BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Cum a ajuns un puşti de 13 ani să lucreze cu cele mai mari companii din tehnologie

    Tahir este un autodidact, acum consultant de securitate. El a învăţat şi s-a dezvoltat ca hacker urmărind înregistrări pe YouTube, citind pe bloguri şi experimentând încă de la 12 ani.

    El a primit premii de 5.000 de dolari pentru că a descoperit un bug în Chrome.

    Tânărul este acum un veritabil star în devenire în lumea securităţii cibernetice, lucrând cu companii precum Microsoft şi Google.

    „Cu cât sunt mai mulţi hackeri ca mine, cu atât mai multe probleme vor fi găsite, iar astfel companiile pot fi mai securizate. Este simplu”, a declarat tânărul pakistanez pentru NBC News.

    Pakistanezul a început aventura în lumea securităţii cibernetice după ce propriul său site a fost victimă a unui astfel de atac. „Am vrut să descopăr problemele de pe propriul meu site”, spune el. Povesteşte că astfel a ajuns pe un site care promitea că „pot să intru pe site-urile unor companii pentru a găsi vulnerabilităţi şi voi fi plătit pentru asta – sau cel puţin voi fi apreciat – aşa că am început să fac acest lucru”.

    În timp ce majoritatea copiilor preferă să se joace, Tahir câştigă bani frumoşi descoperind ameninţări de securitate cibernetică. O zi obişnuită pentru acest adolescent include orele de şcoală iar apoi activitate de hacker.

    A reuşit deja să ajungă în rândul celor mai faimoşi oameni din cadrul Google.

    Tânărul pakistanez îşi doreşte să devină inginer de software şi să-şi dezvolte propria companie de software.

    „Sunt mândru că am participat la securizarea internetului, iar astfel lumea este mai sigură. Pentru că viitoarele războaie, cel mai probabil, vor fi războaie cibernetice”.

  • Un hacker pakistanez de 13 ani lucrează cu giganţi din lumea tehnologiei

    Tahir este un autodidact, acum consultant de securitate. El a învăţat şi s-a dezvoltat ca hacker urmărind înregistrări pe YouTube, citind pe bloguri şi experimentând încă de la 12 ani.

    El a primit premii de 5.000 de dolari pentru că a descoperit un bug în Chrome.

    Tânărul este acum un veritabil star în devenire în lumea securităţii cibernetice, lucrând cu companii precum Microsoft şi Google.

    „Cu cât sunt mai mulţi hackeri ca mine, cu atât mai multe probleme vor fi găsite, iar astfel companiile pot fi mai securizate. Este simplu”, a declarat tânărul pakistanez pentru NBC News.

    Pakistanezul a început aventura în lumea securităţii cibernetice după ce propriul său site a fost victimă a unui astfel de atac. „Am vrut să descopăr problemele de pe propriul meu site”, spune el. Povesteşte că astfel a ajuns pe un site care promitea că „pot să intru pe site-urile unor companii pentru a găsi vulnerabilităţi şi voi fi plătit pentru asta – sau cel puţin voi fi apreciat – aşa că am început să fac acest lucru”.

    În timp ce majoritatea copiilor preferă să se joace, Tahir câştigă bani frumoşi descoperind ameninţări de securitate cibernetică. O zi obişnuită pentru acest adolescent include orele de şcoală iar apoi activitate de hacker.

    A reuşit deja să ajungă în rândul celor mai faimoşi oameni din cadrul Google.

    Tânărul pakistanez îşi doreşte să devină inginer de software şi să-şi dezvolte propria companie de software.

    „Sunt mândru că am participat la securizarea internetului, iar astfel lumea este mai sigură. Pentru că viitoarele războaie, cel mai probabil, vor fi războaie cibernetice”.

  • Net nelimitat gratuit şi de Dragobete

    Campania de comunicare pentru aniversarea a 20 de ani de Vodafone România se va desfăşura în mediile TV, radio, print, digital şi outdoor şi este construită în jurul mesajului „Ai puterea să-ţi faci viitorul”. Spotul TV prezintă povestea unui copil dintr-un sat izolat din România, al cărui drum către împlinirea visului de a fi profesor este marcat de momente-cheie în care a fost ajutat de inovaţiile în materie de tehnologie şi de servicii oferite de Vodafone România pe parcursul celor 20 de ani. Copilul devenit acum profesor revine în satul natal şi pregăteşte noile generaţii de elevi pentru viitor, oferindu-le chiar şi lecţii pe mobil cu ajutorul soluţiilor de transmisiune live, atunci când aceştia nu pot ajunge la şcoală din cauza unor situaţii neprevăzute.

    „De-a lungul istoriei sale de 20 de ani în România, brandul Vodafone a schimbat vieţile oamenilor în mai bine, prin tehnologie, şi i-a susţinut să îşi urmeze calea, prin inovaţie. Spotul campaniei aniversare transpune modul în care acest brand a influenţat viaţa oamenilor în povestea unui vis devenit realitate cu ajutorul inovaţiei, punctând momente-cheie, cum ar fi primul apel realizat într-o reţea digitală mobilă sau primul cent pe minut, inovaţii care au făcut istorie pe piaţa de telecomunicaţii din ţara noastră. Povestea va fi susţinută şi prin alte iniţiative pe care le vom lansa în acest an aniversar”, a declarat Laura Barbu, director brand and marketing communications, Vodafone România.

    Vodafone România aniversează 20 de ani pe tot parcursul anului 2017 printr-o serie de iniţiative dedicate clienţilor, iar oferta de internet gratuit nelimitat de Ziua Îndrăgostiţilor a fost prima dintre acestea. Brandul Vodafone este prezent pe piaţa românească din anul 2005, când a achiziţionat Connex, care şi-a lansat serviciile în 1997. De-a lungul istoriei sale pe piaţa locală, operatorul a investit cu prioritate în inovaţie, fiind primul care a furnizat servicii GPRS (în 2001) şi mai apoi servicii 3G (în 2005) şi 4G (în 2012). Lansarea primului serviciu de Relaţii cu Clienţii (în 1997), a primei fundaţii corporative (în 1998), a serviciului de mesaje scurte – SMS – şi a celor de date şi fax (în 1998), precum şi a primului serviciu de recunoaştere automată a vorbirii (în 2014) se numără printre premierele pe care Vodafone România le-a marcat pe piaţa de telecomunicaţii din ţara noastră.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 49 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 decembrie 2016, Vodafone avea 470 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 14,3 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Steve Jobs, în 2010, despre ipoteza unui iPhone cu ecran mai mare: “Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Nu poţi să îl ţii în mână”

    Steve Jobs, cofondatorul Apple, producătorul american al telefoanelor inteligente iPhone, declara, în 2010, după ce concurenţii din piaţa IT&C au început să dezvolte telefoane cu diagonala mai mare de 3,5 inci, că strategia nu va da rezultate.

    “Nu poţi să îl cuprinzi cu mâna. Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Sunt ca nişte Hummere”, spunea Jobs, cu trimitere la succesul efemer al versiunilor de dimensiuni uriaşe ale maşinilor din clasa SUV, citat de WSJ. Jobs le-a permis rivalilor sud-coreeni de la Samsung să dezvolte o politică diferită în lansarea de noi produse. Deşi valorile lui Steve Jobs continuă să persiste în compania Apple, managementul instalat după moartea sa arată că abordarea procesului de dezvoltare de produse este acum mai flexibilă.

    În 2012, la un an după decesul lui Jobs, Apple avea să lanseze o versiune de dimensiuni mai mici a tabletei iPad, despre care cofondatorul spunea că vor fi un eşec total.

    La sfârşitul anului 2014, Apple avea să intre pe piaţa phablet (telefoanelor tabletă) prin lansarea noului iPhone 6 Plus, iar rezultatele financiare ale companiei raportate în trimestrul al patrulea, când a raportat cel mai mare profit al vreunei firme din istorie, arată cât de mult s-a înşelat Jobs.

  • Gadget review Acer Chromebook R11: Mai multe plusuri decât minusuri

    Acer Chromebook R11 este un laptop 2 în 1, mic, de 11 inchi, ce poate fi folosit deopotrivă ca tabletă; acest produs ar putea fi dat drept exemplu pentru categoria sa: mic, robust, ecran touchscreen, viaţa bateriei de lungă durată, ieftin (Acer recomandă un preţ de 329 de dolari, iar în România fratele lui mai mic cu 2GB RAM şi procesor Intel dual-core se vinde cu 1.200 de lei la retaileri), uşor de utilizat şi face bine ceea ce face. Chromebook-urile sunt laptopuri care nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul lui Google. Imaginaţi-vă browserul Chrome transformat în sistem de operare, dar asta nu înseamnă că funcţionează doar online, ci şi fără să fie contectat la internet, dar atunci utilitatea îi scade. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. În 2014 s-au livrat 5,7 milioane astfel de dispozitive, din care 84% către piaţa nord-americană, iar 60% dintre ele s-au dus către şcoli şi facultăţi, potrivit Statista. Creşterea estimată pentru 2015 s-a plasat la 27%, până la 7,3 milioane, iar în 2016 se preconizează că numărul produselor livrate va ajunge la 7,9, dintre care 1,2 în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Mai mult, compania de cercetare Global Market Insights estimează că în 2023 se vor vinde 17 milioane de astfel de unităţi. De fapt, în primul trimestru din 2016, vânzările de Chromebookuri au depăşit pentru prima dată vânzările de Macuri, potrivit lui Linn Huang, analist în cadrul firmei de cercetare IDC. Şi nu este greu de imaginat, mai ales după ce am testat Acer Chromebook R11.

    Back to basics

    Un chromebook bun trebuie să fie destul de uşor, să aibă o viaţă a bateriei îndelungată pentru a putea fi cărat peste tot cu tine. Trebuie să aibă un ecran bun pentru că vei lucra ore bune în fiecare zi şi mai trebuie să fie ieftin. Iar Acer Chromebook R11 le nimereşte pe toate.

    Fiind atât de ieftin, te gândeşti că materialele de construcţie nu sunt atât de bune. Da, este din plastic, însă nu-ţi dă impresia de ieftin, iar capacul este acoperit cu o folie de aluminiu ce-i dă o textură plăcută la atingere. Vorbind de design, R11 este alb, iar faptul că arată ca un sandviş îi dă un aspect mai degrabă de jucărie decât de laptop de business.

    La interiorul variantei testate de mine se regăseşte un procesor quad-core Intel Celeron 1,6 GHZ, 4GB RAM DDR3, un spaţiu de stocare eMMC de 32 GB (ce poate fi extins printr-un card de memorie), are webcam şi un ecran IPS LCD HD multitouch. R11 este îndeajuns de puternic pentru a avea deschise peste 20 de taburi de Chome, fără a se bloca, lucrând concomitent într-un fişier doc. Iar într-o zi liberă am stat şi mi-am editat pozele, ce aşteptau de câteva săptămâni, cu Polarr, un fel de Adobe Lightroom, în timp ce ascultam muzică pe YouTube, fără a simţi vreo poticnire. De fapt, pe toată perioada testării nu am întâmpinat probleme la acest capitol.

    Menirea unui asemenea produs nu este să proceseze acţiuni complexe; este un produs care se deschide imediat (2-3 secunde), s-a conectat la Wi-Fi şi poţi începe treaba: fie că scrii, fie că editezi poze sau navighezi pe internet. După cum ziceam la început, întreg sistemul este un browser gigant, iar asta înseamnă că nu consumă foarte multe resurse, ceea ce face ca bateria să ţină cam zece ore în cazul R11 (o zi de muncă) şi se încarcă destul de repede (o oră şi jumătate pentru o încărcare completă).

    Ecranul este unul IPS, lucios (din cauza touchscreenului) pe care culorile sunt vii şi constrastante, dar pe care mi l-aş fi dorit puţin mai luminos (utilizarea în lumina directă a soarelui nu este ideală) şi ale cărui unghiuri de vizualizare ar putea fi îmbunătăţite (imaginea se întunecă destul de mult atunci când priveşti dintr-o parte). Şi mi-ar fi plăcut ca ecranul să fi fost până în margini (acum el este mărginit de o dungă neagră).

    Tastatura este foarte bună, tastele sunt destul de mari şi există destul de mult spaţiu între litere pentru a putea scrie confortabil. Trackpadul în schimb este nu este ideal, cam zgomotos şi se simte ieftin, dar măcar este precis, astfel încât nu vei fi nevoit să apelezi la un mouse. Ecranul este touch şi îl poţi utiliza pentru a parcurge un document sau pentru a naviga, însă R11 este puţin cam greu (1,2 kg) pentru a putea fi folosit confortabil ca tabletă. Totuşi în modul laptop sau display (cu tastatura la spate) ecranul poate fi utilizat cu uşurinţă pentru navigare.

    Un alt element care m-a impresionat a fost sunetul redat de boxe. Se aude foarte tare, având în vedere dimensiunea produsului şi nici calitatea nu este rea, deşi n-ar fi stricat mai mult bas. Un contraexemplu la acest capitol este laptopul personal (Odys Trendbook 14) pe care-l folosesc pentru scris şi navigare pe internet şi care are un sunet pur şi simplu oribil. Nici măcar un serial sau un film nu pot urmări din cauza sunetului strident şi ascuţit.

    În concluzie, eu am fost încântat de acest produs, ce are lipsuri, dar pe care-l consider perfect pentru stundeţii în căutare de un laptop pentru facultate, dar şi pentru oamenii în vârstă mai puţini tehnici, pentru jurnalişti sau pentru cei caută mobilitate la un laptop, dar care nu vor să cheltuiască prea mulţi bani.

    Casetă tehnică:

    Procesor Intel Celeron Quad-Core 1,6 Ghz

    4 GB RAM DDR 3

    32 GB stocare eMMC

    Greutate: 1,2 kg

    Baterie: 9-10 ore

    1 x port USB 2.0

    1 x port USB 3.0

    1 x port HDMI

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Prima companie IT de pe AeRO a atras o nouă finanţare, de aproape un milion de euro

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România a anunţat  încheierea derulării cu succes a unui plasament privat de obligaţiuni corporative. În cadrul procesului desfăşurat în perioada 4-15 iulie a.c., în parteneriat cu intermediarul BRK Financial Group, Bittnet a obţinut subscrieri de peste 930.000 euro (aproximativ 4,2 milioane lei) de la 40 de investitori, dintre care patru companii şi 36 de investitori privaţi.

    Plasamentul de obligaţiuni derulat de Bittnet (BNET), prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a avut loc ca urmare a unei decizii luate de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) companiei, în data de 28 aprilie a.c. Potrivit AGA, următorul pas în dezvoltarea Bittnet îl reprezintă listarea emisiunii de obligaţiuni pe piaţa AeRO a BVB, piaţă pe care Bittnet activează din aprilie 2015.

    “Acest nou succes, obţinut folosind mecanismele pieţei de capital, în urma căruia am atras investiţii de aproape 4,2 milioane lei, cu mult peste pragul de 3,3 milioane lei ţintit de noi, validează încă o dată decizia noastră de a deveni o companie publică. Mă bucură faptul că, după ce peste 150 persoane au decis să se alăture proiectului nostru în calitate de acţionari, în  cadrul procesului de listare, acum, 40 investitori au arătat încredere în planurile noastre de dezvoltare pentru următorii trei ani şi din postura de creditori obligatari. Este foarte important de menţionat rolul partenerilor noştri de la BRK Financial Group, care ne-au generat mai multe rezultate prin această operaţiune chiar faţă de cât ne-au promis iniţial”, a declarat Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) şi cofondator al Bittnet.

    Obligaţiunile emise de Bittnet au o scadenţă de trei ani (până în iulie 2019) şi un cupon de 9% anual, plătibil trimestrial. Sumele atrase vor fi folosite în finanţarea activităţii curente şi în planurile de dezvoltare ale companiei.

    “Aşa cum le-am promis acţionarilor în ultimii doi ani, urmărim îndeaproape marile trenduri tehnologice, astfel încât să fim <<first moveri>>. În prezent, acest lucru înseamnă că avem un focus puternic pe cloud – am derulat deja, anul acesta, câteva proiecte de referinţă de migrare în cloud – şi securitate informatică. Din punct de vedere operaţional, pentru a marşa în aceste direcţii, vom continua să investim în extinderea echipei de vânzări şi în activităţile de marketing, vizând creşterea continuă a acoperirii geografice. Ca dovadă, am dublat anul acesta biroul de la Cluj-Napoca şi am deschis, recent, un nou birou la Sibiu. Finanţarea de tip obligatar, caracterizată printr-un termen mediu al orizontului de timp, este una mai potrivită pentru timeframe-ul de realizare, pe care îl au planurile noastre de dezvoltare”, a subliniat Mihai Logofătu, Chief Executive Officer (CEO) şi cofondator al Bittnet.

    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    În 2015, Bittnet a raportat o creştere de 35% a veniturilor (2,5 milioane de euro) şi un profit net (230.000 de euro) de cinci ori mai mare faţă de anul anterior. De asemenea, compania a instruit, anul trecut, peste 1.100 de cursanţi în tehnologii IT, în Bucureşti, în alte oraşe ale ţării, dar şi în străinătate şi a implementat 200 de proiecte de integrare IT, cu dimensiuni variate: de la servicii cloud de câteva mii de lei, până la proiecte de infrastructură IT de peste 1,4 milioane de lei.

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.

  • Care este mai bun? Samsung S7 sau Huawei P9 – FOTO, VIDEO

    Samsung S7 şi Huawei P9 sunt produse de vârf ale celor două companii, care se încadrează în aceeaşi categorie de preţ (S7 este ceva mai scump) şi specificaţiile tehnice sunt asemănătoare (cu un plus, din nou, pentru S7).

    Să începem de la exterior spre interior. Ambele produse sunt realizate din materiale premium (nu găsim plastic aici) unibody, cu diagonale de 5,2 inchi şi 5,1 inchi (S7). P9 este puţin mai subţire şi mai lat decât S7 şi se aseamănă mai mult cu un iPhone, iar Samsung cu această variantă s-a îndepărtat puţin de lookul iPhone-ului; spre deosebire de varianta precedentă coreenii au reintrodus cardul microSD şi l-au făcut rezistent la apă şi la praf. P9 nu are o aderenţă foarte bună şi este uşor de scăpat din mână (vine la pachet cu o carcasă de protecţie din plastic care rezolvă această problemă); în schimb, S7 este un magnet pentru amprente.

    Un lucru pe care cele două telefoane îl au în comun şi un element tot mai prezent la telefoanele noi este senzorul de amprentă. La Huawei acesta se află pe spate în partea de sus, iar la Samsung pe butonul clasic de home. Dacă în cazul multor aspecte este greu de ales un câştigător dintre cele două produse, în cazul senzorilor Huawei P9 a câştigat detaşat. În primul rând, poziţionarea senzorului este mai bună, este mult mai natural şi mai uşor de utilizat. Pe când la S7 trebuie să duci degetul mare pe butonul fizic, ceea ce, de cele mai multe ori, nu este foarte confortabil. În plus, acurateţea senzorului Huawei este mult mai bună decât a celui de pe S7 (am înregistrat mai multe poziţii ale degetului pe senzor şi tot „reuşea” să se blocheze). La P9 nu m-a blocat niciodată din sistem, pe când la S7 s-a întâmplat de mai multe ori pentru că nu-mi recunoştea amprenta. Şi încă un element plăcut al P9-ului este faptul că atunci când ai introdus codul PIN telefonul se deblochează instant, fără să mai fi nevoit să apeşi pe „OK“ cum este în cazul Samsungului. Ceva mărunt, dar care de-a lungul timpului se observă şi devine comod.

     

    În cazul display-ului, Samsung a luat conducerea cu un ecran mai luminos, mai frumos, pe care culorile sunt mai vii şi mai contrastante. S7 are un ecran super AMOLED cu o rezoluţie de 1.440 x 2.560 pixeli şi cu o densitate de pixeli de 577 ppi. Pe când Huawei are un ecran IPS-NEO LCD cu o rezoluţie de 1.080 x 1.920 pixeli cu o densitate de doar 423 ppi. Dacă la Samsung nu ai probleme în a utiliza telefonul afară într-o zi însorită, cu Huawei, din cauza luminozităţii scăzute, experienţa de utilizare nu este ideală. Pentru Samsung acest lucru vine şi cu un minus, bateria se scurge mai repede, iar ambele au aceeaşi capacitate – 3.000 mAh. Amândouă telefoanele au opţiunea de fast charge şi se încarcă destul de repede. Huawei nu a adoptat designul celor de la Apple, ci şi portul USB-C, ceea ce vă poate da bătăi de cap dacă rămâneţi fără baterie şi nu veţi putea folosi un încărcător cu mini-USB (pe care majoritatea telefoanelor îl au acum).

    În cazul ambelor telefoane, media de viaţă a bateriei a fost undeva la o zi şi jumătate (care se poate prelungi prin aplicaţiile de economisire a bateriei). Iar o zi de utilizare arată cam aşa: o oră de ascultat muzică online, browsing spre şi de la serviciu (aproximativ 60 minute), mesagerie, câteva telefoane şi fotografii plus o sesiune mică de joacă la finalul zilei.

    Următorul element ce trebuie notat este camera, care a devenit un factor foarte important pentru clienţi în a decide o achiziţie.

    Pentru acest model Huawei a realizat un parteneriat cu faimosul Leica pentru realizarea camerei şi nu au făcut doar una, ci două (fiecare de 12 MP). Cu toate acestea nu aş putea spune că face fotografii mult mai bune decât Samsung; dimpotrivă, probabil unii dintre voi veţi prefera imaginile realizate de S7 (contrastul este mai mare şi sharp-ul puternic, prea strident pentru gustul meu). Însă S7 suportă mai multe moduri de filmare, are chiar şi opţiunea de hyperlapse (deşi calitatea nu este ideală).

     

    Ambele camere sunt foarte rapide, au module pentru portrete (estomparea fundalului, aici S7 face o treabă mai bună decât P9), ambele se descurcă în condiţii de luminozitate scăzută. Un alt element care ţine de gust este utilizarea senzorului pentru a face fotografii. Cu Huawei P9 eşti mai discret când vrei să faci fotografii pe stradă, doar prin apăsarea senzorului. Când vine vorba de camera de „selfie”, P9 este dotat cu una de 8 MP şi S7 cu una de doar 5 MP, însă ambele vin cu moduri de „beautify”, adică retuşarea automată a imaginilor pentru a fi gata de postat pe reţelele de socializare.

    La capitolul sunet, S7 obţine poziţia de lider, atât la redarea sunetelor în boxe, cât şi în căşti. În plus, Samsung este mai puternic (deşi nu se vede o diferenţă mare în utilizarea obişnuită), obţinând un punctaj de aproximativ 140.000 pe aplicaţia de benchmark AnTuTu, pe când Huawei P9 a obţinut un scor de doar 90.000. Mai mult, coreenii de la Samsung oferă şi posibilitatea de a mări capacitatea de stocare până la 200 GB (doar 128 GB pentru P9).

    După cum am zis şi la începutul acestui articol, între cele două telefoane nu există o diferenţă mare, iar alegerea unuia dintre cele două telefoane ţine mai degrabă de gust şi de priorităţi. P9 are un senzor de amprentă foarte bun şi face fotografii bune, pe de altă parte Samsung are un display mult mai bun, este ceva mai rapid, are o capacitate mai mare de stocare şi este rezistent la apă (dacă e important pentru cineva). Dacă ar fi să aleg, aş merge pe mâna P9-ului datorită senzorului de amprentă, camerei şi faptului că este puţin mai ieftin decât S7.