BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

Drumul spre Industria 4.0 trece prin Iaşi

După 17 ani de activitate în care a acoperit aproximativ 60 de pieţe, Gemini CAD Systems din Iaşi, care dezvoltă soluţii software pentru firme mici şi mijlocii din industria de fashion, va fi achiziţionată de grupul franţuzesc Lectra, într-o tranzacţie estimată la 13 – 20 de milioane
de euro.

Achiziţia firmei româneşti este însă doar o mică piesă din puzzle-ul strategiei de digitalizare a Lectra, care în istoria sa de aproape jumătate de secol a devenit liderul mondial de soluţii de înaltă tehnologie pentru industriile fashion, mobilă şi auto.

„Suntem încântaţi să ne alăturăm grupului franţuzesc Lectra şi suntem convinşi că împreună cu conducerea şi echipa Lectra vom putea creşte gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse şi vom accelera transformarea digitală în zona de fashion şi modă”, a transmis
printr-un comunicat de presă Traian Luca, CEO şi fondator al Gemini CAD Systems.

Traian Luca este absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, potrivit informaţiilor publicate pe pagina personală de LinkedIn. El a devenit antreprenor în 2004, când înfiinţat compania Gemini CAD (Computer Aided Design) Systems – care a scris de la zero un soft de proiectare pentru industria textilă –, în cadrul căreia a ocupat şi ocupă şi în prezent funcţia de CEO (chief executive officer). Tranzacţia de achiziţie a companiei de către grupul franţuzesc Lectra se va întinde pe o perioadă de aproximativ cinci ani, iar în prima etapă, Gemini CAD Systems va vinde 60% din acţiunile companiei pentru suma de 7,6 mil de euro. De asemenea, achiziţionarea capitalului rămas şi a drepturilor de vot va fi efectuată în două etape – una ce va avea loc în septembrie 2024 şi a doua în septembrie 2026.

Fondată în 2004, Gemini CAD Systems a fost înfiinţată prin crearea unui software care a ajutat investitorii din industria textilă să-şi optimizeze consumul de materiale pentru producţie. „Exprimarea ideilor printr-un instrument digital poate fi frustrantă pentru un artist care este obişnuit să creeze schiţele cu mâna liberă pe o foaie A4, dar trebuie să ne gândim la aplicabilitatea rezultatelor. Spre exemplu, un avantaj adus de produsele Gemini CAD este flexibilitatea şi capacitatea de a reacţiona la feedbackul primit din partea clienţilor, dar şi a persoanelor implicate direct în procesul de creaţie, ceea ce înseamnă o relaţie mai bună cu consumatorii şi nu numai”, spunea în 2019 Traian Luca, potrivit Fashionweek Berlin.

În prezent, compania acoperă circa 60 de pieţe şi desfăşoară activităţi în cercetarea, dezvoltarea şi implementarea de software, echipamente industriale şi workflow-uri pentru companii care lucrează cu materiale flexibile, din industriile diverse – textilă, mobilă sau auto.

Traian Luca, CEO şi fondator al Gemini CAD Systems: „Suntem încântaţi să ne alăturăm grupului franŢuzesc Lectra şi suntem convinşi că împreună cu conducerea şi echipa Lectra vom putea creşte gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse şi vom accelera transformarea digitală în zona de fashion şi modă.”

Compania românească a investit, în 2017, în construcţia unui centru tehnologic care să funcţioneze ca un hub, care să susţină activitatea de cercetare şi producţie a echipamentelor industriale, precum şi de dezvoltare a produselor software, potrivit informaţiilor ZF. De asemenea, centrul tehnologic a fost finalizat în 2018, având o suprafaţă totală construită de 5.600 mp, un spaţiu de producţie pentru echipamente industriale de 2.400 mp, o zonă de birouri open space de 1.890 mp şi o sală multifuncţională de conferinţe.

Gemini CAD Systems a încheiat anul 2020, impactat de pandemia de coronavirus, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,6 milioane de euro (27,8 mil. lei), în creştere cu peste 2% faţă de anul precedent, arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Tot pe parcursul anului trecut, profitul net al companiei a scăzut cu mai bine de 98%, ajungând astfel la aproape 8.000 de euro (39.400 de lei), de la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019, iar numărul de angajaţi a rămas anul trecut la acelaşi nivel înregistrat în 2019, de 100 de persoane. Pe de altă parte, compania românească a început să înregistreze scăderi ale profitului net încă din 2019, când a raportat un minus de peste 65% a profitului net, ajungând de la peste 2 milioane de euro (10 mil. lei) profit net în 2018 – când a avut un plus de peste 250% faţă de anul precedent –, la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019. De asemenea, în 2018, în cadrul Gemini CAD Systems lucrau 107 persoane, în 2019 compania a renunţat la şapte angajaţi, iar anul trecut şi-a menţinut numărul de salariaţi la 100 de oameni, conform sursei citate anterior.

În ceea ce priveşte Lectra, compania cu origini în Bordeaux are o istorie de aproape 50 de ani, perioadă în care a devenit liderul mondial în materie de soluţii de înaltă tehnologie (software de proiectare şi dezvoltare a produselor, cât şi hardware, maşini de croit şi servicii conexe) care se adresează mai ales companiilor din industria modei, auto şi cea a mobilei.

Soluţiile Lectra, specifice fiecărui sector de activitate, le oferă clienţilor posibilitatea de a automatiza şi optimiza procesele de concepere, dezvoltare şi producţie. Listată la Bursa Euronext din Paris, compania a ajuns anul trecut la venituri de 236 de milioane de euro. În iunie 2021, au cumpărat compania americană Gerber Technology, cel mai mare competitor. Compania antreprenorială a fost înfiinţată în 1973, de inginerii Jean şi Bernard Etcheparre, iar în prezent acţionariatul acesteia se împarte între Daniel şi André Harari (36%), investitorii instituţionali şi de retail (63%) şi angajaţii companiei (1%).

De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe momente esenţiale pentru dezvoltarea businessului, de la vânzarea primului sistem de design computerizat (CAD) pentru industria textilă din lume: în 1976, când avea 10 angajaţi şi vânzări de 0,25 de milioane de euro, până la decizia fraţior Daniel şi André Harari să finanţeze dezvoltarea businessului prin compania de investiţii Compagnie Financière du Scribe şi transformarea acesteia în principalul acţionar al Lectra. Drumul s-a dovedit a nu fi însă mereu lin, ci şi marcat de decizii grele. Fraţii Harari au preluat managementul companiei în 1990. Iniţial, Daniel Harari era managerul companiei, iar fratele său, André Harari, se ocupa de managementul acţiunilor Compagnie Financière du Scribe deţinute în alte companii. Ei au decis să vândă aceste acţiuni şi să fuzioneze cu Lectra; astfel, acţionarii Compagnie Financière du Scribe au devenit proprietarii direcţi ai companiei cu originile în Cestas. „A fost o decizie luată pentru îmbunătăţirea afacerii noastre”, explica Daniel Harari într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN. Între 2005, a fost luată o altă decizie esenţială pentru dezvoltarea companiei.

Concurenţa cu produsele low-cost ale competitorilor internaţionali care şi-au relocat activităţile de producţie în China s-a ascuţit; la fel şi cea reprezentată de competitorii asiatici. Creşterea competitivităţii în contextul unui raport scăzut de schimb dolar/euro, dar şi necesitatea îmbunătăţirii marginilor de profit pentru supravieţuire au adus în discuţie mutarea producţiei din Franţa. „După analizarea tuturor acestor aspecte, am simţit că putem depăşi toate aceste obstacole prin păstrarea centrului de dezvoltare şi cercetare şi a producţiei în Franţa. Uitându-ne astăzi în urmă, a fost alegerea potrivită”, descria Daniel Harari decizia de a păstra producţia Lectra în Cestas, lângă Bordeaux. Spunea că este mândru că a luat această decizie în contextul în care timp de doi ani, la mijlocul anilor 2000, trei dintre colaboratorii Lectra au studiat oportunitatea de mutare parţială sau chiar totală a producţiei şi departamentului de cercetare şi dezvoltare a companiei în China.

Daniel Harari, CEO Lectra: „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenţei unor unităţi de producţie, atât pentru industria textilă, cât şi pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate şi un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea ţărilor din Europa.”

„Concluzia a fost că o astfel de decizie ne-ar fi ajutat să economisim 28% din costurile noastre. La vremea aceea, scăzusem deja costurile cu 30% din tehnologii, am fi putut să dublăm această valoare. Pentru mine şi fratele meu era de neimaginat ca ADN-ul Lectra să dispară şi să ne despărţim de colaboratorii care şi-au dedicat eforturile şi timpul vreme de 20 de ani acestui proiect.” Următoarea provocare a venit în 2009, în perioada crizei economice, când majoritatea competitorilor au decis să reducă dimensiunea afacerilor. În 2008 şi 2009, criza economică globală afectase toate segmentele de piaţă cărora li se adresează compania. Vânzările anuale stagnaseră la 153 de milioane de euro şi erau mai scăzute cu 23% comparativ cu 2008.

Antreprenorii francezi au decis totuşi, contrar curentului general din industrie, să facă investiţii majore în intervalul 2009-2012 pentru dezvoltarea de noi echipamente tehnologice şi produse software, pentru a fi pregătiţi pentru următoarea etapă din evoluţia companiei. Potrivit lui Harari, una dintre componentele rezultatelor din prezent a fost decizia de a investi anual 9% din venituri în business.În 2017, compania a anunţat o nouă strategie, care se concentrează pe patru trenduri care conturează piaţa Lectra: digitalizarea businessului şi industria 4.0, evoluţia economiei chineze şi impactul milenialilor în calitate de consumatori ţintă pentru industriile lor ţintă. Potrivit celui mai recent raport financiar al Lectra, compania îşi doreşte în continuare să devină un jucător cheie în industria 4.0 în toate sectoarele de piaţă în care este prezentă – iar strategia lansată în 2017 urmează să fie finalizată în 2030. În pofida pandemiei de COVID-19, cele mai multe dintre obiectivele trasate în 2017 rămân neschimbate, potrivit reprezentanţilor companiei.

Potrivit unui interviu acordat Business MAGAZIN la momentul lansării strategiei, Daniel Harari spunea că digitalizarea reprezintă cheia în evolua businessului. „Este o lume diferită, al cărei fundament îl constituie managementul datelor, al informaţiilor; trebuie să ai un volum mare de informaţii despre consumator, despre fabrici, despre produse şi totul trebuie să fie digitalizat, trebuie conectate lucrurile diferite între ele. Sunt noi modele de afacere.” Potrivit lui Harari, una din concluziile la care ei au ajuns analizând aceste evoluţii este că vor exista perdanţi; iar aceasta nu este o chestiune care ţine de mărimea unei companii, ci de strategie. „Excelenţa operaţională va face diferenţa între a câştiga şi a pierde bani; va depinde de cum va fi executată munca, prin prisma digitalizării.” Industria 4.0 se leagă astfel mai ales de modul în care informaţiile sunt transmise de-a lungul unui lanţ de valoare (între diferite echipamente tehnice, între echipamente tehnice şi oameni) şi se traduce prin flexibilitate, prin producţia la timp a unor produse personalizate.

Întrebat de Business MAGAZIN ce loc ocupă ţara noastră în planurile lor, Daniel Harari spunea la acea vreme că piaţa noastră va fi avantajată de tendinţele menţionate. În urma unui parteneriat cu o şcoală de business din Franţa, au făcut un studiu legat de noile trenduri care determină clienţii să se relocheze; au intervievat 20 de CEO germani, 20 de CEO italieni, 20 de CEO francezi. Au aflat că niciunul dintrei ei nu voia să se relocheze în Franţa, Italia sau Germania.

„Viziunea lor este că vor face multisourcing şi modalitatea prin care vor să facă multisourcing este să aloce fiecărei ţări, fiecărui producător, produse pe care ei le dezvoltă cel mai bine. Se creează astfel un fel de shared experience.” În acest context, România are de câştigat. „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenţei unor unităţi de producţie, atât pentru industria textilă, cât şi pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate şi un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea ţărilor din Europa.” El spune că aici se află companii italiene din fashion; multe branduri high-end din fashion mută în România o parte din producţia pe care o făceau în Asia mai demult la preţuri mai bune, pentru o mai bună conexiune. Daniel Harari spunea că pentru următorii ani au planuri mari legate de producătorii din România şi, prin urmare, lucrează la îmbunătăţirea prezenţei companiei de aici. „Strategia noastră se aliniază cu tendinţele din România: digitalizare, integrarea în lanţurile de producţie digitale globale şi producţia în proximitatea pieţelor ţintă”. Tendinţe setate mai cu seamă de „creşterea cererii generaţiei mileniale care stimulează companiile să ofere produse fast-fashion de calitate, la preţuri accesibile şi personalizat.”

September 18, 2021
Povestea tinerei care a creat o afacere de milioane de dolari şi care a fost eliminată din afacere de partenerii ei. Cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia ia creat numele şi pe care a ajutat-o să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestor informaţii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri, calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru servicii premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

September 9, 2021
Povestea tinerei cofondatoare Tinder care a fost eliminată din afacere şi cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia i-a creat numele şi pe care a ajutat-o să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestei companii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri, calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru serviciile premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.

Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

O cruciadă împotriva discriminării

În ianuarie 2015, la aproape o lună după lansare, Bumble înregistra circa 100.000 de descărcări, totalul ajungând la 22 de milioane la sfârşitul lui 2017. Pe atunci, compania a fost abordată de Match Group, aceeaşi firmă care deţine Tinder, cu o ofertă de cumpărare de 450 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bumble au refuzat oferta.

Între timp, aplicaţia s-a extins în afara segmentului de dating: prima dată în 2016 cu Bumble BFF, un serviciu concentrat pe relaţiile de prietenie platonică, apoi în 2017 cu Bumble Bizz, o reţea de socializare axată pe business.

Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

În martie 2019, Wolfe Herd a convins autorităţile din Texas, statul de baştină al Bumble, să adopte o lege prin care să scoată în afara legii trimiterea de imagini indecente fără aprobarea persoanei afişate. În scurt timp, Bumble a creat o tehnologie care elimină acest tip de imagini înainte să fie văzute de persoanele care folosesc aplicaţia.

Astfel, numărul de utilizatori a ajuns la 100 de milioane în iulie 2020, moment în care compania-mamă, MagicLab, şi-a schimbat numele în Bumble, iar Whitney Wolfe Herd a fost numită în funcţia de CEO al întregii firme, conducând 750 de angajaţi la nivel mondial. Recent, platforma a numărat 42 de milioane de utilizatori lunari activi, potrivit estimărilor companiei. „Dacă eşti un investitor orientat spre creştere, Bumble este cea mai bună variantă”, spune Jim Cramer, gazda unei emisiuni financiare difuzate de CNBC şi cofondator al trustului media TheStreet.

Listarea pe Bursa din New York, efectuată la jumătatea lunii trecute, a fost o mişcare firească de-a lungul traseului spectaculos al companiei. Debutul pe Nasdaq a venit cu o evaluare de 8,26 miliarde de dolari, un preţ de 76 de dolari per acţiune, cu mult peste estimările iniţiale de 43 de dolari, şi cu finanţări din partea Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume.

De asemenea, printre firmele care au condus listarea se numără giganţi precum JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley – companii care înregistrează împreună o capitalizare bursieră de peste 860 de miliarde de dolari.

Bumble a raportat venituri de 416 milioane de dolari în ultimul an, perioadă care a oferit provocări în mod constant întâlnirilor din online şi offline, sumă fiind generată de cele 2,4 milioane de abonamente premium şi de achiziţiile din interiorul aplicaţiei.

În plus, compania a crescut de aproape zece ori mai rapid decât rivalii de la Badoo, înregistrând un plus de 70% între 2018 şi 2019, conform unei analize Protocol.com.

August 25, 2021
Cine este ROMANUL care a devenit putred de bogat dupa ce SI-A CREAT PROPRIA MONEDA. Secretul succesului sau

►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.

August 16, 2021
Ţară, ţară, vrem agregator! Românii au ocazia să-şi spună cuvântul în piaţa de mobilitate electrică, unde cărţile nu au fost încă făcute de multinaţionale

În România sunt aproape 1.500 de încărcătoare pentru vehicule electrice, sau mai multe, situate în peste 700 de locaţii, sau mai multe. Ca şofer la volanul unui vehicul electric ai nevoie o aplicaţie, două, sau mai multe, pentru a fi sigur mereu că găseşti o „priză”. Toată această incertitudine reprezintă o oportunitate imensă pentru antreprenorii români din tehnologie care vor să dezvolte un agregator sau o soluţie de roaming, prin care să aducă toate încărcătoarele în acelaşi loc.

Roamingul, ca tehnologie în telefonia mobilă, a adus un avantaj incontestabil laturii „mobile” a acestui canal de comunicare, ducând la alt nivel transmiterea informaţiei atunci când suntem în mişcare.

Un abonat care se deplasează din România până în Germania trece prin mai multe ţări, iar singura diferenţă pe care o sesizează în furnizarea serviciilor necesare este schimbarea operatorului. Cel mai important lucru în această experienţă este accesul neîntrerupt la serviciile dorite.

Conceptul de „roaming” a fost împrumutat în ultimii ani şi de industria de mobilitate electrică, iar mai mulţi jucători din Europa încearcă să dezvolte platforme în cadrul cărora un şofer să poată regăsi cât mai multe puncte de încărcare, de la cât mai mulţi operatori. Totuşi, piaţa este abia la început, iar asta lasă loc şi pentru antreprenorii din România, o ţară bine reprezentată la nivel regional prin prisma IT-ului.

„Recomandarea mea este să lucreze cât mai mult la astfel de soluţii de roaming, cred că acesta este viitorul şi cred că România are resurse de IT foarte generoase şi foarte puternice, stăm bine la capitolul ăsta şi putem oferi soluţii mult mai ieftine şi mult mai bune decât cele care ne sunt propuse şi cu care lucrăm acum din Europa de Vest”, a explicat Adrian Rotăraş, project manager senior E-Mobility, E.ON Energie România, în emisiunea ZF Investiţi în România, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

E.ON are deja peste 100 de puncte de încărcare proprii în piaţa locală prin reţeaua E.ON Drive, plus alte circa 40 de staţii de încărcare prin intermediul proiectului NEXT-E, derulat la nivel european în parteneriat cu MOL România. Întregul proiect NEXT-E înseamnă circa 250 de staţii de încărcare ce ar trebui să contureze un drum electric din România până în Croaţia. Cu această experienţă deja în spate, compania crede că roamingul e următorul pas firesc.

„O parte dintre noi ne-am şi legat la o platformă de roaming, astfel încât clienţii E.ON din România să poată încărca la staţiile altor parteneri legaţi la platforma de roaming, fără alte carduri, aplicaţii. Cred că ăsta e viitorul, nu trebuie să construim neapărat foarte multe staţii, ci să încercăm să legăm între ele staţiile existente. Acesta este şi ţelul nostru pentru România, să ne legăm cu cât mai mulţi din piaţa locală”.

Cu toate că unii jucători din Europa au început deja să dezvolte astfel de platforme, încă nu s-a ajuns la soluţii care să capete avânt sau să cucerească piaţa cu uşurinţă, iar antreprenorii români ar putea livra mai ieftin tehnologia potrivită. „

Vorbim de soluţii prin care să ne putem conecta staţiile, să putem vedea staţiile unui proprietar de reţele cu altele, astfel încât clienţii mei să poată avea acces prin aplicaţia mea către staţiile partenerului meu şi invers. (…) La asta tindem, la asta vrem toţi să ajungem şi bineînţeles la costuri mai mici pentru că dacă sunt costuri mai mici pentru noi, sunt costuri mai mici şi pentru clienţii noştri”.

O astfel de platformă care eficientizează accesul la infrastructura existentă este cu atât mai importantă în România cu cât costurile cu autorizaţiile şi cu branşamentul electric ajung de multe ori să dubleze valoarea investiţiei per staţie.

Totodată, rata medie de utilizare este de sub o încărcare pe zi în România, în comparaţie cu aproape 1,5 încărcări pe zi reprezentând media Europei Centrale. Piaţa de mobilitate electrică din România este într-un punct incipient în care creşterea poate accelera dacă nu există bariere inutile.

Ca exemplu, datele la decembrie 2020 de la Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arătau că anul trecut au fost înmatriculate circa 3.000 de vehicule electrice noi, dintr-un total istoric de aproximativ 6.000 de vehicule.

Mai mult, ponderea electrice plus hibrid în totalul vânzărilor noi a crescut la 7,1% de la 4,2% în decembrie 2019. Aceste date reliefează apetitul în creştere pentru vehicule care rulează pe baza energiei din surse regenerabile.

În ceea ce priveşte staţiile de încărcare, o analiză realizată de compania LEKTRI.CO arăta la ianuarie 2021 un număr de 1.427 de puncte de încărcare amplasate în 817 locaţii diferite.

De cealaltă parte, un studiu al platformei deschise PlugShare înregistra în aprilie 2021 doar 782 de locaţii la care puteau fi regăsite încărcătoare în România. Această diferenţă la nivel de cifre este cu atât mai ameţitoare când luăm în calcul că există mulţi operatori care dezvoltă reţele separate, printre care Renovatio, Enel X, Engie, MOL România, Rompetrol, EV-Mag, EV-Connect sau Polyfazer. Disparitatea datelor şi numărul mare de operatori de diferite dimensiuni care dezvolte reţele de staţii de încărcare întăresc pledoaria pentru o soluţie de roaming sau chiar pentru un agregator.

Aşa cum implicaţiile conceptului de open banking au dus până la momentul în care un utilizator de servicii bancare îşi poate alinia toate conturile în aplicaţia unei singure bănci, aşa ar putea ajuta un agregator şoferii, dar şi piaţa de mobilitate electrică în totalitatea ei. Un agregator ar putea arăta în orice moment câte puncte de încărcare există în România, în câte locaţii, iar şoferul ar putea avea acces la toate, indiferent de numele înscris pe încărcător.

Unul dintre cei mai mari jucători care se conturează în acest moment în piaţa europeană este compania finlandeză Virta, care a închis recent o rundă de finanţare de 30 de milioane de euro pentru a accelera extinderea la nivel global. Finanţarea a venit de la fondurile Jolt Capital, Tesi şi Vertex Growth. Inclusă în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere realizat de Financial Times, Virta operează deja în 30 de ţări şi a reuşit să aducă la un loc serviciile oferite de aproape 1.000 de reţele de încărcare diferite, toate prin platforma Virta.

În total, reţeaua de roaming dezvoltată de compania fondată în 2013 a ajuns la aproape 170.000 de puncte de încărcare. O astfel de platformă funcţionează ca vânzări pe segmentul B2B, întrucât clienţii sunt operatorii de reţele de staţii de încărcare, care vor să ajungă mai eficient la şoferii de vehicule electrice.

Într-un articol de blog, cei de la compania Virta explică faptul că reţelele de roaming conţin de obicei mai multe straturi, care pot ajuta furnizorii de servicii să determine cât de amplă va fi acoperirea reţelei din care fac parte.

Astfel, primul strat reprezintă reţeaua unui operator. Acest tip de reţea individuală ajunge să fie inclusă într-un al doilea strat, adică într-o platformă precum cea dezvoltată de Virta. Aici se întâmplă ceea ce explica Adrian Rotăraş de la E.ON, şi-anume clienţii unui operator au acces şi la reţelele celorlalţi operatori care şi-au înscris staţiile într-o astfel de platformă – fără ca şoferul să aibă nevoie de contracte noi sau de conturi de utilizator suplimentare.

Al treilea strat este format din reţele de roaming mult mai ample, care se pot construi în jurul unor huburi sau prin acorduri bilaterale. Spre exemplu, Virta oferă acces la aproape 170.000 de puncte de încărcare doar pentru că plaforma de roaming a companiei este inclusă la rândul ei într-o reţea de roaming mai mare, cea a Hubject, care încorporează puncte de încărcare din Europa până în Japonia.

Aşa cum explicau şi reprezentanţii Virta, astfel de structuri pot fi realizate fie printr-un model centralizat, open source, fie prin intermediul acordurilor bilaterale. Varianta acordurilor bilaterale pare mai simplă la acest moment pentru că le permite unor jucători mari să se grupeze la un loc şi să câştige astfel o cotă mai mare din piaţă, având o libertate mai mare la setarea preţurilor.

Asta înseamnă că un şofer trebuie să fie mereu conectat la ştirile din piaţa de mobiliate electrică pentru a afla cine a mai încheiat parteneriat cu cine, astfel încât să schimbe platforma utilizată odată cu evoluţia pieţei. Un model de business care plasează cu adevărat clientul în centrul conceptului nu s-ar baza pe un model de acorduri bilaterale, ci pe unul de roaming deschis, centralizat în huburi.

Scopul final este de a avea acces la majoritatea staţiilor de încărcare cu doar un cont de client – aşa cum poţi plăti la majoritatea supermarketurilor cu aproape toate tipurile de card.

La acest moment, nu există o legislaţie europeană coerentă care să acopere roamingul în piaţa de mobilitate electrică, însă discuţiile între oficiali au început deja în ceea ce priveşte standardele de interoperabilitate.

În tot acest context, antreprenorii români pot beneficia de oportunitate şi pot dezvolta astfel de platforme, mai ales că prezenţa unor grupuri europene importante în piaţa locală ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru o soluţie tehnologică de top.

July 22, 2021
Care este singurul designer industrial şi singura artistă din România care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami

2021 a marcat primul an în care lucrările digitale – cu precădere lucrările create în softuri 3D – sunt considerate artă şi evaluate la un nivel financiar care altădată părea de neatins. Pentru prima dată în istoria evenimentului Bitcoin Miami, organizat recent, în centrul discuţiilor s-au aflat NFT-urile, domeniu care nu le este străin nici artiştilor români – reprezentaţi în cadrul evenimentului de Tammy Lovin.

Bitcoin Miami reprezintă cea mai mare conferinţă din lumea cripto şi prima conferinţă majoră de business organizată în Statele Unite de la începutul pandemiei, cuprinzând – pe lângă o serie impresionantă de speakeri şi lideri de opinie în domeniu – mai multe workshopuri şi lucrări artistice. În cadrul conferinţei a fost prezentă şi Tammy Lovin, designer industrial şi singura artistă din România care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami, eveniment care a marcat atât adoptarea în masă a tokenurilor nefungibile, precum şi o deschidere tot mai mare către artă sub un astfel de format.

„Este prima dată în istoria evenimentului când NFT-urile sunt unul dintre subiectele intens discutate si reprezentate sub forma unei expoziţii de artă digitală de tip blockchain based, accesibilă pentru participanţii din cadrul evenimentului sub formă de instalaţie artistică iar pentru cei online in format de metaverse. Cred ca acest lucru a contribuit la acceptarea si adoptarea fenomenului NFT drept o bază a unui viitor sistem de provenienţă si autenticitate, copyright licensing pricing, titluri de proprietate şi toate aplicaţiile derivate”, spune Tammy Lovin, antreprenoare şi fondatoare a Tammy Studio.

Până recent, arta digitală era apreciată la preţuri insignifiante, cum ar fi imaginile de stoc şi obiectele 3D, cumpărate doar pentru valoarea lor de bază peste care se pot construi alte produse. Însă 2021 a venit cu mai multe surprize, marcând prima dată când lucrările digitale – cu precădere lucrările create în softuri 3D – sunt considerate artă şi evaluate la un nivel financiar care altădată părea de neatins.

Majoritatea artei digitale este urcată gratis pe platforme precum Instagram, Behance şi Pinterest, motiv pentru care lucrările nu aveau o valoare concretă. În acest sens, NFT-urile au un rol cât se poate de clar, prin care se poate urmări sursa materialului şi cumpărătorul oficial, care are drept de revânzare a pieselor – un soi de „mândrie a dreptului de proprietate”, spune Tammy Lovin.

Pe de altă parte, NFT-urile îşi pot dovedi utilitatea în domenii accesibile unui public mai larg, precum procesele de licenţiere, drepturile de autor, titlurile de proprietate şi certificatele de autenticitate. Astfel, arta digitală reprezintă doar începutul, având în vedere că vorbim despre segmentul cu cea mai mare nevoie de soluţii. Acum, conceptul nu poate decât să se extindă, iar – în timp – fenomenul de adoptare în masă va putea fi observat cu ochiul liber, crede ea.

Anul acesta, tema propusă de organizatorii Bitcoin Miami pentru conceptul de bază al galeriei a fost „Out of the dark, Into the Light”/„În afara întunericului, înspre lumină”, artista fiind prezentă cu propria ei lucrare, „Step into the light”/„Păşeşte în lumină”, prin care urmăreşte să interpreteze în mod estetic emanciparea feminină. „Este povestea unei femei care decide să iasă din anonimat şi să-şi facă vocea auzită împărtăşind ideile şi conceptele sale: lasă în urmă zona de confort si universul solitar de persoană introvertită, invizibilă, renunţând la teama de a fi neînţeleasă. Povestea personajului din lucrare reflectă chiar povestea mea din ultimul an, motiv pentru care am vrut sa dedic această lucrare tuturor celor care îşi metamorfozează sinele către un nou început în care îşi înfruntă temerile”, continuă artista.

Artista vede apariţia NFT-urilor ca fiind o evoluţie firească pentru istoria şi relevanţa artei, marcând într-un final momentul în care am început să alocăm artei digitale locul de drept lângă toate celelalte medii tradiţionale. Tammy Lovin este de părere că o bună parte dintre artiştii prezenţi în mediile „clasice”, precum întregul sistem de galerii şi muzee, au fost surprinşi de apariţia NFT-urilor, notând faptul că raportul de putere începe să se schimbe tot mai rapid. Artistul are acum control absolut asupra preţului de vânzare şi poate urmări îndeaproape parcursul lucrărilor sale în rândurile colecţionarilor, putând intermedia astfel în mod direct. De asemenea, este prima dată când arta digitală începe să se distanţeze de imaginea de simplu bun comercial sau element necesar transmiterii unui mesaj în cadrul unei campanii de publicitate.

„Sunt foarte mulţi artişti care migrează în această perioadă către arta digitală, fenomenul datorându-se notorietăţii NFT-urilor, dar si vehiculării în media a unor sume colosale aferente unor vânzări de lucrări de acest gen. Însă arta digitală în sine nu reprezină un mediu nou în rândul artiştilor, mai ales că majoritatea sunt înrolaţi în agenţii de publicitate ca art/graphic designer sau art director. Totuşi, există o perspectivă nouă conform căreia genul acesta de job va deveni unul cu rădăcini în domeniul artistic. Nu mă refer la cei care practică cu succes freelancingul, ci la însăşi definiţia de a fi artist, adică de a crea arta de dragul esteticii şi mesajului ei, nu cu un scop ca acea lucrare să fie folosită de către un brand in comunicare şi alte campanii.”

Procesul de achiziţionare a unui token nefungibil este mai degrabă simplu. Arta sub forma de NFT este găzduită pe blockchain, în general pe ETH (Ethereum), însă au apărut între timp şi alte variante, precum TEZ şi HEN. De altfel, există o multitudine de platforme pe care artiştii realizează aşa-numitul proces de „minting”, adică de încărcare. Pentru a cumpăra o astfel de piesă, ai nevoie de un portofel digital care să aibă alocată o adresă şi să fie încărcat cu moneda pe care o cere vânzarea. Ulterior, pentru autentificarea în cadrul platformelor care găzduiesc artiştii se va folosi în mod direct adresa portofelului electronic pe cripto. Procesul propriu-zis de conectare devine, aşadar, extrem de facil. „NFT-urile sunt fie puse la preţ fix , fie pot fi in curs de licitaţie. Dacă este o licitaţie, atunci cumpărătorul poate participa la ofertă. Dacă este un preţ fix, apasă un singur buton de cumpărare şi in câteva momente lucrarea respectivă va fi transferată în portofelul digital cu care s-a făcut achiziţia. De acolo poate fi repusă spre vânzare sau prezentată pe un display digital ca şi cum ar fi un tablou fizic”, adaugă Tammy Lovin. Indiferent de alegere, curatorii au un rol foarte important în acest sens, întrucât ei conturează stilul şi renumele unei case de licitaţii sau unei galerii de artă. De exemplu, în cazul Bitcoin Miami, procesul de curatorie a fost abordat de
ONG-ul NFT.tips, care a avut misiunea de a recunoaşte valoarea artiştilor digitali şi să îi expună în faţa noilor oportunităţi deschide de tehnologia blockchain, mobilizându-i într-o piaţă unde există atât cerere, cât şi ofertă.

Din punctul de vedere al abordării curatorului, o galerie de artă digitală nu se diferenţiază prea mult de o galerie clasică, în condiţiile în care un curator evaluează lucrarea prezentată galeriei şi operele anterioare ale artistului pentru a-i estima cota de piaţă şi potenţialul. În plus, va fi abordată şi viaţa personală a artistului în cauză, întrucât povestea din spatele artei sale poate deveni rapid o unealtă de marketing.

Tammy Lovin are o educaţie formală de designer industrial, deţinând în trecut funcţia de product designer în cadrul unei echipe de cercetare hardware la furnizorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, fondat în România. Jobul a fost urmat de o perioadă în care a colaborat cu studioul Karim Rashid Inc, făcând parte din echipa de designeri industriali din New York City, unde a avut ocazia să ducă la bun sfârşit o serie de proiecte provocatoare. „Ulterior mi-am creat propriul meu business de consultanţă si dezvoltare de design, instalaţii artistice, o linie de bijuterii minimaliste şi o linie de haine care foloseşte o tehnologie nouă din punct de vedere al sistemului de printare a graficilor. Acum ceea ce mă defineşte este titlul de designer si artist multidisciplinar si acopăr o arie largă în domeniul artelor vizuale, printre care şi lucrări realizate in 3D care devin colecţii de NFT-uri. Ca in toate celelalte activităţi ale mele, stilul meu este uşor de recunoscut după culorile neon sau foarte vii, alura futuristă si formele organice”, a declarat Tammy Lovin pentru BM.

July 21, 2021
Oamenii din spatele interfeţelor. Cum au reuşit doi antreprenori să îşi construiască o afacere pornind la drum doar cu un calculator

Alexandra şi Andrei Saioc au pornit în business cu un calculator. Pe o piaţă încă puţin dezvoltată, un computer simplu era suficient pentru ceea ce îşi propuseseră ei să facă: să creeze site-uri. Anii au trecut, piaţa a crescut, aşa că şi recuzita lor s-a extins. Iar Sitemile, afacerea lor, a prins rădăcini şi a ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei.

Gama noastră de proiecte este destul de largă, oferim de la scripturi de teme care se pot instala astfel încât site-ul să fie gata de folosit în cinci minute, până la creare de site-uri sau aplicaţii web care au în spate o mulţime de funcţionalităţi complexe. De curând, oferim clienţilor şi posibilitatea de a dezvolta aplicaţii mobile native şi mulţi sunt interesaţi de acest serviciu”, povestesc cei doi antreprenori.

Ideea a pornit de la Andrei Saioc, care, de 18 ani, lucrează cu clienţi din domeniul IT. A început ca freelancer, apoi s-a angajat într-o companie din Anglia, pentru ca ulterior să pornească pe cont propriu. Aşa i-a venit ideea de a crea teme de WordPress pentru cei care au nevoie de un site pentru proiectul lor. Astăzi, în Sitemile sunt asociaţi atât Andrei, de profesie inginer, cât şi soţia lui, economist la bază.

„La început, piaţa nu era atât de competitivă şi un simplu calculator cât de cât performant era suficient pentru ce aveam noi nevoie să facem. Cu timpul, calitatea produselor şi a serviciilor noastre a crescut, a apărut şi competiţia, iar investiţiile au fost necesare. Nu avem o sumă exactă, dar în timp s-au adunat câteva sute de mii de euro”, spune familia Saioc.

Ca rezultate financiare, Sitemile a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 590.000 de lei, cu un profit de 308.000 de lei şi trei angajaţi. Planul celor doi antreprenori este ca, la sfârşitul acestui an, echipa să ajungă să numere şapte oameni, portofoliul de produse să crească, la fel ca cel de proiecte personale.

„Chiar şi pe o piaţă suprasaturată cum e cea de IT, sunt mici goluri pe care noi avem posibilitatea să le umplem.”

Pentru gama de produse Sitemile pe care au dezvoltat-o până acum, preţurile pornesc de la 100 de dolari şi urcă până la zeci de mii de dolari, în funcţie de ce îşi doresc clienţii. Cine sunt ei? Paleta este şi ea variată, cuprinzând de la antreprenori din domeniul agriculturii până la alţi dezvoltatori de site-uri.

Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi” al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă. Aşa că businessul lor a mers foarte bine chiar şi în 2020. Nu totul este roz însă.

„Forţa de muncă este o reală problemă, pentru că oamenii s-au obişnuit să lucreze de acasă şi cu greu acceptă să vină la birou, chiar şi în sistem hibrid, iar noi ne dorim să avem o echipă cât mai închegată, care să se cunoască fizic, respectând măsurile de siguranţă, evident. De asemenea, din cauza pandemiei, a crescut numărul celor care lucrează în IT, dar, în acelaşi timp, a scăzut şi calitatea”, adaugă fondatorii Sitemile.

Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi“ al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Delish Cosmetics – brand de cosmetice (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Roxana Mariţa

Investiţie iniţială: 40.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 62.000 de lei (13.000 de euro)

Prezenţă: online, câteva magazine din Cluj

Weevle Books – cărţi personalizate pentru copii (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Mădălina Mirăştian

Investiţie iniţială: peste 40.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de lei (12.500 de euro)

Prezenţă: online

Constantin & The Bees – producţie de miere (Oneşti)

Fondatori: familia Anicăi

Investiţii: 3.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

Prezenţă: băcănii din Bucureşti, Oneşti, Mangalia, online

Pasiune şi tradiţie – atelier de lenjerii brodate (comuna Bertea, jud. Prahova)

Fondatoare: Florentina Negoescu

Cifră de afaceri în 2019: 31.000 de lei (circa 6.500 de euro)

Prezenţă: târguri, online

Pur.Clothing – brand de haine (Timişoara)

Fondatoare: Roxana Puriş

Investiţie iniţială: 50.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de euro

Prezenţă: naţională

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

July 10, 2021
Oamenii din spatele interfeţelor. Cum au reuşit doi antreprenori să îşi construiască o afacere pornind la drum doar cu un calculator

Alexandra şi Andrei Saioc au pornit în business cu un calculator. Pe o piaţă încă puţin dezvoltată, un computer simplu era suficient pentru ceea ce îşi propuseseră ei să facă: să creeze site-uri. Anii au trecut, piaţa a crescut, aşa că şi recuzita lor s-a extins. Iar Sitemile, afacerea lor, a prins rădăcini şi a ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei.

Gama noastră de proiecte este destul de largă, oferim de la scripturi de teme care se pot instala astfel încât site-ul să fie gata de folosit în cinci minute, până la creare de site-uri sau aplicaţii web care au în spate o mulţime de funcţionalităţi complexe. De curând, oferim clienţilor şi posibilitatea de a dezvolta aplicaţii mobile native şi mulţi sunt interesaţi de acest serviciu”, povestesc cei doi antreprenori.

Ideea a pornit de la Andrei Saioc, care, de 18 ani, lucrează cu clienţi din domeniul IT. A început ca freelancer, apoi s-a angajat într-o companie din Anglia, pentru ca ulterior să pornească pe cont propriu. Aşa i-a venit ideea de a crea teme de WordPress pentru cei care au nevoie de un site pentru proiectul lor. Astăzi, în Sitemile sunt asociaţi atât Andrei, de profesie inginer, cât şi soţia lui, economist la bază.

„La început, piaţa nu era atât de competitivă şi un simplu calculator cât de cât performant era suficient pentru ce aveam noi nevoie să facem. Cu timpul, calitatea produselor şi a serviciilor noastre a crescut, a apărut şi competiţia, iar investiţiile au fost necesare. Nu avem o sumă exactă, dar în timp s-au adunat câteva sute de mii de euro”, spune familia Saioc.

Ca rezultate financiare, Sitemile a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 590.000 de lei, cu un profit de 308.000 de lei şi trei angajaţi. Planul celor doi antreprenori este ca, la sfârşitul acestui an, echipa să ajungă să numere şapte oameni, portofoliul de produse să crească, la fel ca cel de proiecte personale.

„Chiar şi pe o piaţă suprasaturată cum e cea de IT, sunt mici goluri pe care noi avem posibilitatea să le umplem.”

Pentru gama de produse Sitemile pe care au dezvoltat-o până acum, preţurile pornesc de la 100 de dolari şi urcă până la zeci de mii de dolari, în funcţie de ce îşi doresc clienţii. Cine sunt ei? Paleta este şi ea variată, cuprinzând de la antreprenori din domeniul agriculturii până la alţi dezvoltatori de site-uri.

Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi” al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă. Aşa că businessul lor a mers foarte bine chiar şi în 2020. Nu totul este roz însă.

„Forţa de muncă este o reală problemă, pentru că oamenii s-au obişnuit să lucreze de acasă şi cu greu acceptă să vină la birou, chiar şi în sistem hibrid, iar noi ne dorim să avem o echipă cât mai închegată, care să se cunoască fizic, respectând măsurile de siguranţă, evident. De asemenea, din cauza pandemiei, a crescut numărul celor care lucrează în IT, dar, în acelaşi timp, a scăzut şi calitatea”, adaugă fondatorii Sitemile.

Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi“ al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Delish Cosmetics – brand de cosmetice (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Roxana Mariţa

Investiţie iniţială: 40.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 62.000 de lei (13.000 de euro)

Prezenţă: online, câteva magazine din Cluj

Weevle Books – cărţi personalizate pentru copii (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Mădălina Mirăştian

Investiţie iniţială: peste 40.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de lei (12.500 de euro)

Prezenţă: online

Constantin & The Bees – producţie de miere (Oneşti)

Fondatori: familia Anicăi

Investiţii: 3.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

Prezenţă: băcănii din Bucureşti, Oneşti, Mangalia, online

Pasiune şi tradiţie – atelier de lenjerii brodate (comuna Bertea, jud. Prahova)

Fondatoare: Florentina Negoescu

Cifră de afaceri în 2019: 31.000 de lei (circa 6.500 de euro)

Prezenţă: târguri, online

Pur.Clothing – brand de haine (Timişoara)

Fondatoare: Roxana Puriş

Investiţie iniţială: 50.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de euro

Prezenţă: naţională

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

July 10, 2021
Angajatul viitorului în retail: asistentul virtual din magazin. Cum vor comunica în curând rafturile cu noi

Oricât de tare a explodat retailul online în contextul pandemiei, magazinele clasice nu vor dispărea în viitorul previzibil, iar un start-up local a găsit o metodă prin care să integreze cele mai noi tehnologii în procesele de vânzare astfel încât să îi ajute pe angajaţi să îşi servească mai bine clienţii. Este vorba de soluţia Mercurio, dezvoltată de compania Advanced Robotics din Braşov, care funcţionează asemenea unui asistent virtual în spaţiile comerciale şi care este deja testată în magazinele Sony Center şi Mobexpert din zona Băneasa.

Mercurio vine cu ideea de a optimiza procesele de relaţionare cu clienţii astfel încât experienţa lor să fie mai bună şi satisfacţia mai ridicată. Este o platformă pentru crearea de angajaţi digitali sub forma unor asistenţi virtuali care comunică prin voce sintetizată de o platformă de inteligenţă artificială conversaţională şi care au o înfăţişare umanoidă generată de grafică 3D“, a explicat la ZF IT Generation Dan Rotaru, cofondator şi business development manager în cadrul Advanced Robotics. El a adăugat că în acelaşi timp, dispozitivul are multiple funcţionalităţi pentru businessuri.

„Are şi o interfaţă pentru extragerea de date pentru analiză de business legate de utilizatori – demografice, stare, timp de acţiune etc., care ajută în general businessurile de retail să măsoare parametri de interacţiune cu utilizatorul şi efectul acţiunilor businessului, crescând astfel gradul de satisfacţie al clienţilor şi având posibilitatea să facă acest lucru la un cost mai redus decât acum.“

Concret, soluţia Mercurio se poate folosi spre exemplu în industria de fast food, unde se migrează în interacţiunea cu clientul spre a utiliza terminale de tip self-service sau self-checkout.

„În acest moment, experienţa de utilizare înseamnă să navighezi prin nişte meniuri, să treci prin nişte etape. Ce se poate realiza cu dispozitivul nostru, care este doar unul din cazurile în care poate fi aplicat produsul Mercurio, este că interacţiunea este foarte asemănătoare cu cea care se derula înainte de dispozitivele de self-service, adică similară cu cea a interacţionării cu un om. O persoană ar putea veni să îi solicite dispozitivului care are acest avatar grafic prin viu grai să spună ce îşi doreşte – să plaseze comanda de produse, produsele îi apar pe ecran, plăteşte şi atât. Experienţa este mai uşoară, clientul este mai satisfăcut, ajunge mai repede la a plasa comanda”, a spus Dan Rotaru, punctând faptul că acesta este un exemplu din perspectiva utilizatorului.

„Din perspectiva afacerii, a lanţului de fast food, în primul rând acesta deserveşte mai mulţi clienţi în unitatea de timp, este mai facilă interacţiunea. Asta pe de-o parte, iar pe de altă parte, motorul de extragere de date îi permite să obţină date în timp real despre cine sunt clienţii – atât demografice, cât şi ce anume îi interesează – cât timp au interacţionat, ce întrebări au pus în conversaţia cu avatarul să zicem. Astfel, businesurile îşi pot optimiza procesul comercial pe de-o parte, iar pe de altă parte pot adresa problema omnichannel cu care se confruntă cel puţin în zona de retail toţi jucătorii clasici care vin din zona de magazine fizice, comerţul migrând spre o formă de interacţiune mixtă – oamenii îşi doresc experienţe din online în offline şi invers.”

În prezent, soluţia se află în stadiu de pilot, fiind implementată şi testată cu doi clienţi.

„Avem deja produsul pe piaţă de aproximativ o lună. În momentul de faţă se află la Sony Center la mall-ul din Băneasa, iar în curând îl vom avea go live la showroomul Mobexpert tot din Băneasa. Produsul este pe final, acum facem ultimele teste şi probabil că din toamnă vom începe producţia de masă pentru el”, a precizat Andreas Valentini, cofondator şi CEO al Advanced Robotics, adăugând că feedbackul de la clienţi este foarte important pentru finalizarea soluţiei.

„Vrem să avem un feedback real atât al clientului nostru, cât şi al utilizatorului final, îmbunătăţind experienţa pentru amândoi. La final, vom putea vedea exact de ce finisaje este nevoie.”

Cum a apărut însă ideea dezvoltării unei astfel de soluţii? „Ideea a apărut din perspectivă dublă – atât ca utilizator de servicii, mai ales în zona de retail, unde am constatat că există multiple situaţii şi o serie de tipuri de magazine unde ar fi necesară mai multă consultanţă, mai multă informaţie şi numesc aici experienţele pe care le avem în magazinele «do it yourself» (DIY) unde sunt foarte multe detalii tehnice când trebuie să cumperi ceva şi tot timpul trebuie să întrebi pe cineva ceva. Iar un dispozitiv de acest gen ar putea să satisfacă această nevoie pentru că de cele mai multe ori răspunsurile pot fi automatizate. Probabil pentru un lucrător de pe un raion anume, întrebările se repetă de foarte multe ori pe zi”, a relatat Dan Rotaru.

„Cealaltă experienţă vine din felul în care a demarat afacerea ca distribuţie de roboţi umanoizi unde am vizat automatizarea unor procese de business, iar din relaţia B2B cu clienţii şi cu potenţialii parteneri pentru zona de robotică am constatat care sunt nevoile lor.”

şi ne-am dat seama că prin tehnologiile care există în acest moment am putea satisface o nevoie reală din piaţă. Şi atunci am început să căutăm pe componente cum am putea răspunde nevoilor lor”, a completat el.

Aplicabilitatea soluţiei Mercurio nu se rezumă însă doar la zona de retail, aceasta putând fi implementată şi în alte industrii, cum ar fi cea a serviciilor de ospitalitate.

“Am avut un start de implementare cu un hotel care ne spunea că îşi doreşte să automatizeze o parte din sarcinile de la recepţie pentru că în momentele în care există vârf de solicitări – vin şi se cazează două autocare simultan, recepţia nu face faţă, dar nişte dispozitive care ar putea prelua din sarcini ar ajuta foarte mult. Aşa am început să creăm o soluţie care să răspundă la tipul acesta de nevoi reale din piaţă.”

În prezent, Compania Advanced Robotics se află în discuţii pentru a obţine o finanţare cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro, bani necesari pentru a putea finaliza produsul şi a putea scala proiectul atât pe plan local, cât şi internaţional.

„Investiţia de până acum în produsul Mercurio se situează la circa 425.000 euro, bani proveniţi de la investitorii noştri şi din capitaluri proprii. Pentru etapa următoare suntem în căutare de fonduri şi am avut deja pitch-uri la VC-uri – am avut discuţii atât în România, cât şi în străinătate. Avem nevoie de o sumă cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro pentru a putea finaliza produsul şi a începe scalarea atât la nivelul pieţei din România, cât şi la nivelul pieţei externe. Preconizăm că în iulie sau august vom finaliza prima rundă de investiţie“, a menţionat Andreas Valentini.

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

Start-up Pitch

1. Invitaţi: Andreas Valentini şi Dan Rotaru, fondatori Advanced Robotics

Ce face? Dezvoltă o soluţie ce permite instalarea unor asistenţi virtuali în magazine, hoteluri sau clinici.

„Investiţia de până acum în produsul Mercurio se situează la circa 425.000 euro, bani proveniţi de la investitorii noştri şi din capitaluri proprii. Pentru etapa următoare suntem în căutare de fonduri şi am avut deja pitch-uri la VC-uri – am avut discuţii atât în România, cât şi în străinătate. Avem nevoie de o sumă cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro pentru a putea finaliza produsul şi a începe scalarea atât la nivelul pieţei din România, cât şi la nivelul pieţei externe. Preconizăm că în iulie sau august vom finaliza prima rundă de investiţie.“

2. Invitaţi: Alexandru Cojocaru şi Ciprian Grigore, fondatori Licenseware, Ce face? Dezvoltă un ecosistem de aplicaţii pentru managementul licenţelor software

„Piaţa locală nu a ajuns la un nivel de maturitate la care genul acesta de soluţii ar putea fi promovate. Noi ne uităm către Europa de Vest, ţările nordice, Marea Britanie, Australia, America de Nord – SUA, Canada. Aceasta este piaţa noastră de desfacere – practic, acolo unde se găsesc sediile centrale ale marilor companii ale lumii. Indicatorul principal pe care noi îl urmărim este venitul lunar recurent. În următoarele 6 luni vrem să ajungem la circa 15.000 euro, iar apoi am vrea să ajungem la aproape 30.000 euro, iar ca venit anual vrem să atingem suma de 200.000 de euro.“

Start-up Update

1. Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP – platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor

Ce e nou? Start-up-ul vrea să atragă în următoarele luni o finanţare de tip bridge de circa 600.000-800.000 de euro cu ajutorul căreia să dezvolte în continuare produsul software şi businessul până în vara anului viitor, când plănuieşte să ia o investiţie de serie A din străinătate.

„În momentul de faţă suntem în pregătirea următoarei runde de investiţii prin care ne dorim să accelerăm ieşirea europeană pe care am început-o cu ajutorul rundei de la SeedBlink. Noi îi spunem un «bridge round», adică o finanţare care să ne ofere un pod către cea pe care o pregătim vara viitoare cu un VC internaţional care să ne susţină intrarea oficială în Marea Britanie cu focus pe segmentul de clienţi din e-commerce.“

2. Invitat: Mihai Rotaru, fondator Neobility. start-up-ul a dezvoltat o platformă numită UrbanAir reuneşte care toate serviciile de mobilitate alternativă
dintr-un oraş într-o singură aplicaţie mobilă.

Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în căutarea unei noi runde de finanţare, de data aceasta de câteva milioane de euro, pentru a susţine dezvoltarea platformei UrbanAir la nivel european, iar mai apoi global.

„Suntem în etapa în care vom ridica o nouă rundă de finanţare. Nu pot da foarte multe detalii, dar nivelul de capital se va ridica la mai multe milioane de euro. Nu este ieftin deloc să joci în spaţiul de mobilitate urbană, iar acum avem o fereastră de oportunitate – nevoia pentru un astfel de produs este acum, infrastructura, felul de a trăi în oraş s-a schimbat şi noi adresăm fix această nevoie acum.“

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

July 3, 2021
Optimizare 4.0. „Graba nu este o soluţie pentru companiile de producţie, în ciuda urgenţei reprezentate de adopţia tehnologiei”

Industria producătoare are de recuperat un decalaj istoric în ce priveşte utilizarea tehnologiei şi transformarea digitală însă graba nu este o soluţie pentru companiile de producţie, în ciuda urgenţei reprezentate de adopţia tehnologiei. După două decenii petrecute în acest mediu, aceasta este concluzia de la care a plecat echipa unui start-up local în dezvoltarea unei soluţii, nu doar a unui soft, prin care să ajute fabricile să prindă din urmă alte segmente din business la acest capitol. Pe scurt reţeta sună aşa: stabilizezi procesele, le îmbunătăţeşti şi abia apoi le optimizezi.

Santinela este o platformă industry 4.0 care este creată pentru şi orientată către oamenii din producţie. Practic, ce facem noi este ca împreună cu clienţii noştri să dezvoltăm inteligenţă în timp real pentru producţie şi să le dăm suport în a rezolva problemele. Ce aş dori să punctez despre aplicaţia noastră: noi venim cu foarte multă experienţă de producţie în spate şi nu vindem soft, noi dorim să ne creăm parteneriate corecte cu clienţii noştri, şi să le optimizăm procesele din fabrici. Prin procese optimizate ei obţin rezultate mai bune şi o productivitate excelentă. În al doilea rând, soluţia noastră IT nu este o soluţie simplă, este un hibrid între un manufacturing execution system – adică trasabilitatea a tot ceea ce se întâmplă cu producţia, un sistem de mentenanţă preventivă şi alte sisteme de management în fabrică“, a explicat Sorin Petcu, fondator şi CEO al Santinela, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch. Lui i-a venit ideea dezvoltării Santinela în 2017 în urma experienţei proprii de 18 ani în consultanţă în lean manufacturing în cadrul unor firme precum Nestlé, Danone, Cargill etc. „Din această experienţă mi-am dat seama că tot ceea ce înseamnă optimizare de procese în fabrici duce la optimizarea productivităţii. Cum orice proces dintr-o fabrică poate fi optimizat, am spus în felul următor – există 2 etape: îl stabilizezi şi îl îmbunătăţeşti împreună cu echipele pentru că echipele sunt un factor cheie în lean manufacturing, iar a doua etapă este aceea de accelerare a optimizării procesului. Iar accelerarea aceasta se poate face în mod masiv cu ajutorul noilor tehnologii industry 4.0. Deci, de aici a venit ideea aplicaţiei, iar apoi ne-am uitat la durerile cele mai mari ale celor care lucrează în industria de manufacturing şi am luat lucrurile în mod prioritizat.”

Dezvoltarea suitei de aplicaţii Santinela a pornit în 2018 cu primul modul – Santinela OE, start-up-ul investind foarte mult în prospectarea pieţei. „A fost o investiţie masivă în muncă şi în cheltuieli de prospectare a pieţei. Nu pot da o sumă exactă, dar resursele materiale s-au situat în jurul a 30.000-40.000 euro, dar munca şi ideile introduse în aplicaţie constituie adevărata investiţie în start-up-ul nostru”, a subliniat Sorin Petcu. În prezent, aplicaţia Santinela cuprinde 5 module. „Primul modul monitorizează liniile de producţie din punct de vedere al randamentului, al opririlor, al vitezei de lucru, al producţiei. Soluţia include şi un modul de ticketing, care este şi inima aplicaţiei şi care este destinat să concentreze şi să ajute lumea să lucreze în echipă”, a explicat fondatorul şi CEO-ul Santinela, adăugând că obiectivul este ca peste 80% dintre oamenii dintr-o fabrică să lucreze cu acest sistem pentru a rezolva problemele în timp real. „Al treilea modul este unul de mentenanţă preventivă şi acesta integrat cu modulul de ticketing pe care îl avem şi care gestionează tot ce înseamnă acţiuni de prevenţie şi reliability pentru echipamente. Al patrulea modul este unul de «standard work», noi considerând că procesele viabile şi standardizate aduc rezultate corecte, am creat acest model în vedere dezvoltării unor checklisturi prin care să se monitorizeze, să se poată îmbunătăţi aceste procese standardizate. Toată această trasabilitate şi monitorizare este foarte utilă şi pentru audituri de tip ISO. În acest moment finalizăm al cincilea modul care este destinat trasabilităţii materiilor prime şi pierderilor acestora şi mai avem şi alte module pe care dorim să le dezvoltăm.”

Practic, start-up-ul local dezvoltă o suită de soluţii software pentru companiile de producţie şi are deja pe lista sa de clienţi subsidiara locală a gigantului Danone. „În momentul actual avem 3 clienţi dintre care cel mai mare şi cel cu care ne mândrim cel mai mult este Danone România. Este compania care ne-a acordat încredere din primul moment şi care acum utilizează aplicaţia pentru a monitoriza toate liniile de producţie din fabrică. Mai avem un client în Germania şi unul în Anglia“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Santinela.

În ceea ce priveşte evoluţia businessului de anul acesta, start-up-ul vrea să ajungă la venituri de câteva sute de mii de euro la finalul lui 2021. „Ţinta de venituri pentru acest an este în jur de 200.000 de euro, în funcţie de talia clienţilor pe care îi vom avea şi de cum vom reuşi să accelerăm procesul de marketing şi de vânzări. Avem în portofoliu clienţi pe care dorim să-i abordăm sau cu care suntem în discuţii avansate aşa că suntem foarte încrezători în viitor“, a precizat el.

În prezent, start-up-ul discută cu potenţiali parteneri din Germania şi Marea Britanie şi are în vedere ulterior intrarea pe pieţele din Franţa, Spania şi Polonia. „Dacă vorbim de planul cincinal, ne dorim o prezenţă pe trei continente, 15 ţări, ne dorim o echipă sudată, competentă şi care să asculte de nevoile clienţilor. Ne dorim clienţi care să aibă avantaje multe de pe urma aplicaţiei noastre şi un rezultat excelent al investiţiei în ea, scopul fiind să existe şi o monetizare – să avem acţionari şi angajaţi mulţumiţi”, a conchis Sorin Petcu.

Start-up Pitch

1. Invitat: Ana Maria Georgescu, cofondator şi director de marketing şi vânzări în cadrul Smart Fintech

Ce face? Dezvoltă soluţii inovatoare de open banking, prima lansată fiind SmartPay – serviciu de plată

„SmartPay este un serviciu de plată inovativ, un serviciu de tip cont la cont, adică de la IBAN la IBAN, construit peste open banking. Este un accelerator pentru platformele de e-commerce sau pentru aplicaţii informatice care au business case-uri în zona plăţilor. Soluţia noastră vine cu avantaje semnificative, care sunt de două tipuri: sunt avantaje business şi avantaje tehnice. Aceste avantaje pornesc de la comisioane mai prietenoase faţă de plăţile tradiţionale cu cardul până la moduri de utilizare foarte interesante în zona aplicaţiilor informatice, unde adăugarea unui modul de plată direct în aplicaţie poate să facă difrenţa şi să aducă un avantaj semnificativ respectivei aplicaţii.“

2. Invitat: Sorin Petcu, fondator şi CEO al Santinela

Ce face? Dezvoltă o suită de soluţii software pentru companiile producţie

„Ţinta de venituri pentru acest an este în jur de 200.000 de euro, în funcţie de talia clienţilor pe care îi vom avea şi de cum vom reuşi să accelerăm procesul de marketing şi de vânzări. Avem în portofoliu clienţi pe care dorim să-i abordăm sau cu care suntem în discuţii avansate aşa că suntem foarte încrezători în viitor. În momentul actual avem 3 clienţi dintre care cel mai mare şi cel cu care ne mândrim cel mai mult este Danone România. Este compania care ne-a acordat încredere din primul moment şi care acum utilizează aplicaţia pentru a monitoriza toate liniile de producţie din fabrică. Mai avem un client în Germania şi unul în Anglia.”

Investor Watch

Invitat: Alin Stanciu, partener Catalyst România II

Ultimele pregătiri: Fondul de investiţii Catalyst România II, susţinut de 3TS Capital, a ajuns în prezent la o capitalizare de 40 milioane euro după ce în aprilie a reuşit să încheie a doua strângere de fonduri, ţinta fiind de a ajunge în final la 50 milioane euro. Fondul se află deja în proces de due diligence cu două companii, obiectivul fiind ca anul acesta să investească în total în 4-5 companii în medie câte
1,5 milioane euro per business.

„Primul closing a avut loc în noiembrie anul trecut. Obiectivul pentru primul closing era să acumulăm capital de aprox. 20 mil. euro ca să putem porni fondul. Din fericire, am reuşit să facem primul closing la o valoare mai mare – aprox. 30 mil. euro. Între timp ne îndreptăm cu paşi repezi spre valoarea finală, maximală, pe care o poate atinge fondul nostru şi anume 50 mil. euro. Ca atare, în aprilie am reuşit să facem al doilea closing, moment în care fondul a ajuns la o capitalizare de 40 milioane euro, deci practic am adăugat aproximativ 12 milioane euro peste closingul din luna noiembrie.”

Sfatul expertului. Cât de importantă este zona de user experience pentru un start-up tech?

Invitat: Andrei Mihai, fondator al UXProject – companie locală ce oferă consultanţă în domeniul user experience.

„Provocarea vine din faptul că noi ne cam îndrăgostim de propriile noastre idei şi ni se par cele mai bune, cele mai fezabile şi optime. În realitate însă se pierde foarte mult timp sau se merge de cele mai multe ori în direcţii care nu sunt cele mai potrivite sau cele mai bune, şi atunci ce pot recomanda unui antreprenor, unei persoane aflate la început de drum şi care are şi resurse foarte puţine la dispoziţie, este implicarea – să ia feedback constant de la utilizatori. Practic, să construiască un mod de lucru în care, la intervale foarte scurte de timp, să aibă conversaţii cu posibilii clienţi dacă nu există deja un produs, cu utilizatorii ţintă, şi să vadă dacă direcţia şi zona în care se duce proiectul este cea potrivită.“

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

June 27, 2021