BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • ROMÂNUL care a creat moneda Elrond, unul dintre cei mai puternici competitori ai Bitcoin: „Am lucrat la această tehnologie aproape trei ani”

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • După ce criza provocată de pandemie l-a obligat să închidă şi să relanseze de câteva ori afacerea, un antreprenor spune că a găsit soluţia

    După ce criza provocată de pandemie l-a obligat să închidă şi să relanseze de câteva ori platforma de mobilitate urbană Citylink, antreprenorul Igor Grosu crede că acum este momentul să apese până la podea acceleraţia pentru planurile sale de dezvoltare.

    Primul pas este intrarea în cele două oraşe cheie pentru turismul intern redescoperit acum de nevoie din cauza pandemiei – Braşov şi Constanţa. În paralel, pentru a ajunge mai rapid pe mai multe pieţe urbane din România, platforma este gata să accepte flote de maşini de la companii sau persoane fizice în regim de franciză. Pentru a arde etape, antreprenorul se gândeşte şi la o nouă finanţare.

    „Am decis ca anul acesta să lansăm operaţiunile în oraşele Braşov şi Constanţa. În acest moment avem 10 maşini în Braşov şi ne dorim extinderea până la 150-200 de maşini în cele două oraşe noi – Braşov şi Constanţa, mai ales în condiţiile în care la finele acestui an va fi deschis şi aeroportul din Braşov”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink, proiect lansat în februarie anul trecut. „Eu îmi doresc pentru finalul acestui an să avem minimum 50 de maşini în Braşov, minimum 50 de maşini în Constanţa şi utilizatorii din Braşov, Constanţa şi Bucureşti să înţeleagă valoarea serviciilor noastre, să le folosească, mai ales că acum începe vara iar cele două oraşe sunt destinaţii turistice de top în România”, a completat el.

    Pentru a accelera dezvoltarea, compania va permite şi altor proprietari de flote să intre în platforma CityLink printr-un sistem de francize. „Constanţa şi Braşovul sunt doar primele oraşe care intră pe harta CityLink, în 2021. Ne vom continua extinderea în mai multe oraşe importante din ţară, în sistem de franciză“, a precizat antreprenorul adăugând că a pus deja la punct platforma tehnică. „Suntem gata să oferim, la cheie, partenerilor din ţară întreaga componentă tehnică, know-how-ul şi gestiunea integrală a relaţiei cu clienţii. În acelaşi timp, partenerii noştri de franciză nu trebuie decât să aducă flota de automobile. În plus, prin reţeaua de parteneri pe care deja ne-am dezvoltat-o, ne putem sprijini viitorii francizaţi şi cu facilitarea achiziţiei de flote, la preţuri preferenţiale, considerabil mai avantajoase decât media pieţei. Ştim că startul unei afaceri în franciză poate fi uneori dificil, aşa că venim şi cu un pachet de sprijin financiar, lunar, pentru fiecare automobil din flota partenerilor, până în momentul în care franciza capătă tracţiune.”

    Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink:„Acum când am stabilit clar strategia de extindere ne gândim să atragem o nouă rundă de investiţii pentru a creşte mai repede şi a acoperi necesităţile pentru operaţiunile din România.”

    Strategia de extindere a companiei este în linie cu contextul actual în care trăim, plin de schimbări, iar pentru a o pune în aplicare într-un ritm mai accelerat Citylink vrea să atragă o nouă rundă de investiţii. „Suma va depinde de discuţii, pentru că noi avem mai multe produse – avem ridesharing în Republica Moldova şi în Ucraina, astfel că putem creşte şi acolo. Vom lansa anul acesta şi acolo un produs nou. Sper că la următoarea emisiune vom vorbi şi despre un produs unic – lucrăm la un brand unic sub care vom oferi acces la bike sharing, car sharing, ride-sharing, probabil şi scooter sharing, totul integrat într-o aplicaţie. De aceea suma va depinde mult de investitori, dar strategia de dezvoltare este gândită pentru mai multe ţări”, a precizat antreprenorul.

    Citylink a lansat încă din vara anului trecut şi o flotă de biciclete, iar în viitor vrea să ofere abonamente care să le permită utilizatorilor posibilitatea de a folosi toate mijloacele de transport din platformă. „Avem o strategie de a ne extinde în mai multe oraşe în România şi flota va fi peste 3 ani de zile de 900 de maşini în aceste 6 oraşe. Dacă în 5 ani vom cuprinde alte 7 oraşe de până în 100.000 de locuitori, atunci flota va fi de 1.800 de maşini. Deocamdată ne gândim ce ţine de rent a car digitalizat sau car sharing – ne gândim la piaţa din România iar ce ţine de ride-sharing, avem şi piaţa din Moldova şi Ucraina, probabil că vom adăuga şi piaţa din România pe acest segment. Segmentul de bike sharing, scooter sharing reprezintă nişte anexe care îmbunătăţesc mobilitatea şi care se potrivesc foarte bine la pachet cu maşinile, pentru clienţi, în interiorul oraşelor. Dacă ajungem să înţelegem că bicicleta poate fi folosită şi toamna, dar şi iarna, 10.000 de biciclete pot intra în Bucureşti să acopere necesarul în raport cu populaţia şi să ofere o valoare mare oraşului ca – să descarce oraşul de ambuteiajele din trafic, lumea să devină mai sănătoasă şi să înţeleagă cu adevărat acest produs, care te ajută să ajungi din punctul A în punctul B într-o altă atmosferă.”

     

    Start-up Boost

    Invitat: Bogdan Niţulescu – small, medium and corporate lead în cadrul Microsoft România.

    Ce oferă Microsoft pentru susţinerea companiilor în noul context de piaţă? Compania Microsoft a derulat şi pe plan local eforturi de susţinere a clienţilor companii din segmentul IMM pentru a se adapta la noua realitate conturată de criză şi a oferit acces de test pe perioade extinse pentru mai multe dintre produsele sale.

    „Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai afectate de această perioadă. Microsoft a încercat încă de acum un an să pună la dispoziţie tot felul de resurse şi programe care să ajute aceste companii să treacă cu bine prin această perioadă şi să-şi găsească drumul în noua realitate.”

    Start-up Update

    Invitat: Igor Grosu, fondator şi CEO al CityLink

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe pieţe din Braşov şi Constanţa, lansează sistemul de francize pentru a se putea extinde cât mai mult la nivel naţional şi vizează totodată şi atragerea unei finanţări.

    „Constanţa şi Braşovul sunt doar primele oraşe care intră pe harta CityLink, în 2021. Ne vom continua extinderea în mai multe oraşe importante din ţară, în sistem de franciză. Avem o strategie de a ne extinde în mai multe oraşe în România şi flota va fi peste 3 ani de zile de 900 de maşini în aceste 6 oraşe. Dacă în 5 ani vom cuprinde alte 7 oraşe de până în 100.000 de locuitori, atunci flota va fi de 1.800 de maşini.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Mihai Năstase, fondator Cargo Buddy

    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută la digitalizarea industriei de transport de marfă

    „Odată ce utilizatorii îşi postează marfa, aplicaţia se ocupă să le caute variantă de transport şi scapă de această grijă. Aplicaţia se ocupă de absolut tot procesul transportului – de la încărcarea mărfii şi până la descărcarea acesteia. Din ianuarie până în prezent am avut transporturi în valoare de 200.000 euro şi suntem în plină creştere. Nu ne aşteptam să avem o creştere atât de rapidă într-un timp atât de scurt. Noi eram pregătiţi ca la început să introducem utilizatori şi apoi să începem efectiv, dar odată ce am lansat aplicaţia au apărut foarte mulţi transportatori şi în acelaşi timp au apărut şi foarte mulţi expeditori care au început să posteze marfă în fiecare zi.”

    Vlad Costea, fondator al Sigtree Technologies

    Ce face? Pune la dispoziţia dezvoltatorilor imobiliari o platformă de tip marketplace care aduce la un loc furnizorii de servicii cu locatarii unei comunităţi.

    „Am ajuns la aproximativ 1.000 de apartamente înregistrate, aproximativ 30 de clădiri de birouri şi aproape 2.000 de utilizatori. În următoarea perioadă o să vină o finanţare şi pentru noi, care probabil va fi externă, nu din România. Banii vor fi folosiţi doar pentru extinderea internaţională. Considerăm că piaţa din România o putem adresa, dar pentru a ne extinde pe pieţe noi va trebui să folosim ceva bani. Vizăm obţinerea unei finanţări de aproximativ 500.000 de euro.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Care este cel mai nou intrat brand pe piaţa locală de smartphone-uri şi dispozitive inteligente

    Oppo este cel mai nou intrat brand pe piaţa locală de smartphone-uri şi dispozitive inteligente. Compania s-a lansat în România în plină pandemie, când piaţa era în cădere. Însă setea de tehnologie a românilor i-a ajutat pe reprezentanţii businessului să răzbească în criză şi să lupte pentru a câştiga teren în faţa adversarilor mai vechi.

    Yang Shaohua, General Manager Green Leaves Techical, distribuitor exclusiv autorizat Oppo, spune că deciza de a se extinde în plan local a fost motivată de faptul că „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa, astfel că lansarea locală a fost încă un pas care să susţină strategia de dezvoltare a brandului la nivel european”.

    Potrivit lui, în orice industrie este benefic să existe cât mai multă competiţie pentru că te ajută să dezvolţi tehnologii din ce în ce mai performante. „În aceeaşi idee, cred că piaţa este atât de mare la momentul actual încât fiecare jucător îşi găseşte locul, indiferent de greutăţile pe care le întâmpină.”

    Deşi nu a oferit cifre exacte, executivul spune că rezultatele înregistrate de la lansarea din iunie 2020 până în momentul de faţă indică o creştere exponenţială a veniturilor companiei. „În luna decembrie 2020, de exemplu, am înregistrat vânzări de 18 ori mai mari faţă de prima lună de activitate a companiei în România. Practic, în mai puţin de şapte luni am reuşit să câştigăm încrederea consumatorilor şi să aducem produsele noastre în casele multor români. Această evoluţie ne face încrezători că pe parcursul anului în curs vom putea ajunge la obiectivele propuse pentru piaţa locală.”

    În ceea ce priveşte portofoliul companiei, Shaohua spune că acesta a crescut de aproximativ patru ori în primele zece luni de activitate. Astfel, în prezent include în jur de 20 de produse, disponibile atât în magazinele de specialitate, dar şi în ofertele operatorilor. Pe lângă smartphone-uri, căşti wireless sau smartwatch-uri, compania urmează să lanseze la vară şi alte categorii de produse.

    „Ne-am asigurat, pe parcursul dezvoltării gamei de produse, că acoperim toate segmentele de preţ, de la entry-level până la flagshipuri. Astfel, utilizatorii pot achiziţiona smartphone-uri Oppo din seria A care este şi cea mai accesibilă, mid-high range din seria Reno sau flagshipuri din seria Find X dedicate pasionaţilor de tehnologie.” În momentul de faţă, produsele companiei sunt comercializate atât online, cât şi offline, prin intermediul principalilor operatori de telefonie mobilă (Orange, Vodafone, Digi), cât şi prin cel al retailerilor locali (Altex, eMAG, Flanco, Media Galaxy). Compania se va axa anul acesta pe consolidarea operaţiunilor cu fiecare partener local, dar mai ales pe creşterea cotei de piaţă şi disponibilitatea produselor în cât mai multe puncte de vânzare din ţară. „Ne dorim ca anul acesta orice punct de vânzare de telefoane mobile, indiferent că vorbim despre un operator de servicii mobile sau un retailer, online sau offline, să aibă la vânzare un produs Oppo”, spune Shaohua.

    Potrivit lui, publicul actual al businessului este format din „consumatorii tineri, la curent cu tehnologiile prezentului, care fac alegeri informate şi care ne-au ales pentru că îşi doreau tehnologie de top, design contemporan şi finisaje premium la un preţ corect.”

    Despre consumatorii români, Yang Shaohua spune că majoritatea sunt foarte interesaţi, în momentul achiziţionării unui smartphone, de raportul dintre specificaţiile tehnice de ultimă generaţie şi preţul acestuia. „Cei mai mulţi sunt dispuşi să investească o sumă mai mare atunci când smartphone-urile au un design premium, ecran cu o claritate foarte mare şi camere performante cu care pot surprinde momentele importante din viaţa lor. Observăm totuşi un interes tot mai ridicat al utilizatorilor faţă de tehnologiile de încărcare rapidă şi reţelele 5G.”

    Tot el susţine că Oppo a fost brandul care a lansat primul smartphone 5G pe continent, în Elveţia – eveniment care a avut loc în urmă cu doi ani.

    Despre faptul că au intrat pe piaţa locală în plină criză sanitară, executivul spune că lunile de lockdown, premergătoare lansării, au fost folosite pentru construirea echipei şi pentru rafinarea planului de lansare pe toate scenariile posibile de evoluţie a pieţei. „Putem spune că suntem într-o industrie care nu a avut la fel de mult de suferit precum HoReCa, de exemplu. Însă anul 2020 a fost cu siguranţă unul atipic, marcat de scăderi de peste 30% în lunile de lockdown, de exemplu. (…) A fost o perioadă de adaptare în timpul căreia am lucrat strâns cu partenerii din România astfel încât să găsim soluţii rapide şi eficiente, adaptate situaţiei actuale din piaţă. Am fost convinşi de reuşita Oppo în România şi am continuat investiţiile, iar această strategie s-a dovedit eficientă.”

    Dacă 2020 a fost un an de acomodare în piaţă, în care au pus bazele echipei şi au încheiat parteneriatele locale, reprezentanţii Oppo spun că pe viitor vor continua să investească în dezvoltare şi în promovarea brandului, dar şi în extinderea portofoliului de produse, printre altele. „Astfel, ne propunem ca în 2021 să fim şi mai aproape de partenerii care ne-au susţinut până acum şi unul dintre obiectivele cele mai importante pentru noi este ca fiecare client care interacţionează cu brandul Oppo să aibă cea mai bună experienţă inclusiv în serviciile pe care le oferim postvânzare.”

    Înfiinţat în 2004, brandul Oppo este prezent în peste 40 de ţări şi regiuni şi deţine, la nivel global, şase institute de cercetare, cinci centre R&D şi un centru internaţional de design la Londra. Pe plan international, compania funcţionează cu o echipă de peste 40.000 de angajaţi. Începând cu 2019, Oppo a investit, la nivel global, 1,4 miliarde de dolari în inovaţie tehnologică, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. În total, numărul clienţilor businessului ajunge la circa 300 de milioane de persoane. În plan local, echipa este formată din aproximativ 80 de angajaţi care fac parte din departamente variate (vânzări, marketing, retail, testing, after sales).

    Potrivit datelor preliminare ale IDC, în T4/2020 piaţa globală a smartphone-urilor era condusă de Apple, cu o cotă de 23,4% şi un volum de expediere de 90,1 milioane de unităţi, urmat de Samsung (19,1%; 73,9 mil. unităţi), Xiaomi (19,1%; 43,3 mil. unităţi), Oppo, cu o cotă de piaţă de 8,8% şi un volum de expediere de 33,8 milioane de unităţi, pe poziţia a cincea revenind producătorului Huawei (8,4%; 32,3 mil. unităţi). Cumulat, ceilalţi producători deţineau în T4/2020 o cotă de piaţă de 29,1% şi au livrat, împreună, 112,4 milioane de unităţi.

  • Secretele stăpânului roboţilor. Cum a reuşit un român să construiască de la zero o companie evaluată la miliarde de euro

    Cel mai spectaculos start-up tech creat până acum în România, UiPath – liderul global al nou createi industrii a roboţilor software, a început să-şi dezvăluie secretele odată cu publicarea unui proiect al prospectului de listare la New York, acolo unde se află acum sediul companiei. Documentul de peste 1.000 de pagini creionează o imagine a exploziei UIPATH, DAR  şi a averii pe care le-a adus-o şi le-o va aduce fondatorilor şi acţionarilor. Sunt cifrele unei poveşti cum industria de IT din România nu a mai avut.

    Daniel Dines, fondatorul UiPath – cel mai de succes proiect hitech din istoria industriei de IT din România, mai are un pachet de acţiuni în valoare de aproape 2 miliarde de dolari în companie şi a încasat deja 160 de milioane de dolari prin vânzarea de acţiuni la producătorul de roboţi, arată documentul care le prezintă investitorilor cum arată afacerile UiPath.

    Daniel Dines, fondatorul UiPath – cel mai valoros start-up tech pornit vreodată din România, mai deţine 110.653.498 de acţiuni clasa B, respectiv un pachet de 5% din cele 2,1 miliarde de acţiuni emise de producătorul de roboţi software, conform calculelor ZF realizate pe baza documentelor publicate de companie în vederea listării la New York.

    Având în vedere cea mai recentă evaluare a UiPath – de 35 de miliarde de dolari – pachetul de acţiuni pe care îl deţine Daniel Dines are o valoare de 1,75 de miliarde de dolari. O listare la o evaluare mai mare, scenariu extrem de probabil, va duce automat la o creştere a averii lui Dines.

    De notat este că o singură acţiune clasa B, cum sunt cele deţinute de Dines, poartă drepturi de vot cât 35 de acţiuni clasa A, conform sursei menţionate. Documentul nu oferă deocamdată detalii despre puterea pe care Daniel Dines o va avea în companie pentru listare.

    De asemenea, el a obţinut deja 160 de milioane de dolari prin vânzarea de acţiuni către UiPath, în doi ani de zile, mai arată documentul. „În anii 2018 şi 2019 compania a răscumpărat de la angajaţi 13,8 milioane de acţiuni clasa A şi 25,4 milioane de acţiuni clasa B, pentru o sumă totală de aproximativ 268,8 milioane de dolari. Din această sumă, 160 de milioane de dolari au fost încasate de Daniel Dines, care a vândut companiei în 2018 / 2019 aproape 26 de milioane de acţiuni clasa B, după cum urmează: – în martie 2018 – 10,08 mil. acţiuni în valoare de 27,19 mil. dolari; în octombrie 2018 – 10,18 mil. acţiuni în valoare de 64,99 mil. dolari;  în aprilie 2019 – 5,17 mil. acţiuni în valoare de 67,8 mil. dolari”, potrivit documentului.

    „Avem o poziţie foarte bună pe piaţă şi sunt puţine şanse ca un competitor să mai crească atât de repede”, le-a scris Dines investitorilor.

    „Să creezi o companie pe o piaţă mică, unde nu există clienţi, este o situaţie care generează nişte avantaje ascunse: te obligă să gândeşti global din ziua 1. În loc să respectăm norma – de a perfecta modelul de business într-un teritoriu, noi ne-am extins rapid la nivel global, simultan, şi în Asia, şi în SUA, şi în Europa.(…) Ceea ce am făcut noi nu poate fi copiat rapid, avem o prezenţă globală şi o bază largă de clienţi ce reprezintă avantaje competitive pe care puţine alte companii le mai au în perioade similare de dezvoltare. De la 10 oameni într-un apartament din România în 2015 am ajuns în 6 ani o afacere multinaţională cu veniturile anuale recurente ale UiPath de 580 de milioane de dolari, fiind astfel una dintre companiile de soft pentru companii care a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri din istorie”, scrie Daniel Dines în scrisoarea către investitori.

    Compania condusă de fostul angajat al Microsoft a avut în anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2021 venituri totale mai mari cu 81%, de 607,6 milioane de dolari, în timp ce pierderile nete s-au redus semnificativ de la 520 de milioane de dolari, la 92 mil. dolari.

    În februarie, compania a strâns 750 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare care a evaluat-o la 35 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât o evaluare într-o rundă de investiţii în iulie anul trecut.

    Investitorii din ultima rundă au inclus nume ca: Alkeon Capital, Coatue, Altimeter Capital, Dragoneer, IVP, Sequoia, Tiger Global şi fonduri consiliate de T. Rowe Price Associates Inc.

    UiPath se va lista la New York sub simbolul „PATH”. Morgan Stanley şi JPMorgan sunt principalii aranjori ai ofertei.

    Publicarea documentului a adus în faţa publicului şi alte informaţii, cum ar fi, spre exemplu, aceea că salariul de bază anual al lui Daniel Dines este de 106.044 dolari, iar suma include şi costuri de 66.500 de dolari pentru: servicii de securitate personală, costuri de asigurări de sănătate, taxe de membru la săli de sport, cheltuieli legate de mese şi evenimente personale, cheltuieli legate de servicii de pregătire a declaraţiilor către autorităţile fiscale.

    Şeful UiPath nu are cel mai mare salariu din companie: vicepreşedintele Ted Kummert are un salariu anual de bază de 404.384 dolari SUA, cu posibilitatea de a primi un bonus de până la 50% din acesta, conform documentului.

    Potrivit datelor din prospectul de listare, la 31 ianuarie 2021, UiPath avea 2.863 de angajaţi full-time, dintre care 122 în New York şi alţi 727 în Bucureşti, iar restul în altă ţări în care compania îşi desfăşoară activitatea.

    Listarea nu doar îi va face milionari pe unii dintre angajaţii UiPath, care au acţiuni în cadrul companiei, ci îi va îmbogăţi la rate record şi pe cei care au avut încredere în proiect de la început. Astfel, conform calculelor realizate de Sifted, un portal deţinut de FT, cele trei fonduri de venture capital care au investit în prima rundă de finanţare a UiPath ar urma să obţină un randament de 220.000%.

    Fondul de investiţii Earlybird Digital East a condus în 2015 o rundă de finanţare de 1,6 milioane de dolari în ceea ce era atunci o companie românească mică şi puţin cunoscută, dar cu perspective mari. Ceilalţi doi investitori care au participat în această rundă sunt Seedcamp şi Credo Ventures.

    Conform calculelor Sifted, cei trei investitori iniţiali au păstrat puţin peste 10% din companie, iar UiPath a fost evaluată recent la 35 de miliarde de dolari.

    Astfel, investiţia de 1,6 milioane de dolari din 2015 valorează astăzi 3,5 miliarde de dolari, după şase ani, ceea ce ilustrează un randament de 220.000% sau un multiplu de 2.200x.

    Pe atunci însă, după cum scria ulterior Dan Lupu de la Early Bird Capital, investitorii aveau şi ei dubiile lor în legătură cu UiPath. „Când am investit, compania era formată din 12 persoane înghesuite împreună într-un apartament din Bucureşti. Încă nu exista o prezentare a produsului. Modelul comercial şi planurile tarifare erau încă pe lista lucrurilor de testat cu clienţii.” În aceste condiţii, ideea schimbării lui Dines se conturase dar nu a apucat să fie pusă în practică, a povestit Lupu, care a lăudat evoluţia spectaculoasă a lui Dines. „Lăsând deoparte cifrele, de departe cea mai uimitoare parte a acestei călătorii a fost evoluţia lui Daniel Dines, fondator şi CEO al UiPath. Când l-am întâlnit pentru prima dată, el părea că respectă toate stereotipurile pe care le puteai avea în minte atunci când te gândeai la antreprenorii din Europa de Est: geeky, cu o voce liniştită, plăcută, fără experienţă, care nu arăta multă încredere în sine. Ochiul nostru priceput, de «investitori cu experienţă», a văzut ocazia de a aduce la bord «un CEO adecvat» pentru UiPath. Chiar şi Daniel părea deschis acestei idei. Din fericire, piaţa ne-a luat cu totul sub asalt, împiedicându-ne să urmărim această oportunitate. Astăzi, Daniel conduce o companie care a crescut la sute de angajaţi răspândiţi la nivel global în 14 birouri, inclusiv New York, Tokyo, Singapore, Londra, Paris, München, Bengaluru şi Bucureşti”.

  • Generaţia de milionari creată de Uipath – compania gigant născută în cartierul Delea Veche din Bucureşti, începe să îşi facă simţită prezenţa pe piaţa locală

    Generaţia de milionari creată de Uipath – gigantul din industria roboţilor software născut în cartierul Delea Veche din Bucureşti, începe să îşi facă simţită prezenţa pe piaţa locală  Hi-Tech. Vlad Ionescu, unul dintre oamenii cunoscuţi din echipa de conducere a UiPath nu a plecat din companie doar pentru a contribui la dezvoltarea unui nou start-up, ci are în plan să pună bani şi
    într-un nou fond de capital de risc. Este doar începutul unui val de investiţii în ecosistemul local de start-up-uri tech care va fi susţinut de listarea la bursă a UiPath în SUA.

    Sper ca în câteva luni să discutăm mai multe despre un proiect de venture capital în care cel mai probabil o să fiu implicat. Cred că ar fi cazul să apară şi alte fonduri de investiţii pe plan local. Acum există într-adevăr fonduri de investiţii pe plan local, şi investitori, şi soluţii de crowdfunding, doar că încă este foarte mult loc pe piaţă. Cred că este foarte important şi segmentul pe care vrei să îl adresezi în viaţa unui start-up. Dacă ne uităm chiar la o ţară vecină cum este Bulgaria, acolo deja sunt fonduri care sunt la a treia versiune a fondului, adică ridică fondul nr. trei şi sunt mult mai avansate. Acolo există un fond de 80 de milioane de euro aflat a treia rundă şi alt fond de 50 de milioane de euro, aflat cred că tot la a treia rundă şi asta într-o ţară mult mai mică. Nici ei nu acoperă doar Bulgaria, dar este clar că Europa de Est este subfinanţată comparativ cu alte regiuni”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Vlad Ionescu, fost membru în echipa de conducere a UiPath, cel mai valoros start-up creat în România, şi actualul director de marketing al start-up-ului Tokinomo.

    El s-a alăturat echipei UiPath în 2015, chiar atunci când proiectul a pivotat spre tehnologia RPA (robotic process automation), fiind astfel implicat în tot procesul de ascensiune al companiei – de la primele investiţii primite până la atingerea nivelului de unicorn. „Am avut şansa să lucrez şi să învăţ de la oameni foarte talentaţi şi speciali. Eu am venit la UiPath în vara lui 2015, adică acum aproximativ 6 ani, la invitaţia unui foarte bun prieten care lucra acolo. Era o companie mică, era înainte de investiţia care ne-a dus atunci la o evaluare de 6 milioane dolari, deci prima investiţie de tip seed – runda în care au participat EarlyBird, Credo Venture şi Seedcamp. Era o companie mică, însă cu ambiţii foarte mari. A fost o perioadă foarte interesantă. Echipa încerca să atragă talent şi eu la rândul meu am adus un bun prieten în companie şi cumva echipa s-a construit în jurul unor valori şi culturi comune”, a relatat el, adăugând că a învăţat foarte multe lucruri din experienţa UiPath.

    „Am învăţat foarte mult, pe lângă lucruri care ţin de marketing. Este vorba despre cum să construieşti o companie, cum să dezvolţi departamente, cum să atragi talente, de ce este important să ai un plan de stock options şi cum să motivezi echipa prin acest plan. Cum să gândeşti mare şi să faci planuri strategice.” Vlad Ionescu s-a ocupat încă la început de zona de marketing în cadrul UiPath, atunci când mai avea doar încă doi colegi în departament. Ulterior, odată cu creşterea companiei, departamentul de marketing a ajuns să aibă circa 150 de persoane, iar în ultimii ani el s-a ocupat în principal de partea de marketing automation. „Eu am venit în etapa de early stage a companiei când la marketing eram 2-3 persoane chiar în perioada de început. La momentul respectiv era mai mult vorba de tactici de genul guerrillla marketing – aveam bugete foarte mici şi trebuia să aducem rezultate disproporţionate faţă de bugetele pe care le foloseam. Ne-am axat mult pe content marketing şi pe SEO, social media. În etapele următoare, departamentul a crescut foarte mult, de la câţiva oameni am ajuns la un department de 150 de personae şi de la bugete lunare de mii sau zeci de mii de euro la bugete anuale de câteva zeci de milioane de euro. Asta s-a întâmplat în 5-6 ani”, a precizat el.

    Tokinomo

    Proiect: Tokinomo

    Ce face? Soluţie care ajută retailerii să-şi crească vânzările la raft

    Finanţare atrasă: 700.000 euro

    Necesar actual de finanţare: 1,5 mil. euro

    Evaluare proiect: 12 mil. euro

    Invitaţi: Vlad Ionescu, director de marketing Tokinomo

    După ce a petrecut mai bine de cinci ani în cadrul unicornului UiPath, Vlad Ionescu a decis în vara anului trecut să plece şi să se implice într-un nou proiect de tehnologie de pe piaţa locală. De ce a ales însă să părăsească echipa UiPath?

    „Mă gândeam mai mult timp la varianta asta. Structura sistemului de stock options într-un start-up este construit aşa, cumva pe patru ani – cam atât se presupune că poţi da randament maxim şi fără să ajungi la burn-out (nu era cazul la mine). UiPath este o companie matură acum şi impactul/aportul pe care puteam să îl aduc eu în companie s-a schimbat de-a lungul timpului. De la câţiva oameni în marketing am ajuns la un departament mare şi rolul meu devenise mult mai specializat cu trecerea timpului. Iar eu personal sunt pasionat de start-up-urile early stage, care se află la început de drum, şi pentru care cred că pot aduce cea mai mare valoare cu cunoştinţele mele, să am cel mai mare impact – rezultate asimetrice cu nişte resurse limitate. La asta cred eu că mă pricep cel mai bine”, a răspuns el.  

    Deşi a părăsit echipa UiPath, Vlad Ionescu, milionar acum, a ales să îşi păstreze acţiunile deţinute la compania unicorn şi să investească în continuare în start-up-uri de tehnologie. „Am păstrat majoritatea acţiunilor în UiPath şi cred că le voi păstra pe termen lung, chiar şi după IPO. UiPath este o companie valoroasă pe termen lung şi în afară de nevoile de lichiditate nu aş avea niciun motiv să vând”, a punctat el, menţionând că este pasionat de investiţii în start-up-uri. „M-am alăturat asociaţiei TechAngels din România şi am investit în mai multe start-up-uri locale – TypingDNA, TPS Engage, EmailTree şi Tokinomo.”

    El nu a vrut să ofere detalii despre suma totală investită până acum în proiecte de tehnologie, însă a precizat că a investit suficient până acum. De altfel, start-up-ul în care acum este director de marketing este totodată şi una dintre investiţiile lui – Tokinomo. Start-up-ul a dezvoltat o soluţie ce ajută retailerii să-şi crească vânzările la raft, iar până acum Tokinomo a reuşit să ia până acum o investiţie de 0,7 mil. euro, la care a contribuit şi Vlad Ionescu, aceasta fiind de altfel şi modalitatea prin care a ajuns în contact cu fondatorii start-up-ului.

    „Am cunoscut echipa Tokinomo printr-o investiţie la runda anterioară de tip seed şi mi-a plăcut foarte mult echipa – am lucrat împreună de dinainte să devin chief marketing officer, am făcut brainstorming, am făcut strategii şi planuri şi după multe astfel de ore petrecute împreună mi-am dat seama că îmi place să lucrez pentru ei şi asta a contat cel mai mult şi bineînţeles potenţialul pe care îl văd în companie.”

    1. STAILER.ro

    Proiect: Stailer.ro

    Ce face? Platformă pentru programări şi atragere de clienţi noi pentru saloanele de înfrumuseţare şi stilişti

    Investiţie iniţială: 150.000 euro

    Necesar actual de finanţare: 500.000 euro

    Evaluare proiect: 5 mil. euro

    Invitat: Andrei Ursachi, cofondator şi CEO Stailer.ro

    2. IZIDOC

    Proiect: IziDoc

    Ce face? Platformă online prin care companiile pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament pentru servicii stomatologice

    Investiţie iniţială: 70.000 euro

    Necesar actual de finanţare: 150.000-200.000 euro

    Invitat: Diana Enăchescu, fondator şi CEO al IziDoc

    3. SECURIFAI

    Proiect: SecurifAI

    Ce face? Soluţie software care analizează cu ajutorul inteligenţei artificiale înregistrările de la camerele de supraveghere

    Investiţie iniţială: 200.000 euro

    Finanţare totală atrasă: 425.000 euro

    Invitat: Andrei Gogan, cofondator, director general: SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea tinerei cofondatoare Tinder care a fost eliminată din afacere şi cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

    Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

    Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia i-a creat numele şi pe care a ajutat-o să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

    Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestei companii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

     Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

    Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

    Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

    În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri,  calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

    De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru serviciile premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.

    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

    O cruciadă împotriva discriminării

    În ianuarie 2015, la aproape o lună după lansare, Bumble înregistra circa 100.000 de descărcări, totalul ajungând la 22 de milioane la sfârşitul lui 2017. Pe atunci, compania a fost abordată de Match Group, aceeaşi firmă care deţine Tinder, cu o ofertă de cumpărare de 450 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bumble au refuzat oferta.

    Între timp, aplicaţia s-a extins în afara segmentului de dating: prima dată în 2016 cu Bumble BFF, un serviciu concentrat pe relaţiile de prietenie platonică, apoi în 2017 cu Bumble Bizz, o reţea de socializare axată pe business.

    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

    În martie 2019, Wolfe Herd a convins autorităţile din Texas, statul de baştină al Bumble, să adopte o lege prin care să scoată în afara legii trimiterea de imagini indecente fără aprobarea persoanei afişate. În scurt timp, Bumble a creat o tehnologie care elimină acest tip de imagini înainte să fie văzute de persoanele care folosesc aplicaţia.

    Astfel, numărul de utilizatori a ajuns la 100 de milioane în iulie 2020, moment în care compania-mamă, MagicLab, şi-a schimbat numele în Bumble, iar Whitney Wolfe Herd a fost numită în funcţia de CEO al întregii firme, conducând 750 de angajaţi la nivel mondial. Recent, platforma a numărat 42 de milioane de utilizatori lunari activi, potrivit estimărilor companiei. „Dacă eşti un investitor orientat spre creştere, Bumble este cea mai bună variantă”, spune Jim Cramer, gazda unei emisiuni financiare difuzate de CNBC şi cofondator al trustului media TheStreet.

    Listarea pe Bursa din New York, efectuată la jumătatea lunii trecute, a fost o mişcare firească de-a lungul traseului spectaculos al companiei. Debutul pe Nasdaq a venit cu o evaluare de 8,26 miliarde de dolari, un preţ de 76 de dolari per acţiune, cu mult peste estimările iniţiale de 43 de dolari, şi cu finanţări din partea Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume.

    De asemenea, printre firmele care au condus listarea se numără giganţi precum JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley – companii care înregistrează împreună o capitalizare bursieră de peste 860 de miliarde de dolari.

    Bumble a raportat venituri de 416 milioane de dolari în ultimul an, perioadă care a oferit provocări în mod constant întâlnirilor din online şi offline, sumă fiind generată de cele 2,4 milioane de abonamente premium şi de achiziţiile din interiorul aplicaţiei.

    În plus, compania a crescut de aproape zece ori mai rapid decât rivalii de la Badoo, înregistrând un plus de 70% între 2018 şi 2019, conform unei analize Protocol.com.

  • Cum a început afacerea românilor care au dezvoltat o monedă virtuală care concurează cu Bitcoin şi care a fost evaluată la 3 miliarde de dolari

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Cum au reuşit cinci români care locuiesc în colţuri diferite ale lumii să construiască un business care a primit finanţare din Chile

    Lumea digitală în care trăim azi oferă o multitudine de oportunităţi pentru cei care vor să pornească acum un business tech chiar şi de la mii de kilometri depărtare. O echipă formată din cinci români, care trăiesc în colţuri diferite ale lumii, a reuşit să demonstreze acest lucru cu start-up-ul Cyber Dacians care a primit recent finanţare din Chile pentru dezvoltarea unui produs software de nişă pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică.

    Momentan, am intrat în faza programului Start-up Chile în care primeşti o finanţare de circa 13.000 de dolari pentru patru luni cu ajutorul cărora poţi să îţi dezvolţi businessul, ai acces la network internaţional – mentorat, antrenament de pitching, investitori, mai exact un pachet întreg de educaţie antreprenorială. După ce treci de această fază şi validezi produsul pe piaţă cu câţiva clienţi, poţi intra într-un alt program prin care poţi lua o finanţare curpinsă între 37.000 şi 75.000 de dolari, fără a fi nevoit să cedezi din participaţia în cadrul companiei. Este un program pe care îl poţi urma pe termen lung“, a declarat în cadrul ZF IT Generation Felix Staicu, cofondator şi International Business Development Manager în cadrul Cyber Dacians. El a adăugat că programul este oferit de Ministerul Dezvoltării din Chile pentru a atrage antreprenori internaţionali acolo şi pentru a dezvolta mediul de antreprenoriat. Ce face însă start-up-ul românesc Cyber Dacians şi cum de a ajuns să ia o finanţare chiliană?

    Povestea Cyber Dacians începe în 2018, când Mihai Bârloiu, cofondator şi CEO al firmei, împreună cu Felix Staicu şi alţi trei români – Radu Benga, Paul Barbat şi Tamas Bakos, au participat la un program organizat pentru românii stabiliţi în străinătate care vor să intre în mediul antreprenorial. În cadrul acestui program, Cyber Dacians a primit o finanţare nerambursabilă de 35.000 euro.

    „Am intrat în domeniul securităţii cibernetice în anul 2018 când am identificat posibilitatea de a participa la un program pe fonduri europene numit Start-up Diaspora organizat de Inceptus Cluj-Napoca, un program pentru români stabiliţi în străinătate pe domeniul lor de activitate puteau participa cu o idee de afaceri. Iar eu împreună cu Felix şi cu ceilalţi membri ai echipei am identificat securitatea cibernetică ca fiind domeniul care poate aduce plus valoare“, a povestit Mihai Bârloiu. El a precizat că start-up-ul a început cu servicii pentru teste de penetrare, având clienţi companii din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud şi din Orientul Mijlociu.

    „Am avut şansa să accesăm oameni foarte valoroşi din punct de vedere tehnic. Avem în echipă foşti membri ai echipei naţionale a României care au participat la campionatele europene de securitate cibernetică şi au fost medaliaţi.“

    În urmă cu 7 luni, echipa Cyber Dacians a început să lucreze însă şi la un produs software propriu pentru a automatiza procesele de penetration testing. „Produsul se numeşte StageOne – este în fază de MVP şi practic prin acest produs facem pasul spre piaţa de Breach Automated Simulations. Este o nouă piaţă de securitate cibernetică, este o zonă de nişă. Nu sunt foarte multe companii în Europa care să deservească acest segment. Competiţia vine din SUA şi din Israel. În România, din cercetările noastre, suntem singurii care avem un astfel de produs şi care vrem să venim cu el pe piaţă în curând“, a punctat Mihai Bârloiu.

    Deşi nici el, nici Felix Staicu nu au background tehnic, ideea dezvoltării unui produs de securitate cibernetică a luat naştere în urma experienţei profesionale avute de cei doi.

    „Eu şi Mihai ne cunoaştem din liceu, am fost la acelaşi liceu şi la aceeaşi Facultate de Drept în România, iar apoi am făcut acelaşi masterat în securitate internaţională în Danemarca. Apoi, ne-am mutat amândoi la New York şi am lucrat pentru Misiunea României la ONU, unde am început să interacţionăm cu acest fenomen de securitate cibernetică. Nu avem un background tehnic, nu suntem experţi tehnici, dar înţelegem la un nivel strategic importanţa securităţii cibernetice. Fiind la New York, interacţionând cu securitatea cibernetică la nivel multilateral, la cel mai înalt nivel politic de pe planetă, ne-am dat seama că România are o capacitate extraordinară de persoane care nu este valorificată intern. Sunt multe companii străine care angajează români, dar nu sunt foarte multe companii de securitate cibernetică româneşti cu un impact internaţional”, crede Felix Staicu.

    CyberDacians

    Proiect: CyberDacians

    Ce face? Dezvoltă un produs de securitate cibernetică care automatizează procesele pentru testele de penetrare, aceasta fiind o nişă pe piaţa soluţiilor de securitate IT

    Finanţare totală atrasă: 45.000 euro

    Venituri 2020: 70.000 euro

    Ţintă venituri 2021: peste 100.000 euro

    Invitaţi: Mihai Bârloiu şi Felix Staicu, cofondatori Cyber Dacians

    Produsul de securitate cibernetică la care lucrează acum echipa Cyber Dacians se adresează pe de-o parte mediului educaţional – academii militare de poliţie şi intelligence, iar pe de cealaltă parte segmentului corporate. Fondatorii Cyber Dacians estimează că vor avea soluţia software gata pentru teste din vara acestui an, iar apoi după ce vor valida în piaţă produsul vor căuta noi surse de finanţare.

    „Suntem deschişi unei linii de finanţare după ce validăm produsul. Momentan nu avem nevoie de finanţare pentru că avem partea de servicii care susţine partea de dezvoltare de produs. Acum avem acest model hibrid – partea de servicii care ne ajută să construim produsul cu resursele proprii. Suntem deschişi la o finanţare în viitor şi în România şi în SUA, depinde de cerinţele investitorului şi de evaluarea companiei la momentul acela”, a subliniat Felix Staicu.

    Anul trecut, veniturile Cyber Dacians din zona de servicii de securitate cibernetică s-au situat la circa 70.000 euro, iar pentru anul curent start-up-ul mizează pe o creştere de minimum 50%.

    „Pentru anul acesta ne-am propus să creştem cifra de afaceri cu cel puţin 50%, mai ales având în vedere că suntem în această perioadă de pandemie care are ca şi efect direct digitalizarea pe plan economic care pe noi ne avantajează. Considerăm că acest obiectiv este realizabil şi ne îndreptăm deja spre această direcţie. Deja am început câteva contracte foarte lucrative la începutul acestui an şi estimăm o creştere de circa 50% doar în zona de servicii”, a precizat Mihai Bârloiu.

    În prezent, Cyber Dacians are clienţi din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud, numărul total ajungând la peste 25. „În zona de securitate cibernetică, serviciile nu sunt oferite constant, lunar, ci sunt oferite atunci când clientul are nevoie”, a punctat el, adăugând că până acum pentru Cyber Dacians cea mai profitabilă este zona financiar-bancară – ATM penetration testing. „Aici am identificat câţiva clienţi care pot aduce venituri substanţiale. Deja aveam discuţii cu aproximativ cinci clienţi mari pe zona aceasta care provin din diverse zone geografice – de la Mexic şi Europa de Vest la Orientul Mijlociu.”

    Pe termen mediu, fondatorii Cyber Dacians au în plan să îmbine ambele segmente – şi cel de servicii, şi cel de produs propriu

    „O să menţinem departamentul de servicii în special pe zona de ATM penetration testing pentru bănci, iar pe zona de produs o să începem să creştem gradual. În următorii doi ani eu văd produsul într-o zonă matură, având deja cel puţin 10 clienţi pe ambele linii strategice – atât pe zona academică, cât şi pe zona corporate. Când spun 10 clienţi mă reder la 10 clienţi mari, contracte mari. Văd produsul ca fiind în primul rând un badge de onoare pentru România, fiind singurul produs de acest tip de pe piaţa locală”, a spus Mihai Bârloiu.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Streamerse

    Proiect: Streamerse

    Ce face? Platformă de streaming live şi la cerere dedicată organizatorilor de evenimente – concerte, piese de teatru, evenimente sportive sau conferinţe de afaceri

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 3 mil. euro

    Invitat: Claudiu Câmpean, cofondator şi CEO Streamerse.net

    2. Simbound

    Proiect: Simbound

    Ce face? Platformă de simulare pentru marketing digital folosită în mediul educaţional şi ca training pentru angajaţii din companii

    Investiţie totală: 50.000 euro

    Ţintă de venituri 2021: 100.000 euro

    Invitat: Louis Havriliuc, fondator şi CEO Simbound

    3. Recomedica

    Proiect: Recomedica

    Ce face? Platformă de telemedicină

    Finanţare totală atrasă: 375.000 euro

    Evaluare proiect: 3,5 mil. euro

    Invitat: Eduard Cioroagă, cofondator şi CEO al Recomedica.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Businessul care a crescut ca Făt-Frumos din poveşti: într-un an cât alţii-n şapte. Cum a reuşit să facă un salt de la sub 500.000 de euro la 12 milioane

    Headlight Solutions, o companie de servicii IT din Braşov, a crescut ca Făt-Frumos din poveşti: într-un singur an cât alţii-n şapte. Mai precis, de la o cifră de afaceri de sub 500.000 de euro în 2019, la 12 milioane de euro în 2020. Cum a reuşit această performanţă?

    Când am fondat Headlight Solutions investiţia a fost una minimală: eram eu, un laptop şi o conexiune la internet”, povesteşte Marius Dascălu, fondatorul producătorului de soluţii software şi hardware de security IT Headlight Solutions. Antreprenorul are 41 de ani, a studiat Economie Generală la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi spune că pasiunea sa pentru IT s-a născut în liceu, la Galaţi, „datorită unui profesor extraordinar, care m-a motivat şi mi-a arătat cât de ofertant este acest domeniu.

    De-a lungul anilor, m-am educat în această zonă şi am rămas întotdeauna la curent cu ceea ce întâmplă”. Înainte de a porni propria afacere a lucrat ca broker pe piaţa de capital, domeniu în care intrase în 2004. La doi ani distanţă a fost numit la conducerea societăţii de investiţii financiare Prime Transaction.

    „În acea perioadă am fost autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în calitate de conducător, aceasta fiind, la acel moment, cea mai mare recunoaştere pe care o puteai primi în industria noastră.” În 2008 însă, când a început criza economică, spune că şi-a făcut o evaluare şi a ajuns la concluzia că această piaţă nu va creşte în următorii 3-5 ani la standardele pe care le viza, aşa că a decis să schimbe domeniul de activitate; în 2013 a pus bazele Headlight Solutions.

    „M-am orientat către tehnologie şi mi-am înfiinţat propria companie, prin care ofeream servicii de IT şi dezvoltare de software companiilor din SUA. Primele proiecte au venit pe bază de recomandare – eram doar eu, pe cont propriu şi gestionam singur solicitările clienţilor. Treptat, anvergura proiectelor a crescut, numărul clienţilor la fel, iar Headlight Solutions a devenit un furnizor de servicii IT integrate pentru companii din România şi din întreaga lume.”

    Uitându-se în spate, antreprenorul spune că cea mai mare provocare cu care se poate confrunta, din perspectiva sa, o companie fără capital este dificultatea de a dezvolta produse proprii, care să poată aduce valoare adăugată ofertei sale. „Atunci când toate resursele tale sunt implicate în proiectele pentru clienţi şi nu îţi poţi permite să investeşti în echipe şi procese de dezvoltare, e dificil să creşti şi să treci la următorul nivel. La Headlight Solutions am reuşit  să facem acest lucru, iar aceasta a fost, de fapt, oportunitatea de care aveam nevoie.”

    În 2019, compania a demarat o colaborare cu un partener local, tot din Braşov, în urma căreia a început să producă hardware şi să ofere servicii integrate, de la realizarea conceptelor hard şi soft, până la producţia în serie mică, pas în urma căruia cifra de afaceri a businessului a înregistrat o evoluţie spectaculoasă, de la sub 500.000 de euro în 2019, la 12 milioane de euro în 2020. „Am demarat activitatea de dezvoltare şi comercializare de hardware din dorinţa de a oferi servicii complete, de consultanţă şi implementare sisteme IT. Obiectivul a fost să gestionăm cap-coadă proiectele în care suntem implicaţi, pentru a avea control total asupra calităţii şi rezultatelor”, spune Dascălu.

    Pe linia de producţie, prototipurile sunt realizate în Italia, componentele, în China şi Coreea de Sud, iar asamblarea se face la Braşov. „Pentru zona de asamblare am preluat un centru al unei alte companii. Spaţiul era deja amenajat, aşa că a fost necesară o investiţie adiţională de 200.000 de euro pentru a demara activitatea.”

    Contrar opiniei generale, conform căreia domeniul IT face parte din rândul câştigătorilor actualei crize, antreprenorul spune că pe durata pandemiei a existat totuşi   o perioadă de incertitudine, de aproximativ 4 luni, în care nu ştia ce să facă mai departe. „Ştiu că există acest miraj al companiilor de servicii IT, despre care se crede că nu au fost afectate de pandemie, dar am trecut şi noi printr-o perioadă în care clienţii au îngheţat toate proiectele, fără a ne oferi un orizont de timp sau nişte perspective. Între timp, lucrurile şi-au revenit, unele proiecte au fost reluate, am avut şi solicitări noi, iar noi ne-am reluat ritmul.” Provocările pandemiei s-au resimţit şi în activitatea de producţie a companiei, unde era nevoie ca oamenii să vină fizic la serviciu. „A trebuit să dezvoltăm un sistem sigur, eficient, care să ne permită să ne îndeplinim responsabilităţile şi să livrăm proiectele. Am investit foarte mult în testele de COVID-19, pe care le făceam săptămânal celor 30 de angajaţi din procesul de producţie, am asigurat lămpi UV şi am creat proceduri şi fluxuri care să contribuie la prevenirea răspândirii virusului.”

    În prezent, echipa companiei numără 30 de angajaţi, dar se colaborează şi cu profesionişti care se alătură în regim project-based, „în funcţie de proiectele desfăşurate şi de gradul de încărcare.”

    Legat de numărul de clienţi, Dascălu spune că activând în zona de servicii IT integrate, personalizate, colaborările companiei sunt per proiect, iar potenţialul de implementare depinde de anvergura solicitării, nu de numărul propriu-zis de clienţi. „Portofoliul nostru a crescut însă, anual, cu aproximativ 15%. În prezent, avem 20 de clienţi activi, concomitent.” Pe zona de soluţii personalizate, profilul-ţintă al clienţilor businessului este reprezentat de companii mari sau foarte mari, care nu găsesc pe piaţa produsele de care au nevoie, aşa că apelează la servicii personalizate. „Acestea au un cost mai mare decât versiunile standard, dar sunt realizate targetat pentru ecosistemele şi specificul activităţii lor, asigurându-le o creştere a productivităţii şi a securităţii.” În ceea ce priveşte computerele ecranate pe care le compania le produce şi comercializează, „legislaţia obligă entităţile publice sau private să folosească această tehnologie, pentru a proteja informaţiile cu caracter sensibil, deci aici avem un public variat”. Pe zona de producţie a computerelor de birou, Headlight Solutions vizează companii medii şi mari care doresc să îşi actualizeze infrastructura şi sistemele informatice utilizate zi de zi, pentru un plus de eficienţă şi siguranţă.

    Despre competiţie, Dascălu spune că aceasta este formată din „orice furnizor de servicii de consultanţă IT, alături de companiile internaţionale care au o viziune integrată, holistică asupra industriei.”

    Pentru 2021, obiectivul principal al companiei este să deschidă un nou punct de lucru în Dubai, care să deservească toată regiunea Golfului. „Acest lucru ar contribui la dublarea zonei de vânzare, aducând oportunităţi noi companiei.”

  • Ce înseamnă telehoppingul în era internetului. Câţiva tineri au dezvoltat „Netflixul” cumpărăturilor

    O echipă de ingineri din România a adaptat la ERA INTERNETULUI soluţiile tradiţionale de teleshopping şi a dezvoltat conceptul de live stream shopping.

    Live stream shopping este practic un tip de cumpărătură virtuală online prin intermediul unui stream video. Ne putem imagina că în interiorul unui video ar exista undeva în stânga jos un buton de cumpărături, iar dacă eu aş prezenta un produs, persoana care urmăreşte video-ul ar putea să îl cumpere direct din streamul video fără să mai părăsească video-ul. Ne aşteptăm ca această zonă de comerţ virtual să devină în scurt timp principalul generator de vânzări digitale”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Drăgan, cofondator şi director operaţional în cadrul Oveit.

    Astăzi, o mare parte dintre potenţialii clienţi ai brandurilor sunt prezenţi în mediul online, companiile concurând între ele pe atenţia şi portofelul lor în condiţiile în care aceştia îşi petrec ore întregi în faţa ecranelor. Iar într-o lume în care shoppingul online a devenit ceva absolut obişnuit, mai ales de când cu declanşarea pandemiei, companiile au nevoie de diferite canale şi modalităţi inedite de vânzare pentru a performa.

    Start-up-ul a lucrat la dezvoltarea soluţiei de live stream shopping în ultimii ani pe baza experienţei acumulate cu soluţia de cashless payment pentru evenimente – Digital Wallet – cu care Oveit a pornit la drum în 2015.

    „Partea legată de live streaming a fost dezvoltată în aproximativ un an şi jumătate. Noi începusem să dezvoltăm soluţia dinaintea venirii crizei şi o vedeam ca pe o soluţie adiţională pentru ceea ce făceam noi în evenimentele clasice şi în locaţiile în care eram prezenţi. Dezvoltarea a fost însă accelerată în 2020 pe baza cererii clienţilor”, a precizat el.

    Soluţia tehnologică, numită streams.live, care îmbină conceptul de sesiuni video live cu experienţa de shopping offline, a fost lansată anul trecut pe piaţă, iar feedbackul primit a fost foarte bun.

    În prezent, start-up-ul are un portofoliu de peste 3.000 de clienţi din întreaga lume, având birouri în Bucureşti şi Austin (Texas, SUA) şi parteneri în diferite ţări cum ar fi Japonia. „Vrem să adăugăm anul acesta încă 1.000 de clienţi în special în zona de live stream shopping. Cea mai mare parte a companiilor care foloseau uneltele noastre înainte de criză erau companii mici şi medii, veneau din industria hotelieră, spaţii de agrement, nu erau companii foarte mari, ci operatorii unor experienţe live. Din momentul lansării streams.live tipologia s-a schimbat radical, iar acum mare parte din companiile care folosesc în special streams.live sunt companii medii şi mari mai ales în zona de digital marketing şi vânzări, e-commerce şi PR events virtuale care implică şi o doză de activităţi de vânzare sau de conversie în lead-uri ulterioare.”

    Modelul de business se bazează pe abonamente lunare al căror tarif variază în funcţie de dimensiunea companiei – 99 dolari şi 199 dolari pentru profesionişti şi companii mici, şi minimum 2.000 dolari pentru clienţi enterprise.

    Oveit

    Proiect: Oveit

    Ce face? Dezvoltă soluţii cashless payment pentru evenimente şi soluţii de live stream shopping

    Finanţare totală atrasă: 1,3 mil. euro

    Evaluare curentă: 7 mil. dolari

    Necesar de finanţare: 3-6 mil. dolari

    Ţintă de evaluare proiect: 15 mil. dolari

    Ţintă de venituri 2021: 900.000 euro

    Invitat: Mihai Drăgan, cofondator şi COO Oveit

    „În zona de enterprise, unde sunt nevoi mai mari, subscripţia lunară merge de la 2.000 dolari în sus în funcţie de cererea companiei”, a spus cofondatorul Oveit.

    Anul trecut, start-up-ul a avut o cifră de afaceri de 200.000 de euro, în condiţiile în care businessul a fost afectat de pandemie. Pentru anul acesta, ţinta este de a ajunge la o cifră de patru ori mai mare faţă de 2020.

    „Cifra de afaceri a anului trecut a fost în scădere faţă de 2019 pe fondul pandemiei şi s-a plasat la 200.000 euro, sumă care efectiv a fost realizată în ultimele trei luni ale anului. Restul anului a fost aproape gol pentru că ne-am concentrat pe dezvoltarea tehnologiei şi pe teste alături de clienţi corporate. Anul acesta ne aşteptăm să avem aceeaşi rată de venit sau mai mare, şi estimăm că vom ajunge la circa 890.000 de euro, deci practic de patru ori mai mult faţă de 2020”, a subliniat Mihai Drăgan.

    Până în prezent, investiţia totală în dezvoltarea tehnologiilor Oveit se ridică la circa 800.000 de euro, sumă obţinută de la business angels şi fonduri de investiţii.

    „Până acum, am mai avut finanţări care ne-au permis construirea soluţiilor de cashless payments şi practic toată această infrastructură de interacţiune între cumpărător şi vânzător. Pentru noi, runda derulată prin SeedBlink este a doua rundă de seed investment în companie“, a punctat el.

    Recent, start-up-ul a obţinut o finanţare de 500.000 euro, din care 400.000 prin intermediul platformei SeedBlink, iar restul de la business angels. „Noi ne plănuisem dinainte o rundă de finanţare de tip serie A – circa 3-6 mil. dolari – pentru finalul acestui an, dar am simţit nevoia unei finanţări intermediare între prima rundă de seed şi runda de serie A astfel încât să facem faţă cererii din momentul de faţă având în vedere că sunt în continuare restricţii şi retailul este în continuare afectat, în special cel din magazinele fizice”, a precizat Mihai Drăgan. El a adăugat că pentru runda de investiţii vizată pentru finalul acestui an, echipa Oveit ţinteşte o evaluare de peste 15 milioane de dolari, mai mult decât dublu faţă de evaluarea curentă.

    „Evaluarea pe care mergem în momentul acesta şi anume «valuation cap», pentru că este o tipologie de investiţie de tip SAFE (Simple Agreement for Future Equity – n. red.), este la 7 mil. dolari. Ne aşteptăm ca în momentul în care vom primi investiţia de tip seria A la final de an, evaluarea să ajungă la peste 15 mil. dolari”, a menţionat Mihai Drăgan.

    Echipa Oveit este formată din 12 persoane, din care 60% este localizată în biroul din Bucureşti, iar ceilalţi angajaţi care lucrează în principal pe zona de vânzări şi marketing sunt în biroul din SUA, în Austin, Texas.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Oraroo

    Proiect: Oraroo

    Ce face? Platformă integrată de administrare a forţei de muncă şi de management al  proiectelor

    Ţintă venituri lunare recurente 2021:
    > 5.000 de euro

    Invitat: Cristian Mîndricelu şi Bogdan Marin, fondatori Oraroo

    Beesers

    Proiect: Beesers

    Ce face? Platformă software ce ajută utilizatorii să găsească personal medical specializat pentru îngrijiri la domiciliu prin intermediul aplicaţiei mobile sau web dedicate

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Finanţare atrasă: 80.000 de euro

    Buget de investiţii 2021: 300.000 de euro

    Invitat: Ovidiu Tuduruţă, partener Beesers, aplicaţie mobilă pentru îngrijiri medicale la domiciliu

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation