grăsime sau greutatea – sunt păstrate în aplicaţia personalizată, dezvoltată special pentru abonaţii companiei, in-house.

    Ideea sălii de smart boxing i-a venit tânărului şi prin prisma modelelor de succes din industrie, din Occident, Statele Unite şi Europa, dar şi ca urmare a faptului că asociatul său, Darius Tapalagă, practica de câţiva ani acest stil de box, antrenându-se alături de un instructor care ulterior i-a ajutat să dezvolte latura sportivă a proiectului. Deşi deschiderea era programată pentru aprilie-mai 2020, pandemia i-a obligat să-şi amâne planurile. Între timp li s-a alăturat un al treilea asociat, Alexa Vlad, şi alţi doi instructori, echipa numărând în prezent zece angajaţi. Au pornit la drum cu o investiţie iniţială de 200.000 de euro, din care 35.000 reprezintă o finanţare Start-Up Plus, guvernamentală, iar restul este reprezentat de fonduri proprii. Pentru primul an de activitate, antreprenorul estimează venituri de 11,6 milioane de lei.  

    Spaţiul total pe care îşi desfăşoară activitatea este de aproximativ 350 de metri pătraţi, din care 170 de metri pătraţi sunt ocupaţi de sala propriu zisă, structurată pe două niveluri.

    Legend se adresează în principal pasionaţilor de fitness, entertainment şi tehnologie, dar şi celor interesaţi de dezvoltare personală şi socializare şi care interacţionează zilnic cu reţelele de social media precum Facebook, Instagram, LinkedIn sau YouTube. Publicul ţintă al businessului este reprezentat de „white collars – angajaţi din zona corporate/servicii, oameni de afaceri şi din mediul antreprenorial, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani şi venituri medii spre mari/ridicate”; următorul segment vizat constă în alte persoane din categoria de vârstă extinsă de 18-50 de ani.

    Pentru dezvoltarea tehnologiei cu care sala a fost dotată, dar şi a celor două aplicaţii personalizate, pentru iOS şi Android, disponibile gratuit pentru abonaţii Legend, antreprenorii au format o echipă alcătuită din doi programatori, care au realizat atât partea hardware cât şi de software, procedură care a durat aproximativ un an. „Bineînţeles, urmează să dezvoltăm în continuare şi să adăugăm noi funcţii pe parcurs”, spune Balaniuc. Abonaţii Legend sunt, de asemenea, monitorizaţi constant printr-o evaluare „realizată de un analizator profesional, care oferă o viziune completă asupra compoziţiei corporale”. La capitolul entertainment, acesta este asigurat de efecte speciale şi lumini, „fiecare lumină şi culoare fiind sincronizată cu mixurile muzicale şi mişcările sportivilor”.

    În ceea ce priveşte abonamentele, acestea sunt atât standard, de 8 şedinţe (240 de lei), 12 şedinţe (300 de lei) şi număr nelimitat de şedinţe (500 de lei), cât şi personalizate, fie că vorbim de abonamente de private training, în care te antrenezi doar tu cu instructorul şi pentru care plăteşti 1.800 de lei, fie abonamente de private group training, în care poţi veni cu un grup de prieteni, cu tarife de 700 de lei/persoană. Antreprenorul se gândeşte să elimine însă acest tip de program, deoarece doreşte să încurajeze participarea la clasele existente în calendar.

    Din rândul competitorilor, Victor Balaniuc enumeră nume precum World Class, dar şi jucători locali, din Timişoara, ca SmartFit sau NextFit. „În ceea ce-i priveşte pe cei care merg să se antreneze în zona lor de culturism, de aparate, sunt competitori indirecţi. Sunt mai degrabă competitori direcţi în ceea ce priveşte participanţii la clasele lor, chiar şi clase de box care se organizează uneori la sălile din oraş.”

    Pe viitor, antreprenorul ia în calcul atât francizarea cât şi căutarea unor investitori pentru dezvoltarea tehnologiei şi lanţului de săli Legend, pe care vrea să îl extindă şi în alte oraşe din ţară. „Clar, viziunea noastră e să ne extindem în principalele oraşe din România în următorii 3-5 ani şi, bineînţeles, să ajungem cât mai repede şi în Bucureşti, probabil anul viitor”, spune el. Şi listarea pe platforme de tip 7Card se află pe agenda sa, dar „deocamdată nu am făcut-o. Vom hotărî, dacă ne listăm pe platforme de acest gen şi în funcţie de cererea pe care o vom avea în perioada următoare. În primul trimestru nu vom face asta, vrem să vedem cum acţionăm de sine stătător.”

  • Cum au ajuns doi tineri din România să devină milionari în dolari chiar acum, în perioada în care pandemia distruge tot ce îi iese in cale

    Încă o misiune reuşită pentru emisiunea ZF IT Generation – al cărei obiectiv este să-i descopere pe viitorii milionari din IT: unul dintre primele start-up-uri tech prezentate – MorphL, a fost cumpărat de americanii de la Algolia, transformându-i pe cei doi fondatori din doi tineri cu visuri de expansiune globală în milionari în dolari, parte dintr-o poveste şi mai mare.

    Ciprian Borodescu, cofondator al start-up-ului, şi cel care în ianuarie 2020 a fost prezent în emisiune, a povestit pentru Business MAGAZIN cum a ajuns să vândă compania după ce în prima parte a anului trecut echipa se aflase în postura de a fi refuzată de investitori. În a doua parte a anului, deja investitorii se băteau pe întâlniri cu românii. „Am avut şi noroc”, spune Borodescu. Cum şi de ce puteţi citi în continuare.

    Cum aţi ajuns să discutaţi cu Algolia şi cât au durat negocierile?

    Noi am început fundraisingul în anul 2020 după ce am revenit în ţară de la Techstars Montreal AI – unul dintre acceleratoarele de top din lume cu focus pe AI. Am fost în discuţii avansate însă a venit pandemia şi, cel puţin pentru una-două luni au fost sistate, după care în cea de-a doua jumătate a anului, investitorii şi-au dat seama că ceea ce facem cu AI şi e-commerce este extrem de interesant aşa că ne-am găsit în situaţia de a fi curtaţi de investitori comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, unde noi eram cei care să spunem insistam.

    Au fost mai multe discuţii, cu investitori atât din România, cât şi din afară care au produs în toamnă chiar nişte oferte concrete şi am fost extrem de aproape de a semna. La momentul respectiv ridicam o rundă de un milion de dolari. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată fiindcă am fost abordaţi de Algolia (şi acum pot spune că nu au fost singurii de-a lungul timpului) cu o ofertă de achiziţie.

    Evident, noi nu eram deloc în acest mindset, focusul nostru era absolut în altă parte – respectiv să închidem runda de investiţie şi să ne vedem de creştere. Însă cei de la Algolia au fost foarte, foarte, foarte convingători din toate punctele de vedere: de la viziune, cultura organizaţională şi bineînţeles, financiar. Aşa că, după foarte multe analize şi discuţii cu echipa, investitorii noştri şi adviserii am hotărât să dăm curs acestei oportunităţi, mai ales că oferta a fost una de nerefuzat din partea unei companii care îşi doreşte în următorii ani să facă IPO. Discuţiile le-am început pe final de octombrie şi am semnat în ianuarie 2021.  

    Cât a fost valoarea tranzacţiei? Cu un an în urmă vorbeai de o evaluare de minim 4 milioane euro.

    Ce pot să vă spun este că la momentul în care Algolia ne-a abordat noi ridicam o rundă de 1 mil. dolari la o evaluare a companiei noastre de 4,5 mil. dolari. Din păcate nu vă pot furniza mai multe detalii pentru că sunt strict confidenţiale, însă vă pot spune că au fost foarte, foarte, foarte generoşi şi a fost greu de refuzat.

    Aţi vândut 100% din acţiuni?

    Corect. La momentul achiziţiei fondatorii, adică Alexandra Anghel (CTO) şi Ciprian Borodescu (CEO) deţineam o majoritate covârşitoare, rar întâlnită la acest nivel, având în vedere dimensiunea tranzacţiei. Singurii investitori, minoritari de altfel, fiind Techstars.

    De ce vânzare şi nu investiţie pentru expansiune, cum aţi ajuns în această direcţie?

    Am fost foarte aproape să semnăm unul din termsheeturile pe care le-am primit în toamnă, doar că nu a mai fost cazul. Dinamica anului trecut a fost foarte ciudată din acest punct de vedere: dacă în prima parte a anului noi eram cei refuzaţi, în a doua parte noi ne-am aflat în situaţia privilegiată în care să refuzăm oferte concrete, încă o dată, e adevărat, situaţie neaşteptată totuşi având în vedere criza provocată de pandemie prin care încă trecem.

    Am avut şi noroc, trebuie spus. Aşadar, am pornit la drum cu gândul de a lua o investiţie pentru expansiune însă am finalizat, neaşteptat, printr-o achiziţie cu acelaşi obiectiv: expansiune, la un nivel mult mai accelerat, global, în cadrul unei companii pre-IPO. Nu te întâlneşti prea des cu asemenea ocazii. Un alt aspect pe care îl pot împărtăşi, ca antreprenor sunt câteva moduri în care poţi avea cu adevărat succes, iar unul dintre acestea este exitul (atunci când ai posibilitatea să vinzi compania pentru că există un cumpărător).

    Noi ne gândeam că vom ajunge acolo peste câţiva ani, după ce am fi închis runda de investiţie despre care discutam. Însă acest exit a venit mult, mult mai devreme, iar pentru noi ca şi founderi a fost o alegere foarte bună din toate punctele de vedere şi nu a mai fost nevoie să luăm o investiţie.

    Ce urmează mai departe?

    Odată cu achiziţia MorphL, Algolia a deschis practic un centru R&D în Bucureşti, axat în mare parte pe inteligenţă artificială. Planurile sunt să creştem echipa la 15-20 până la finalul acestui an, motiv pentru care suntem în căutare de machine learning engineers şi DevOps. Din acest punct de vedere se aliniază cu restul companiilor gen Fitbit care a cumpărat Vectorwatch şi a deschis aici un R&D center, GoPro şi alţii. Urmează de asemenea, chiar foarte curând (în februarie) lansarea unui produs Algolia care are la baza tehnologia MorphL.

    Ce s-a mai întâmplat din ianuarie 2020 până în prezent cu Morphl, cum arată businessul ?

    Am avut ocazia să lucrăm cu nişte clienţi extrem de deschişi spre inovaţie precum Orange, Otter, Mobexpert sau Republicabio. La început de 2020 aveam undeva la 3 modele de machine learning în producţie şi 2 în testare. La finalul anului aveam 15 modele de AI. Strategia noastră de dezvoltare a fost una orizontală, ceea ce înseamnă că în MorphL găseşti nu doar un model de machine learning care face un task specific, aşa cum se vîntâmplă pe mai toate platformele de genul nostru, ci găseşti astăzi în jur de 15 modele ML, care pot fi utilizate individual sau în combinaţie cu scopul final de a personaliza experienţa utilizatorilor în magazinele online – ceea face platforma MorphL extrem de puternică şi unică din acest punct de vedere.

    Toate acestea, cumulat cu faptul că în 2020 o mare parte din clienţii Algolia au fost (şi încă sunt) magazinele online mari, branduri globale, au făcut că MorphL să fie atractiv pentru Algolia datorită complementarităţii tehnologiei: Algolia este lider de piaţă pe zona de motor de căutare integrat în site-ul sau aplicaţia proprie, iar noi venim cu experienţă pe zona de a predicţiona comportamentul utilizatorilor folosind AI/ML. Aceasta complementaritate a dat naştere unui nou produs în cadrul Algolia, lansare programată în februarie, care are practic la bază tehnologia MorphL.

    Până la această discuţie apucaserăţi să luaţi investitii şi de la alte companii, fonduri etc?

    Atât pipeline-ul de vânzări, cât şi de investiţii, era în plină creştere, iar vânzarea MorphL a intervenit la momentul oportun, respectiv atunci cand nu ţinteam acest lucru. Din 2018 până la vânzare am fost finanţaţi de către Google DNI, European Data Incubator (ambele fără cedare de acţiuni) şi Techstars Montreal AI.

  • Cum reuşeşte un business românesc început în 1992 să vândă de milioane de euro în online

    Businessul românesc Sharolt Group, care furnizează şi distribuie echipamente şi soluţii IT, precum laptopuri, tablete, sisteme de supraveghere, echipamente de printat, servere şi soluţii software, şi-a început activitatea în mediul offline în 1992, când piaţa de e-commerce încerca să prindă formă în România. Însă, în prezent, vânzările înregistrate în online reprezintă jumătate din cifra de afaceri a companiei.

    Anul trecut, vânzările din mediul online au reprezentat jumătate din cifra de afaceri. Nu sunt cifre clare, dar comenzile de pe marketplace se apropie de valoarea de 4 milioane de euro, pentru finalul anului trecut. Am avut peste 15.000 de comenzi în mediul online, fiind prezenţi doar pe platforma eMag Marketplace”, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Marius Cioroiu, proprietar Sharolt Group. Companie românească înfiinţată în 1992 care furnizează şi distribuie echipamente şi soluţii IT, precum laptopuri, tablete, sisteme de supraveghere, echipamente de printat, servere şi soluţii software.

    El a adăugat că pe parcursul anului trecut valoarea generată de vânzările online s-a dublat, de la 2 milioane de euro în 2019, la 4 milioane de euro.

    Compania a deţinut şi un magazin fizic, însă reprezentanţii acesteia au preferat să renunţe la el şi să dezvolte alte canale de vânzare şi distribuţie. Astfel, în prezent, compania românească îşi desfăşoară activitatea prin mai multe canale de vânzare – atât în mediul online, cât şi offline – prin intermediul partenerilor, vânzări directe, proceduri de achiziţie, licitaţii.

     „Lucrăm şi cu jucători privaţi şi cu firme de stat. Am preferat să vindem prin parteneri care cumpără marfă pentru revânzare, avem canalul de vânzări directe, licitaţii, închirieri de echipamente, platforma marketplace, suntem diversificaţi”, a menţionat antreprenorul român.

     Sharolt Group a înregistrat anul trecut o creştere de aproximativ 60% a cifrei de afaceri, creştere susţinută de cererea pentru produsele de IT – precum laptopuri, tablete şi alte dispozitive – care au susţinut în mare parte munca de la distanţă şi digitalizarea.

     „2020 a fost un an bun pentru noi. În 2019 am înregistrat afaceri de 5 milioane de euro, iar anul trecut am ajuns la 8 milioane de euro. În acest domeniu vânzările au explodat în urma digitalizării accelerate şi a trecerii la munca în sistem remote. Sunt convins că trendul de creştere accelerată se va menţine în continuare”, a adăugat Marius Cioroiu.

     De asemenea, tot în urma creşterii accelerate a cererii pentru produsele şi serviciile de IT, care a însemnat o mai bună pregătire din punctul de vedere al stocurilor, compania Sharolt Group a început să îşi pună în practică planurile de dezvoltare încă de anul trecut, investind 80.000 de euro în extinderea depozitului, şi trecând astfel de la un spaţiu de 300 mp la unul de 1.300 de mp.

     „Acum suntem într-un complex de depozite, iar spaţiul de aici e de patru ori mai mare. A trebuit să fim pregătiţi cu stocuri, pentru că cererea s-a dublat şi capacitatea de producţie a stagnat, iar comenzile de peste hotare nu şi-au menţinut programul, sectorul transporturilor fiind impactat de resticţiile impuse de autorităţi la nivel global, acestea au întârziat, am avut comenzi date în august care au venit la finalul lui decembrie.”

     În ceea ce priveşte bonul mediu, antreprenorul a menţionat că acesta se situează în jurul valorii de 1.200 – 1.300 de lei, compania pe care o conduce având la vânzare şi produse de 15 lei, dar şi produse în valoare de 20.000 de lei.

     „Bonul mediu este de circa 1.000 de lei pentru o comandă. Dacă în eMag am înregistrat 20 mil. lei anul trecut, împărţim la 15.000 de comenzi şi avem un bon mediu de 1.200 – 1.300 de lei.”

    În plus, pe lângă investiţia în creşterea spaţiului de stocare de marfă, pe parcursul anului trecut, compania şi-a extins şi portofoliul de produse, semnând contracte cu producători noi.

    „Am început să ne dezvoltăm şi să lucrăm cu producători cu care înainte nu lucram, pentru că am fost obligaţi de piaţă să extindem portofoliul de produse cu articole pe care înainte nu le comercializam”, a mai spus Marius Cioroiu.

    El a adăugat că portofoliul de produse al companiei numără în jur de 1.000 de articole.

    „Am listat mereu între 500-1.000 de produse în mediul online, dar numărul se modifică.

    Am avut 1.560 de produse postate în online pe parcursul anului 2020, acum avem în jur de 800. Vrem să ne diversificăm şi pe partea de distribuţie şi să mărim portofoliul din online cu alte produse şi producători cu care nu am lucrat până acum.”

    În cadrul companiei lucrează aproximativ 20 de persoane, după ce pe parcursul anului trecut furnizorul de soluţii IT a mărit echipa cu cinci angajaţi. În plus, compania deţine şi o flotă de maşini cu care mai face livrări de comenzi, însă, pe acest segment Sharolt Group lucrează şi cu jucătorii de pe piaţa naţională de curierat. „Avem parc auto, dar lucrăm şi cu jucătorii de curierat, nu putem să ne descurcăm singuri.”

    În continuare, compania Sharolt Group mai are în plan să atace noi pieţe, a spus Marius Cioroiu.

    „Avem pe listă şi extinderea pe alte pieţe, dar vrem să ne punem la punct pe plan local pentru că anul 2020 şi creşterile aduse de acest an ne-au solicitat logistic şi factorul uman a fost sub presiune. Am fost obligaţi să mai angajăm oameni, am adus cinci persoane noi, ne-am mutat într-un sediu nou. Trebuie să facem faţă noilor nevoi.”

    Marius Cioroiu a adăugat că piaţa de e-commerce îşi va continua creşterea şi anul acesta, având în vedere că este departe de nivelul la care se află alte pieţe internaţionale, precum China sau America.

    „Cred că piaţa de e-commerce din România are potenţial să crească în continuare. Oricum pandemia a fost un factor care a făcut ca utilizatorii să se obişnuiască să cumpere online.”

  • Cea mai mare scenă de tehnologie a lumii a devenit digitală

    Cel mai mare târg destinat produselor de tehnologie pentru consumatori al lumii a devenit, la a 51-a ediţie, în totalitate digital.

    Dacă la toate ediţiile anterioare acesta s-a desfăşurat
    într-un spaţiu fizic din Las Vegas, vizitat de circa 200.000 de oameni pe parcursul unei săptămâni, de această dată, companiile şi-au prezentat cele mai noi produse în online.

    Printre inovaţiile prezentate la ediţia din acest an se numără robotul asistent, care spală vasele proprietarilor, noi generaţii de televizoare (dotate cu tehnologia miniLED), smartphone-uri cu ecrane rulabile sau masa pentru jocuri de societate.

    CES se va întoarce însă în Las Vegas între 5 şi 8 ianuarie 2022, speră organizatorii.

     

     


     

  • Platforma care te ajută să scapi de bătaia de cap venită odată cu înscrierea la facultate

    Pentru mulţi absolvenţi de liceu, alegerea unei facultăţi, dar mai ales procesul de aplicare este destul de anevoios, mai ales dacă aceştia vor să studieze în străinătate. Un start-up local s-a gândit însă să rezolve această problemă cu ajutorul tehnologiei. Echipa UniApply pune pariu pe o platformă online care facilitează înscrierea viitorilor studenţi la facultăţi din străinătate, indiferent de unde provin.

    Vrem să liberalizăm educaţia şi să ajutăm cât mai mulţi studenţi să ajungă la universitatea potrivită şi universităţile să găsească studenţii care se pliază pe valorile lor. Colaborăm cu universităţi din mai multe ţări, oferind astfel studenţilor şi viitorilor studenţi o gamă largă de universităţi la care pot aplica în cadrul platformei. Prin tehnologiile pe care le folosim, algoritmii de matchmaking pe care platforma îi propune, încercăm să ajutăm studentul în acest proces de alegere”, a spus în cadrul ZF IT Generation Andrei Nicolae, fondator al UniApply. Lui i-a venit ideea creării unei astfel de platforme în urmă cu trei ani, când era student în Germania.

    „Fiind student în an terminal, eu şi prietenii mei ne gândeam care sunt oportunităţile de aplicare la un master. Când am demarat acest proces am observat că este foarte greu, voiam să aplicăm la master la diferite univeristăţi din diferite ţări şi trebuia să completăm multe formulare. Apoi am vrut să vedem ce se întâmplă în România. Atunci erau puţine universităţi care avea ofereau şi posibilitatea de a te înscrie pe site-ul lor.”

    Start-up-ul UniApply a dezvoltat o soluţie prin care a digitalizat procesul de recrutare şi alegere a facultăţii online, nefiind necesară interacţiunea fizică. Practic, prin intermediul platformei, studentul poate să completeze formularul de aplicare la facultate, să o trimită, să facă plăţile aferente procesului de înscriere şi înregistrare.


    UniApply

    Proiect: UniApply

    Ce face? Platformă ce facilitează procesul de selecţie a unei facultăţi şi aplicarea propriu-zisă

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Finanţare atrasă: 150.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 2,4 mil. euro

    Invitat: Andrei Nicolae, UniApply


    „Avem oameni şi parteneri care să ajute viitorii studenţi în procesul de aplicare. Luăm în calcul toate criteriile, precum domeniul, posibilităţile financiare, oportunităţile de bursă, viaţa culturală din oraş sau ţară, limba de predare. În continuare, vrem să facem acest proces unul cât mai simplu pentru aplicanţi. Sperăm ca în următoarea perioadă să avem şi un soft ce va permite ca odată ce documentele studentului sunt încărcate, aplicaţia lui să fie automat completată”, a explicat Andrei Nicolae.
     

    Echipa UniApply a încercat să înţeleagă nevoile studenţilor şi odată le-a înţeles a prioritizat paşii ce pot fi uşor automatizaţi pentru a se ocupa apoi şi de latura personală a fiecărui student.

    „Ghidarea studentului este cea mai importantă pentru că una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial este rata de dropout (renunţare). Mulţi studenţi ajung la universitate, dar nu reuşesc să şi termine din diverse motive – nu a ales domeniul bine, nu se pliază pe stilul de predare sau cu oportunităţile de dezvoltare pe care universitatea le poate oferi. Pentru a rezolva cât mai rapid această problemă am colaborat şi colaborăm cu experţi în domeniu, oameni care au trimis în timp mii de studenţi la universităţile potrivite şi împreună cu ei am structurat informaţiile din platformă într-un mod diferit, iar în momentul în care un student îşi completează profilul încercăm să venim cu recomandări care să îl ajute să descoperere locul în care i-ar fi cel mai bine. Dacă are nevoie de mai multe detalii noi avem posibilitatea de a face un link între student şi consultant, iar aceştia îl preiau din platformă direct, comunică cu el şi îl ghidează.”

    În prezent, platforma UniApply înregistrează un număr de aproximativ 13.000 de aplicanţi români care au devenit studenţi în cadrul celor 200 de universităţi care se regăsesc pe UniApply şi 1.300 de aplicanţi internaţionali care s-au înscris în cadrul facultăţilor din România. La nivel local, platforma colaborează cu circa 20 de facultăţi.

    „Mai colaborăm şi cu peste 120 de agenţii şi consultanţi din ţări ca India, Nigeria, Pakistan, România, Rusia, Ucraina şi Ungaria, astfel ca, orice student care intră pe platformă poate să găsească ajutor şi îndrumare.“

    De asemenea, în prezent, platforma percepe un comision între 15% şi 25% de la facultăţile la care se înscriu studenţii. Spre exemplu, dacă un student se înscrie la o facultate din Olanda, care percepe o taxă de 2.000 de euro, facultatea plăteşte platformei o sumă cuprinsă între 300 şi 500 de euro, a explicat reprezentantul UniApply.

    „Sunt două tipuri de taxe: cele de şcolarizare pentru studenţii care fac parte din ţări membre ale UE, spre exemplu în Olanda această taxă este de 2.000 de euro, şi pentru studenţii non-UE care plătesc o taxă de 10.000 de euro pentru acelaşi curs. Pentru studenţii non-UE putem obţine un comision de aproximativ 3.000 de lire pentru persoanele care merg în Anglia, iar pentru cei care merg în Olanda, comisionul este de undeva la 2.000 de euro.“

    Andrei Nicolae a menţionat că ţările în care se observă un interes crescut cu privire la utilizarea platformei în vederea aplicării la o facultate sunt Pakistan şi ţările africane, unde sunt multe persoane interesante să studieze în România.

    El spune că universităţile cu care a interacţionat cel mai uşor sunt cele din vestul Europei, din ţări precum Olanda, Germania şi Marea Britanie, care au o deschidere mai mare faţă de platforma UniApply.

    „Ele sunt şi obişnuite să lucreze în mediul online. România se află în proces de dezvoltare, astfel sunt universităţi care sunt reticente la o astfel de schimbare, dar sunt şi facultăţi care şi-au arătat interesul.“

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Andrei Nicolae consideră că România are nevoie de studenţii internaţionali pentru a se dezvolta în mediul online.

    „Avem potenţial să atragem mulţi studenţi internaţionali. Raportul calitate – preţ este bun în România pentru studenţii internaţionali. Astfel că, facultăţile au nevoie doar de cineva sau ceva care să ajute să recruteze studenţi.“

    Start-up-ul a pornit la drum iniţial cu platforma vreauînromânia.ro, iar ulterior a schimbat modelul de business spre conceptul actual al platformei UniApply. Investiţia iniţială cu care echipa UniApply a pornit la drum s-a ridicat la circa 100.000 euro, bani proveniţi din fonduri proprii. Recent însă, start-up-ul a reuşit să atragă o primă rundă de finanţare care se ridică la circa 150.000 de euro. Runda a fost condusă de fondul de investiţii Early Game Ventures (EGV), la care a participat şi Andrei Pitiş, prin Simple Capital, dar şi alţi investitori de tip angel.



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Salarium

    Proiect: Salarium

    Ce face? Platformă software care le oferă angajaţilor posibilitatea de a primi un avans din salariu prin intermediul unei aplicaţii mobile

    Investiţia iniţială:
    1 mil. lei

    Ţintă 2021: acordarea de avansuri salariale în valoare de
    400.000 euro

    Invitat: Alina Ştefan, CEO al Salarium


    2. AdMoER

    Proiect: AdMoER

    Ce face? Aplicaţie care monitorizează riscul de infecţie cu COVID-19 cu ajutorul AI,

    Necesar de finanţare: 9-10 mil. dolari

    Invitat: Dragoş Stănescu, cofondator şi CEO AdMoER


    3. YAROOMS

    Proiect: YAROOMS

    Ce face? Platformă software de management al spaţiilor de lucru

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Venituri 2020: 600.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 1,2 mil. euro

    Invitat: Dragoş Badea, CEO şi cofondator YAROOMS


    4. Sitter.ro

    Proiect: Sitter.ro

    Ce face? Platformă online care ajută părinţii să găsească şi să închirieze bone

    Investiţie iniţială: 34.000 euro

    Necesar de finanţare:
    50.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 100.000 euro

    Invitaţi: Laura Bulai şi Ovidiu Stegari, cofondatori Sitter.ro


    5. Extasy

    Proiect: Extasy

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru experienţe

    Investiţie iniţială: 500.000 euro

    Finanţare atrasă: 350.000 euro

    Evaluare proiect înainte de investiţie: 3,5 mil. euro

    Invitat: Bogdan Buta, fondatorul Extasy


    6. ARThings

    Proiect: ARThings

    Ce face? Jocuri mobile bazate pe diferite obiecte şi pe tehnologia de realitate augmentată

    Invitat: Monica Mateescu, fondatoare a ARThings


    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Filip Truţă, analist în securitate informatică, Bitdefender: Ceilalţi eroi din umbră — departamentele IT — se luptă zi-lumină cu ameninţări tot mai avansate, iar expertiza e la mare căutare

    Combaterea ameninţărilor informatice în plină pandemie este o misiune din ce în ce mai grea, spun inginerii IT. Aceşti eroi din umbră sunt deseori copleşiţi, lucrând în schimburi la securizarea sistemelor IT, pentru a se asigura că infrastructurile sunt protejate de atacuri 24 din 24. Misiunea lor s-a schimbat radical în ultimii ani, iar lucratul de acasă impus de COVID-19 i-a împovărat şi mai mult. Adversarii speculează acest aspect şi folosesc pandemia drept momeală pentru angajaţii neglijenţi şi, totodată, profită de golurile lăsate de personalul IT copleşit de responsabilităţi noi.

    Sarcinile care umplu ziua unui angajat din departamentul IT s-au schimbat dramatic, arată un sondaj recent. 67% dintre cei chestionaţi mărturisesc că petrec mai mult timp cu sarcini virtuale precum şedinţe online sau accesând terminalele angajaţilor la distanţă în scopuri de mentenanţă. Pe partea de securitate, 53% spun că petrec mai mult timp răspunzând la ameninţări şi întărind protocoalele de apărare. Iar 47% din participanţi au mărturisit că deseori petrec între cinci şi opt ore din programul zilnic aproape exclusiv pe chestiuni legate securitate IT.

    Rezultatele nu ar trebui să ne mire. Conform unei cercetări Bitdefender din a doua jumătate a lui 2020, patru din zece emailuri cu subiectul „COVID” sunt tentative de fraudă. Totodată, 43% din angajaţi la nivel mondial nu sunt siguri ce presupune un atac de tip phishing – ingineria socială folosită ca vector de atac în majoritatea breşelor de notorietate.

    Alte studii arată că angajaţii încalcă din ce în ce mai mult protocoalele de securitate în timpul orelor de lucru pentru a-şi masca obiceiurile online. Aceste ameninţări îi ţin pe inginerii IT ocupaţi cu problema securităţii mai mult decât le permit resursele. Mai rău, ei se luptă cu mai multe tipuri de ameninţări, nu doar cea internă a angajaţilor.

     

    Vremuri noi, ameninţări avansate

    Primul impuls la auzul acestor dificultăţi ar fi să suplimentăm personalul din departamentul IT. Dar asta implică costuri, iar cei cu putere de decizie se lasă greu convinşi să aloce fonduri spre combaterea unei ameninţări puţin palpabile şi pe care nu o înţeleg pe deplin. În realitate, însă, orice situaţie neprevăzută care împovărează echipa IT se poate transforma peste noapte într-o problemă de securitate.

    În 2020, instituţiile guvernamentale, de sănătate şi de învăţământ se luptă cu un val de atacuri ransomware la nivel mondial. Nu din întâmplare, tot acestea sunt cele care alocă bugete restrânse departamentelor IT, ceea ce le împiedică să acţioneze proactiv împotriva atacatorilor. Mai rău, acestea uneori pierd mai mult după o breşă decât le-ar fi costat să întărească securitatea. Iar în cazul spitalelor, lacunele IT-ului pot costa vieţi. În septembrie, o infecţie ransomware aparent accidentală la Spitalul Universitar Düsseldorf în Germania a fost corelată cu moartea unei paciente.

    Până de curând, întreprinderile mari erau singurele nevoite să construiască strategii de apărare împotriva grupărilor avansate de atacatori, aşa-numitele APT-uri (Advanced Persistent Threat). Fie cu scop de spionaj industrial, fie în scop financiar, aceşti „mercenari” acum ameninţă şi companiile mici şi mijlocii. Atacatorii folosesc un model distribuit de resurse între cei care dezvoltă ameninţarea malware şi apoi o „închiriază” pentru infectarea a cât mai multe victime. Dacă până de curând erau o resursă folosită exclusiv de actori statali, acum ei pot fi contractaţi de către oricine îşi permite să îi plătească.

    Inginerii IT sunt conştienţi de proliferarea acestui război cibernetic, însă cei care decid investiţia spre apărare încă nu sunt pe deplin conştienţi de magnitudinea ameninţării. De fapt, unii directori consideră mai eficientă investiţia în tehnologie decât angajarea sau păstrarea inginerilor IT cu experienţă in securitate. Experţii spun că decizia este una greşită.

     

    Creierele din securitate IT sunt la mare căutare

    Un studiu efectuat de WhiteHat Security arată că, deşi tehnologiile de securitate bazate pe inteligenţă artificială sunt eficiente în combaterea ameninţărilor sofisticate, analiştii rămân resursa principală a departamentului IT în asigurarea securităţii. Peste 70% din experţii citaţi în sondaj spun că intuiţia, creativitatea şi experienţa în domeniu depăşesc capacităţile de predicţie oferite de inteligenţa artificială. Nu e necesar să îi credem pe cuvânt. Ne putem uita la ultimele tendinţe din industrie. De exemplu, soluţiile de tip Managed Detection and Response (MDR) – în esenţă externalizarea securităţii – au un avânt considerabil odată cu răspândirea ameninţărilor avansate. Modelul este extrem de eficient, întrucât implică atât tehnologie bazată pe cunoaştere (Threat Intelligence), cât şi analişti cu experienţă care pot fi contractaţi de către companiile care nu găsesc sau nu îşi permit specialişti pe care să îi angajeze în mod direct.

    Nu e o coincidenţă atunci că 2020 a înregistrat o creştere de 25% a forţei de lucru în securitatea informatică la nivel global, un procentaj care inspiră optimism celor conştienţi de peisajul ameninţărilor informatice. Pentru cei tentaţi să pornească o carieră în sensul acesta, cea mai căutată pregătire este securitatea în cloud. Şi mai încurajator, doar jumătate din cei care profesează în momentul de faţă deţin diplome în informatică şi ştiinţe ale informaţiei.

  • Tele-terapia în pandemie: „Pe serviciile de sănătate mintală, aproape am dublat numărul de utilizatori lunar”

    Criza medicală a transformat pentru sute de mii de români modul în care accesează servicii de terapie, dar şi servicii medicale, schimbare generată şi de apariţia unor reglementări pentru furnizarea acestor servicii la distanţă. În acest context absolut, toată lumea, de la furnizori de servicii medicale până la clienţi/pacienţi au fost gata să privească cu alţi ochi utilizarea unor servicii de telemedicină. Acesta este şi cazul platformei ATLAS, care a pornit cu furnizarea de servicii de psihoterapie la distanţă în 2016, iar de anul aceasta s-a extins şi în zona de telemedicină odată cu declanşarea pandemiei.

    „Credem că rata de adopţie a acestor servicii va fi din ce în ce mai mare. Mă bazez pe faptul că am observat trendul din SUA, unde serviciile de telemedicină există de câţiva ani buni, iar pandemia a accelerat adopţia. Şi în România şi în Europa lucrurile vor merge în aceeaşi direcţie şi aceste servicii de telemedicină vor continua să existe alături de serviciile clasice medicale”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Mihai Bran, medic primar psihiatru şi cofondator ATLAS. Platforma ATLAS oferă servicii de consultanţă psihologică în format digital încă de acum patru ani, însă românii nu erau atât de deschişi spre astfel de servicii atunci.

    „E o problemă de educaţie când vorbim de mersul la psiholog, psihiatru. Ne-am lovit de această reticenţă a utilizatorilor de a accesa serviciile noastre, care sunt oferite şi companiilor. Dacă în 2016, lucrurile nu mergeau tocmai bine, în timp, oamenii au început să accepte faptul că a merge la un psiholog, psihiatru nu este chiar atât de rău”, a punctat el. Începând cu luna martie a acestui an, ATLAS a inclus în oferta sa digitală şi servicii de telemedicină, platforma reunind un număr de 250 de medici de la clinici private partenere, care pot oferi un sfat avizat online.

    „Am reuşit să integrăm cei 250 de medici în trei zile. Sperăm să creştem acoperirea pe zona de clinici cu care lucrăm. Lucrăm cu cei de la Medicover, ei îşi desfăşoară activitatea online prin intermediul platformei noastre”, a menţionat Mihai Bran.

    El a adăugat că principalul segment de clienţi pe care îi vizează sunt companiile, care pun la dispoziţia angajaţilor aceste servicii de psihoterapie sau telemedicină, integrate în pachetele de beneficii.

    „Practic serviciile sunt oferite către companii sau asiguratori care le integrează fie în produsele lor sau în pachetele de beneficii. Recent, am anunţat şi un parteneriat cu cel mai mare asigurător din România, NN, ceea ce ne-a sporit baza de clienţi şi utilizatori.”

    Cu ajutorul ATLAS, pacienţii pot localiza problema prin diagnostic preventiv, iar apoi ajung la un medic cu care pot interacţiona atât prin videoconferinţă, cât şi prin mesaje.

    „Pe partea de servicii medicale avem integrat un modul care foloseşte inteligenţa artificială şi care te poate ajuta să primeşti un disgnostic mai rapid, înainte de a ajunge la medici. Acest instrument te ghidează şi recomandă către ce specializare trebuie să mergi. De multe ori, utilizatorii serviciilor de acest gen, online, nu ştiu către ce specialitate să meargă”, a explicat el.

    Platforma Atlas are integrate o serie de instrumente care ajută utilizatorii să folosească serviciile pe care le oferă, şi cresc rata de adopţie.

    „Am integrat instrumente de educaţie (avem conţinut specializat), avem instrumente de autoevaluare, iar când contractăm serviciile într-o companie venim cu un kit de implementare care, în funcţie de specificul companiei, poate avea mai multe etape şi abordări, astfel încât oamenii să înţeleagă utilitatea serviciilor noastre şi într-un final să înceapă să folosească platforma”, a punctat Mihai Bran, adăugând că în cadrul platformei  se păstrează un dosar electronic al pacientului astfel încât să poată fi consultat de medici.

    În prezent, platforma ATLAS reuneşte peste 1.000 de specialişti verificaţi şi licenţiaţi în psihoterapie, nutriţie, coaching, parenting şi consiliere financiară, care oferă suport atât utilizatorilor privaţi, cât şi celor din mediul corporate. Anul acesta, start-up-ul a înregistrat creşteri substanţiale atât pe zona de psihoterapie, cât şi pe cea de telemedicină.

    „Pe serviciile de sănătate mintală, rata de creştere a fost una foarte mare, aproape am dublat numărul de utilizatori lunar. Am observat acest trend de creştere rapidă şi în zona de telemedicină. Avem utilizatori care au accesat servicii de telemedicină şi de câteva zeci de ori în această perioadă, potrivit datelor noastre”, a subliniat cofondatorul ATLAS.

    În prezent, start-up-ul caută finanţare pentru dezvoltarea echipei şi extinderea peste graniţele României.

    „Principalul obiectiv este să creştem echipa în zona de vânzări şi de marketing şi apoi să ieşim în afara ţării. Pentru asta căutăm finanţare. Vrem să acoperim cât mai mult şi din piaţa locală, atât în zona de sănătate mintală – unde avem peste 50.000 de utilizatori, cât şi în cea a serviciilor de telemedicină”, a spus Mihai Bran.

    Din luna august a acestui an, start-up-ul s-a extins şi la nivel internaţional, prin lansarea primei platforme de telemedicină din Bulgaria împreună cu un partener local. „Ne dorim ca în 5 ani să fim prezenţi în toate pieţele majore din Europa şi să încercăm să ieşim din zona europeană cu serviciile noastre. Credem că această abordare, care să cuprindă toţi paşii interacţiunii dintre medic şi pacient într-o formă digitală va reprezenta viitorul serviciilor medicale. În plus, integrarea de device-uri medicale smart va fi o componentă importantă, iar actul medical va fi cât mai digitalizat.”

     

    ATLAS

    Proiect: Atlas

    Ce face? Platformă care oferă servicii de consultanţă psihologică şi de telemedicină

    INVITAT: MIHAI BRAN, COFONDATOR ATLAS



    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

     

    1. Pluria

    Proiect: Pluria

    Ce face? o platformă B2B care agregă ofertele de spaţii de lucru disponibile de la diferiţi jucători, de la huburi de co-working până la cafenele, la care oferă apoi acces prin intermediul unei aplicaţii mobile

    Invitat: Andrei Creţu, cofondator Pluria

     

    2. Zumeo

    Proiect: Zumeo

    Ce face? Marketplace pentru mesaje video personalizate de la celebrităţi

    Ţintă afaceri 2021: 1,2 mil. euro

    Invitat: Tibi Marian, fondator al Zumeo

     

    3. Lopi.ai

    Proiect: Lopi.ai

    Ce face? Soluţie SaaS bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale şi computer vision care permite căutarea produselor în magazinele online cu ajutorul imaginilor

    Invitat: Andrei Pîrvulescu, cofondator şi CEO Lopi.ai

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Cine este femeia din Germania care conduce cel mai nou pariu al grupului OLX. Are o carieră cu evoluţie surprinzătoare

    Activitatea profesională a purtat-o pe Nadja Sörgel de la companiile de consultanţă din domeniul strategiei, industria de frumuseţe şi până la industria grea. Cum a ajuns să conducă platforma Tradus, parte a grupului OLX, şi care sunt planurile ei în continuare?

    „Am fost întotdeauna atrasă în principal de companii globale, deoarece îmi place provocarea de a lucra cu echipe internaţionale care au culturi diferite, moduri diferite de lucru şi moduri diferite de a privi aceleaşi probleme. În acelaşi timp, este la fel de fascinant să lucrezi cu clienţi din diferite ţări care au nevoi şi aşteptări foarte diferite atunci când vine vorba de aceeaşi problemă”, spune Nadja Sörgel, referindu-se la parcursul său profesional.

    După mai multe puncte de cotitură, în care a trecut prin consultanţă, dar şi industria de beauty, a ajuns în rolul de  general manager pe o nişă dintr-un cu totul alt registru – al industriei grele. În cadrul platformei Tradus, obiectivul ei principal constă în a face comerţul cu utilaje grele cât mai uşor şi eficient posibil. Parte din grupul OLX, aceasta este o platformă tip Business to Business (B2B), lansată în 2017, care conectează cumpărători şi vânzători cu scopul de a facilita într-un mod transparent comerţul cu vehicule comerciale rulate, cu ajutorul datelor şi tehnologiilor inteligente. Compania cu 25 de angajaţi este activă în peste 50 de ţări. Rezultatele financiare ale companiei nu sunt publice, însă valoarea de achiziţie a acesteia a fost de 1,9 miliarde de dolari, potrivit informaţiilor publicate în presa internaţională. „Tradus este un start-up corporate, aparţinem grupului OLX – o companie mare care operează în peste 30 de pieţe diferite din întreaga lume, deţinând poziţia de lider cu mărci precum Avito (numărul 1 în Rusia), Otomoto (numărul 1 în Polonia) sau Autotrader (numărul 1 în Africa de Sud)”, descrie ea.

    Înainte de acest rol, a fost mai întâi consultant analist la Roland Berger şi,  mai târziu, consultant senior la Boston Consulting Group. A lucrat însă şi ca senior product manager la L’Oreal, iar din 2015 s-a alăturat grupului OLX, unde a avut mai multe funcţii, precum cea de global brand manager sau de global strategy director.

    De altfel, chiar dacă spune că a încercat să înveţe cât de mult a putut din fiecare poziţie în care a activat, această funcţie i-a oferit una dintre cele mai importante lecţii: „Să fiu flexibilă şi gata să fac faţă provocărilor care nu pot fi anticipate. Punctul de vedere se schimbă pe măsură ce înaintezi şi este important să păstrezi o atitudine deschisă asupra modului în care afacerea se poate transforma în timp”.

    Spune că la acea vreme, erau interesaţi să vadă ce performanţă aveau toate companiile din grup şi care era provocarea globală comună.

    Perspectiva ei din sediul central era asupra strategiei generale, observând unde şi-au propus să ajungă ca grup, astfel că era obişnuită să ţină cont de imaginea de ansamblu în implementarea paşilor strategici. După ce a trecut la o companie mai mică, accentul s-a mutat asupra instrumentelor operaţionale de care este nevoie pentru creştere. „Riscul era să mă blochez în aceste detalii care sunt foarte importante pentru o companie mai mică şi să pierd contactul cu imaginea de ansamblu. Am învăţat să păstrez obiectivul foarte clar în minte, astfel încât să nu risc «să pierd din vedere pădurea din cauza copacilor».”

    Uitându-se în urmă, spune: „Cred că parcursul profesional ne pregăteşte întotdeauna într-un fel sau altul pentru ceea ce urmează. Acesta este şi cazul meu – în activitatea de consultanţă am dobândit cunoştinţe importante despre provocările strategice şi de creştere din diferite industrii şi continente, la L’Oreal am înţeles necesitatea unui plan bun de marketing, în timp ce în cadrul grupului OLX am dobândit cunoştinţe în dezvoltarea strategiilor pentru platforme de tip markeplace şi am construit o reţea care mă ajută să mă conectez cu platformele de top din pieţele emergente”.

    Acum, obiectivul Nadiei Sörgel este creşterea Tradus precum şi eficientizarea comerţului cu utilaje grele. Ceea ce a atras-o cel mai mult în această industrie este provocarea tehnologică, dar şi potenţialul pentru inovaţie şi transformare. Cum ar descrie industriile anterioare prin comparaţie cu cea unde activează acum?

    „În industria de beauty, brandingul şi marketingul erau foarte importante şi mi-a plăcut foarte mult faptul că în fiecare proiect era necesar şi un aport creativ destul de mare. Industria utilajelor grele este conectată cu industrii cheie, precum agricultura, construcţiile şi transportul, care contribuie foarte mult la economia noastră globală. Aceste utilaje grele sunt coloana vertebrală pentru sectoare industriale esenţiale. Deci, într-un anumit sens, poziţia mea actuală are un impact mai mare.”

    Chiar dacă aparţine de grupul OLX, Tradus este o entitate autonomă, capabilă să îşi seteze propriul model de business, dar care are, pe de altă parte, peste 7.500 de angajaţi la nivel de grup care îi susţin, care au experimentat diferite formate de platforme marketplace şi ştiu ce funcţionează şi ce nu. „Aşadar, avem tot acest know-how în construirea de platforme şi sisteme CRM pentru vânzători, dar suntem liberi în acelaşi timp să ne construim propriul model de business.”, explică ea.

     „Modul în care sunt tranzacţionate aceste vehicule necesare pentru construcţii, agricultură sau transport nu a fost modernizat de foarte mult timp şi ceea ce m-a atras este faptul că putem folosi tehnologia pentru a transforma comerţul internaţional şi a conecta pieţele dezvoltate cu pieţele emergente. Obiectivul este să facem comerţul mai transparent şi să oferim posibilitatea unui cumpărător din România de exemplu să cumpere un camion din Olanda fără a zbura acolo pentru a-l inspecta el însuşi”, descrie ea obiectivele propuse.

    Mai mult, adaugă Sörgel, şi-au propus să fie un catalizator al schimbării în industrie: la Tradus, au 30% femei în echipă, iar la nivel de conducere procentul este chiar mai mare, de 40% femei. „Suntem foarte mândri de asta, dar ştim că există încă loc pentru creştere”, punctează ea.

    În ceea ce priveşte modul în care situaţia actuală s-a reflectat asupra businessului, aceasta a avut un efect pozitiv, la fel ca asupra multor alte afaceri din online. „Această perioadă a fost dificilă pentru multe industrii, dar mediul online, care a rămas coloana vertebrală pentru majoritatea activităţilor, nu a suferit la fel de mult. La Tradus, perioada aceasta a fost în general bună, chiar dacă am cunoscut o scădere a interesului cumpărătorilor de utilaje grele în martie. Cu toate acestea, activitatea a început să fie reluată în aprilie, cu o creştere de 24% a interesului şi apoi a urmat o tendinţă ascendentă”, răspunde ea. Între ianuarie şi august, platforma lor a raportat de aproape două ori şi jumătate mai mulţi utilizatori, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În România, au văzut, de asemenea, o creştere mare a numărului de vizitatori, ceea ce le arată că interesul pentru utilajele grele rulate pe plan local este în creştere – au avut 2,7 milioane de vizite din România în perioada menţionată.

    „Într-un singur an am lansat 8 soluţii diferite pentru problemele clienţilor pe care le-am rezolvat prin date inteligente. Credem că această perioadă va accelera acest proces de digitalizare într-un ritm şi mai rapid, aşa că suntem siguri că ne va ajuta să creştem pe termen lung”, descrie ea rezultatele de anul acesta.

    „Având în vedere faptul că pandemia a accelerat aproape toate procesele din zona digitală, am văzut, de asemenea, cum această tendinţă a avut impact şi asupra afacerii noastre: am înregistrat peste 5 milioane de vizitatori pe site-ul nostru anul acesta, depăşind cu mult statisticile noastre de vizitatori din 2019. În plus, deoarece pandemia a generat necesitatea ca firmele să fie mai atente din punct de vedere financiar, sectorul utilajelor grele uzate devine din ce în ce mai popular în toate industriile pe care ne concentrăm – construcţii, transporturi, agricultură.” Nevoia de utilaje grele pentru continuarea activităţii există încă, dar managerii caută produse care să se încadreze într-un anumit buget, eficiente şi de încredere. Încearcă în actualul context să se gândească în avans la servicii şi oferte pentru a-i ajuta să treacă prin această perioadă, în timp ce ne concentrăm pe siguranţa tranzacţiilor.

    De exemplu, la începutul pandemiei au implementat o măsură pentru vânzători, pentru a îi ajuta să îşi păstreze performanţa în activitatea lor pe platformă. Fiecare vânzător a beneficiat de două luni gratuite pe platformă, pentru o lună plătită. În ceea ce priveşte planurile de viitor, spune că şi-au propus ca în continuare să dezvolte Tradus şi să-l transforme într-un loc şi mai bun pentru cumpărători şi vânzători. „Nucleul nostru este tehnologia şi încercăm să o folosim cât de mult putem pentru a simplifica procesul de navigare şi listare pentru clienţi. Studiem şi testăm în special diferite instrumente de inteligenţă artificială în această direcţie”, explică ea strategia companiei.

    În rândul obiectivelor pe termen lung se numără o mai mare transparentizare, soluţii simple şi eficiente cumpărătorilor şi vânzătorilor, iar la un moment dat, ambiţia ei este ca Tradus să ofere o garanţie pentru achiziţie. „Pregătind toate aceste inovaţii realizate de-a lungul timpului, ne dorim să ajungem la acel moment în care am putea oferi o garanţie, ştiind că datele pe care le avem ne vor permite să facem acest lucru, deoarece nivelul de transparenţă va creşte”, conchide Nadja Sörgel.

  • Atacurile cibernetice ating noi culmi. Cum a ajutat pandemia hackerii şi unde s-a ajuns de la vremurile când funcţionau atacurile de tip „prinţul nigerian”

    De la atacuri de tip ransomware, care îţi blochează sistemele până când plăteşti recompensa, la atacuri în lanţ care ţintesc întâi companiile mici, şi până la ameninţări de tip „sextorsion”, pericolele din mediul cibernetic s-au înmulţit în ultimii ani şi au căpătat noi dimensiuni în 2020. Odată cu trecerea la şcoala online, munca online, viaţa online, s-au deschis mai multe „ferestre” prin care atacatorii pot intra în „casa” noastră şi în compania noastră.

    Cea mai sigură ţintă a unui atac cibernetic este angajatul din companie, din perspectiva unui hacker. Prin ţintirea unui singur angajat, hackerul poate introduce cu uşurinţă sisteme maliţioase care duc la pierderi de date sau la atacuri mai grave.

    Totuşi, un angajat care nu a fost instruit sau lăsat fără mijloace de apărare în faţa unor astfel de atacuri care evoluează în mod constant nu poate fi acuzat, neapărat, în contextul în care atacurile cibernetice au devenit din ce în ce mai complexe.

    Iar dacă în trecut, atacurile de tip „prinţul nigerian” erau foarte uşor de identificat (adică cele în care primeai un e-mail prin care se presupunea că eşti contactat sau contactată de un prinţ exotic care vrea dintr-un motiv sau altul să îţi dea bani), acum, situaţia a devenit mai dificilă, este de părere Andrei Avădănei, general manager al companiei româneşti de securitate cibernetică Bit Sentinel.

    „Pentru angajaţi este foarte dificil să identifice şi să clasifice un astfel de e-mail ca fiind spam pentru că, dacă în trecut atacurile de tip «prinţ nigerian» erau o dovadă clară că un e-mail are malware, acum acestea sunt atât de sofisticate încât pot fi considerate legitime. De exemplu, pot veni de pe adrese de e-mail foarte similare cu cele ale unor furnizori cunoscuţi, singura diferenţă fiind inversarea de litere sau alte detalii pe care nu le observi decât la o analiză amănunţită sau poate când este deja prea târziu”, a explicat el, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Anul 2020 şi începutul pandemiei au înmulţit fronturile pe un câmp de luptă care devenea deja din ce în ce mai sofisticat, cel cibernetic. Schimbările rapide pe care au fost nevoite să le facă firmele de toate dimensiunile, de la microîntreprinderi şi până la corporaţii, toate sub umbrela mult iubitei „digitalizări”, au adus cu sine riscuri din ce în ce mai mari. „Principalul motiv este legat de digitalizarea forţată a businessurilor şi adaptarea acestora la sistemul de telemuncă într-un timp foarte scurt. Extinderea perimetrului infrastructurii informatice aduce cu sine canale noi de comunicare şi, implicit, uşi deschise pentru potenţialii atacatori cibernetici. Astfel, hackerii au avut noi oportunităţi de a lansa valuri de atacuri cibernetice, în principiu, de tip «ransomware»”, a punctat Avădănei.


    CELE MAI COMUNE TIPURI DE ATACURI ÎN 2020:

    ♦ Atacurile de tip ransomware sunt îndreptate în general împotriva IMM-urilor, a sistemului de sănătate, administraţiei centrale şi locale sau către mediul academic.

    ♦ Campaniile de phishing sunt de obicei direcţionate împotriva clienţilor băncilor şi urmăresc furtul de date personale. Acest tip de atacuri sunt folosite foarte des de către hackeri, fie pentru a obţine date personale, fie pentru a răspândi malware. De foarte multe ori, astfel de atacuri înseamnă transmiterea de e-mailuri care par a veni din partea unor persoane cunoscute, sau instituţii de încredere.

    ♦ Campaniile de tip Fearware se bazează pe exploatarea temerilor cauzate de pandemia de coronavirus prin noi tipuri de atacuri cibernetice. De la izbucnirea focarului de COVID-19 în martie 2020, hackerii au creat la nivel global, 130.000 de noi domenii de e-mail care tratează subiectul pandemiei.

     ♦ Campaniile de tip „sextorsion“ implică solicitarea de recompense sub ameninţarea că vor fi trimise tuturor contactelor din agenda unei persoane presupuse filmări ale victimei în ipostaze intime.

    Sursa: Safetech Innovations


    Atacurile de tip ransomware sunt cele bazate pe o recompensă, în care atacatorii blochează sistemele unei companii/infrastructuri critice şi cer o recompensă în bani înainte de a reda accesul la sisteme proprietarilor de drept. De cele mai multe ori în bitcoin.

    Acest tip de atacuri a avut cel mai mare impact în 2020, însă specialiştii Bit Sentinel atrag atenţia şi asupra atacurilor de tip „supply chain” (n.eng: lanţ de furnizori). Aceste ameninţări se bazează pe ideea că poţi ataca fie companii mici, fie companii medii, iar odată ce compromiţi o astfel de companie o poţi folosi ca pivot pentru a obţine acces neautorizat la infrastructurile unor companii cu sute de milioane de utilizatori sau chiar giganţi cu afaceri de peste 1 miliard de euro.

    „2020 a fost cu adevărat un an prielnic pentru atacatorii cibernetici. Multe nume sonore din piaţă au avut probleme de securitate şi pierderi de date care au avut un impact reputaţional major pe lângă pierderile evidente de bani. Ce am observat noi este faptul că efortul atacatorilor are o distribuţie mai targetată astfel că, odată ce reuşesc să treacă de sistemele de apărare ale companiilor, caută să exploateze vulnerabilităţile care le aduc cel mai mare câştig”, a adăugat el.

    Andrei Avădănei, general manager, BIT SENTINEL: „În multe companii măsurile de securitate implementate sunt bazate pe conceptul de «securitate prin obscuritate», adică preferă să nu ştie ce ameninţări sau vulnerabilităţi informatice există în infrastructură sau mizează pe faptul că perimetrul companiei este predominant într-un spaţiu fizic la care accesul se face greu, uitând faptul că majoritatea sistemelor sunt conectate la internet.”


     

    De la poveşti cu fantome la realitatea românească

    Pentru companiile mai mici sau pentru instituţiile mai ferite de mediul online până acum atacurile cibernetice complexe erau doar o poveste despre care au citit sau doar au auzit. Însă într-un moment în care şcolile, liceele, facultăţile, multe businessuri, multe locuri de muncă funcţionează doar online, situaţia s-a schimbat.

    „Ca de fiecare dată, sunt două tipuri de atitudini când vine vorba de securitate cibernetică: companiile care şi-au asumat faptul că digitalizarea forţată trebuie să fie dublată de securitate, şi, din păcate, companiile care încă afişează o atitudine defensivă, de tipul: Nu are cum să mi se întâmple mie”, a explicat Andrei Avădănei.

    Pandemia nu a risipit această idee, însă preocuparea pentru securitate cibernetică înregistrează o creştere în România, conform unui studiu realizat de compania românească de securitate cibernetică Safetech Innovations în luna octombrie, pe un eşantion de 210 companii mijlocii şi mari din România.

    „Companiile încep să realizeze din ce în ce mai mult importanţa securităţii cibernetice. Astfel, 62% dintre companiile intervievate consideră securitatea cibernetică o prioritate pentru activitatea lor. Conform aceluiaşi studiu, respondenţii au afirmat că 11% din bugetul de IT&C pentru anul 2020 a fost alocat investiţiilor în soluţii de securitate cibernetică şi că au în vedere majorarea până la 14% pentru anul 2021”, a declarat Victor Gânsac, CEO al Safetech Innovations, pentru Business MAGAZIN.

    Toate noile ferestre şi uşi deschise brusc în martie, atunci când companiile şi-au trimis zeci, sute sau chiar mii de angajaţi să lucreze de acasă, au adus o provocare fără precedent pentru companii.

    „Nevoia ca angajaţii să poată lucra de acasă a condus la necesitatea ca organizaţiile să implementeze măsuri rapide pentru a crea un mediu securizat de acces la distanţă la resursele informatice ale companiei. Între soluţiile puse în aplicare s-au numărat, printre altele, soluţii VPN, soluţii pentru detecţie de atacuri cibernetice sau soluţii de autentificare cu 2 factori”, a spus el.

    Reprezentantul Bit Sentinel a observat că cel mai frecvent instrument de protecţie pe care şi l-au asumat companiile în 2020 a fost un antivirus pe dispozitivele companiei sau instalarea unor soluţii de monitorizare de tip firewall. „Pe lângă acestea, m-am bucurat să văd că s-a pus preţ şi pe educarea angajaţilor în a identifica aceste e-mailuri şi mesaje care conţin sisteme maliţioase”.


    Cum mă asigur eu ca angajat că sunt în siguranţă şi ce îi cer angajatorului?

    ⇒ În primul rând, angajatul are nevoie de echipament cu care să se poată conecta la resursele companiei. Există cazuri în care angajaţii folosesc laptopuri personale pentru desfăşurarea activităţilor, ce necesită verificare periodică şi asigurarea că acestea beneficiază de ultimele actualizări ale sistemului de operare şi că există un antivirus instalat. În plus, angajatul poate solicita de la angajator ca acesta să îi pună la dispoziţie o conectivitate VPN, să comunice o procedură de securitate cibernetică şi un punct de contact în cazul unor incidente de securitate cât şi să realizeze o instruire adecvată asupra ameninţărilor şi modului în care trebuie să activeze angajaţii când lucrează de acasă. (Victor Gânsac, CEO, Safetech Innovations)

    ⇒ Pentru angajaţii care lucrează de la distanţă sau de acasă, în primul rând este important să se asigure că a schimbat parolele by default de la router, că toate actualizările sunt la zi, iar echipamentul nu expune o interfaţă web pe Internet. Instalarea unei soluţii antivirus ce are şi funcţionalităţi de firewall sau de internet security ar trebui să facă parte din acest arsenal. Totuşi, recomandarea noastră este ca angajatorii să extindă politicile, procedurile şi sistemele de securitate şi pe aceste dispozitive, iar angajaţii ar trebui să fie educaţi în acest sens. Angajatorii nu trebuie să uite că responsabilitatea finală este a lor, nu a angajaţilor. (Andrei Avădănei, director general, BIT SENTINEL)


     

    Securitate prin obscuritate

    În timp ce pentru unele companii securitatea cibernetică a devenit o realitate, o a doua latură a digitalizării, o parte dintre actorii economici din România continuă să neglijeze diverse aspecte ce ţin de securitate cibernetică.

     „În multe companii măsurile de securitate implementate sunt bazate pe conceptul de «securitate prin obscuritate», adică preferă să nu ştie ce ameninţări sau vulnerabilităţi informatice există în infrastructură sau mizează pe faptul că perimetrul companiei este predominant într-un spaţiu fizic la care accesul se face greu, uitând faptul că majoritatea sistemelor sunt conectate la internet”, a declarat Avădănei.

     O parte din activitatea companiei Safetech este legată şi de monitorizarea infrastructurilor critice, ceea ce i-a determinat pe specialiştii companiei să constate că până la această pandemie planurile de continuitate erau echivalentul unor dosare prăfuite aşezate în sertarul de jos pentru mai mulţi jucători importanţi sau chiar critici din România. „O mare parte din companii, chiar şi cele care activează într-un mediu reglementat, nu au fost pregătite pentru a activa un plan de continuitate a afacerilor. Deşi pentru majoritatea companiilor acest plan există, până la confruntarea cu această pandemie globală nu a fost actualizat sau testat anterior. Astfel s-a constatat lipsa de instruire a angajaţilor cu privire la politicile de securitate cibernetică”, a explicat Gânsac.

    Specialiştii în securitate cibernetică susţin că dacă nu ai fost victima unui atac, nu înseamnă că ai infrastructura sigură, ci doar că nu a venit momentul tău sau poate nu ai avut capacitatea să identifici incidentul. În mod îngrijorător, unele dintre cele mai importante sectoare din România sunt destul de expuse în faţa unor astfel de probleme.

    „Sistemul de sănătate publică, administraţiile centrale şi locale, educaţia şi chiar şi multe dintre IMM-uri, reprezintă sectoarele cele mai predispuse la astfel de probleme de securitate cibernetică”, a adăugat CEO-ul Safetech.

    Victor Gânsac, CEO, Safetech Innovations: „Sistemul de sănătate publică, administraţiile centrale şi locale, educaţia şi chiar şi multe dintre IMM-uri reprezintă sectoarele cele mai predispuse la astfel de probleme de securitate cibernetică.”


     

    Ce aduce 2021?

    Datele obţinute de Safetech arată că nivelul sumelor investite de companii în latura securităţii cibernetice va creşte în 2021, în contextul în care pierderile financiare, de imagine sau chiar de natură informaţională pe care le poate cauza un astfel de atac sunt semnificative.  

    „Studiul nostru din octombrie 2020 indică faptul că în 2021 bugetele pentru securitatea cibernetică vor creşte de la 11% la 14% din totalul bugetului de IT. Credem că, pe măsură ce numărul atacurilor cibernetice va creşte iar ochii publicului vor fi aţintiţi asupra companiilor victime ale unor astfel de atacuri, accentul se va muta şi mai mult pe investiţiile în securitatea cibernetică. Am văzut la nivel global exemple de companii care s-au confruntat cu crize semnificative de imagine în urma atacurilor cibernetice, mai ales dacă acestea implicau scurgeri de date ale clienţilor. Prin urmare, suntem siguri că, în următorii ani, investiţiile în securitatea cibernetică vor creşte în mod constant.”

    Victor Gânsac aminteşte că 80% din problemele de securitate vin din interiorul organizaţiei, ceea ce face ca educarea şi instruirea angajaţilor cu privire la protocolul de securitate cibernetică să devină o prioritate asbsolută pentru companii.

    „Principalele provocări din 2021 vor fi aceleaşi ca şi în 2020, însă cu intensificarea ameninţărilor cibernetice. Pentru mulţi angajaţi români, conceptul că organizaţia lor ar putea deveni victima unui atac de securitate cibernetică poate fi abstract, cu toate acestea, reprezintă o ameninţare reală nu numai pentru corporaţii, ci şi pentru companii antreprenoriale de toate dimensiunile”.

    De cealaltă parte, Andrei Avădănei este sigur că atacurile de tip ransomware vor rămâne cap de listă, urmate de atacurile ce abuzează vulnerabilităţi noi la sistemele expuse online.

    „Îmi doresc să cred că 2021 va fi anul în care companiile vor investi mai mult în securitate cibernetică pentru că ar fi un pas important de consolidare în evoluţia fiecărui business. (…) Securitatea cibernetică este foarte strâns legată de încredere şi anume încrederea că îţi cunoşti infrastructura cu bune şi cu rele, că te interesează să ai o securitate a datelor sporită şi că te interesează securitatea clienţilor tăi şi implicit a datelor acestora”.

  • Cine este cel mai tânăr miliardar din Germania, care şi-a construit averea prin forţe proprii. Este şi singurul miliardar din domeniul lui

    Intrat în mediul antreprenorial cu doar câţiva ani înainte de bula dotcom, Ralph Dommermuth a ştiut să se adapteze şi să schimbe la timp traiectoria companiei sale, decizie care i-a adus statutul de singurul miliardar german din domeniul Internetului.

    Ralph Dommermuth s-a născut în anul 1963 în Montabaur, Germania. După ce a urmat un training în cadrul Deutsche Bank, a început să lucreze, în oraşul natal, ca freelancer pentru un dealer local de computere.

    Pe 21 aprilie 1988, cu un birou închiriat şi o investiţie de 285.000 de dolari din economii, a fondat alături de un partener de business 1&1 Marketing GmbH, un distribuitor de servicii de marketing pentru companii de software. Deşi iniţial a avut drept clienţi afaceri de dimensiuni mici şi medii, cu timpul, giganţi precum IBM, Compaq şi Deutsche Telekom au apelat la serviciile companiei. După succesul iniţial al afacerii, antreprenorul a hotărât, sub auspiciile noii ere a internetului, să schimbe traiectoria businessului, transformând-o, în 1996, în distribuitor de servicii de internet, schimbând ulterior şi numele afacerii în United Internet.

    În prezent, antreprenorul deţine o participaţie de 40% în companie. Cu o avere de 4 miliarde de dolari, clasat pe poziţia 662 în topul miliardarilor lumii, realizat pe publicaţia internaţională Forbes, Dommermuth este singurul miliardar german din domeniul internetului şi cel mai tânăr miliardar din ţara sa care a ajuns la acest statut prin forţe proprii.

    Alături de numeroase activităţi caritabile realizate prin intermediul fundaţiilor proprii, antreprenorul s-a implicat activ, financiar, şi în politică. În 2017, odată cu alegerile federale din Germania, el a făcut cea mai mare donaţie către un partid: 500.000 de euro, către Partidul Conservator.

    Dommermuth este pasionat de navigaţie, este căsătorit cu modelul şi designerul vestimentar Judith Berger şi are un copil dintr-o căsnicie anterioară. De-a lungul anilor de activitate în mediul de business, el a obţinut numeroase titluri: fondatorul anului, în 1994, din partea Norman Rentrop Verlag, strategistul anului, în 2007, din partea Financial Times, sau CEO-ul anului (2014, Wirtschaftswoche). Tot în 2014 cancelarul Angela Merkel i-a acordat statutul de membru permanent al Steering Committee for Innovation Dialogue, iar în 2018 a fost inclus în Hall of Fame of German Business.

    După o serie de extinderi ale serviciilor companiei în mai multe zone de activitate, United Internet a ajuns să reunească sub aceeaşi umbrelă un grup de 17 companii. În 2019, businessul, prezent  în mai multe ţări europene, printre care Austria, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie, dar şi în afara Europei, în SUA şi Canada, a înregistrat vânzări de 5,19 miliarde de dolari şi a avut un număr de 24,7 milioane de contracte.