Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • De ce a decis o firmă cu origini în Frankfurt să se extindă în Iaşi, chiar în pandemie

    De când a apărut pe piaţa locală, în urmă cu trei ani, furnizorul de servicii şi soluţii software Counsel Group Frankfurt (CGF) România a avut o creştere constantă, atât la nivelul liniilor de business, cât şi al clienţilor şi numărului de agenţi, 2021 fiind marcat de dezvoltarea şi consolidarea biroului de la Iaşi, unde investiţiile ajung la 700.000 de euro.

    GF România s-a concentrat cu precădere anul acesta asupra vânzărilor datorită oportunităţilor de business pe care le-a generat pandemia de coronavirus, iar obiectivele din 2021 implică transformări şi asupra businessului de aici: creşterea calităţii serviciilor pentru clienţii existenţi, triplarea cifrei de afaceri pentru una din liniile de business, de la 800.000 de euro, la 2,5 mil. euro, transformarea din livrare în metodologia SCRUM (Scaled Agile Framework) pentru cel mai mare proiect al societăţii şi, nu în ultimul rând, extinderea biroului de la Iaşi la 100 de angajaţi. „La nivel internaţional, ne propunem să demarăm primele proiecte în Emiratele Arabe Unite. Localizată în Abu Dhabi, verticala de business pentru CGF UAE este zona de healthcare, care ne dorim să fie o nouă verticală alături de cele de manufacturing, energy and gas utilitites şi de servicii, pe care le livrăm deja în Europa. Începând din luna iulie, perioada de carantină obligatorie pentru Abu Dhabi va fi anulată, astfel că vom intensifica vizitele de lucru necesare clienţilor din regiune”, spune Alexandru Sgâncă ,business unit manager şi country manager CGF România.

    Ţinând cont că industria a IT a fost printre cele mai puţin afectate de criza sanitară, firma a avut în 2020 o creştere anuală de 28% şi o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro, pierzând doar două din opt servicii cu principalul client, fapt compensat prin câştigarea anterioară a unei perioade contractuale de cinci ani. Totuşi, compania nu a scăpat de primul an al pandemiei fără provocări, cum ar fi schimbarea de paradigmă de la munca din birou şi desfăşurarea activităţii aproape exclusiv de acasă. Însă productivitatea nu a scăzut, ci – din contră – CGF România a înregistrat o creştere a calităţii serviciilor livrate, iar timpul angajaţilor s-a optimizat vizibil.

    Astfel, societatea a devenit conştientă că modul de lucru nu va semăna cu sistemul de dinainte de pandemie, iar viitorul aparţine modelului hibrid de muncă, aplicat extrem de uşor în industria IT. „Ca orice situaţie nouă, această pandemie a venit şi cu oportunităţi, nu numai cu minusuri. Un astfel de efect pozitiv este digitalizarea care a atras după sine dezvoltarea acestor servicii şi o cerere mai mare a forţei specializate de muncă. Pentru companiile de IT, acest lucru înseamnă, pe de-o parte, noi oportunităţi de dezvoltare, iar pe de alta, un efort în plus de a-şi păstra angajaţii performanţi. Un alt efect al pandemiei asupra sectorului de business este că din în ce mai multe companii listate public îşi vor consolida finanţele prin îngheţarea angajărilor interne.”

    Fenomenul reprezintă o oportunitate pe termen mediu pentru firmele de servicii care sunt pregătite să colaboreze cu astfel de clienţi, semnalând o noutate faţă de anii anteriori. De asemenea, există o serie de companii indiene care au început să prezinte concurenţă locală în Europa Centrală prin faptul că angajează local şi nu fac doar offshoringul poziţiilor. Cu siguranţă, targetul multor companii din perioada următoare va consta în zona de digitalizare şi automatizare a serviciilor pe care le oferă atât angajaţilor interni, cât şi clienţilor.

    În consecinţă, vom fi martorii unei creşteri pentru specialişti IT în zona de servicii cloud, însă mişcarea va reduce numărul de poziţii din aria de suport şi mentenanţă, sectoare acoperite deja de CGF. „Counsel Group Frankfurt este partener Microsoft Gold, Qore Technologies Platinum, Dell Boomi Advanced, dar şi Scaled Agile Framework Silver (din luna mai a acestui an). Pentru cel din urmă menţionat, suntem prima organizaţie din România care se poate mândri cu acest lucru. În organizaţie avem 29 de colegi certificaţi SAFe, ceea ce reprezintă un avantaj competitiv. Oricând putem acompania organizaţiile să facă transformarea la SAFe, prin traininguri şi coaching pentru fiecare rol SAFe, prin consultanţă şi suport de implementare, ajutând clientul să-şi atingă obiectivele de business prin aplicarea principiilor SAFe”, a declarat Alexandru Sgâncă.

    Termenul SAFe a fost introdus în 2011 de către Dean Leffingwell, antreprenor şi autor în domeniul software, definit printr-o flexibilitate necesară echipelor şi organizaţiilor cu peste 250 de angajaţi. De altfel, principiile SAFe ajută la dezvoltarea eficientă a soluţiilor software şi păstrează procesul centralizat de luare a deciziilor. Alexandru Sgâncă mai precizează că CGF şi-a construit întotdeauna baza de clienţi prin liderii tehnici pe care îi are în zonele de activitate, iar reputaţia organizaţiei se datorează în primul rând încrederii, aspect tratat doar faţă în faţă la nivel B2B. Decomandată, CGF nu are clienţi companii în România, însă grupul are în plan extinderea zonei de activitate şi în ţara noastră, în ciuda faptului că numărul firmelor care îndeplinesc criteriul de întreprindere mare este în continuare destul de limitat. Cea mai mică societate cu care CGF a încheiat afaceri a raportat venituri de 246 de milioane de dolari în 2019.

    „Companiile româneşti, cel puţin în industria IT, s-au adaptat rapid la noile condiţii şi la noul mod de lucru la distanţă. Tehnologiile de videoconferinţă au jucat un rol deosebit de important în această perioadă, adoptarea acestor soluţii a crescut foarte mult, iar companiile au înţeles că se poate comunica eficient şi virtual, activităţile se pot desfăşura în parametri optimi şi în lucrul remote.” Un alt aspect de pe urma căruia au avut de câştigat angajaţii şi angajatorii este conştientizarea bunăstării şi echilibrului dintre muncă şi viaţa personală. Acum, o problemă constă în adaptarea la noile cerinţe ale pieţei şi la atragerea specialiştilor în proiecte de digitalizare care au devenit priorităţi în perioada pandemică.

    În ultima vreme, Alexandru Sgâncă a observat o cerere tot mai mare a firmelor pentru data engineering şi data analytics, având în vedere că datele stau la baza unei dezvoltări solide şi informate în cadrul oricărei organizaţii. Treaba specialiştilor în IT este să interpreteze în acest sens datele şi să le folosească în aşa fel încât să genereze valoare de business. „CGF România operează prin cinci unităţi de business: Application Operations Center, Application Management Services,  Enterprise Application Integration, Project & Service Delivery Management şi Technology Services.

    Unitatea de Application Operation Center este responsabilă de asigurarea unui mediu de producţie stabil şi performant, rezolvând prompt incidentele sau cerinţele clienţilor în timpul şi calitatea aşteptate, prin desfăşurarea activităţilor în program 24/7. Mentenanţa, partea de support pe nivel secundar, cât şi optimizarea proceselor intră în aria de activitate a unităţii de Application Management Services”, spune managerul.

    Enterprise Application Integration se ocupă de conexiunea şi comunicarea aplicaţiilor din mediile IT ale clientului, asigurând transferul datelor într-un mod consistent, rapid şi care întruneşte toate cerinţele de securitate. Între timp, Project & Service Delivery Management are ca obiectiv principal comunicarea şi strânsă legătură cu clienţii, iar prin Technology Servicies se înţelege consultanţa în vederea implementării în mediul antreprenorial a unui număr semnificativ de tehnologii. În octombrie 2020, firma a lansat un nou program, CGF Academy, prin intermediul căruia oferă şansa clienţilor de a-şi dezvolta aptitudinile soft şi de ordin tehnic cu ajutorul trainingurilor susţinute de membri seniori ai organizaţiei, sistemul putând fi lansat pe piaţa IT sub forma unei noi linii de business datorită succesului de care s-a bucurat. Totodată, printre provocările cu care se confruntă CGF România se găseşte recrutarea specialiştilor IT, proces alimentat de creşterea exponenţială a proiectelor digitale.

    „Un alt aspect pe care îl resimţim este lipsa interacţiunii fizice, atât în cadrul companiei, cât şi în afara ei, prin diferite evenimente la care participam în trecut: conferinţe, târguri, expoziţii, unde era un prilej foarte bun de socializare”, continuă Alexandru Sgâncă. Pentru început, societatea ar beneficia din plin dacă angajaţii s-ar întâlni la birou două zile pe săptămână, modelul hibrid de muncă fiind cel câştigător în viziunea CGF.

    „Nu putem face totul online. Ne lipseşte interacţiunea, ne lipsesc discuţiile informale din pauzele de cafea şi, cu siguranţă, ne lipsesc glumele din birou.”

    Cariera din IT a lui Alexandru Sgâncă a început în 2008 la Metro Systems România, unde a lucrat până în 2020, pornind la drum ca administrator de aplicaţie într-o echipă care lucra în program de ture, sistem care îi permitea la vremea aceea să îşi ducă la bun sfârşit studiile. După doi ani, actualul manager s-a alăturat echipei de integrare de aplicaţii ca inginer de sisteme de integrare pe tehnologii IBM şi, în anul cinci la Metro Systems, a preluat responsabilitatea departamentului din care face parte, în ultimul an fiind responsabil pentru strategia domeniului dedicat serviciilor de integrare şi platformei pentru echipele de dezvoltare a produselor software: „Întotdeauna mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu oamenii, mai mult decât cu tehnologiile, drept urmare, mi-am îndreptat cariera în zona de management”.

  • Cine este românul care a creat moneda Elrond, unul dintre cei mai puternici competitori ai Bitcoin

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Care este afacerea românească despre care un gigant american spune că este un succes de nivelul Facebook

    Visul improbabil exprimat de Daniel Dines în 2018 în cadrul unui interviu pentru ZF – că vrea să transforme UiPath într-un Google sau Facebook al României – a devenit realitate. După listarea la New York care a dus valoarea UiPath la aproape 40 de miliarde de dolari, Accel – gigantul american din lumea fondurilor de investiţii de capital de risc cunoscut şi pentru prima investiţie în Facebook, i-a dat dreptate românului – pariul pe proiectul pornit din Bucureşti poate fi pus în galeria celor mai tari tranzacţii ale sale, alături de cea în reţeaua socială lansată de Mark Zuckerberg. Nu e de mirare: investiţia de 172 milioane de dolari a Accel în UiPath valorează acum circa 7 miliarde de dolari.

    Martie 2018. Daniel Dines povesteşte pe larg, într-un interviu de 53 de minute din studioul din redacţia ZF, cum a ajuns start-up-ul său la o evaluare de un miliard de dolari şi face o afirmaţie care dă şi titlul pentru articolul redactat după întâlnire: „Noi vrem să fim un soi de Google sau Facebook în România, să creăm un nou tip de companie aici”.

    Asemenea vise păreau improbabile chiar şi pentru o companie tech care atinsese statutul de unicorn, doar că lucrurile chiar au evoluat aşa cum le-a schiţat Daniel Dines, iar compania este acum listată la Bursa din New York, cu o valoare de aproape 40 de ori mai mare decât atunci, iar unii dintre cei mai experimentaţi investitori din lume nu ezită să compare reuşita lui Dines cu cea a mult mai celebrului Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook.

    „UiPath este alături de Facebook, Slack sau CrowdStrike una dintre cele mai de succes investiţii din istoria Accel” spune fără ezitare, într-un interviu pentru ZF şi BM Andrei Braşoveanu, partener din anul 2019 în cadrul biroului din Londra al Accel, unul dintre românii implicaţi în decizia gigantului american de a investi în compania din România. Iar Braşoveanu nu ezită să califice acest moment, listarea UiPath, drept un moment istoric: „Listarea UiPath pe Bursa NYSE constituie un moment istoric pentru România, pentru Europa, cât şi pentru piaţa globală de software.

    Acest IPO este unul dintre cele mai mari 3 în software din istoria burselor americane, alături de Snowflake şi de Qualtrics, o altă companie din portofoliul Accel. Pentru noi acest eveniment constituie o confirmare că antreprenori de oriunde din lume pot construi companii care pot revoluţiona pieţe globale, de la New York, până la Londra, Sidney sau chiar Bucureşti. Când Accel a fost fondat acum 38 de ani în campusul universităţii Stanford, noi am fost convinşi în faptul că fondatori talentaţi pot veni de oriunde, aşa că ne-am extins devreme în Londra (acum 21 de ani) cât şi în Bangalore.”

    Plasarea UiPath pe piedestalul celor mai inspirate investiţii ale Accel vine şi în condiţiile în care listarea companiei conduse de Daniel Dines a dus valoarea acţiunilor deţinute de fond la câteva miliarde de dolari, cu un randament foarte bun pentru lumea capitalului de risc. „Noi am investit pe parcursul parteneriatului nostru cu UiPath un total de 172 de milioane de dolari (am condus Series A, Series B şi am participat în rundele următoare), cu Accel devenind cel mai mare acţionar extern al companiei. Valoarea totală a investiţiei noastre în acest moment este de peste 7 miliarde de dolari, reprezentând un multiplu de peste 40x faţă de sumă investită, şi de peste 400x faţă de investiţia iniţială. Noi am vândut 5% din acţiunile existente la data IPO-ului, păstrând în continuare majoritatea acţiunilor noastre”.

    Însă pe lângă companii „star” precum UiPath există şi alte companii care nu au un asemenea succes sau care chiar eşuează, atrage atenţia Braşoveanu. „Industria de venture capital e bazată pe «outliers», adică de a investi în fiecare fond în 1-2 (sau mai multe) companii care pot returna 50-100x sau mai mult, şi în multe alte companii care nu returnează rezultate de succes, decât de a investi numai în companii care dau un rezultat sigur de 2-3x. Când ne luăm aceste riscuri, sperăm ca fiecare companie cu care lucrăm să poată atinge un nivel înalt, ceea ce bineînţeles nu se întâmplă întotdeauna. Ce contează foarte mult este ca şi echipa fondatoare să aibă acelaşi nivel înalt de ambiţie, ceea ce s-a întâmplat cu Daniel, care întotdeauna şi-a dorit să listeze UiPath pe Bursa din New York”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Supraveghere participativă: cum se implică publicul larg în combaterea braconajului din Africa

    Ca să combaţi braconajul îţi trebuie personal special pregătit care să patruleze în locurile unde braconierii vin să vâneze ori să prindă animale ameninţate cu dispariţia sau, mai nou, se poate apela la publicul larg, aşa cum este cazul într-o rezervaţie din Africa de Sud, scrie BBC.

    Această rezervaţie, Batule Nature Reserve, care face parte din Kruger National Park, a decis să ceară ajutorul publicului, instalând din loc în loc telefoane mobile care pot filma şi transmite pe internet ce se petrece în zona lor.

    Proiectul „Wildlife Watch” se bazează pe interesul internauţilor, care urmăresc fluxurile video transmise şi pot alerta rangerii dacă aud împuşcături, văd garduri de protecţie dărâmate ori animale prinse în capcană.

  • Cum ar putea România să genereze mai mulţi unicorni şi ce ar însemna acest lucru pentru ţara noastră

    România ar avea de câştigat enorm dacă ar fi gazda mai multor companii IT care să ajungă la succesul fabulos al UiPath – prima companie de tech creată de antreprenori români care s-a listat la New York. Mai exact, România ar putea ajunge un hub de digitalizare şi un hub de antreprenoriat inovativ nu doar la nivel regional, cât şi european dacă toţi actorii implicaţi în acest ecosistem – de la universităţi şi mediuL privat până la stat, ar lua măsurile necesare. De ce este nevoie însă pentru „clonarea” UiPath?

     

    În primul rând, este nevoie de sprijin financiar pentru cercetare-dezvoltare, de capital străin, de mai multe start-up-uri tech şi de mai mulţi specialişti în IT care să-şi pună în valoare ideile lucrând la propriile proiecte. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft, şi George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs, au câteva idei despre măsurile care ar trebui luate în acest sens.

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft România. El a adăugat că România are de asemenea o populaţie mare de dezvoltatori de software, peste 200.000.

    „Dacă ne uităm la nişte clasamente, România este pe locul doi în regiunea noastră, după Polonia, ca număr de specialişti, deci peste Cehia, Ungaria, Grecia din acest punct de vedere. De asemenea, dacă ne uităm la raportul dintre aceşti dezvoltatori şi populaţia României, suntem pe locul 6 în lume, deci avem un potenţial fantastic de mare, specialişti care lucrează şi care dezvoltă IT pentru lume. Sunt peste 20.000 de companii de IT în România, cu mai mult de 100 de multinaţionale care şi-au deschis birouri mari aici, în România, iar Microsoft este unul dintre cele mai bune exemple – cred că avem aici al doilea birou ca mărime, după numărul de specialişti pe care îi angajăm din Europa, după Dublin, Irlanda, şi continuăm să creştem. Ne vom muta într-o clădire nouă, avem deja trei oraşe în care activăm – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, avem planuri să extindem numărul de angajaţi în toate aceste oraşe şi chiar avem multe poziţii deschise la momentul de faţă.“ Pe lângă Microsoft, sunt o serie de alte companii multinaţionale care au văzut toate aceste atuuri ale României – numărul mare de studenţi, de specialişti şi dezvoltatori IT şi un ecosistem de start-up-uri tech în plină expansiune. „Cred că doar în cadrul emisiunii ZF IT Generation am vorbit de foarte multe exemple de companii inovative care dezvoltă proprietate intelectuală absolut fantastică aici în România şi care cresc, care au atras investiţii, care continuă să atragă investiţii, deci se vede clar că există o efervescenţă fantastică în ceea ce priveşte acest ecosistem”, a punctat Daniel Rusen. Pentru ca ecosistemul local de start-up-uri tech să crească în continuare, iar România să se transforme într-un hub regional de antreprenoriat inovativ, la fel cum este Polonia, este nevoie şi de o implicare mai mare a statului în ecosistemul de start-up-uri tech, în special în susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare din mediul academic, dar şi în sprijinirea financiară a proiectelor aflate la început de drum. „Tot ecosistemul poate beneficia de o intervenţie, de o preocupare a statului. Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs. El a adăugat că în primul rând statul trebuie să se implice printr-o susţinere mult mai bună a universităţilor. „Trebuie să dea mult mai multă importanţă cercetării pentru că în momentul în care vom reuşi să avem un procent de 2% din PIB în cercetare vom avea şi de unde să recrutăm proiecte inovative bune. Noi am lansat anul trecut un track pentru spin-off-uri de start-up-uri bazate pe o cercetare solidă provenită din universităţi. Astfel de start-up-uri nu pot fi produse an de an aşa cum face guvernul federal american – investeşte foarte mult în cercetare-dezvoltare.

    Cele mai importante descoperiri şi transpunerea lor în practică, numai dacă ne gândim la SpaceX, s-au făcut cu ajutorul a sute şi sute de milioane de dolari investite de guvernul amercian. Similar trebuie să procedeze şi statul român: susţinerea la sursă a inovaţiei.” Totodată, a continuat George Sârbu, statul trebuie să aloce fonduri şi pentru susţinerea echipelor care au o idee bună, au tehnologia, însă nu au capitalul necesar pentru a dezvolta şi pune în practică ideea lor. „Noi producem aceste early-stage start-ups, ele sunt pregătite pentru a merge la investitori.

    În piaţă capitalul a devenit suficient pentru a atrage investiţii de un milion de euro şi mai sus. În schimb, dacă eşti într-un start-up foarte timpuriu nu ai nevoie de un milion euro şi nici nu îţi dă nimeni un milion de euro. Ce lipseşte şi ar trebui extins, iar statul ar trebui să intervină, inclusiv prin cofinanţări, sunt investiţii în gama aceasta de 200.000-500.000 euro care sunt vitale pentru dezvoltarea start-up-urilor IT. Cumva aici vedem noi un rol mai mare al statului, fără impact asupra Innovation Labs, dar vital pentru întregul ecosistem.” Pe lângă implicarea statului în zona de sprijinire a cercetării-dezvoltării a mediului academic şi de finanţare a start-up-urilor de tehnologie, pentru a creşte ecosistemul tech este nevoie şi de atragerea capitalului străin.

    „Este foarte important totodată ca toţi din ecosistem să ne asumăm un rol mai activ în a atrage capital străin. Noi încercăm prin comunităţile pe care le-am creat şi în care am intrat să punem la dispoziţia investitorilor străini «meniul» posibilităţilor şi oportunităţilor de investiţii de aici. Dacă noi nu ne vindem, capitalul nu va veni să ne caute, chiar dacă acum beneficiem de acest bonus al vizibilităţii UiPath şi Elrond, acesta va dispărea în câţiva ani şi atunci noi trebuie să rămânem cumva persistenţi în memoria marilor fonduri de investiţii lucru care nu se va decât promovând ca brand de ţară acest hub de tineri inovativi”, a subliniat George Sârbu.

     

    Start-up Boost

     

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech?

    1. Invitat: George Sârbu, community manager în cadrul Innovation Labs

    „Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem.”


    2. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.”

     

    Start-up Update

    Invitat: Alin Dobra, cofondator şi CEO al Bunnyshell – platformă de management al infrastructurii în cloud

    Ce e nou? Start-up-ul a ajuns la o evaluare de
    8 milioane euro odată cu noua finanţare atrasă de 1,1 milioane euro de la fondul de investiţii Early Game Ventures. Valoarea proiectului este astfel aproape dublă faţă de acum un an şi jumătate, când compania a reuşit să atragă prima sa investiţie mare – 750.000 euro, tot de la fondul local Early Game Ventures.

    „Planul nostru este ca la sfârşitul anului următor să luăm o nouă rundă de finanţare, mai mare, acel tip de finanţare care se numeşte seria A. Orizontul de timp ţine foarte mult de cât de rapid reuşim noi să setăm această infrastructură de scalat. Până acum noi am atras investiţii de aproape 2 mil. euro. Prima investiţie mai mare a fost de la Early Game Ventures – 750.000 euro în 2019, iar scopul ei a fost să dovedim necesitatea unui produs ca Bunnyshell şi să ne găsim acel «product/market fit». Această nouă rundă de investiţii, tot de la Early Game Ventures, este pentru a pregăti partea de scalare internaţională a companiei – să accelerăm toate canalele internaţionale pe care le avem.”

     

    Start-up Pitch

    Invitat: Igor Prodan, cofondator şi managing director LiteApp

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă de tip marketplace pentru rezervări de servicii

    „Am lansat varianta de marketplace la începutul săptămânii trecute, iar acum avem 60 de furnizori parteneri din trei domenii – spălătorii auto, saloane de înfrumuseţare şi cabiente stomatologice. Numărul este extrem de dinamic pentru că de la o zi la alta creşte – avem noi parteneri care ni se alătură, la fel cum vom avea şi alte domenii pe care le vom lansa în curând.”



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine este ROMANUL care a devenit putred de bogat dupa ce SI-A CREAT PROPRIA MONEDA. Secretul succesului sau

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Strategie locală, investiţie internaţională: Ce plănuieşte să realizeze Coherent Solutions România cu investiţia de 1 mil. euro de anul acesta

    Alinei Şandru îi plac provocările. În urmă cu şase ani a deschis o filială locală a unei multinaţionale şi a crescut-o de la zero, iar acum a luat-o de la capăt după acelaşi model, cu un nou proiect: lansarea Coherent Solutions România. Ce ambiţii are pentru primul an de activitate?

    Discuţiile cu Coherent Solutions — companie specializată în dezvoltarea de produse şi soluţii personalizate şi inovatoare, precum aplicaţii web şi mobile, DevOps şi servicii de date şi tehnologii emergente, cum ar fi blockchain şi IoT, au început în urmă cu 3 ani, atunci când fondatorul şi preşedintele companiei, Igor Epshteyn, a venit în Romania pentru a analiza o posibilă extindere pe piaţa locală, povesteşte Alina Şandru, Country Manager, Coherent Solutions Romania. „Mi-a plăcut tare mult interacţiunea cu el şi cu CTO-ul companiei şi, deşi atunci nu era un moment potrivit pentru mine pentru a face o schimbare, am păstrat legătură. Iar la începutul lui 2021 – în plin an pandemic şi de adaptare la noul normal – am simţit că e momentul să-mi suflec din nou mânecile şi am acceptat provocarea deschiderii unui nou centru de dezvoltare software în România”. Motivul principal pentru care a luat această decizie spune că a fost legat de faptul că a găsit în companie o combinaţie de profesionalism şi atmosfera de familie pe care de mult nu a mai întâlnit-o în mediul de business.

    Alina Şandru s-a născut în Călăraşi şi în a urmat cursurile facultăţii de Psihologie la Universitatea din Bucureşti. „Din păcate, aici nu am găsit ce căutam şi Statistica şi Neurocibernetica au fost materiile mele preferate. Am decis aşadar să merg pe varianta de HR/psihologie organizaţională, am făcut şi un master la SNSPA (Management şi Psihologie Organizaţională) şi, după câteva joburi de început, am avut şansa să mă angajez într-o companie românească de software development, numită, la acea vreme, Akela. Aici am crescut odată cu firma, care iniţial a fost preluată de o companie americană numită TechTeam Global şi apoi de Stefanini. În mare parte am fost manager operaţional, adică eram liantul dintre echipe şi client, având atât rol de people/team manager, cât şi de account manager.” A urmat apoi prima mare provocare, în calitate de coordonator de operaţiuni al unui business international – RES Software (devenită între timp Ivanti), o companie olandeză specializată în dezvoltarea de soluţii software, care analiza ipoteza deschiderii unui centru software în România. „Eu am fost responsabilă de a transforma ideea în realitate. Am deschis biroul în 2015 iar în 2021 am ajuns la o echipă de aproximativ 100 de angajaţi.” În cei şase ani din rolul de Director of Engineering and Operations Romania, timp în care compania a crescut de la o cifră de afaceri 0 la 19,7 milioane de lei în 2019, ea spune că a învăţat mai mult decât a făcut-o în întreaga carieră. „A fost, clar, cea mai bună şcoală de business pentru mine. Totodată, m-a făcut să-mi dau seama că industria locală de software nu numai că are un potenţial enorm, dar şi că, cel puţin în acestă perioadă de dezvoltare, are nevoie de know-how-ul şi bugetele de investiţii ale companiilor internaţionale.”

    Acum, odată cu lansarea în plan local a Coherent Solutions, spune că obiectivul echipei este de a contribui la dezvoltarea pieţei de software din România. „Avem un training center extraordinar de performant la nivel global şi sigur ne vom folosi de el pentru a dezvolta abilităţile tehnice ale multor colegi din România.” În lansarea businessului a bugetat, pentru acest an, o sumă de aproximativ 1 milion de dolari, investiţie care va fi direcţionată, în mare parte, către recrutarea de specialişti în software development, infrastructură IT, închirierea unui birou într-un shared office building, servicii de recrutare şi alte investiţii operaţionale. „În prezent lucrăm şi la identificarea unui birou permanent, în care intenţionăm să investim pentru a-l aduce la standarde înalte de siguranţă şi confort pregătindu-ne pentru vremurile în care ne vom întoarce la birou – dacă vrem, din când în când”, adaugă ea amuzată. Compania angajează oameni în toate judeţele, mulţi urmând să lucreze complet remote, exceptând echipa de la Bucureşti, unde se va adopta un model hibrid. Alina Şandru estimează că vor încheia primul an de activitate cu venituri de minim 1 milion de dolari şi o echipă de cel puţin 30 de angajaţi, echipa fiind alcătuită în prezent din şase persoane. „Planul noastru pe termen mediu este ca până la finalul lui 2023 să creştem echipa până la 150 de angajaţi, în mare parte specialişti în software development.”

    Majoritatea clienţilor provin din SUA, însă reprezentanţii companiei plănuiesc să îşi extindă portofoliul şi în Europa, odată cu deschiderea noilor centre de development din România, Ucraina şi Lituania. „Peste 70% sunt companii mari publice sau private, cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari, din industrii precum healthcare, tech, manufacturing sau e-commerce. În jur de 15% dintre clienţii noştri sunt start-up-uri; ţinem mult la acest aspect pentru că de obicei ei sunt cei care experimentează cu tehnologii noi”, descrie Alina Şandru profilul companiilor care apelează la serviciile Coherent Solutions, oferind şi câteva exemple: WexHealth, Carbonite, Lands’ End, Cargill sau LifeTime Fitness.

    Executivul susţine că provocările cele mai mari în România sunt, din păcate, încă la nivel de instituţii şi proceduri. „Suntem încă victimele birocraţiei şi deseori riscăm să pierdem investiţii (sau încredere) doar din cauza procedurilor rigide şi neadaptate la perioada în care trăim. Mi-am propus să mă implic activ în proiecte şi acţiuni ce au ca scop remedierea acestor aspecte în mediul de business din România şi pentru a atrage atenţia asupra acestui risc pe care investitorii străini îl resimt destul de puternic.” Despre competiţie, Alina Şandru spune că specialiştii software buni, curioşi şi pasionaţi de domeniu sunt căutaţi de întreaga piaţă, chiar şi de cei care nu sunt din industrie, „aşa că ne cam batem cu toţi cei care caută oameni buni, pregătiţi să facă un pas înainte în carieră. Tocmai de aceea am ales să nu o privesc neapărat ca pe o competiţie şi să mă concentrez pe ce putem face noi. Cred că fiecare companie trebuie să contribuie la dezvoltarea angajaţilor săi şi implicit a ariei de business locale, şi mai consider că există angajaţi potriviţi pentru orice tip de companie, în funcţie de profilul lor, de stadiul lor de dezvoltare şi de priorităţile lor.”

    Planul său, adaugă ea, este să creeze o cultură organizaţională bazată foarte mult pe respect şi muncă de echipă, în care părerile oamenilor vor fi ascultate şi, pe cât posibil, puse în practică. „Este, de astfel, unul dintre motivele pentru am acceptat această provocare: faptul că am şansa să construiesc ceva nou, care să respecte culoarea locală. Îmi doresc să devenim unul dintre angajatorii doriţi de către specialiştii software din România.” Coherent Solutions a fost înfiinţată în 1995, în SUA, de către doi prieteni care sunt şi acum parte din companie. Sediul se află în Minneapolis, Minnesota, Statele Unite. În cei 25 de ani de activitate, businessul a implementat peste 1.000 de proiecte şi s-a extins în cinci ţări: Belarus, Bulgaria, Lituania, România şi Ucraina, având, în prezent, o echipă internaţională de peste 1.600 de angajaţi. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 57 de milioane de dolari, iar pentru acest an estimează venituri de 76 de milioane de dolari.

  • Care este afacerea românească despre care un gigant american spune că este un succes de nivelul Facebook

    Visul improbabil exprimat de Daniel Dines în 2018 în cadrul unui interviu pentru ZF – că vrea să transforme UiPath într-un Google sau Facebook al României – a devenit realitate. După listarea la New York care a dus valoarea UiPath la aproape 40 de miliarde de dolari, Accel – gigantul american din lumea fondurilor de investiţii de capital de risc cunoscut şi pentru prima investiţie în Facebook, i-a dat dreptate românului – pariul pe proiectul pornit din Bucureşti poate fi pus în galeria celor mai tari tranzacţii ale sale, alături de cea în reţeaua socială lansată de Mark Zuckerberg. Nu e de mirare: investiţia de 172 milioane de dolari a Accel în UiPath valorează acum circa 7 miliarde de dolari.

    Martie 2018. Daniel Dines povesteşte pe larg, într-un interviu de 53 de minute din studioul din redacţia ZF, cum a ajuns start-up-ul său la o evaluare de un miliard de dolari şi face o afirmaţie care dă şi titlul pentru articolul redactat după întâlnire: „Noi vrem să fim un soi de Google sau Facebook în România, să creăm un nou tip de companie aici”.

    Asemenea vise păreau improbabile chiar şi pentru o companie tech care atinsese statutul de unicorn, doar că lucrurile chiar au evoluat aşa cum le-a schiţat Daniel Dines, iar compania este acum listată la Bursa din New York, cu o valoare de aproape 40 de ori mai mare decât atunci, iar unii dintre cei mai experimentaţi investitori din lume nu ezită să compare reuşita lui Dines cu cea a mult mai celebrului Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook.

    „UiPath este alături de Facebook, Slack sau CrowdStrike una dintre cele mai de succes investiţii din istoria Accel” spune fără ezitare, într-un interviu pentru ZF şi BM Andrei Braşoveanu, partener din anul 2019 în cadrul biroului din Londra al Accel, unul dintre românii implicaţi în decizia gigantului american de a investi în compania din România. Iar Braşoveanu nu ezită să califice acest moment, listarea UiPath, drept un moment istoric: „Listarea UiPath pe Bursa NYSE constituie un moment istoric pentru România, pentru Europa, cât şi pentru piaţa globală de software.

    Acest IPO este unul dintre cele mai mari 3 în software din istoria burselor americane, alături de Snowflake şi de Qualtrics, o altă companie din portofoliul Accel. Pentru noi acest eveniment constituie o confirmare că antreprenori de oriunde din lume pot construi companii care pot revoluţiona pieţe globale, de la New York, până la Londra, Sidney sau chiar Bucureşti. Când Accel a fost fondat acum 38 de ani în campusul universităţii Stanford, noi am fost convinşi în faptul că fondatori talentaţi pot veni de oriunde, aşa că ne-am extins devreme în Londra (acum 21 de ani) cât şi în Bangalore.”

    Plasarea UiPath pe piedestalul celor mai inspirate investiţii ale Accel vine şi în condiţiile în care listarea companiei conduse de Daniel Dines a dus valoarea acţiunilor deţinute de fond la câteva miliarde de dolari, cu un randament foarte bun pentru lumea capitalului de risc. „Noi am investit pe parcursul parteneriatului nostru cu UiPath un total de 172 de milioane de dolari (am condus Series A, Series B şi am participat în rundele următoare), cu Accel devenind cel mai mare acţionar extern al companiei. Valoarea totală a investiţiei noastre în acest moment este de peste 7 miliarde de dolari, reprezentând un multiplu de peste 40x faţă de sumă investită, şi de peste 400x faţă de investiţia iniţială. Noi am vândut 5% din acţiunile existente la data IPO-ului, păstrând în continuare majoritatea acţiunilor noastre”.

    Însă pe lângă companii „star” precum UiPath există şi alte companii care nu au un asemenea succes sau care chiar eşuează, atrage atenţia Braşoveanu. „Industria de venture capital e bazată pe «outliers», adică de a investi în fiecare fond în 1-2 (sau mai multe) companii care pot returna 50-100x sau mai mult, şi în multe alte companii care nu returnează rezultate de succes, decât de a investi numai în companii care dau un rezultat sigur de 2-3x. Când ne luăm aceste riscuri, sperăm ca fiecare companie cu care lucrăm să poată atinge un nivel înalt, ceea ce bineînţeles nu se întâmplă întotdeauna. Ce contează foarte mult este ca şi echipa fondatoare să aibă acelaşi nivel înalt de ambiţie, ceea ce s-a întâmplat cu Daniel, care întotdeauna şi-a dorit să listeze UiPath pe Bursa din New York”.

    Andrei Braşoveanu, care a absolvit Princeton şi a urmat un MBA la Harvard, a lucrat înainte de Accel la Merrill Lynch, BCW Group, KCG Holdings şi Foundation Capital. El a fost cel care a gestionat investiţia Accel în companii precum Humio sau dasdash. Primul român numit partener la biroul din Londra al Accel a fost Luciana Lixandru, care a fost şi ea implicată în tranzacţia cu UiPath. Ea a devenit între timp partener la Sequoia Capital, un alt gigant din lumea fondurilor de investiţii cu capital de risc. Cum s-a ajuns la investiţia Accel în UiPath din 2017? O echipă de trei oameni, printre care s-a numărat şi Andrei Braşoveanu, a venit de mai multe ori la Bucureşti pentru a se întâlni cu Daniel Dines şi echipa lui. „La sfârşitul anului 2016 trei dintre noi de la Accel din Londra am făcut câteva vizite repetate în România pentru a petrece timp cu Daniel, Marius şi echipa lor.

    Atunci UiPath era relativ necunoscută în ecosistemul antreprenorial din România, dar începuse deja să îşi construiască un renume global în industria de software, ei definind practic domeniul de RPA (Robotic Process Automation). Am fost impresionaţi atât de ambiţia echipei cât şi de cât succes aveau vânzând produsele lor unor corporaţii renumite din America, fără neapărat să îi fi cunoscut în persoană. Am petrecut mult timp cu echipa atât în biroul lor cât şi afară (ţin minte o cină veselă pe care am avut-o la Vacamuuu), şi am plecat cu toţii convinşi că vrem să facem orice pentru a avea şansa de a lucra cu UiPath. La începutul anului 2017 am concluzionat investiţia iniţială, conducând runda de Series A, şi de atunci a început povestea noastră de a lucra împreună. După câteva luni ne-am dat seama că povestea UiPath va fi una deosebită. Creşterea companiei ne-a spulberat orice aşteptare. Acest lucru ne-a convins să conducem şi runda următoare de Serie B, unde am contribuit şi cu fondul nostru global de growth capital pentru companii mai mature.”

    Care sunt şansele de a investi într-un astfel de start-up european, cu un asemenea succes? „De la început şansele sunt mici”, admite Braşoveanu, şi adaugă: „Ca exemplu din activităţile noastre, noi ne întâlnim anual cu peste 20.000 de companii, dintre care investim global în aproximativ 100. Din acestea doar câteva ajung să aibă un parcurs atât de impresionant. Ceea ce îmi dă speranţă este faptul că mulţi tineri fondatori, mai ales din România, vor fi motivaţi de acest eveniment şi îşi vor dedica cariera pentru a-şi construi propriile companii de succes. Personal eu îmi doresc să petrec mai mult timp în România şi sunt convins că vom face şi alte investiţii aici pe viitor.”

  • Când românii se încăpăţânează să cucerească Silicon Valley. Cum a reuşit un român să transforme o idee într-un business de 4 milIioane dolari pe an

    Pentru Cosmin Ciobanu, un român care a plecat în Silicon Valley în urmă cu circa opt ani, dezvoltarea unei soluţii de management al muncii s-a dovedit a fi cea mai bună idee după mai mulţi ani de încercări în antreprenoriat. După mai multe încercări în alte direcţii de business, el a reuşit să transforme Octonius dintr-o idee într-un business de 4 milIioane dolari pe an care se dovedeşte a fi o soluţie croită parcă pentru timpurile pe care le trăim.

    Octonius, proiectul pe care s-a concentrat Cosmin Ciobanu încă din 2013, a ajuns în prezent la o soluţie completă de work management care permite gestionarea echipelor indiferent de locaţia din care lucrează membrii acestora – remote, hibrid sau de la birou, din ţări sau de pe continente diferite, platforma fiind utilizată în prezent de companii mari precum BRD Société Generale, Telefonica şi Naţiunile Unite la nivel global. „În România avem un număr de clienţi restrâns, dar am văzut că există un potenţial pe partea de business şi ne-am hotărât să începem mai insistent partea de promovare şi vânzare în România. Toată lumea a fost forţată să prioritizeze partea de transformare digitală şi de cum putem lucra de oriunde, în momentul acela companiile au fost mult mai deschise în a căuta şi explora soluţii şi atunci a fost mai uşor să ne apropiem de clienţi şi să avem discuţii concrete şi pe plan local“, a declarat în cadrul ZF IT Generation la rubrica Start-up Star Cosmin Ciobanu, fondator al Octonius. El a pus bazele Octonius încă din 2013, când a fost acceptat în cadrul acceleratorului Blackbox din SUA, însă atunci soluţia avea altă funcţionalitate. Mai exact, aplicaţia Octonius reunea fişierele stocate de utilizatori în aplicaţii de cloud precum Dropbox, Evernote, Google Drive, Facebook şi contactele din telefon, permiţându-le acestora să îşi gestioneze toate datele dintr-un singur loc. Totodată, utilizatorii aveau atunci şi posibilitatea de a partaja documentele şi cu alte persoane pentru a putea fi editate simultan.

    „La vremea aceea, soluţia era foarte tehnică şi foarte greu de înţeles de către utilizatori. Am avut o perioadă în care am tatonat diverse tehnologii, după care ne-am dat seama că putem rezolva probleme mult mai mari în spaţiul acesta de enterprise şi atunci în 2016 am început să construim această soluţie de work management. Am încercat să folosim tot ce am învăţat cu soluţia iniţială şi să o transformăm într-un produs pe partea de enterprise. Aşa am ajuns de la un tool de sincronizare de documente către un tool de work management”, a explicat Cosmin Ciobanu. Pentru soluţia iniţială, el a reuşit să atragă o finanţare, care l-a ajutat şi pentru a face trecerea către noua soluţie. Finanţarea primită s-a ridicat la 80.000 de dolari, 60.000 de dolari de la Blackbox şi 20.000 de dolari de la Google. „Cu finanţarea pe care am obţinut-o atunci, noi, am lucrat şi am finalizat acel produs iniţial de sincronizare documente pentru consumer, după care ne-am dat seama că nu vom putea progresa cu el. Atunci am pus pauză şi am început să lucrăm la noul proiect. Din acel moment, cu acea investiţie am putut să facem un prim prototip, un MVP, pe care l-am lansat în 2018. Atunci am avut o perioadă de un an, un an şi jumătate, în care am testat şi am lucrat cu câţiva potenţiali clienţi tocmai pentru a înţelege mai bine nevoile lor”, a punctat antreprenorul român. Până în prezent, investiţiile externe în Octonius ajung la circa 120.000 dolari, restul fiind investiţia proprie a fondatorilor.

    „Cu absolut tot ce înseamnă partea de promovare, de project management ş.a.m.d., totul s-ar duce la aproape 1 milion de dolari din 2013 până acum. Este foarte multă muncă şi efort şi de foarte multe ori nu le poţi cuantifica.”

    Cosmin Ciobanu a demarat proiectul Octonius în împreună cu austriacul Chris H. Leeb şi indianul Anoop K. Nayak în 2013 în Palo Alto din Silicon Valley (California, SUA). „În momentul în care am început să lucrăm la noul proiect, toţi munceam în diverse direcţii, aveam diferite job-uri ca să ne putem acoperi costurile zilnice.”

    În prezent, Octonius are o echipă stabilă de 20 de persoane la care se adaugă şi interni de la diferite universităţi din SUA, pe anumite perioade. „Avem programe cu diferite universităţi din SUA şi primim foarte mulţi interni spre exemplu de la Barclay, UCLA etc., care vor să lucreze şi să înveţe tehnologii noi.” Din echipa Octonius, 14 persoane se ocupă de partea de produs, care include partea de cercetare-dezvoltare şi inovaţie, acestea îmbunătăţind constant platforma de work management cu funcţionalităţi noi.

    Ce înseamnă însă o soluţie completă de work management? “În viziunea noastră work management înseamnă un tool care îmi permite să îmi fac cât mai mult din activitatea zilnică şi să îmi rezolv toate taskurile în acel tool fără să fie nevoie să fac traininguri şi fără să îmi apară tot felul de notificări şi lucruri care te încurcă în a-ţi face treaba. De multe ori, astfel de tooluri sunt considerate fie de project management, care este doar o bucăţică din ce faci zi de zi la muncă – nu toată lumea lucrează sau livrează proiecte, nu toată lumea lucrează cu taskuri. Iar, apoi mai este o zonă care se ocupă de ce înseamnă comunicare şi aici vorbim de tooluri precum Microsoft Teams, Slack şi altele. Este o zonă pe care o companie cu 6.000-7.000 de angajaţi este greu să o gestioneze. Companiile se gândesc că le trebuie fie un tool de comunicare, fie unul de project management şi îţi dai seama că din zeci de mii de angajaţi, îl folosesc doar 100. Atunci noi venim şi umplem acest spaţiu şi facem legătura între diversele scenarii izolate – adică ai echipe care lucrează la proiecte, ai echipe care au nevoie să acceseze informaţie non-stop, echipe care trebuie să comunice, iar noi facem podul între toate aceste segmente şi use case-uri.” Utilizarea soluţiei Octonius de către angajaţii unei companii se împarte în trei zone – project management, acces la informaţie şi comunicare internă.

    „Avem echipe care folosesc Octonius exclusiv pentru partea de project management – proiecte, taskuri, timeline-uri, deadline-uri ş.a.m.d., echipe sau departamente care folosesc soluţia pentru acces la informaţii – îţi ţii în Octonius documentele importante, tot transferul de comunicare şi de knowl-edge rămâne într-un singur loc, mai exact, în termeni clasici poate funcţiona şi ca un intranet unde ai la îndemână toate informaţiile necesare. De asemenea soluţia mai poate funcţiona şi ca o zonă de comunicare internă, un fel de Facebook, Linkedin intern în organizaţia ta  – intri şi postezi update-uri, laşi feedback, ceri ajutorul etc.”, a explicat fondatorul Octonius. În prezent, soluţia Octonius este folosită de circa 140.000 de angajaţi din diverse companii din lume. Modelul de business al Octonius se bazează pe o subscripţie lunară sau anuală per utilizator. „Tarifele standard sunt de 20 dolari per utilizator pe lună, însă acestea diferă în funcţie de volum, precum şi de nivelul de personalizare a soluţiei pe care îl cere clientul. Avem o flexibilitate destul de mare.” Prin design, Octonius este o soluţie în regim SaaS, însă majoritatea clienţilor aleg să o instaleze în propriiile centre de date. „Majoritatea clienţilor noştri sunt din industrii sensibile să spunem – financiar-bancar, auto, aviaţie, sănătate şi ca atare au nevoie de această soluţie în centrul lor de date. Deci este o soluţie on premise care poate fi accesată şi în cloudul nostru, dar în 98% din situaţii este on premise 100% în controlul clientului”, a punctat el.

    În prezent, Octonius are clienţi preponderent din Europa de Vest, America şi Asia – Singapore, China, Japonia. Deşi este de origine român, Cosmin Ciobanu abia acum începe să promoveze soluţia şi în Europa de Est, în România alegând ca partener start-up-ul local Remote Stories. „Am început discuţiile cu Octonius de la începutul acestui an. În primă fază ne dorim să promovăm soluţia, să testăm şi să vedem care este feedbackul companiilor de aici. Aşadar suntem într-o perioadă de research şi de promovare a soluţiei Octonius aici pe plan local”, a spus Mara Eliza Barza, cofondator Remote Stories. Ea a început proiectul alături de Amalia Ştefan în 2019, promovând beneficiile muncii de la distanţă. „Acesta este un nou pas pentru noi – să venim şi cu soluţii care să simplifice munca celor care lucrează remote. Ca urmare a pandemiei, sperăm ca organizaţiile să fie mai deschise către tehnologie. Aceasta este tendinţa. Conform unui studiu, România este printre primele ţări din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte asimilarea tehnologiei şi ţine pasul cu noile tendinţe din domeniu”, a precizat Mara Eliza Barza, adăugând că Remote Stories nu se va axa pe promovarea şi vânzarea soluţiei Octonius doar în România, ci şi pe pieţele vecine precum Republica Moldova şi Bulgaria, iar ulterior posibil şi în Polonia şi Ungaria. „Ne adresăm companiilor care au minimum 20 de angajaţi şi până la sute şi mii de angajaţi. Nu trebuie să folosească toată echipa această soluţie pentru că poate nu li se potriveşte unor departamente. În acelaşi timp, soluţia poate fi folosită atât de echipele interne, cât şi de către echipele cu care compania lucrează în mod externalizat sau cu freelancerii cu care colaborează”, a explicat ea.

    Prin extinderea şi pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, dar şi din alte zone, Octonius speră să îşi crească vânzările şi implicit şi cifra de afaceri astfel încât să poată trece în etapa următoare de dezvoltare şi să obţină o finanţare substanţială. „Anul trecut am avut venituri de circa 4 milioane dolari şi vrem să sărim de pragul acesta care să ne aducă în atenţia unei trepte mai mari de investiţie. Până acum nu am căutat în mod activ o investiţie, însă pentru a putea atrage o investiţie mare trebuie să sărim de pragul de 6-7 milioane dolari”, a menţionat Cosmin Ciobanu. El a adăugat că de la începutul anului şi până în prezent, Octonius a avut o creştere a businessului de 50%, iar ţinta pentru finalul anului este de a dubla cifra de afaceri din 2020. „Chiar dacă putem considera că mare parte din greul cu această pandemie a trecut, lumea deja acum este obişnuită cu digitalizarea şi să lucreze de oriunde şi încă suntem într-un context în care este nevoie de soluţii ca Octonius.”



    Start-up Pitch

    Invitat: Daniel Tamaş, cofondator şi CEO al Digitap

    Ce face? A dezvoltat o reţea socială de gaming pe mobil în urma unei
    investiţii totale de
    800.000 de dolari, care în prima lună de la lansare a reuşit să atragă peste un milion de utilizatori, majoritatea din Asia şi America de Sud.

    „Finanţarea a venit anul trecut în noiembrie, a fost de tipul pre-seed, de încă 360.000 de dolari la o evaluare de 3 milioane de dolari. Practic, acesta a fost momentul în care am început să şi comunicăm ce facem şi am început să ne gândim la o creştere mai accelerată.”


    Start-up Update

    1. Invitat: Cristian Grozea, cofondator al BeeFast – platformă de curierat rapid

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii pentru atragerea unei finanţări pentru a dezvolta partea tehnică şi a se extinde în afara Capitalei.

    „Suntem şi în discuţii cu investitori şi ne apropiem de momentul încheierii unei runde de finanţare. Vrem să folosim in­vestiţia pentru a dezvolta zona tehnică – pentru a grăbi procesul de dezvoltare al aplicaţiilor mobile pentru clienţi, pentru a dezvolta o nouă platformă pentru dispecerat şi pentru a automatiza cât se poate de mult din procesele pe care le avem zilnic cu clienţii şi cu curierii, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-Up Update Cristian Grozea, cofondator al BeeFast.

    2. Invitat: Mircea Popa, fondator şi CEO Medicai – platformă online pentru imagistică

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii cu investitori din străinătate pentru a atrage o finanţare de circa 2 milioane euro, care să îl ajute să se extindă la nivel internaţional, pieţele vizate fiind SUA şi ţările din Europa de Vest, dar şi din Asia.

    „Cred că este momentul ca Medicai să iasă afară. Deja am făcut primii paşi şi chiar dacă România este piaţa unde ne-am născut şi vrem să continuăm şi să luăm cât mai mult din piaţa de aici, destinul nostru este totuşi afară pentru că România este o piaţă mică şi nu justifică la modul realist aceste investiţii aşa că trebuie să ne găsim locul în pieţe mai mari.“


    Start-up Star

     

    Invitaţi: Cosmin Ciobanu, fondator al Octonius şi Mara Eliza Barza, cofondatoare a Remote Stories

    Lecţii din Silicon Valley: Un român plecat în SUA, în Silicon Valley, arată că determinarea de a găsi o idee care prinde pe piaţă dă rezultate chiar şi atunci când această căutare durează ani de zile.

    “La vremea aceea, în 2013, soluţia pe care o dezvoltasem era foarte tehnică şi foarte greu de înţeles de către utilizatori. Am avut o perioadă în care am tatonat diverse tehnologii, după care ne-am dat seama că putem rezolva probleme mult mai mari în spaţiul acesta de enterprise şi atunci în 2016 am început să construim această soluţie de work management. Am încercat să folosim tot ce am învăţat cu soluţia iniţială şi să o transformăm
    într-un produs pe partea de enterprise. Aşa am ajuns de la un tool de sincronizare de documente către un tool de work management.”

    Mara Eliza Barza, cofondator Remote Stories:„Ne adresăm companiilor care au minimum 20 de angajaţi şi până la sute şi mii de angajaţi. Nu trebuie să folosească toată echipa această soluţie pentru că poate nu li se potriveşte unor departamente. În acelaşi timp, soluţia poate fi folosită atât de echipele interne, cât şi de către echipele cu care compania lucrează în mod externalizat sau cu freelancerii cu care colaborează.”


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.