BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Ce afacere gigant au construit doi tineri români care s-au întâlnit întâmplãtor în Londra. Pânã acum, au obtinut finantari de peste 160 de milioane de euro

    Un start-up aflat la intersecţia dintre imobiliare şi fintech, a cărui funcţionare este dependentă de sofisticaţi algoritmi de inteligenţă artificială, este noua senzatie a scenei prop/fintech europene, cu runde de finanţare cu o valoare totală de peste 160 de milioane de euro până acum. Fondatorii sunt doi români – care s-au întâlnit, întâmplător, la Londra. Care este povestea lor?

    Am pornit în 2017 cu un cofondator, culmea, un român, Ştefan Boronea din Iaşi. Noi ne-am întâlnit într-un accelerator în Londra, total fără nicio legătură cu România. El studiase în Amsterdam şi a făcut master în inteligenţa artificială în 2010 când tehnologia nu era aşa de cool ca acum şi a lucrat în cercetare militară, diverse think tankuri, la IBM, booking.com – el a venit cu tehnologia, iar eu cu ideea şi cu cunoştinţele de business. Şi aşa am pornit”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Vadim Toader, cofondator şi CEO al Proportunity.

    Start-up-ul acoperă deficitul de finanţare cu care se confruntă de regulă tinerii la achiziţionarea unei case, a explicat el. „Noi rezolvăm problema faptului că locuinţele costă cam de 8 – 10 ori salariul anual brut, pe când băncile îţi împrumută doar de 4,5 sau 5 ori salariul brut, prin urmare rămâne o diferenţă de acoperit.” Ideea a venit pornind din experienţa lui Vadim Toader atunci când el a vrut să-şi achiziţioneze o locuinţă. „Deci eu sunt originar din Roman, Neamţ şi am fost la facultate în Marea Britanie, am fost la Oxford, am studiat şi apoi m-am angajat în Londra în consultanţă. Şi părinţii mei au zis «OK, nu mai arunca bani pe apa sâmbetei, ia-ţi un apartament».

    M-am uitat ca orice tocilar, am luat toate anunţurile de pe echivalentul imobiliare.ro de aici ca să văd care sunt ocaziile, care este preţul, comparam cu cât costă chiria, şi mi-am făcut eu o listă de 100 de proprietăţi care ar fi cele mai bune. Şi când am mers să vorbesc cu agentul, brokerul de ipoteci, mi-a zis că nu pot să-mi permit niciuna pentru că eu aveam atunci salariul de 39.000 de lire sterline. Deci 4,5 x cât puteam să împrumut înseamna vreo 180.000 lire sterline şi, cu depozit de acasă de vreo 20.000 lire sterline, eu ajungeam la 200.000 lire sterline, în timp ce toate apartamentele începeau de la un preţ de 300.000 lire sterline.”

    Aici intervine Proportunity, care oferă împrumuturi care funcţionează ca o a doua ipotecă pentru cumpărătorii de case din Marea Britanie. Compania foloseşte tehnologia pentru a identifica şi selecta proprietăţile cu cele mai mari şanse de apreciere a preţurilor în următorii ani şi proprietarii cu cele mai bune perspective de rambursare. Acest tip de împrumut le permite cumpărătorilor să fie proprietari în proporţie de 100% din prima zi. Cum funcţionează tehnologia Proportunity? „Noi avem acces la toate tranzacţiile imobiliare din 1995 până azi, sunt circa 40 de  milioane de tranzacţii şi augumentăm fiecare tranzacţie în care ştim preţul, data, cu vreo 150 de factori – 50 sunt imobiliari (ce tip de casă, apartament, eficienţa energetică, înălţimea tavanului etc), şi 100 sunt factori economici (de exemplu, în acel cartier sunt cam 12 tipuri de infracţiuni, cum progresează şcolile, ce fel de magazine, cafenele sunt, ce ratinguri de igienă au localurile, adică încercăm să ne uităm la tot ce se uită un om când se mută într-un cartier). (…)

    Londra, care are 10 milioane de oameni, o împărţim în vreo 40 de mii de zone şi, pentru fiecare cartier noi avem un fel de index, un fel de euro pe metru pătrat, indice pe care îl corelăm cu toate datele din acel cartier, şi avem o estimare legată de cam cât ar trebui să dai pentru o casă care e OK, nu scumpă, nu ieftină, în prezent şi ne uităm la unde credem că va ajunge preţul în câţiva ani.” Start-up-ul a dat primul împrumut în 2018, iar până acum au acordat în total împrumuturi pentru 250 de case. Acum compania se concentrează doar pe piaţa din Marea Britanie pentru că au o oportunitate mare de creştere acolo, în contextul în care anul viitor se încheie programul guvernamental „help to buy” prin care statul ajuta britanicii să îşi cumpere o casă nouă.

    Fintech-ul creat de cei doi români la Londra, cu finanţări obţinute până acum de peste 160 de milioane de euro, s-a listat recent pe platforma SeedBlink într-o nouă rundă de investiţii în valoare totală de 7 milioane de euro, menită să finanţeze lansarea a două noi produse. „Iniţial am pus o sumă de 300 de mii de euro pe SeedBlink şi, în funcţie de cerere, putem să o mai creştem”, a punctat Vadim Toader. Proportunity a primit o finanţare de 100 de milioane de euro în trimestrul 4 din 2021. Veniturile companiei s-au dublat din iulie 2021, ajungând la 160.000 de euro în martie 2022.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: George Moroianu, cofondator, Flip Technologies –  marketplace pentru achiziţia şi vânzarea de telefoane recondiţionate

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca anul acesta să crească veniturile de 3-4 ori faţă de 2021, când vânzările s-au ridicat la 13,4 milioane euro. Start-up-ul a avut o creştere exponenţială în cei trei ani de existenţă, încă din primul an de la lansare reuşind să aibă venituri de 2,5 mil. euro. Evoluţia spectaculoasă a ajutat echipa Flip să atragă în total investiţii de aproape 8,4 milioane euro, cea mai recentă şi cea mai mare rundă de finanţare având o valoare de 6,5 milioane euro.

    „Suma pe care am luat-o se duce în câteva direcţii importante pentru noi. În primul rând, ne dorim să accelerăm creşterea pe plan local, aici în România, după care vizăm deschiderea a două pieţe: Bulgaria, în care am făcut deja primii paşi şi urmează să lansăm curând, şi apoi avem în plan şi deschiderea a celei de-a treia ţări şi anume Ungaria spre final de an.“

    2. Invitaţi: Marius Dascălu, fondator şi CEO al Headlight Solutions (soluţii software şi hardware pentru securitate IT şi apărare) şi Aimen Aldahash, partner development manager, Microsoft & mentor InnovX-BCR

    Ce e nou? Compania din Braşov se află în căutarea unei finanţări de circa 5 milioane euro, în special pentru a-şi asigura un volum mai mare de stocuri de componente, dar şi pentru a-şi creşte vânzările şi pentru a atrage mai mult clienţi din străinătate. Headlight Solutions a participat recent în programul de accelerare InnovX-BCR care a ajutat-o atât la nivel de informaţii şi metode de aplicare în businessul propriu, cât şi la nivel de deschidere către investitori lcoali şi străini.

    „În cadrul acceleratorului a fost foarte interesant că am putut să discutăm în mod direct şi amical cu reprezentanţi ai multor fonduri de investiţii interesaţi de zona de tehnologie. Un alt exemplu este că într-un timp relativ scurt, aproximativ o lună şi jumătate, vom merge la un eveniment dedicat zonei de investiţii în tehnologie în Statele Unite tot prin intermediul InnovX.“ Marius Dascălu

     „Nu există bariere de intrare atunci când vorbim de inovaţie în tehnologie – orice companie este un potenţial unicorn pentru o piaţă care încă nu există. Şi din punctul acesta de vedere, InnovX joacă un rol vital pentru acei antreprenori care caută modalitatea optimă de a creşte cu ajutorul tehnologiei şi a unui model de business potrivit.” Aimen Aldahash.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Vicenţiu Corbu, fondator şi CEO al KIM

    Ce face? A dezvoltat o platformă proprie, numită KIM 4 Industry, care integrează soluţii software pentru zona de producţie, logistică şi operaţiuni în teren.

    „Am deschis o rundă de investiţie cu ajutorul căreia vrem să mergem în zona aceasta internaţională. Practic anul curent va fi un an de muncă, un an în care vom construi tot acest mecanism şi arhitectură de scalare, deci anul curent nu va avea nişte ţinte de venituri foarte mari fiindcă acum practic efectiv punem bazele noii platforme. Ne-am propus să acoperim investiţia pe care o primim la sfârşitul lui 2023, urmând ca în 2024-2025 să fim numai pe profit.”

     

    2. Invitat: Vadim Toader, cofondator şi CEO al Proportunity.

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care oferă împrumuturi ce funcţionează ca o a doua ipotecă pentru cumpărătorii de case din Marea Britanie. Compania foloseşte tehnologia pentru a identifica şi selecta proprietăţile cu cele mai mari şanse de apreciere a preţurilor în următorii ani şi proprietarii cu cele mai bune perspective de rambursare.

    „Am pornit în 2017 cu un cofondator, culmea, un român, Ştefan Boronea din Iaşi. Ne-am întâlnit într-un accelerator în Londra, total fără nicio legătură cu România. El studiase în Amsterdam şi a făcut master în inteligenţa artificială în 2010 când tehnologia nu era aşa de cool ca acum şi a lucrat în cercetare militară, diverse think tank-uri, IBM, booking.com – el a venit cu tehnologia, iar eu cu ideea şi cu cunoştinţele de business. Şi aşa am pornit.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Drumul unei românce de pe băncile şcolii până la conducerea unei companii de zeci de milioane de lei în ţara noastră

    Cei şase ani de studii ai Luciei Stoicescu, urmaţi de peste 15 ani de experienţă în diverse sectoare şi ramuri ale industriei de IT, au fost încununaţi de preluarea rolului de CEO al companiei româneşti de software mindit.io, în urmă cu doi ani. Ce lecţii a învăţat în drumul până la vârf?

    Am studiat informatică la Universitatea din Craiova şi am continuat cu studiile de master în baze de date la Universitatea din Bucureşti. Sunt absolventă de MBA, sunt mamă a doi copii şi lucrez în software din 2005, într-o varietate de roluri, echipe şi organizaţii. Experienţa mea profesională acoperă expertiză în operaţiuni, managementul proiectelor IT, telecom şi management al proceselor, risk management şi ceea ce numim process improvement. Cele mai importante realizări se leagă de mindit şi de ceea ce am construit împreună cu echipa noastră”, îşi autodescrie Lucia Stoicescu, CEO al mindit.io, parcursul.

    Compania de servicii software a fost înfiinţată în urmă cu şapte ani de către antreprenoarea Irina Arsene şi a dezvoltat până în prezent parteneriate cu clienţi din industrii precum retail, banking, fintech, e-health, semnături elecronice, switch-uri electromecanice, pharma, foodtech.

    În 2021, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 45 de milioane de lei şi un profit de 10 milioane, având o echipă de 180 de angajaţi.

    Executivul s-a alăturat companiei în urmă cu cinci ani, iar de atunci a schimbat diverse roluri în zona de leadership operaţional, COO, leadership în business development, ajungând, ulterior, la cârma companiei. În cariera pe care şi-a construit-o până acum susţine că ceea ce a contat cel mai mult întotdeauna au fost relaţiile cu oamenii din jurul său. „Fie că vorbim despre evoluţia profesională sau despre povestea pe care o scriu alături de familia şi prietenii mei, a fost întotdeauna despre a face bine şi a mă conecta autentic cu oamenii pe care îi am alături.” A ales IT-ul pentru impactul pe care tehnologia îl are în lume, dar o inspiră totodată creşterea oamenilor şi spune că îşi ia multă energie din interacţiunile pe care le are zilnic şi din oportunitatea de a fi parte din evoluţia oamenilor care o înconjoară. Pe parcursul vieţii sale profesionale, Lucia Stoicescu spune că nevoia de digitalizare a crescut semnificativ şi cu cât a crescut aceasta, cu atât a crescut şi complexitatea proiectelor şi nevoia de adaptare la schimbare. „Eu mi-am dorit întotdeauna un context în care să inovez, în care să generez schimbare, nu doar să mă adaptez. Provocările au fost întotdeauna altele, în funcţie de mărimea proiectelor, de dimensiunea echipelor şi a organizaţiei, de trendurile tehnologice, de ariile de business – toate au fost parte dintr-un proces de învăţare pentru care sunt recunoscătoare că îl pot explora zilnic.”

    A ales să rămână în România deoarece a găsit destul loc de făcut bine şi multe oportunităţi de învăţare pentru oamenii companiei aici, chiar dacă preponderent partenerii de business au fost şi sunt în pieţele externe. „Experienţa de a deschide un prim birou în Elveţia (la începutul acestui an – n. red.) a fost de asemenea cu foarte multă învăţare, dar şi o bucurie sinceră de a duce o parte din noi mai aproape de oamenii cu care lucrăm. Să fim împreună înseamnă pentru noi împreună cu echipa, împreună cu partenerii noştri. Aleg să îmi cresc copiii în România în această etapă a vieţii noastre, dar nu exclud opţiunile de a putea trăi şi învaţa în alte ţări, dacă ne vom dori acest lucru.” Vorbind de provocările aduse de anii de pandemie, Lucia Stoicescu consideră că această perioadă a fost un context continuu de învăţare, un antrenament intensiv de a ne consolida încrederea şi susţinerea reciprocă, parteneriatele şi adaptarea în cel mai clar context VUCA (volatility, uncertainty, complexity and ambiguity). „Pandemia ne-a arătat clar că o bază puternică susţine adaptarea şi implicit şi rezultate foarte bune. Pandemia, şi acum războiul, ne-a pus în contextul în care să ne exersăm empatia faţă de noi înşine şi faţă de colegii noştri şi chiar faţă de oameni pe care nu îi cunoaştem dar ne acceptă ajutorul.” Un aspect important pentru sine spune că este şi faptul că a învăţat să ceară ajutorul echipei sale, să pregătească bine întâlnirile şi discuţiile chiar şi la distanţă „şi să folosim timpul pentru a ne conecta şi a lua mai uşor decizii şi a face planuri”.

    Obiectivele acestui an se leagă de oameni şi de „impactul pe care îl putem avea, despre creşterea echipei şi a businessului într-un mod firesc şi cu multă bucurie”. În cifre, compania a adoptat un sistem de management bazat pe OKRs (obiective şi rezultate cheie) care spune că li se potriveşte şi pe care îl adaptează în funcţie de nevoile echipei. În ultimii ani, Lucia Stoicescu remarcă o evoluţie pozitivă în industria de software, cu o creştere de 17% de la an la an, „ceea ce înseamnă că România avansează de 1,2 ori mai repede în acest sector faţă de media ţărilor din CEE”. În acelaşi timp, spune ea, această industrie se dezvoltă de trei ori mai rapid decât economia naţională, care a înregistrat o creştere de 6% anual. „Vorbind în continuare despre cifre promiţătoare, conform unor estimări recente realizate de ANIS, sectorul IT poate aduce contribuţii de 20,4 miliarde de euro la PIB în 2025. Deşi România are cea mai mică densitate în ceea ce priveşte numărul de companii de software raportat la ţările vecine şi un randament scăzut în ceea ce priveşte gradul de inovaţie, se poate observa o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte acest aspect.” Tot mai multe companii autohtone îşi axează activitatea pe a oferi soluţii inovatoare şi competitive nu doar la nivel naţional, ci şi pe plan european şi internaţional, iar digitalizarea, ce cuprinde adoptarea de noi tehnologii cu scopul transformării proceselor şi serviciilor de business (incluzând aici migrarea datelor către cloud, folosirea device-urilor tehnologice şi diferite tooluri pentru îmbunătăţirea şi automatizarea proceselor de comunicare) a cunoscut o creştere accelerată, de asemenea. „Se observă totodată şi creşterea volumului de investiţii în tehnologie şi în redefinirea strategiilor de business; astfel încât industria locală se aliniază din ce în ce mai mult cu celelalte state europene. De altfel, vechea paradigmă, în care companiile de IT aveau doar rol de execuţie, este pe cale de dispariţie. Acest punct marchează un nou aspect promiţător, întrucât este în linie cu poziţionarea noastră de parteneri strategici de încredere.” Potrivit ei, în industria IT oportunităţile sunt, aşadar, în creştere şi vin prin tot felul de canale, atât în zona de roluri tehnice cât şi în zona de management. „Sunt multe lentile prin care te poţi uita la un business. Într-o companie în creştere, provocările sunt balansate de oportunităţile de accelerare a creşterii personale pentru oameni. Evoluţia salariilor este pe un trend de creştere destul de accelerată şi reflectă cererea din pieţe şi preocuparea companiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor.”

    Despre modul de a gestiona propria echipă, CEO-ul mindit.io spune că, în cadrul companiei, a fost adoptată de ani buni „holacracy”. Asta înseamnă că ei cred în echipe autonome, nu în ierarhii şi că valoarea vine din a-i da fiecărui coleg spaţiul pentru a se dezvolta aşa cum îşi doreşte. „Suntem dezvoltatori software, arhitecţi, BI’s, oameni de integrare, QAs, analişti de business, manageri de proiect, oameni de HR şi recrutare, oameni de financiar – suntem oameni şi ce ne leagă sunt valorile comune – suntem autentici, dorim să creştem o comunitate care să aibă impact, fiecare prin rolul lui. Suntem toţi diferiţi şi ne căutăm oameni complementari nouă. Cred cu tărie în puterea leadershipului de calitate şi sunt mândră de evoluţia echipei noastre care transformă în fiecare zi acest rol.” În prezent businessul recrutează pentru toate nivelurile de senioritate – intern, junior, middle sau senior, în tehnologii precum Java, Angular, React, Azure & AWS, TIBCO, IIB, QA Engineers, SQL. „Pe plan local, mindit are birouri deschise în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj, dar viitorii noştri colegi sunt liberi să-şi aleagă cea mai potrivită variantă – muncă de la birou sau de acasă – iniţiativă denumită în cadrul companiei minditNomad.” În ceea ce o priveşte, executivul susţine că funcţia este ceva fluid, „rolul nu se dă, se ia, astfel că îmi doresc să continui, să am impact şi să pot ajută cât mai mulţi oameni”. Ca obiective de viitor îşi doreşte, totodată, să poată construi cu mindit şi să ducă modul de a face lucrurile şi bucuria de a crea ceva disruptive, diferit din punct de vedere a culturii organizaţionale în România. Dacă ar fi să schimbe ceva în industria în care activează, ar alege „ceea ce schimbăm deja în outsourcing, şi anume, modul în care ne raportăm la oameni şi cum îi încurajăm să îşi exploreze potenţialul şi să-şi construiască propria carieră, ieşind din tiparele unor roluri „bine îngrădite“. O zi din viaţa Luciei Stoicescu începe întotdeauna cu lista de lucruri pe care şi le propune pentru ziua respectivă. Deşi adaugă multe taskuri, recunoaşte că nu toate sunt la fel de importante. „Îmi păstrez timp în zi pentru analiză şi reflecţie, timp pentru acţiune şi timp pentru oameni. Tot ce reprezintă nivelul strategic are prioritate, tot ce reprezintă tactic şi operaţional este adresat că atare, cu verificări şi întâlniri recurente şi timp blocat în calendar pentru ele.” Încearcă totodată să se concentreze constant pe ce aduce valoare şi acceptă că nu le poate face pe toate într-o zi. „De fapt, când înţelegi asta, accepţi mai uşor.” A reuşit astfel să reducă multitaskingul şi îl păstrează doar pentru lucruri repetitive pe care incearcă să le automatizeze atât cât este posibil. „Lucrăm anul acesta la a deveni o companie data driven – dacă tot vorbim despre proiecte complexe în domeniu – şi asta are impact în time managementul fiecăruia dintre noi.” Următoarea destinaţie în care Lucia Stoicescu îşi doreşte să evadeze este Singapore şi spune că „vacanţa este vacanţă”, aşa că se bucură de timpul liber din plin şi nu îşi verifică e-mailurile frecvent. „Îmi place să cer ajutorul oamenilor din echipa mea şi sunt foarte norocoasă să îl primesc.” În ceea ce priveşte ultima carte pe care a citit-o, aceasta e „Big Data – o revoluţie”, a lui Viktor Meyer Schonberger.

     

    Carte de vizită:

    ►Œ Lucia Stoicescu lucrează în industria de software din 2005, iar experienţa sa profesională acoperă zona de operaţiuni, de project şi programme management, de risk management, de îmbunătăţire de procese (process improvement);

    ► Are experienţă în gestionarea a peste 50 de proiecte şi programe pentru clienţi internaţionali;

    ►Ž S-a alăturat echipei actuale în februarie 2017, în funcţia de COO, iar in iunie 2020 a preluat rolul de Co-CEO;

    ► A urmat cursurile Facultăţii de Informatică (2001-2005) la Universitatea din Craiova, un program de masterat la Universitatea din Bucureşti, în programare (2005-2007), şi programul MBA al UQAM (Université du Québec à Montréal).

  • Dezvoltarea fantastică a industriei de IT din România din ultimii ani şi efervescenţa din ecosistemul de start-up-uri tech l-au determinat pe Sandu Băbăşan, antreprenor în serie

    Dezvoltarea fantastică a industriei de IT din România din ultimii ani şi efervescenţa din ecosistemul de start-up-uri tech l-au determinat pe Sandu Băbăşan, antreprenor în serie şi angel investor, să-şi reorienteze atenţia de la managementul unei singure companii (Blugento) către investiţiile în noile proiecte. „Pot ajuta mai mult implicându-mă în aceste noi proiecte, nu doar financiar, ci mai ales prin transferul de know-how”, spune el. Cum şi-a propus să ajute?

    Sandu Băbăşan a investit până acum în trei start-up-uri de tehnologie – Bookr, StageMe.Live şi Autodeal, la care se adaugă şi proiectele proprii – Nooka Space (reţea globală de birouri smart),  Blugento, Robin Good (proiect de dezvoltare de business dedicat start-up-urilor din România), iVox (platformă online de sondare a opiniei publice) şi CashControl (aplicaţie online de administrare a finanţelor personale). Bugetul său anual pentru finanţarea unor astfel de proiecte se situează între 100.000 şi 200.000 euro în următorii trei ani.

    „Ecosistemul de start-up-uri tech creşte extraordinar în România. Fiind în acest ecosistem din 2005, am văzut o dinamică fantastică şi încep să cred că suntem capabili să dezvoltăm produse de mare calitate. Dacă la un moment dat segmentul de IT din România era considerat un segment care îşi închiriază resursele, adică acel outsourcing clasic, astăzi toate companiile se uită la dezvoltarea de produse. Iar în acest proces de dezvoltare de produse tech în România cred că pot să contribui, pot să contribui cu know-how şi de ce nu, acum, datorită experienţei plăcute financiare pe care am avut-o în Blugento, pot să contribui şi financiar. Astfel, intru în categoria de smart money, iar de fiecare dată când interacţionez cu aceste start-up-uri mă simt extraordinar de util. Este ceea ce eu pot să dau comunităţii, dar totodată această comunitate îmi dă înapoi acea apreciere de care avem nevoie când ajungem la un punct de dezvoltare în carieră“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Sandu Băbăşan.

    El a adăugat că are trei direcţii diferite prin care face investiţii în start-up-uri – individual, în cadrul proiectului Robin Good şi alături de alţi business angels şi VC-uri. „La nivel personal şi aici pot să investesc între 100.000 – 200.000 de euro în fiecare an. Chiar îmi fac un plan să investesc în aproximativ două proiecte în fiecare an în următorii trei ani.“ Apoi, investeşte împreună cu partenerii săi, Alin Laurenţiu şi Florin Pop, în cadrul proiectului Robin Good, care este o platformă ce accelerează companii în special din segmentul tech, dar în zona de pree-seed. „Împreună cu ei putem să investim şi sume mai mari, dar obiectivul nostru este de fapt să venim şi să oferim know-how, să facem acest transfer de know-how, acel concept de mentoring şi de ce nu, să şi deschidem oportunitatea către alte pieţe prin ecosistemul pe care îl avem în jurul nostru“, a explicat Sandu Băbăşan. Două dintre investiţiile lui Sandu Băbăşan de până acum – Bookr (soluţie de booking pentru zona de beauty, dar şi pentru zona medicală) şi StageMe.Live (soluţie de live streaming pe zona de e-commerce) – au fost realizate prin platforma Robin Good în cadrul căruia este acţionar.

    Cea de-a treia investiţie însă – în Autodeal (aplicaţie pentru gestionarea costurilor şi obligaţiilor auto), a fost realizată în mod individual. În prezent, el se află în negocieri cu alte două proiecte tech din România, unul în zona de digital marketing, iar altul în domeniul industry 4.0. „În acest moment încă negociez cu două proiecte noi, tot din România, în care sper să investesc pe parcursul acestui an. Unul este fix în segmentul în care sunt pasionat, adică în zona de digital marketing. Este un segment fantastic de frumos în care absolut toate activităţile sunt măsurabile şi aici trebuie să facem inovaţie, iar proiectul cu care astăzi negociez intrarea în parteneriat este un proiect foarte inovativ cu antreprenori cu multă experienţă şi cu ambiţii internaţionale. Celălalt proiect este într-un segment total diferit, este într-o zonă industrială în care segmentul de IoT şi senzoristică va veni să îmbunătăţească nişte procese în cadrul elementelor de producţie sau în procesele de producţie la nivel de fabrici. Şi chiar dacă nu am multă experienţă în segmentul acesta, am încredere atât în parteneri, dar am încredere şi în faptul că deja au validat produsul în piaţă şi au clienţi în portofoliu“, a punctat Sandu Băbăşan.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Investor Watch

    Invitat: Sandu Băbăşan, antreprenor în serie şi angel investor

    Start-upUpdate

    1. Invitaţi: Adrian Trif, CEO & managing partner în cadrul MERO, şi Vlad Dobre, cofondator al Logbox

    Ce e nou? Cele două companii se află în proces de fuziune,  în urma achiziţiei Logbox – sistem pentru gestiunea internă a unui salon de înfrumuseţare, de către MERO – soluţie pentru programări online la saloane de beauty.

    Adrian Trif: „Anul acesta previzionăm o dublare a numărului de saloane de înfrumuseţare care folosesc soluţia noastră, plus o adăugare de 50%, în urma achiziţiei Logbox. Anul arată bine, în primul trimestru al acestui an suntem la 196% creştere faţă de acelaşi trimestru al anului 2021. Este loc de creştere organică şi se poate creşte încă foarte bine. Vom uni echipele şi va fi un efort de echipe pentru a obţine soluţia finală.”

    Vlad Dobre: „Când am început dezvoltarea soluţiei Logbox, la finalul lui 2017 – începutul lui 2018, aveam în vedere gestiunea internă a unui salon de înfrumuseţare – programare, stocuri, gestiune, raportare, tot ce ţine de managementul intern al unui salon. Nu am fost competitor cu Mero, pentru că ei se axau pe atragerea de clienţi în saloanele de înfrumuseţare.”

    2. Invitat: Cătălin Sporiş, cofondator SMSO – platformă de comunicare prin mesaje de tip text

    Ce e nou? Platforma SMSO, pornită ca proiect în cadrul companiei locale NOOH Media în 2019, a reuşit să genereze venituri de 400.000 euro anul trecut, dublu faţă de 2020, iar ţinta pentru anul curent vizează din nou o dublare până la aproape de un milion de euro. Compania lucrează la o nouă arhitectură software a platformei, care îi va permite să adauge şi alte canale de comunicare, precum e-mail sau soluţii de instant messaging – WhatsApp, Telegram etc., finanţarea realizându-se momentan prin forţe proprii. Pentru o dezvoltare mai accelerată însă, SMSO ar avea nevoie de o investiţie de circa 600.000 euro care i-ar permite să se extindă şi în regiune mai rapid.

    „Am reuşit să dublăm cifra de afaceri de la 209.000 de euro în 2020 la 410.000 de euro în 2021. Şi la începutul acestui an avem o creştere de 50% în primul trimestru în condiţiile în care martie a fost doar o creştere de 30% versus martie 2021 pe fondul situaţiei din Ucraina. Altfel, dacă lucrurile nu ar fi fost afectate de ce se întâmpla la graniţă, probabil ar fi fost o creştere de 80-90%, ceea ce este pe proiecţia noastră şi pe obiectivele noastre de a dubla cifra de afaceri în 2023 versus 2021 şi să ajungem undeva spre 900.000 –
    1 mil. euro venituri. Aceasta este ţinta în condiţiile în care nu reuşim să atragem o rundă de finanţare la care lucrăm de ceva timp.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şipe pagina de Facebook a Ziarului Fina r de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Waze la nivelul următor

    Să pui pe hartă din câteva apăsări cu degetul unde se află un obstacol pe şosea presupune o tehnologie inovatoare, dar de acum peste 15 ani. Un român crede că aplicaţia de navigaţie auto a acestui deceniu ar trebui să facă singură, în mod automatizat, toate aceste activităţi repetitive, respectiv să semnaleze gropi, accidente, lucrări, maşini de poliţie ş.a.m.d. Aceasta este aplicaţia Atlas Navi, un Waze la următorul nivel am putea spune, care vrea să cucerească piaţa soluţiilor de navigaţie auto la nivel global.

    Acum circa 3-4 ani ani am investit destul de mulţi bani în două maşini care sunt echipate să se conducă singure cu scopul de a intra în lumea asta de vehicule autonome, însă suntem o companie foarte mică în comparaţie cu cei de la Google sau alte start-up-uri de genul acesta şi, deşi am învăţat multe în cadrul proiectului, nu am putut să îl ducem foarte departe.

    Însă, văzând ce pot face acele camere video pe maşinile autonome, mi-am dat seama că este foarte multă putere de procesare în aceste maşini şi în captarea acelor videouri şi pot să detecteze foarte multe lucruri. Asta a fost sămânţă pentru ideea de la Atlas Navi”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, George Grama, antreprenor în serie şi fondator al Atlas Navi. Ideea de a dezvolta aplicaţia Atlas Navi i-a venit în urma experienţei avute în SUA, la câţiva ani distanţă după exitul din Star Taxi – cel mai cunoscut business al său.

    „Ne-am gândit ce am putea face dacă toate maşinile ar avea astfel de camere, inclusiv cele mai vechi de zece ani, de cinci ani, nu contează. Şi de acolo am venit cu ideea de a folosi camerele de pe smartphone-uri pentru a interpreta drumul, a detecta gropi şi locuri libere de parcare, traficul de pe fiecare bandă şi maşini de poliţie în viitor.  Cam tot ce face Waze manual, dar la noi este automat şi practic toţi utilizatorii dau date constant în reţea, de care beneficiază toţi ceilalţi şoferi, reuşind astfel să ajungem în punctul în care suntem azi, după doi ani de muncă, în care putem să lansăm aplicaţia. Este testată deja şi este în proporţie de circa 90% gata”, a completat el, adăugând că aplicaţia funcţionează asemenea unui copilot. „Este ca şi cum ai avea un copilot care se uită constant la drum şi orice poate fi o problemă pentru alţi şoferi, el raportează de fiecare dată constant; asta se reflectă în rute de navigare mai rapide, în mult mai multe date care pot fi folosite inclusiv de oraşe, de smart city-uri în viitor.” Aplicaţia foloseşte tehnologia inteligenţei artificiale şi camera smartphone-ului, detectând condiţiile de drum, accidente, traficul pe fiecare bandă în parte, maşini de poliţie şi multe altele, astfel încât utilizatorii să evite aglomeraţia în trafic. Funcţionalitatea de bază a aplicaţiei Atlas Navi este partea de AI, computer vision, care interpretează imaginile primite fie de pe camerele smartphone-urilor, fie de la o cameră video auto instalată pe maşină. Totodată, Atlas Navi are şi o serie de alte funcţionalităţi care nu se întâlnesc în cadrul aplicaţiilor de navigaţie actuale.

    „Dacă vrei, poţi să înregistrezi drumul pe care mergi şi poţi să distribui acele videouri. Poţi să faci live streaming ‒ te duci pe un drum, pe Transfăgărăşan de exemplu, sau vezi ceva frumos, poate a trecut o căprioară prin faţa ta şi dacă aveai înregistrarea pornită, poţi să distribui acele  videouri. În plus, o altă funcţionalitate este «group trips» –  să zicem că mergem cu cinci maşini la schi în Austria, formăm un grup şi ne vedem toţi pe grup, ştim unde suntem, nu ne mai pierdem, iar dacă unul intră la o benzinărie poate da follow oricui din grup şi îl duce automat navigaţia oriunde s-ar duce acel membru din grup. Partea aceasta vine şi cu o funcţionalitate de walkie-talkie, un fel de staţie radio, prin care cei din grup pot discuta foarte uşor, fără să dea telefoane”, a explicat fondatorul Atlas Navi. Totodată, start-up-ul lucrează şi la o variantă a soluţiei care să poată fi integrată de constructorii auto direct pe sistemele din maşini.

    „Noi nu folosim hărţile noastre, ci avem un parteneriat cu cei de la HERE Maps. Deja avem date legate de trafic, nu începem de la zero, putem vedea cât trafic este pe fiecare arteră, inclusiv în Bucureşti. Noi venim cu datele noastre suplimentar peste acestea şi sugerăm alte rute alternative, algoritmii sunt antrenaţi deja. Am făcut un parteneriat cu divizia de maşini autonome de la Google ‒ Google Waymo ‒ prin care am avut acces la 100 de TB de videouri şi imagini din trafic, obiectele fiind deja clasificate şi noi doar a trebuit să antrenăm asta, ceea ce ne-a ajutat foarte mult. Pe lângă asta, am investit foarte mult în hardware, am cumpărat de la NVIDIA de aproape jumătate de milion de euro şi fiind şi într-un accelerator de la NVIDIA, am reuşit să avem acces la resurse software care să ne grăbească procesul asta ‒ deci nu ne-a luat şase luni să antrenăm 100 de TB, ci două săptămâni”, a punctat George Grama.

    Antreprenorul şi-a propus să revoluţioneze acum piaţa aplicaţiilor de navigaţie de la nivel mondial cu soluţia Atlas Navi, ţinta pentru primii trei ani fiind să ajungă la 10 milioane de utilizatori la nivel global. Până acum, investiţiile totale în proiectul Atlas Navi se ridică la 1,7 milioane euro, aplicaţia fiind gata de lansare pentru luna iunie, atât în România, cât şi în SUA.

    „Pe compania din România ‒ Atlas Apps ‒ am accesat o linie de finanţare de la Uniunea Europeană în valoare de 1 milion de euro, grant de la ei, la care a trebuit să contribuim şi noi cu aproape 400.000 de euro. Practic, această finanţare ne-a ajutat foarte mult pentru că ne-a permis să dezvoltăm tehnologia şi să ajungem la un punct în care să nu avem nevoie de investiţii externe pentru partea hardware, de echipamente, şi nici pentru echipa de dezvoltatori. Avem de asemenea şi o componentă cripto fiindcă avem nişte NFT-uri ‒ maşinile 3D pe care le vezi în aplicaţie şi pe care poţi să le configurezi şi pe care le pot vedea şi alţii sunt reprezentate de nişte NFT-uri pe blockchain şi am reuşit să luăm finanţare şi pe partea aceasta de la comunităţi cripto din România şi de la nişte investitori.”

    Start-up Pitch

    1. Invitat: George Grama, fondator, Atlas Navi

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie care foloseşte tehnologia inteligenţei artificiale şi camera smartphone-ului pentru a detecta condiţiile de drum, accidente, traficul pe fiecare bandă în parte, maşini de poliţie şi multe altele, astfel încât utilizatorii să evite aglomeraţia în trafic. Aplicaţia este gata de lansare pentru luna iunie, atât în România, cât şi în SUA.

    „Pe compania din România – Atlas Apps – am accesat o linie de finanţare de la Uniunea Europeană în valoare de 1 milion de euro, grant de la ei, la care a trebuit să contribuim şi noi cu aproape 400.000 de euro.”

    2. Invitat: Robert Olariu, CEO, Blume Technologies

    Ce face? Start-up-ul din Timişoara a creat un prototip şi are în plan să demareze teste pentru o soluţie care, cu ajutorul tehnologiei, are ca ţintă reducerea accidentelor de pe trecerile de pietoni. Soluţia se bazează pe camere video montate de ambele părţi ale drumului şi un cip care să analizeze fluxul video cu ajutorul unor algoritmi de inteligenţă artificială. În funcţie de ceea ce fac pietonii, algoritmul transmite comenzi diferite unui set de lumini led, care luminează în mod diferit pentru a-i avertiza pe şoferi.

    „În funcţie de ceea ce vede camera şi algoritmul, şoferul este alertat prin intermediul unor leduri puse pe stâlpi, în faţa trecerilor de pietoni, deci ledurile sunt orientate către şofer.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Teodor Blidăruş, cofondator şi CEO, FintechOS – soluţii digitale pentru industria financiară

    Ce e nou? Start-up-ul local se aşteaptă ca o nouă rundă de investiţii – probabil de 150-200 mil. dolari – să fie închisă mai degrabă în 2023.

    „2022 e un an în care vrem să capitalizăm investiţiile pe care le-am făcut, echipa pe care am reuşit să o formăm – şi nu a fost un lucru simplu. Deci mă aştept ca o nouă rundă de investiţii – probabil de 150-200 de milioane de dolari – să fie închisă în 2023 mai degrabă decât în anul acesta.”

    2. Invitat: Mihai Bran, medic psihiatru şi cofondator ATLAS.app – platformă de telemedicină

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns în prezent la o evaluare de circa 4 milioane euro, după ce a reuşit să obţină o primă finanţare, în valoare de 500.000 euro, de la eMAG Ventures. Cu investiţia primită, start-up-ul şi-a propus să îşi crească businessul local, dar să îşi extindă totodată prezenţa în Bulgaria, iar apoi să intre şi pe piaţa din Ungaria. Platforma ATLAS.app a fost lansată încă din 2016, axându-se pe zona serviciilor de terapie psihoemoţională, însă în ultimii doi ani start-up-ul a introdus şi servicii de telemedicină pentru care cererea a explodat în timpul pandemiei. 

    „Împreună cu eMAG Ventures încercăm să creştem businessul la nivel local, dar şi să ne extindem pe pieţele din jurul României într-o primă etapă. În momentul de faţă, noi suntem deja prezenţi în Republica Moldova, dar şi în Bulgaria. Probabil ne vom concentra mai mult pe piaţa din Bulgaria, pentru că lucrurile sunt destul de instabile acum în Republica Moldova şi vom încerca să mergem atât cu modelul B2B, cât şi cu cel B2C în Bulgaria. Vrem să ne creştem prezenţa şi să investim mai mult în zona de promovare a serviciilor pe care deja le oferim împreună cu nişte parteneri din Bulgaria. În momentul când am lansat produsul de telemedicină în Bulgaria eram singuri pe piaţă, însă între timp au mai apărut competitori. Dar, din punctul nostru de vedere, pe piaţa bulgară nu este o rată de adopţie atât de mare precum în România şi va fi puţin mai greu să promovăm aceste servicii de telemedicină.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Cum a reuşit Atos să ajungă la 3.000 de IT-işti în 10 ani

    Atos România este sucursala franceză a unuia dintre cei mai mari integratori IT&C din Europa şi a intrat pe piaţa locală în 2011. În prezent are circa 3.000 angajaţi în birourile din Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Timişoara şi are planuri ambiţioase de recrutare: vrea să mai angajeze încă 1.000 de specialişti IT anul acesta. Prima ediţie a evenimentului Business Magazin Meet the employer, organizat recent, a dezvăluit care  SUNT planurile de viitor în materie de resurse umane ALE unei companii cu afaceri de peste 110 milioane de euro în România.

     

    „Având în vedere parteneriatele pe care le avem deja cu cei peste 300 de clienţi din 15 ţări, ne dorim să mai adăugăm încă 1.000 de angajaţi pe parcursul acestui  an. Motivul pentru care vom face asta este pentru că avem deja în derulare foarte multe parteneriate cu industriile precum cea de securitate sau industria manufacturieră, iar proiectele noastre vor continua şi în anii care vin”, a explicat Ligia Ardelean, Global Delivery Center Lead în cadrul Atos Romania şi Operations Head for Data Center Hosting, Atos Global, în cadrul videoconferinţei Business Magazin Meet the employer.

    Atos vrea să recruteze anul acesta atât tineri care sunt la început de carieră – 400 din totalul celor 1.000 de poziţii deschise se vor adresa atât juniorilor, cât şi angajaţilor seniori. Profesioniştii seniori trebuie să aibă experienţă în domenii precum cercetare-dezvoltare, data services, DevOps, data center & hosting, sau digital workplace. Cei 400 de începători care se vor alătura echipei în acest an vor trece prin academiile Atos, adică prin programele interne de dezvoltare, imediat după angajare.

    Totuşi, pe o piaţă cu 220.000 de „răsfăţaţi”, în care salariile sunt cele mai mari din economie, iar la pachetele de beneficii se adaugă noi elemente în fiecare an, cel mai dificil de recrutat sunt angajaţii cu experienţă.

    „Cel mai greu recrutăm profilurile de seniori, profiluri ale candidaţilor care deja au o anumită experienţă şi o anumită expertiză, iar dacă este să ne uităm spre tehnologii atunci vorbim despre solution architects, senior admins, ne orientăm spre tehnologiile de nişă cum ar fi SAP, cloud, big data and security. Sunt mai multe zone în care recrutarea este dificilă, dar cu ajutorul colegilor din operaţiuni, cu ajutorul academiilor încercăm să depunem un efort comun şi să găsim persoane potrivite care doresc să se alăture echipei Atos”, a spus Iuliana Polverea, Recruitment Manager în cadrul Atos România.

    În cadrul echipei Atos, vârsta medie a angajaţilor este în jurul a 33 de ani. Astfel, nivelul salarial depinde foarte mult de nivelul de senioritate al candidatului. Un IT-ist din România a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în luna februarie 2022, dublu faţă de un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cel mai bine plătiţi angajaţi sunt cei din  „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, unde salariul mediu net a depăşit pragul de 9.000 de lei net în februarie 2022.

    „Dincolo de nivelul de senioritate, la stabilirea salariului contează foarte mult şi capacitatea de autodidact, de cât de dispus eşti să investeşti în propriile cunoştinţe. Ritmul de învăţare diferă între IT-işti, este normal. Un factor foarte important este şi atitudinea, acel slogan „Fii parte din soluţie”. Plaja de salarii este foarte largă, pornind de la un salariu de început, iar partea superioară depinde exclusiv de nivel de senioritate”, a mai spus Ligia Ardelean. În cadrul Atos, calibrarea ofertei de salarizare ţine cont de două criterii: experienţa şi pregătirea candidatului şi potrivirea cu rolul. În situaţia în care cele două fac parte din aceeaşi ecuaţie, pot fi cazuri în care diferenţa salariului faţă de cel anterior să fie considerabilă, a adăugat Ligia Ardelean.

    „Punctul nostru de referinţă nu este de la ce pleacă acest candidat ca nivel de salarizare, ci potrivirea între capacităţile, experienţa, senioritatea şi proiectul pe care acest candidat va intra în echipa noastră”, a spus ea.

    Totuşi, cum afli dintr-o discuţie de câteva zeci de minute dacă un candidat e potrivit cu rolul scos la concurs? Tot prin experienţă, spune Iuliana Polverea.

    „Cred că în timp devenim experţi la partea asta şi reuşim să identificăm şi să facem o conexiune încă din primii paşi ai interviului sau primii paşi ai procesului de recrutare pentru că acest proces începe în momentul în care selectăm un profil pentru un anumit rol”, a adăugat ea. Procesul continuă cu zona de interviu şi aici intervin colegii din echipa de HR, din echipa de recrutare, dar şi din echipele operaţionale, fie colegi din departamentul tehnic, experţi, fie colegii manageri care sunt alături de recruiteri în interviu.

    „Încercăm să urmărim atât zona tehnică, care este foarte importantă, cât şi atitudinea care poate face diferenţa. Apoi urmează întreg procesul şi din discuţiile care vin din zona de interviu reuşim să ne dăm seama dacă avem omul potrivit în echipa noastră şi cel care poate să aducă plusul de valoare sau care lipseşte din echipă”, a adăugat Iuliana Polverea.

    „Suntem una dintre puţinele companii din România care au indexat salariile cu inflaţia. Anul trecut, inflaţia a fost considerabilă, am terminat anul cu 8,9%. Suntem cu ochii pe evoluţia pieţei, suntem constant în legătură şi cu evoluţia salariilor pe piaţa externă,
    pe piaţa IT în general din România.”

    Ligia Ardelean, Operations Head of Data Centers and Hosting Practice în cadrul Atos România

    În ceea ce priveşte pachetele de beneficii oferite angajaţilor, companiile multinaţionale au un pachet aproape standard, iar diferenţierea angajatorilor se face prin câteva detalii importante pentru angajaţi. Spre exemplu, în cadrul Atos, salariile sunt indexate cu nivelul inflaţiei, care a ajuns la un nivel foarte ridicat atât pe finalul anului trecut, cât şi în luna martie a acestui an, când rata inflaţiei a fost de 10,15%.

    „Suntem una dintre puţinele companii din România care au indexat salariile cu inflaţia. Anul trecut, inflaţia a fost considerabilă, am terminat anul cu 8,9%. Suntem cu ochii pe evoluţia pieţei, suntem constant în legătură şi cu evoluţia salariilor pe piaţa externă, pe piaţa IT în general din România”, a spus Ligia Ardelean.

    Un alt punct de diferenţiere pe zona de beneficii este partea de recrutare internă. De fiecare dată când compania scoate roluri la concurs, prioritate au candidaţii interni.

    „Dacă în urma recrutării interne în toată organizaţia nu găsim sau nu există o dorinţă de a intra pe un astfel de proiect sau pe un astfel de rol, ne extindem căutarea şi în afara Atos, deci recrutarea internă este un mare plus pe care îl avem în organizaţie pe partea de beneficii”, a mai spus Ligia Ardelean.

    Un al treilea punct de diferenţiere este programul de recomandări interne, care îi recompensează pe salariaţii care recomandă alţi candidaţi şi care le devin, ulterior, colegi.  Programul prinde foarte bine pentru că este „o carte de vizită foarte bună a angajaţilor noştri către prietenii sau cercul de networking extins”,  pentru că angajatul sau candidatul vine deja cu o imagine a ceea ce înseamnă Atos.  În plus, partea de integrare a candidaţilor veniţi prin recomandări interne este mult mai uşoară şi mai rapidă.

    Numărul de angajaţi ai Atos România s-a dublat în ultimii şase ani, de la circa 1.500 de angajaţi în 2016 la aproximativ 3.000 de persoane la finalul anului trecut. Compania vrea să mai recruteze 1.000 de specialişti IT anul acesta, dintre care 400 sunt destinate IT-iştilor aflaţi la început de carieră. Compania are birouri în Timişoara, Braşov, Iaşi şi Bucureşti, dar angajaţii pot lucra şi remote, în funcţie de înţelegerea pe care o au cu managerii direcţi. Atos recrutează, din categoria candidaţilor cu experienţă, profesionişti din cercetare-dezvoltare, data services, DevOps, data center & hosting sau digital workplace.

    Un IT-ist din România a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în luna februarie 2022, dublu faţă de un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Clasificarea salariilor din IT&C pe sectoare de activitate arată că cel mai bine plătiţi sunt angajaţii din „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, unde salariul mediu net a depăşit pragul de 9.000 de lei net în februarie 2022, iar cele mai mici salarii sunt în sectorul activităţilor de producţie cinematografică şi televiziune, unde salariul mediu a fost de circa 4.500 de lei net în februarie 2022.

    Cu o inflaţie de 8,53% în februarie 2022 şi cu o evoluţie a salariului mediu de 10,6% în ultimul an, datele arată că angajaţii din România, per ansamblu, nu au resimţit mai deloc beneficiul creşterilor de salarii din cauza creşterii accelerate a preţurilor. Cu toate aceste, sectorul IT – cu câteva excepţii – a sfidat inflaţia, astfel că angajaţii din sectorul activităţilor de editare software au avut în ultimul an o creştere salarială reală, fără inflaţie, de 28%, până la 7.600 de lei net pe lună.

    „Oferim colegilor noştri şi posibilitatea de a-şi lua o certificare. Această zonă, pe lângă academiile pe care noi le avem şi investiţiile în traininguri, partea de certificări şi posibilitatea fiecărui coleg senior să treacă la nivelul următor din punct de vedere tehnic este clar luată în considerare”, a mai spus Iuliana Polverea. În ceea ce priveşte pretenţiile inedite ale candidaţilor din IT, ea spune că a întâlnit un candidat care a solicitat un anumit tip de laptop şi care, pentru că nu l-a primit, a refuzat oferta.

    „Pe lângă partea financiară, care este în creştere, avem şi partea de beneficii nonfinanciare şi aici putem enumera deja patru menţionate în discuţia noastră, partea de certificări şi de traininguri, zilele de concediu în plus, abonamente medicale care să asigure nevoile din zona aceasta, bonusuri lunare, trimestriale şi aşa mai departe”, a mai spus ea.

    În ceea ce priveşte cele mai eficiente metode de recrutare, reţeaua de socializare de business LinkedIn rămâne „mina de aur”  pentru recrutarea cu precădere a candidaţilor cu experienţă.

    „În cazul nostru, peste 35% dintre candidaţii care ajung în procesul de recrutare cu noi ajung datorită acestui networking din mediul online. De asemenea, aproximativ 35% spre 40% dintre candidaţi vin din zona de recomandări”, a mai spus Iuliana Polverea.

    Atât competiţia pe aceiaşi candidaţi, cât şi efortul de recrutare sunt foarte mari in industria IT, mai ales în rândul candidaţilor cu experienţă.

    „Dacă ar fi să dau nişte cifre, pe LinkedIn vorbim de mii de profiluri vizualizate, mii de mesaje trimise de către echipa de recrutare, astfel încât să ajungem spre finalul lunii la 50 de angajări din zona de LinkedIn”, a mai spus Iuliana Polverea.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra activităţii Atos România, Ligia Ardelean spune că a fost o perioadă dificilă, pentru că „senzaţia de a vedea birouri goale nu a fost uşoară pentru niciun angajator”. Totuşi, această perioadă a avut un rol educativ pentru angajatori, pentru că i-a obligat să regândească activitatea în sistem remote, foarte rapid.

    „Ce a fost brusc pentru noi a fost această trecere de la o metodă de lucru majoritar de la birou şi uneori remote la doi ani unde am lucrat în principal remote. Aşa că în acest moment mai avem birouri fizice, birourile sunt deschise, ne bucurăm de ridicarea restricţiilor, accesul oamenilor noştri la birouri este permis. Suntem în continuare conectaţi la tot ce înseamnă evoluţia cazurilor de COVID-19. Colegii sunt încurajaţi dacă îşi doresc să vină la birou, dar aceasta această revenire la birou se întâmplă în urma unei discuţii între angajat şi managerul direct”, a mai spus Ligia Ardelean. Ea a adăugat că vor fi situaţii în care prezenţa la birou s-ar putea să fie necesară, pentru unele proiecte, vizite ale clienţilor, dar aceasta se întâmplă în urma unei discuţii cu managerul direct. „Nu credem în reguli fixe, cum ar fi obligatoriu muncă la birou două zile pe săptămână sau ceva de genul acesta. Cred că ar limita flexibilitatea pe care noi tocmai ne bazăm din partea angajaţilor noştri”, a adăugat ea.

    „Peste 35% dintre candidaţii care ajung în procesul de recrutare cu noi ajung datorită acestui networking din mediul online, în special pe LinkedIn. De asemenea, aproximativ 35% spre 40% dintre candidaţi vin din zona de recomandări. Pe LinkedIn vorbim de mii de profiluri vizualizate, mii de mesaje trimise de către echipa de recrutare, astfel încât să ajungem spre finalul lunii la 50 de angajări din zona de LinkedIn.”

    Iuliana Polverea, Recruitment Manager, Atos Romania

    În ceea ce priveşte profilul angajaţilor top performeri, experienţa a arătat că top performeri se găsesc şi pe joburile sau pe poziţiile care din punct de vedere al expunerii la proiecte poate sunt mai junioare.

    „Diferenţa de fiecare dată o face atitudinea. Angajaţii noştri intră pe rol cu un set de competenţe, iar atitudinea pe care o au atunci când intră cu adevărat în proiectul respectiv este cea care face diferenţa. Egal că vorbim de un proiect complex sau de un proiect de bază şi de organizare, taskuri. Partea de atitudine orientată către soluţie este cea care face de fiecare dată diferenţa între un performer de nivel mediu şi un top performer. Sunt acei oameni absolut cheie de care echipele au nevoie ca lucrurile să se întâmple cu cadenţa potrivită, în termenele potrivite, cu aprobările şi cu indicatorii de performanţă potriviţi”, a mai spus Ligia Ardelean.

    Din totalul celor 3.000 de angajaţi ai Atos România,  un procent de 45% – 46% sunt femei, iar o comparaţie cu birourile Atos din alte ţări arată că România stă bine la acest capitol. O explicaţie ar fi reprezentată de faptul că universităţile au un echilibru de gen foarte bun, chiar şi la specializările tehnice, astfel că munca angajatorilor pe zona de diversitate este mai uşoară.

    De ce ar veni candidaţii să lucreze la Atos?

    „Există un cumul de motive. Primul este că suntem una dintre companiile care va creşte cel mai frumos în acest an în România. Planurile noastre de angajare sunt foarte ambiţioase, dar şi reale în acelaşi timp şi depunem toate eforturile pe zona de business astfel încât creşterea noastră să fie sănătoasă şi organică. Avem proiecte frumoase deschise în acest moment şi avem şi ochii pe alte proiecte pe care urmează să le atragem pe parcursul acestui an. Avem o super echipă de management, noi aşa zicem, o super echipă de recrutare şi avem un pachet de beneficii cu care ne mândrim pe piaţă”, a concluzionat Ligia Ardelean.

    VREI SĂ DEVII PARTENER MEET THE EMPLOYER?

    Meet the employer este o videoconferinţă dedicată celor mai noi tendinţe din domeniul resurselor umane, văzute prin prisma celor mai dinamici angajatori din economie. Evenimentul se adresează atât candidaţilor, cât şi angajatorilor care vor să arate ce planuri de recrutare au, ce conţine pachetul de beneficii oferit angajaţilor şi care este viitorul industriei pe care o reprezintă.

    Devino partener Business Magazin Meet the Employer şi spune-ţi povestea de angajator!

    Date de contact pentru parteneriat:

    Alexandru Matei                                                          Corina Tăbăraş

    Business Unit Publisher                                            Events Sales Manager

    0766.606.994                                                                0737.348.423

    alexandru.matei@zf.ro                                               corina.tabaras@m.ro

  • Povestea tânărului care a creat noua modalitate da a-ţi cumpăra o maşină la cel mai bun preţ din ţară şi cum poţi verifica unde este aceasta

    În 2022 achiziţia unei maşini nu ar trebui să se întâmple ca acum un deceniu, căutând oferte doar la dealerii din oraşul de reşedinţă. În plină eră a internetului şi a tehnologiei, un client în căutare de maşină nouă, ar trebui să fie capabil să scaneze toată ţara pentru cele mai bune oferte. Aceasta este ideea de la care a pornit şi Pincu Ionescu atunci când a pornit proiectul Autovantage – platformă prin intermediul căreia utilizatorii pot analiza oferte pentru maşini noi de la dealeri din întreaga ţară.

    “Platforma vine în ajutorul cumpărătorilor de maşini noi pe care îi ajutăm practic să prospecteze piaţa, să vadă unde vor găsi dealerul cu care se vor înţelege cel mai bine, care va avea oferta cea mai bună, fie că acest lucru constă într-un termen de livrare mai bun, un preţ mai bun sau alte avantaje comerciale. Practic, clientul ne angajează pe noi să negociem în numele lui, iar în acelaşi timp noi uşurăm foarte mult şi munca dealerilor auto cărora le aducem clienţii deja calificaţi direct în uşa reprezentanţei”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Pincu Ionescu, CEO şi fondator al AutoVantage.

    El a adăugat că ideea de a crea o platformă care să ajute utilizatorii să găsească cea mai bună ofertă pentru maşina nouă dorită a apărut în urma propriei experienţe avute în achiziţionarea unei maini. „Conceptul a pornit în februarie 2020, cam odată cu pandemia, concept la care am lucrat timp de câteva luni, iar lansarea oficială a fost în vara anului 2020, când am lansat un prototip împreună cu canalul nostru de YouTube, logica fiind în felul următor: oamenii când îşi cumpără o maşină nouă se vor documenta, vor căuta toate informaţiile disponibile pe internet şi mai ales pe YouTube pentru că acolo pot primi şi o perspectivă la cald despre maşină.

    Vor căuta toate clipurile, ne vor găsi inclusiv pe noi, iar noi venim şi cu o soluţie în acest sens pentru o achiziţie.” Mai departe, produsul a fost adoptat foarte repede de piaţă, având în primele trei săptămâni de la lansare deja 400 de clienţi. Platforma AutoVantage a ieşit din perioada de teste din februarie 2021, fiind complet funcţională, iar de atunci şi până în prezent start-up-ul a reuşit să atragă 1.000 de clienţi plătitori. Pentru fiecare cerere de ofertă solicitată, utilizatorii plătesc 49 lei, bani pe care şi-i recuperează practic dacă aleg una dintre ofertele primite prin intermediul AutoVantage, start-up-ul oferindu-le carburant în valoare de 150 lei la primirea noii maşini.

    Cum se desfăşoară însă mai exact tot procesul pe AutoVantage?

    “În primul rând va trebui să foloseşti configuratorul nostru pentru a specifica toate detaliile maşinii şi detaliile de achiziţie, fie că vorbim de persoană fizică sau juridică şi aşa mai departe, plus datele de contact, iar după aceea se plăteşte suma de 49 de lei şi cererea se trimite către dealerii noştri parteneri.” Dealerii au propria lor platformă în care au acces la aceste cereri, sunt notificaţi şi pe e-mail şi ulterior contactaţi, iar ei îşi încarcă ofertele pentru fiecare cerere în parte. „Le vei primi prin e-mail pe măsură ce dealerii răspund la acea cerere şi în funcţie de care sunt cele mai importante criterii pentru a defini cea mai bună ofertă – poate fi un termen de livrare mai bun sau o ofertă mai avantajoasă, ofertă de finanţare, anvelope de iarnă ş.a.m.d. După alegerea ofertei, noi o să stabilim întâlnirea cu dealerul şi de acolo noi suntem doar cu rol de consultant”, a explicat fondatorul şi CEO-ul AutoVantage.

    Pe lângă suma de 49 lei percepută utilizatorilor finali, start-up-ul monetizează şi prin intermediul parteneriatelor pe care le are încheiate cu dealerii. Mai exact, AutoVantage primeşte un comision fix de la dealer în funcţie de intervalul de preţ în care se situează valoarea maşinii vândute. De exemplu, pentru o maşină al cărei preţ de achiziţie se situează între 15.000 şi 30.000 euro, comisionul AutoVantage este de 100 euro.

    „Până acum, un top 3 al maşinilor vândute ar fi Hyundai, Toyota şi Mazda, cu menţiunea că încă nu colaborăm cu toate brandurile. Sperăm că în curând vom colabora şi cu Dacia şi cu siguranţă îi va face loc în acest top şi în brandul Dacia. Valoarea medie a unei maşini vândute în România în ultimul an a fost de 24.700 de euro la care noi obţinem un discount în medie între 2.500 şi 2.700 euro, dar asta este o medie multibrand”, a punctat Pincu Ionescu. În prezent, start-up-ul se pregăteşte pentru lansarea unei prime campanii de investiţii prin intermediul platformei de crowdfunding weronin.ro, ţinta fiind de a obţine o finanţare cuprinsă între 150.000 şi 300.000 de euro la o evaluare de 2 milioane de euro. Campania va dura 60 de zile, timp în care oamenii de rând pot accesa platforma şi investi. „Noi vom avea acest proiect de dezvoltare împărţit în trei etape. În primă fază vom investi foarte mult în platformă pentru a aduce o experienţă a utilizatorilor cât mai bună – vrem ca timpul de răspuns pentru dealeri şi pentru clienţi să fie mult mai rapid, să existe o interfaţă mult mai friendly, practic ca să ne optimizăm noi procesul intern. Etapa a doua, cumva concomitentă, ar fi să ne dezvoltăm noi echipa de vânzări ca să atragem cât mai mulţi dealeri parteneri, iar în etapa a treia vom investi foarte mult în comunicare şi marketing, scopul nostru fiind să ajungem în atenţia tuturor oamenilor care îşi vor cumpăra o maină nouă.” Start-up-ul AutoVantage i-a propus să dubleze anul acesta numărul dealerilor auto cu care colaborează la 400 şi să ajungă totodată la venituri lunare de 50.000 euro. Până în prezent AutoVantage a ajutat la vânzarea a circa 140 de maini.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor high-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Start-up Star

    Invitat: Tudor Darie, fondator şi CEO, Fagura – platformă prin care oferă împrumuturi, dar şi posibilitatea de a investi în aceste credite (P2P lending)

    Fintech-ul Fagura din Republica Moldova a câştigat grupa Scaleups a acceleratorului InnovX BCR, ediţia 2021-2022, i se uită la o nouă rundă de investiţii în acest an, care să-i permită să se extindă pe noi pieţe, inclusiv în România.

    „Noi ca echipă de fondatori – iniţial am investit o sumă de peste 200.000 de euro în dezvoltarea proiectului, soluţia tehnică, testarea, validarea proiectului. Ulterior cu rundele de investiţii de tip angel şi seed s-au mai adăugat încă aproximativ 360.000 de euro, deci în total până în acest moment avem investiţii în cadrul proiectului de peste 500.000 de euro. Mai avem lichidităţi disponibile pentru încă aproximativ un an de dezvoltare în faţă, suntem acoperiţi în acest moment şi ne pregătim ca până la finele anului să mai ridicăm o nouă rundă de investiţii care să ne permită să ne dezvoltăm la un alt nivel.”

    Sfatul expertului

     

    Invitaţi: Diana Dumitrescu, CEO al acceleratorului InnovX – BCR, Şi Elena Cosma, Product Strategy for Open Banking în cadrul start-up-ului Finqware.

    Sfaturi pentru femeile din industria start-up-urilor tech.

    Diana Dumitrescu: „Este o frică cumva pentru că noi suntem femei, dar suntem, şi mame şi atunci cumva avem şi sentimente pe care mama le are în special, şi e destul de greu să iei dintr-o zonă mai ales când ai copii acasă – să crezi în visul tău, până la urmă că vei putea, dacă depăşeşti acel moment şi începi altceva, să le oferi copiilor tăi acelaşi mediu – din toate punctele de vedere vorbesc. De aceea spun că trebuie să avem curaj, pentru că le dăm şi un exemplu copiilor noştri, că nimic nu este imposibil – totul se poate face cu muncă, cu motivaţie, cu disciplină, cu educaţie.“

    Elena Cosma: „Cred că cel mai bun sfat este să nu se gândească la ce să nu facă, ci întotdeauna să se gândească la ce vor să facă şi să încerce, să încerce foarte multe lucruri — până la urmă despre asta e vorba. Antreprenoriatul şi start-up-ul sunt despre a încerca. Dacă într-o corporaţie ai libertatea să încerci, dar cum să zic, într-o modalitate foarte soft şi cu o plasă de siguranţă permanent, în start-up nu îţi permiţi să te gândeşti dacă ai sau nu ai plasa de siguranţă, încerci lucruri. Deci despre asta e vorba, despre a încerca cât mai mult şi despre a lua decizii rapide.”

    Start-up Pitch

     

    1. Invitaţi: Marina Roşu, Bilyana Beşleagă, Emanuel Dincă, cofondatori Zitamine

    Ce fac? Au lansat serviciu de nutriţie personalizată creat cu ajutorul tehnologiei.

    Marina Roşu: „Investiţia iniţială a fost de 300.000 de euro, bani pe care nu i-am cheltuit cu totul. Mai avem bani pentru următoarele două-trei luni, şi suntem în perioada în care adunăm o primă rundă de finanţare externă. Aceşti primi bani au venit de la un investitor care ne şi cunoaşte personal — de la Bogdan Georgescu — dar următoarea rundă va fi, fie de la un alt business angel, fie de la un fond de investiţii. Suntem în discuţii şi cu mai multe asociaţii de business angels şi cu fonduri de investiţii şi am început o discuţie chiar şi cu un fond de investiţii din SUA, care a investit deja în a doua mare companie de nutriţie personalizată din America. Ne propunem să adunăm încă 300.000 euro.”

    Bilyana Beşleagă: „Preţul nu este standard, ci variază în funcţie de ce vitamine ai nevoie. Am lucrat foarte mult să putem să oferim un preţ corect. Noi lucrăm direct cu producători, şi asta înseamnă că tot adaosul pe care ei au nevoie să-l adauge pentru a-şi acoperi costurile este dat consumatorului, deci în funcţie de ce vitamine ai nevoie un abonament poate să înceapă de la 20 de lei şi să ajungă la 200 de lei.”

    Emanuel Dincă: „Primul pas pentru folosirea serviciului este ca utilizatorii să intre pe site şi să completeze chestionarul, cu peste 50 de întrebări. Acest chestionar trece prin trei etape — istoric medical, obiective, probleme pe care le ai, iar în urma acestui chestionar noi îi afişăm clientului o recomandare personalizată şi el are încă un pas de făcut pentru a comanda şi primi la uşă cutia noastră cu vitamine, sub forma unui pliculeţ pentru fiecare zi.”

    2. Invitat:  Pincu Ionescu, CEO şi fondator al AutoVantage

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin intermediul căreia utilizatorii pot analiza oferte pentru maşini noi de la dealeri din întreaga ţară. „Practic, clientul ne angajează pe noi să negociem în numele lui, iar în acelaşi timp noi uşurăm foarte mult şi munca dealerilor auto cărora le aducem clienţii deja calificaţi direct în uşa reprezentanţei.”

    acă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum se face trecerea de la cultul digitalizării la cultura transformării digitale?

    „Am trecut de la ceea ce era un trend, la o adevărată cultură a digitalizării, cu accente de cult pe alocuri pentru că, deşi nu generează neapărat exuberanţă, are adepţi, are promotori, are curente, are evoluţii şi rafinări. Iar partea frumoasă este că un sistem binar, de 0 şi 1, câteva linii de cod, pot revoluţiona un proces din perspectiva vitezei şi eficienţei”, descrie Ioana Birta, CFO al producătorului de materiale de construcţii TeraPlast, perspectiva sa asupra digitalizării, chiar în paginile acestui catalog. Este o idee cu care am rezonat din momentul în care am început să schiţăm proiectul anuarului „Top Digital Transformers”, în urmă cu câteva luni, împreună cu partenerii de la DocProcess.

    Digitalizarea este unul dintre cele mai influente megatrenduri ale prezentului: de câţiva ani, aceasta este una dintre principalele direcţii în care companiile spun că investesc, iar în pandemie, „transformarea digitală”, „digitalizarea forţată”, „revoluţia digitală” au fost nelipsite din discursurile majorităţii reprezentanţilor de companii.

    Prin intermediul „Top Digital Transformers”, ne-am propus să mergem dincolo de conceptul menţionat deseori în interviurile noastre şi, poate, în PowerPoint-urile pentru investitori şi să vedem ce personaje, investiţii, rezultate concrete sunt generate de acest buzzword. Am aflat şi în acest caz că, dincolo de resursele financiare şi de timp, transformarea digitală necesită oameni buni şi pasionaţi de ceea ce fac, ale căror poveşti merită să fie spuse. Fie că au o funcţie specifică domeniului (CIO, CTO etc.), fie că sunt oamenii din companii care şi-au asumat rolul de a conduce avangarda digitală (CEO, CFO etc.), fără a avea neapărat „în fişa postului” această responsabilitate, în răspunsurile lor veţi găsi nu doar o definiţie clară asupra termenului, ci şi exemple concrete ale beneficiilor aduse de aceasta. Pentru unii dintre ei, transformarea digitală înseamnă  economie de timp, mai mult spaţiu pentru creativitate, reducerea riscului de apariţie a erorilor, apropierea de consumatori, uneltele care îţi permit „să faci mai mult”. Iar proiectele care aduc aceste rezultate sunt din ce în ce mai diverse: de la proiecte de telemedicină şi soluţii de muncă în regim remote pentru zona corporate, până la fabrici inteligente din industria românească, unde sute de roboţi lucrează deja alături de angajaţii umani. Liderii digitali din România au stabilite direcţii concrete de investiţii şi au înţeles că, deşi avansul tehnologic este important în îmbunătăţirea sau construirea de noi procese şi soluţii de business, tehnologia este un mijloc, şi nu un scop.

    Transformarea digitală de succes are nevoie de oameni eficienţi, care nu trebuie neapărat să aibă experienţa de a scrie linii de cod, cât abilitatea de a-i implica pe toţi cei din organizaţie în schimbarea unei întregi culturi.

     

    Metodologie: Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Business MAGAZIN a trimis, între lunile octombrie 2021 şi februarie 2022, un formular cu întrebări destinat persoanelor recunoscute pentru proiectele de transformare digitală din cadrul companiilor pe care le reprezintă, din varii industrii. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Am primit 58 de răspunsuri, pe care le veţi putea citi în acest anuar. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs. de lideri digitali, atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect. 


    Ioana Matei este Editor Business MAGAZIN

     

  • Atacul cibernetic, o ameninţare globală în ascensiune. Care este apărarea?

    Într-o lume în care totul se desfăşoară pe sau cu ajutorul internetului, criminalitatea cibernetică s-a transformat într-o ameninţare uriaşă care se răsfrânge de la nivel de individ la organizaţii şi naţiuni, căpătând de la o zi la alta noi valenţe. La fel de multe nuanţe are însă şi „antidotul” – securitatea digitală, dezvoltată permanent, ca răspuns la atacurile din ce în ce mai intruzive din online.

    Despre felul în care se desfăşoară acest conflict şi soluţiile de care dispunem în vederea prevenirii sau combaterii ameninţărilor din mediul digital ne vorbeşte Magda Popescu, reprezentanta unuia dintre cei mai mari furnizori de tehnologie LA NIVEL global: Microsoft.

    „Trăim vremuri uimitoare. Dispunem de surse de informaţie nelimitate, asistăm la o creştere explozivă a dispozitivelor interconectate, iar extinderea rapidă a serviciilor inovatoare de cloud şi de inteligenţă artificială creează oportunităţi care schimbă realitatea, modul de a trăi şi a munci pentru companii, guverne şi consumatori, în fiecare zi. În centrul tuturor acestor transformări se află internetul şi serviciile bazate pe internet”, spune Magda Popescu, Outside Legal Counsel, Microsoft Digital Crimes Unit (DCU), Europe Middle East & Africa. Potrivit ei, internetul şi tehnologia, în general, reprezintă un ecosistem complex, dinamic şi în continuă evoluţie, în care încrederea joacă un rol esenţial. „Cu cât internetul şi tehnologia sunt mai de încredere şi utilizatorii au încredere că acestea pot fi folosite în siguranţă, cu atât potenţialul, creşterea şi valoarea lor sunt mai mari.”

    Există însă şi reversul medaliei, şi asta deoarece criminalitatea cibernetică şi ameninţările la adresa securităţii cibernetice atacă exact miezul acestei încrederi şi, prin urmare, limitează potenţialul internetului şi al noilor tehnologii. „Din cauza potenţialului actual, foarte variat, de ameninţări de securitate cibernetică, organizaţiile se confruntă cu riscul unor pierderi financiare semnificative, pierderea încrederii şi a nivelului de satisfacţie a clienţilor şi pierderi de reputaţie pe piaţă.

    Ameninţările la adresa securităţii cibernetice pot avea consecinţe de-a dreptul dramatice precum pericolul pentru sau pierderea de vieţi omeneşti ori afectarea serviciilor esenţiale”, descrie reprezentanta Microsoft riscurile aduse de acestea. În plus, fiecare consumator de tehnologie poate să îşi pună întrebări cu privire la securitatea şi confidenţialitatea datelor şi comunicaţiilor sale.

    „În acest peisaj în care, pe de o parte, avem de-a face cu şanse de a crea şi folosi tehnologii care să ne ofere oportunităţi la care nu ne gândeam în urmă cu câţiva ani chiar, iar, pe de altă parte, citim din ce în ce mai des despre atacuri cibernetice de diverse tipuri, adresabilitate şi impact, se poziţionează companiile care produc şi pun la dispoziţia utilizatorilor tehnologie.” Din rândul acestora face parte şi Microsoft, unul dintre cei mai mari furnizori de tehnologie, produse şi servicii bazate pe internet. „Ca atare, securitatea cibernetică se află în centrul activităţii noastre – Microsoft realizează şi prestează produse şi servicii având în vedere securitatea acestora din chiar faza de proiect şi apoi întreprinde paşi şi eforturi suplimentare pentru a menţine securitatea în cursul utilizării, pentru tehnologiile şi clienţii săi.”

    Întrucât securitatea este una dintre principalele priorităţi, „un atribut esenţial şi intrinsec al produselor şi serviciilor companiei”, Microsoft are peste 3.500 de profesionişti specializaţi în securitate cibernetică la nivel mondial, care activează în diverse echipe, cum ar fi: Cloud Security Research Team, Customer Security and Trust (CST), Cyber Defense Operations Center (CDOC), Detection şi Response Team (DART), Digital Security Unit (DSU) and Digital Crimes Unit (DCU), Microsoft Security Response Center (MSRC), Microsoft Threat Intelligence Center (MSTIC), Microsoft Defender Team şi nu numai.

    În parteneriat cu guvernele şi furnizorii de servicii de internet, DCU a identificat şi ajutat la remedierea a peste 500 de milioane de computere victime în ultimul deceniu, folosind simultan informaţiile dobândite pentru a-şi îmbunătăţi produsele şi serviciile în vederea protejării clienţilor de astfel de ameninţări. Compania analizează zilnic peste 24 de trilioane de semnale pentru a identifica ameninţările emergente şi pentru a-şi proteja clienţii. Mai mult, ca răspuns la creşterea ameninţărilor cibernetice la nivel global, Microsoft a decis să investească, în următorii cinci ani, 20 de miliarde de dolari pentru a accelera eforturile de integrare a securităţii cibernetice încă din faza de proiectare şi pentru a oferi soluţii avansate de securitate.

    Cum se ţese pânza de păianjen a infracţionalităţii cibernetice

    Vorbind despre cele mai frecvente tipuri de atacturi cibernetice întâlnite, Magda Popescu spune, citând raportul Microsoft Digital Defense – lansat de companie în octombrie 2021, în urma unei analize privind peisajul ameninţărilor, împreună cu datele şi semnalele de la echipele implicate în securitate cibernetică –, că Microsoft a identificat cinci domenii ca fiind critice şi demne de menţionat în cadrul acestuia: criminalitatea cibernetică; actorii statali; securitatea la nivel de lanţuri de aprovizionare, Internet of Things (IoT) şi tehnologie operaţională (OT); forţa de muncă hibridă, dar şi dezinformarea. „Raportul Microsoft Digital Defense publicat în octombrie 2021 arată că, în ultimul an, asistăm la expansiunea economiei bazate pe criminalitate cibernetică şi la creşterea rapidă a serviciilor de criminalitate cibernetică”, susţine reprezentanta companiei.

    Potrivit ei, criminalitatea cibernetică, fie că este sponsorizată sau permisă de actorii statali, este o ameninţare la adresa securităţii naţionale, infractorii cibernetici vizând şi atacând sectoarele infrastructurii critice, inclusiv cele de asistenţă medicală şi sănătate publică, tehnologia informaţiei (IT), serviciile financiare şi sectoarele energetice. „Atacurile ransomware au un succes din ce în ce mai mare, paralizând guverne şi organizaţii, iar profiturile din aceste atacuri sunt în creştere. Lanţul de aprovizionare pentru criminalitatea cibernetică, adesea creat şi operat de grupări de crimă organizată, continuă să se maturizeze, permiţând oricui să cumpere servicii necesare pentru a desfăşura activităţi rău intenţionate pentru câştiguri financiare sau alte scopuri nefaste. De asemenea, infractori cibernetici sofisticaţi lucrează pentru guverne care efectuează spionaj şi alte activităţi în noul câmp de luptă.”

    Pe vremuri, Magda Popescu aminteşte că infractorii cibernetici trebuiau să dezvolte ei înşişi tehnologia pentru atacuri, însă astăzi aceştia se bazează pe un lanţ de aprovizionare matur, în care specialiştii furnizează kituri şi servicii de criminalitate cibernetică pe care alţi atacatori le cumpără şi le încorporează în campaniile lor. „Odată cu creşterea cererii pentru aceste servicii, a apărut o economie de servicii specializate. Exemplele includ vânzarea de seturi compromise de credenţiale obţinute din phishing, phishing-as-a-service, generare personalizată de liste de clienţi ori victime potenţiale (de exemplu, victime în funcţie de ţară, industrie sau rol), pachete de software rău intenţionat (payloads) folosite pentru a instala varietăţi de malware pe un computer infectat, atacuri de tip DoS şi multe altele.”

    „Atacurile ransomware au un succes din ce în ce mai mare, paralizând guverne şi organizaţii, iar profiturile din aceste atacuri sunt în creştere.”

    Magda Popescu, Outside Legal Counsel, Microsoft Digital Crimes Unit (DCU), Europe Middle East & Africa

     

    Printre serviciile disponibile chiar şi pentru actorii amatori ai ameninţărilor se numără serviciile de escrow  pentru criptomonede (pentru a oferi asigurări că serviciile corespund ofertei) pe care le vedem de pildă în campaniile de ransomware ce funcţionează pe modele de business de afiliere. „Criminalii cibernetici netehnici fac un parteneriat cu un furnizor de ransomware, care, pentru 30% din venituri, livrează ransomware-ul în sine, servicii de recuperare şi servicii de plată. Atacatorul cumpără apoi de pe piaţă «payloads» şi răspândeşte ransomware-ul prin aceste «payloads» achiziţionate. Apoi stă liniştit şi aşteaptă veniturile.” Majoritatea acestor pieţe de criminalitate cibernetică au răspândire globală. „Un cumpărător din Brazilia poate obţine kituri de phishing de la un vânzător din Pakistan, domenii din Statele Unite ale Americii, clienţi potenţiali din Nigeria şi servicii proxy din România.” Ransomware-ul şi extorcarea sunt, astfel, „o afacere cu profit ridicat şi costuri reduse, care are un impact debilitant asupra organizaţiilor vizate, securităţii naţionale, securităţii economice şi sănătăţii şi siguranţei publice.”

    Un atac de tip ransomware implică un atacator care implementează programe malware ce criptează şi exfiltrează datele şi apoi păstrează acele date pentru o răscumpărare, solicitând adesea plata în criptomonede, explică Magda Popescu. „În loc să se limiteze la a cripta fişierele şi să solicite victimei o răscumpărare în schimbul cheii de decriptare, atacatorii exfiltrează şi date sensibile înainte de a implementa ransomware-ul. Această practică împiedică victimele să se retragă din negocieri şi creşte costurile reputaţionale asociate unei eventuale decizii de a nu plăti răscumpărarea, deoarece atacatorii probabil nu numai că vor lăsa datele victimei criptate, ci şi vor dezvălui informaţii sensibile.”

    Datele furnizate de echipa DART (Detection and Response Team) a companiei arată că, în intervalul iulie 2020 – iunie 2021, primele trei sectoare vizate cel mai des de ransomware au fost cel de consum, cel financiar şi cel de producţie. „În ciuda promisiunilor continue din partea actorilor ransomware de a nu ataca spitalele sau serviciile de asistenţă medicală în timpul pandemiei, serviciile de asistenţă medicală rămân între primele cinci sectoare vizate de ransomware.”

    În ce priveşte e-mailurile maliţioase, în 2020 s-a înregistrat o creştere a campaniilor de phishing ce a rămas constantă pe tot parcursul anului 2021. „La Microsoft, am observat o creştere a numărului total de e-mailuri de phishing, o tendinţă de scădere a e-mailurilor care conţin malware şi o creştere a phishingului vocal (sau vishing).” Magda Popescu spune că e-mailurile de phishing sunt concepute pentru a păcăli victima să dezvăluie informaţii sensibile, cum ar fi nume de utilizator şi parole. „Pentru a obţine acest rezultat, atacatorii creează e-mailuri folosind o varietate de teme, cum ar fi resetare parole sau alte notificări cu un caracter de urgenţă pentru a determina utilizatorul să acceseze linkul inserat în e-mail.”

    „Este important ca organizaţiile să planifice modul în care vor fi luate deciziile operaţionale în cazul unui atac cibernetic şi să exerseze atât răspunsul operaţional la criză, cât şi răspunsul tehnic la incidente.”

    Magda Popescu, Outside Legal Counsel, Microsoft Digital Crimes Unit (DCU), Europe Middle East & Africa

    În continuare, ea spune că paginile web de phishing utilizate în aceste atacuri pot folosi domenii rău intenţionate, cum ar fi cele achiziţionate şi operate de atacator, sau domenii compromise, în care atacatorul abuzează de o vulnerabilitate dintr-un site web legitim pentru a găzdui conţinut rău intenţionat. „Site-urile de phishing copiază frecvent pagini de autentificare cunoscute şi legitime, cum ar fi Office 365, pentru a păcăli utilizatorii să-şi introducă credenţialele. După ce utilizatorul introduce acreditările, acesta va fi adesea redirecţionat către site-ul legitim – cum ar fi pagina reală de conectare la Office 365 – pentru a nu face victima conştientă de ce s-a întâmplat. Între timp, credenţialele introduse sunt stocate sau trimise atacatorului pentru a fi folosite în atacuri sau vândute.”

    Atacatorii s-au adaptat de-a lungul timpului pentru a face ca e-mailurile lor să fie mai capabile să evite măsurile de detecţie şi protecţie, susţine Magda Popescu. „Aici intervine balanţa ce este necesară când trebuie să organizeze apărarea din punctul de vedere al securităţii cibernetice – responsabilii de securitate IT trebuie să protejeze compania, dar au şi datoria de a menţine fluxul de afaceri – iar atacatorii exploatează acest lucru.” În ultimul an, ea spune că a observat tehnici menite să facă e-mailurile să pară mai legitime atât pentru utilizatorii finali, cât şi să evite tehnologiile de protecţie. „În mod tradiţional, atacatorii au folosit conturi de e-mail compromise pentru a transmite alte e-mailuri de phishing. Deşi acest lucru încă se întâmplă des, multe companii au început să utilizeze Multi-Factor Authentication (MFA). Prin urmare, atacatorii îşi ajustează metodele şi ajung să compromită servicii întregi de e-mail.”

    Pe lângă faptul că au fost instruiţi să verifice anumite elemente ale e-mailului, cum ar fi expeditorul sau linkurile, utilizatorii au fost, de asemenea, instruiţi să nu interacţioneze cu e-mailurile pe care nu se aşteaptă să le primească, susţine reprezentanta Microsoft. „Acesta este încă un sfat extrem de valoros, dar atacatorii sunt conştienţi de acest lucru şi au schimbat strategia pentru a găsi modalităţi de a convinge destinatarii că de fapt aşteaptă e-mailul.” O modalitate prin care fac acest lucru este prin crearea de e-mailuri de răspuns false, cazuri în care atacatorul va prelua conţinutul unui e-mail anterior dintr-un cont compromis sau va crea un e-mail complet nou şi îl va include în corpul e-mailului într-un mod care pare că noul e-mail este un răspuns, atrage ea atenţia. „Utilizatorii care au joburi în care primesc şi trimit zeci de e-mailuri pe zi ar putea să nu-şi amintească fiecare e-mail pe care l-au trimis. Vederea unui răspuns fals îi poate convinge că este e-mailul aşteptat şi îi poate determina să deschidă link-uri sau ataşamente rău intenţionate. Activarea şi utilizarea funcţiilor de securitate pentru e-mail ce notifică utilizatorul atunci când un e-mail este trimis de la un expeditor cu care nu a interacţionat înainte poate ajuta la atenuarea impactului practic al acestei tehnici.”

     

    Pe drumul cel bun

    Magda Popescu susţine că, din fericire, situaţia nu este în niciun caz fără speranţă, existând două tendinţe pozitive pe care le-a observat. În primul rând, spune că tot mai multe guverne şi companii admit atunci când sunt victime. „Această transparenţă ajută în mai multe moduri: a devenit clar pentru autorităţi că şi criminalitatea cibernetică este o ameninţare la adresa securităţii, iar poveştile victimelor umanizează şi dezvăluie consecinţele acestor atacuri, atrăgând atenţia asupra problemei şi generând un angajament sporit din partea autorităţilor de aplicare a legii.” În al doilea rând, adaugă ea, odată ce guvernele din întreaga lume recunosc criminalitatea cibernetică drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, au făcut o prioritate din combaterea ei. „Se adoptă un nou cadru normativ privind raportarea, crearea de grupuri operative interguvernamentale, alocarea de resurse şi stabilirea de parteneriate cu sectorul privat.”

    Intrând în detalii despre diverse ameninţări, reprezentanta Microsoft a observat că, pentru a contracara ransomware-ul şi pentru a reduce profitabilitatea acestei infracţiuni, făcând mai dificilă intrarea pe piaţa ransomware şi furnizarea de instrumente eficiente de prevenire şi remediere victimelor este necesar un efort global de colaborare între sectorul privat, forţele de ordine şi guvern.

    „România trebuie să aibă curajul să facă acest pas ireversibil pentru implementarea transformărilor digitale. A venit momentul să capacităm cu adevărat mediul privat şi experienţa specialiştilor autohtoni. (…) Nu mai putem face doar paşi mărunţi şi timizi. Trebuie să recuperăm terenul în vederea alinierii la standardele europene.”

    Marcel Boloş, ministru al cercetării, inovării şi digitalizării

     

    „Microsoft contribuie la raportul Ransomware Task Force, un cadru cuprinzător conceput pentru a lua măsuri în combaterea ransomware-ului şi a publicat un plan de proiect cu linkuri către informaţii tehnice de natură să ajute organizaţiile să se pregătească şi să răspundă mai bine acestor atacuri.”

    În ceea ce priveşte phishingul, în ciuda sofisticării crescute a acestuia, vulnerabilitatea angajaţilor a scăzut cu 50% în cazul în care a fost pus în aplicare un program robust de instruire, urmat de simulări generice, follow-up şi simulări targetate, notează Magda Popescu, conform căreia alegerea furnizorilor, produselor şi serviciilor potrivite şi utilizarea instrumentelor puse la dispoziţie pot fi foarte importante. Un exemplu pe care îl oferă este Counterfit, un instrument open source lansat de Microsoft pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari de combatere a atacurilor la adresa modelelor de machine learning (ML), care le permite utilizatorilor să-şi atace propriul AI/ML. „Activarea soluţiilor de securitate poate fi, în sine, un pas foarte eficient – Microsoft Defender pentru Endpoint a blocat peste 9,6 miliarde de ameninţări malware ce vizau dispozitivele clienţilor – întreprinderi şi consumatorilor, între ianuarie şi decembrie 2021, în timp ce Defender pentru Office 365 a blocat peste 35,7 miliarde de e-mailuri de tip phishing şi alte e-mailuri rău intenţionate care vizează clienţii întreprinderi şi consumatori, în acelaşi interval. Sunt, de asemenea, derulate eforturi cu volum uriaş şi în ceea ce priveşte combaterea ameninţărilor cu privire la identitate – Microsoft Azure Active Directory a detectat şi blocat în 2021 peste 25,6 miliarde de încercări de a compromite conturi de utilizatori corporate prin atacuri de tip brute force.”

    În plus, adaugă ea, „zero trust” – o abordare de tip „asumare a încălcării” întâlnită în securitate, care tratează fiecare pas în reţea şi fiecare solicitare de acces la resurse ca pe un risc care trebuie evaluat şi verificat distinct, devine din ce în ce mai importantă. „Acest model începe cu o autentificare puternică cu privire la identitate. Multi Factor Authentication (MFA) – despre care ştim că previne 99% din sustragerile de credenţiale – şi alte metode inteligente de autentificare fac accesarea aplicaţiilor mai uşoară şi mai sigură decât parolele tradiţionale.”

    Pe măsură ce devine evident că tehnologia este un element esenţial al operaţiunilor de afaceri, securitatea cibernetică trebuie să fie un factor în luarea deciziilor de afaceri generale şi nu doar un element care este lăsat în seama departamentului IT, consideră Magda Popescu. „Expertiza tehnologică se află în departamentul IT, la fel cum expertiza în managementul riscului financiar rezidă în general în departamentul financiar, dar responsabilitatea finală şi responsabilitatea pentru gestionarea riscurilor se află la business.”

    În plus, în opinia ei securitatea cibernetică şi rezilienţa ar trebui avute în vedere împreună. „Transformarea digitală aduce o complexitate crescândă soluţiilor noastre de securitate, inclusiv o continuă colaborare cu terţe părţi şi aşteptarea ca sistemele să fie disponibile 24/7. Este esenţial să se implementeze soluţii eficiente de backup şi recuperare, dar este la fel de important ca organizaţiile să planifice modul în care vor fi luate deciziile operaţionale în cazul unui atac cibernetic şi să exerseze atât răspunsul operaţional la criză, cât şi răspunsul tehnic la incidente. Nu toate atacurile funcţionează. Este esenţial să ne îmbunătăţim în continuare mijloacele de apărare şi frecvenţa de folosire a acestora pentru a creşte rata de eşec şi costurile asociate pentru atacatori.”

    Metodă veche, mijloace noi

    Un alt risc la care sunt supuse masele, folosindu-se o metodă veche de când lumea, dar amplificată prin intermediul tehnologiei folosite în scopuri dăunătoare este dezinformarea, pe care Magda Popescu o defineşte drept utilizarea deliberată de informaţii false cu intenţia de a influenţa. „Eforturile de a fabrica falsuri în scopul manipulării maselor au o istorie lungă. Cu toate acestea, avem noi forme emergente de dezinformare, facilitate de progresele în tehnologie, care au transformat sfera şi eficienţa campaniilor de dezinformare.” Platformele şi serviciile utilizate pe scară largă pentru consumatori, cum ar fi reţele sociale, platforme, motoare de căutare şi servicii de mesagerie oferă acum actorilor statali şi nestatali canale puternice pentru distribuirea dezinformării, notează ea. „Dincolo de canalele de distribuire, aceste servicii oferă instrumente de experimentare, monitorizare, scalare şi optimizare a impactului campaniilor de dezinformare.”

    În al doilea rând, adaugă reprezentanta Microsoft, progresele în machine learning şi grafică au condus la răspândirea la scară largă a instrumentelor destinate fabricării de conţinut audiovizual de înaltă fidelitate, cum sunt synthetic media şi deepfake. „De zeci de ani, fotografii şi comentarii au fost manipulate sau scoase din context în eforturile de dezinformare, adesea cu efecte dramatice. Cu toate acestea, tehnologiile de generare a deep-fake-urilor oferă actorilor răuvoitori noi instrumente pentru a crea comportamente şi evenimente ce cresc puterea de convingere în campaniile de dezinformare.”

    În al treilea rând, ea menţionează inteligenţa artificială (AI) printre mijloacele care pot fi folosite de actori statali şi nestatali pentru a crea instrumente bazate pe psihologia umană. „Pot fi profilaţi indivizi şi grupuri şi se pot genera programe personalizate de dezinformare menite să influenţeze credinţele, opiniile şi acţiunile.”

    Ce se poate face? În primul rând, Magda Popescu atrage atenţia asupra faptului că trebuie să fim atenţi în mod critic la sofisticarea şi amploarea în creştere a dezinformării – şi să ne angajăm pe mai multe fronturi. „Trebuie investit profund în alfabetizarea media modernă, pentru a educa oamenii despre cum să înţeleagă şi să recunoască dezinformarea. Aceasta include oferirea de noi tipuri de instrumente care pot ajuta oamenii să analizeze critic sursa şi veridicitatea ştirilor şi informaţiilor. În al doilea rând, trebuie să sprijinim jurnalismul de înaltă calitate, inclusiv organizaţiile de ştiri de încredere. Este esenţial să existe reporteri angajaţi pe teren pentru a vedea, auzi şi raporta cu claritate evenimentele şi incidentele.”

     

    Igiena cibernetică, o necesitate

    Magda Popescu spune că înţelegerea elementelor de bază cu privire la securitatea cibernetică este la fel de importantă pentru activitatea noastră digitală, personală ori profesională precum este spălatul pe mâini pentru evitarea bolilor. „Şi la fel de eficientă.” Potrivit ei, 98% dintre atacuri sunt evitate dacă se aplică măsurile de bază – autentificarea multi-factor, update-uri, soluţii anti-malware şi antivirus, protejarea datelor şi politici zero trust, măsuri funcţionale atât pentru indivizi, cât şi pentru organizaţii. „Un alt exemplu, redat recent în Cyber Signals, un raport trimestrial publicat de Microsoft, arată că, din 83 de milioane de atacuri, derulate între 26 noiembrie şi 31 decembrie 2021, cu privire la conturi de utilizatori comerciali, doar 22% s-au înregistrat pentru Azure Active Directory cu autentificare puternică, iar restul de 78% au fost înregistrate pentru Azure Active Directory fără autentificare puternică.”

     

    Un parteneriat de tip win-win

    Pentru a duce România la nivelul optim de digitalizare, autorităţile consideră că una dintre cele mai bune soluţii este colaborarea mediului public cu cel privat. Marcel Boloş, ministru al cercetării, inovării şi digitalizării, consideră că digitalizarea României, cu toate aspectele pe care le implică, reprezintă o strategie pe termen lung, care presupune un efort conjugat la nivelul guvernului, mediului privat şi al autorităţilor publice. El vede în această digitalizare un demers care angajează România pe un drum ireversibil al modernizării, aşa că, în opinia sa, fiecare pas trebuie bine gândit, astfel încât să beneficieze de cea mai bună expertiză disponibilă pe plan internaţional. „Spre exemplu, complementar investiţiilor în infrastructură şi în capacităţi de stocare sau interoperabilizării funcţionale a bazelor e date, strategia Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării are în vedere şi dezvoltarea competenţelor digitale în rândul populaţiei şi al utilizatorilor din instituţiile statului. Acest aspect reprezintă o componentă-cheie pentru succesul strategiei de securitate cibernetică a României în perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.321 din 30 decembrie 2021.”

    De asemenea, adaugă el, o importanţă deosebită în strategia de securitate o reprezintă parteneriatul public-privat, identificat ca fiind unul din cele cinci obiective strategice care circumscriu activităţile de asigurare a securităţii cibernetice atât unui set de principii, cât şi obiectivelor naţionale de securitate şi angajamentelor asumate de România la nivel NATO şi UE. „Vorbim deci despre un parteneriat pragmatic între autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice, entităţi private, mediul academic şi de cercetare şi cetăţeni, în condiţiile în care atacurile cibernetice vizează un spectru larg de reţele şi sisteme informatice, aşa cum am văzut din păcate recent în Ucraina.”

    Marcel Boloş consideră că România trebuie să aibă curajul să facă acest pas ireversibil pentru implementarea transformărilor digitale. „A venit momentul să capacităm cu adevărat mediul privat şi experienţa specialiştilor autohtoni.”

    De altfel, odată cu înfiinţarea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2021 şi preluarea inclusiv a atribuţiilor de autoritate competentă la nivel naţional pentru securitatea reţelelor şi sistemelor informatice, el spune că este prevăzută în mod expres crearea cadrului naţional de cooperare între instituţii publice, private, de educaţie şi cercetare, pentru asigurarea unei viziuni şi abordări realiste, comune şi coerente privitor la securitatea cibernetică a României, operaţionalizarea colaborării traducându-se prin crearea şi operarea platformei naţionale care să permită schimbul de informaţii între constituenţi în domeniul incidentelor, vulnerabilităţilor şi crizelor de natură cibernetică. „La nivelul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării am început din prima săptămână a mandatului consultări probabil fără precedent cu reprezentanţii companiilor autohtone şi cu marile corporaţii internaţionale în egală măsură, pentru a înţelege soluţiile şi abordările existente şi, mai ales, pentru a avea un termen de comparaţie cu privire la soluţiile de succes adoptate de alte ţări europene. Nu mai putem face doar paşi mărunţi şi timizi. Trebuie să recuperăm terenul în vederea alinierii la standardele europene.”

  • Când businessul merge ca pe roate. Cum a ajuns un grup de români pasionaţi de tunning să dezvolte o afacere autohtonă cu vânzări anuale de zeci de milioane de euro

    Un grup de pasionaţi de tunning s-au gândit să împărtăşească şi altora hobby-ul lor pentru maşini printr-o afacere începută în anul 2004. Aceasta a evoluat în 18 ani de activitate într-un distribuitor la nivel naţional de jante, anvelope şi roţi complete cu vânzări anuale de 17 milioane de euro.

    Era o perioadă propice în acea vreme pentru investiţii în maşină şi astfel de modificări, iar jantele din aliaj erau un element clar de atractivitate. Fondatorii afacerii au realizat apoi că jantele răspundeau şi unor cerinţe comerciale, axându-se în special pe marca ALCAR, prin care acopereau mai multe categorii din piaţă. În 2006 au lansat site-ul janta.ro, pe care l-au dezvoltat în mod constant şi cu investiţii considerabile”, a povestit Raul Coman, manager operaţiuni, ALCAR, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    El s-a alăturat businessului în 2009, dar firma exista deja din 2004. Afacerea a fost începută de un grup de prieteni pasionaţi de tunning, printre care Alexandru Ciocâlteu, care este managing partener al firmei. În 2010 a intrat în acţionariatul businessului compania ALCAR, care are şi zone de producţie în Germania şi Elveţia.

    „Am ajuns să vindem peste 300.000 de anvelope pe an şi peste 50.000 de jante. Am fost orientaţi mereu către o creştere cât mai sănătoasă, bazată pe o realitate a pieţei, am făcut investiţii considerabile în logistică şi depozite şi am avut parte de o creştere bună de la an la an”, a descris Raul Coman businessul ALCAR (www.jante.ro), care se concentrează acum pe importul de jante şi anvelope şi pe distribuţia la nivel naţional a produselor printr-o reţea de parteneri, precum şi prin comercializarea acestora în online.

    Compania are în portofoliu trei mărci de jante din aliaj, cu care acoperă toate segmentele de piaţă (premium, mediu şi economic) şi, de asemenea, zece mărci de anvelope. „Avem o abordare omnichannel, suntem prezenţi atât în B2B cât şi B2C. Profilul clienţilor, când vine vorba de persoane fizice, este format din oameni care vor să facă economie, să aibă valoare cât mai bună pentru banii plătiţi. În ceea ce priveşte vânzarea către firme, dacă sunt consumatori finali, eficienţa şi reducerea costurilor sunt avantajele pe care le caută.”

    Anul trecut, au ajuns la o cifră de afaceri de peste 17 milioane de euro, din care online-ul reprezintă peste 10% din vânzări. „Am încercat întotdeauna să creştem afacerile sănătos, să nu rămânem în urmă pe niciunul dintre canale.” Pe platforma marketplace a eMAG au intrat în 2014, odată cu diversificarea categoriilor de către această platformă, iar anul trecut au ajuns prin intermediul acesteia la vânzări de peste 1,2 milioane de euro, ţintind depăşirea pragului de 2 milioane de euro în 2022. Valoarea investiţiilor făcute în afacere de-a lungul timpului depăşeşte un milion de euro.

    Echipa afacerii este formată în prezent din 50 de persoane, cu o medie de vârstă redusă, precizează Coman. În ceea ce priveşte preţurile practicate, acestea adresează toate tipurile de clienţi: „Preţurile pentru jante variază de la 200 la 300 de lei, în funcţie de marcă, diametru şi pot ajunge la 8.000 de lei pentru maşinile premium. În ceea ce priveşte preţurile pentru anvelope, acestea pornesc de la 200-300 de lei şi pot ajunge la valori ce sar de 1.000 de lei/bucată. Avem un portofoliu adaptat pieţei din România şi cerinţelor în continuă schimbare, din ce în ce mai ridicate.”

    Planurile pentru dezvoltarea businessului în continuare includ expansiunea internaţională.

    „Cochetăm cu ideea de livrări în afara României, vedem oportunităţi în marketplace-ul eMAG, am pus deja pe masă posibilitatea de a merge spre Ungaria prin această platformă şi cred că 2022 este anul în care vom face asta. Pe noi ne-a frânat cumva partea logistică fiindcă vindem produse neatractive din perspectiva livrărilor, cu eMAG cred că va fi foarte uşor să mergem în afară.”

    Iar când vine vorba de sfaturile pe care le-ar da tinerilor antreprenori care vor să înceapă un business în online, Raul Coman subliniază: „Cred că orice întreprinzător trebuie să fie conştient de realitatea în care trăim, să observe şi să participe pe toate canalele care i se deschid – produsele sau serviciile de orice natură trebuie să fie disponibile cât mai mult timp, pentru cât mai mulţi clienţi şi, evident, că participarea într-un marketplace este obligatorie. Sunt lucruri simple pe care le poate face oricine, trebuie să deschidem ochii şi să observăm lucrurile evidente, iar mie asta mi se pare evident necesar acum – prezenţa pe internet şi prezenţa în locurile cele mai accesibile consumatorilor.”

  • Cum a ajuns o tânără dintr-un mic oraş din România să studieze informatica în şase ţări şi să lucreze pentru Bloomberg în domeniul inteligenţei artificiale

    Viaţa poate fi amuzantă uneori… iar această perspectivă a determinat-o pe Oana Ţifrea-Marciuska să studieze, în facultate, tiparele glumelor făcute timp de luni de zile de prietenii săi. Era prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor de inteligenţă artificială (AI), pentru teza sa de licenţă, prima lucrare în domeniu.  De atunci, şi-a continuat pregătirea academică şi evoluţia profesională în şase ţări, iar umorul a însoţit-o în tot acest parcurs.

    „Îmi amintesc că odată, când eram încă la şcoală ne-am uitat la un interviu la televizor cu nişte români care studiau la licenţă la Oxford. M-am gândit atunci că nu voi putea merge niciodată acolo. Ani mai târziu, eu sunt persoana care este întrebată despre cariera ei. 🙂 Viaţa poate fi amuzantă uneori”, constată Oana Ţifrea-Marciuska, în interviul pentru Business MAGAZIN, la câţiva ani distanţă după ce a bifat şi studiile la Oxford, dar şi numeroase alte experienţe – academice şi profesionale –  la care nici nu visa atunci.

    Acum, din rolul de AI Scientist and Engineer al Bloomberg, face parte din echipa de ingineri din grupul de inteligenţă artificială al grupului media, care dezvoltă şi menţine Bloomberg Knowledge Graph (reţeaua semantică de concepte financiare, relaţii şi instanţe a Bloomberg). Knowledge Graph conectează diverse entităţi, cum ar fi oameni, companii, produse, mărci sau industrii, cu diverse proprietăţi, cum ar fi angajarea, lanţul de aprovizionare sau locaţia geografică. Echipa lor îmbunătăţeşte produsele Bloomberg, cum ar fi ştirile automate sau procesarea limbajului automat(NLP).

    Din rolul de cercetător ştiinţific, citeşte articole legate de noile proiecte în care şi-au propus să inoveze, mentorează stagiari sau colaborează cu oameni din mediul academic, revizuieşte articole ştiinţifice ale colegilor, participă la conferinţe ca prezentator, organizator sau învăţăcel. În calitate de inginer, proiectează, implementează şi testează software, revizuieşte codul colegilor săi, participă la diferite întâlniri pe teme de agilitate şi repară posibile erori în cod.

    „În cazul meu, lucrurile au evoluat în mod natural. Am participat la diferite competiţii în timpul liceului care au implicat matematică, programare, scriere creativă şi limbaj. În timp ce lucram la teza de licenţă în informatică, am putut să-mi combin cele două pasiuni – limbajul şi programarea – şi am lucrat la «Recunoaşterea automată a umorului în texte»”, îşi aminteşte Oana Ţifrea-Marciuska prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor AI (Artificial Intelligence â inteligenţă artificială – n.red.).

    „Vreme de luni de zile, am analizat fiecare glumă pe care o spuneau prietenii mei pentru a înţelege ce caracteristici o făceau amuzantă. Am continuat în domeniul AI pentru că sunt foarte curioasă în ceea ce priveşte diferitele aplicaţii legate de AI, de la utilizarea tehnologiei în educaţie şi asistenţă medicală până la implicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi, cum ar fi ajutarea oamenilor să găsească informaţii relevante în diverse contexte.”

    Încă din liceu devenise  complet captivată de programare pentru că i se părea foarte distractivă – „Visam la computere care să îmi scrie temele pe subiectele care nu erau de interes pentru mine. Nu îmi plăcea să memorez lucruri şi voiam să înţeleg. Matematica şi programarea erau foarte interesante fiindcă odată ce le înţelegeai, puteai să-ţi reaplici cunoştinţele. De fapt, am început două licenţe în acelaşi timp: una în informatică şi alta în drept (la propunerea părinţilor mei). După o lună de studiu, am ştiut că vreau să studiez doar informatica”.

    De la curiozitatea ei pentru inteligenţa artificială şi până la Bloomberg, a trecut însă prin numeroase etape legate de pregătirea sa, dar şi prin diferite geografii. Originară din Topliţa, judeţul Harghita, Oana şi-a continuat studiile la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Primul pas în afara ţării a fost prin intermediul programului Erasmus, despre care auzise în perioada în care studia pentru licenţă. „Din moment ce nu am fost niciodată în afara României, a fost atrăgător pentru mine să câştig o bursă care să-mi permită să studiez şi să experimentez viaţa peste hotare. Aşa am ajuns să studiez câteva luni la Lille în Franţa. După această experienţă, am decis să aplic pentru o altă bursă pentru a studia la master. Apoi au urmat alte lucruri. Nu am planificat niciodată că voi avea o carieră internaţională, dar lucrurile s-au întâmplat pur şi simplu.” Mai târziu, a finalizat un program masteral european în logică computaţională în Austria şi Italia. A făcut un stagiu de practică chiar şi în Australia, apoi a petrecut doi ani ca dezvoltator de software în Italia, şi-a obţinut doctoratul în AI în Marea Britanie. A lucrat într-un stagiu de internship în Marea Britanie la Microsoft Research, a făcut un an de studii postuniversitare şi abia apoi a primit un job la Bloomberg. Spune că a aplicat pentru că, în timp ce îşi făcea doctoratul la Oxford, a  asistat la o discuţie susţinută de un inginer de cercetare de acolo, iar proiectele lor păreau interesante şi legate de interesele sale de cercetare: procesarea limbajului natural şi knowledge graph. A aplicat la Bloomberg odată ce a decis să se îndrepte înspre această industrie, iar câteva interviuri mai târziu, s-a alăturat companiei.

    „Cred că România are un sistem de învăţământ foarte bun, mai ales când vine vorba despre informatică. Cred că un lucru pe care îl luăm de bun aici este educaţia gratuită. Până la terminarea universităţii, mulţi dintre colegii mei profesionişti sunt extrem de îndatoraţi din cauza taxelor de şcolarizare. În schimb, ceea ce era destul de stresant pentru mine în timpul liceului, de exemplu, era faptul că trebuia să memorezi informaţii ca şi cum ar fi fost poezii. I-am apreciat foarte mult pe profesorii care au încurajat dezbaterile şi ne-au învăţat să gândim singuri.”

    „Sunt fericită că am avut curajul să ies în afara zonei mele de confort. Am studiat şi am lucrat în şase ţări diferite, fiecare dintre acestea având moduri distincte de abordare a cercetării şi educaţiei şi m-au făcut persoana care sunt astăzi. Sunt fericită că am aplicat pentru burse de studiu, deşi, în adâncul inimii, mă simţeam ca un impostor. Dar, multe dintre premiile pe care le-am câştigat, cum ar fi Bursa Anita Borg de la Google, m-au ajutat să am libertate financiară ca student, pe lângă deschiderea unor noi oportunităţi, cum ar fi obţinerea unui loc finanţat la Universitatea Oxford”, îşi descrie Oana reuşitele academice. (Bursa Anita Borg urmăreşte să încurajeze şi să promoveze femeile pentru a excela în domeniul informaticii, a juca un rol activ şi a deveni lideri în creaţia tehnologică n.red.)

    În afară de faptul că şi-a terminat cu succes toate studiile, se declară fericită că a lucrat la multe proiecte pe care le descrie drept uimitoare: „De exemplu, când lucram în Italia la dezvoltarea de jocuri semiautomatizate pentru copiii care aveau probleme cu înţelegerea textelor citite, am folosit diverse tehnici AI pentru a genera automat jocuri din poveştile pe care copiii le-au citit. Testele efectuate atât în Marea Britanie, cât şi în Italia au arătat că sistemul nostru a îmbunătăţit înţelegerea copiilor atunci când citesc poveşti”.

    Menţionează şi munca de voluntariat în diverse activităţi axate pe diversitate şi incluziune, despre care spune că i-a adus, de asemenea, un grad uimitor de satisfacţie – „Ştiind că pot contribui la a face lumea din jurul meu un pic mai incluzivă şi mai blândă.”

    Una dintre aceste activităţi a început când studia la Oxford şi s-a implicat în crearea Oxford Women in Computer Science. „La momentul în care m-am alăturat Oxford, nu cunoşteam multe femei la catedră şi îmi doream să am un alt proiect în afară de doctorat, aşa că m-am implicat în înfiinţarea OxWoCS.” Prin această organizaţie, au început să faciliteze discuţii cu vorbitori externi şi interni din mediul academic şi din industrie şi chiar au avut ca vorbitori doi dintre câştigătorii Premiului Turing (cunoscut ca premiul Nobel în Informatică).” A pus umărul la organizarea de evenimente, de pachete de sponsorizare pentru companii şi au oferit burse studenţilor pentru a participa la conferinţă. Au făcut echipă şi cu o organizaţie soră a Universităţii Cambridge, Women@CL şi au organizat o conferinţă comună cu ei, care încă are loc acum în fiecare  an. „Am fost foarte fericită să mă implic, deorece voluntariatul mi-a oferit multe satisfacţii personale şi profesionale. Continuu să fiu implicată în iniţiative de diversitate şi incluziune, deoarece simt că pot contribui la a face locurile în care lucrez mai incluzive.”

     

    De ce pare mai greu pentru femei să reuşească în tech?

    Când vine vorba despre echilibrul de gen în domeniul pe care îl reprezintă, ea observă că trebuie să analizăm două probleme principale: 1. De ce mai puţine femei se alătură sectorului tehnologic şi 2. De ce cele care se alătură sectorului tehnologic tind să părăsească acest sector într-un ritm mai rapid decât bărbaţii?. „De ce se întâmplă asta? În multe ţări, inclusiv în România, fetele se pot simţi descurajate în informatică din cauza prejudecăţilor de lungă durată din societatea noastră. S-ar putea să fiţi familiarizaţi cu experimentul în care băieţii şi fetiţele au schimbat hainele şi voluntari au fost rugaţi să se joace cu ei cu diverse jucării. Voluntarii dădeau păpuşi şi jucării pufoase băieţilor îmbrăcaţi în fete şi roboţi şi obiecte dure fetelor îmbrăcate în băieţi. Cred că ar trebui să ne creştem copiii cu o mentalitate de dezvoltare şi să-i expunem la diverse jucării pentru a le ajuta să-şi dezvolte abilităţile.” Îşi aminteşte de altfel că şi ea a fost descurajată de mulţi dintre cei din jur în momentul în care şi-a exprimat dorinţa să studieze informatica. „Cred că principalul motiv pentru toate acele comentarii negative a fost că, la acea vreme, informaticienii pe care îi ştiam din filme trăiau în general în subsoluri şi se ocupau, în general, de hackuirea computerelor altor persoane. Aşadar nu erau descrişi într-o manieră foarte bună şi, desigur, niciunul dintre ei nu era femeie. Cred că lucrurile au început să se schimbe destul de mult acum faţă de perioada în care eram în liceu.” Oana Ţifrea-Marciuska menţionează de asemenea studii din care reiese că bărbaţii au tendinţa de a se autodescrie pe platforma de resurse umane LinkedIn ca şi cum ar avea mai multe abilităţi decât femeile: „Acest lucru se corelează cu cercetările existente privind nivelurile mai scăzute de încredere ale femeilor cu privire la propriile abilităţi tehnice, chiar dacă femeile din AI au niveluri de educaţie formală mai ridicate decât bărbaţii”.

    De asemenea, spune că de când a devenit mamă, a observat şi înţelege mai bine nevoia de aranjamente de lucru mai flexibile pentru femei, de scheme de îngrijire a copiilor bune şi mai accesibile, precum şi de sprijinul semenilor lor: „Fără acestea, femeile nu vor avea acces egal la formare, recalificare şi căi de tranziţie a locurilor de muncă – în special în domenii în expansiune, de frontieră, cum ar fi data science şi AI”.

     

    „Zilnic ne putem schimba viaţa în bine, dacă ne dorim asta”

    Ţinând cont de comunitatea relativ mică în care a crescut (un municipiu de circa 15.000 de locuitori recunoscut mai degrabă ca pol al frigului decât pentru resursa umană talentată), am întrebat-o pe Oana şi care crede că sunt şansele cuiva dintr-o comunitate similară să reuşească – în special într-un domeniu atât de specific precum cel în care şi-a construit ea cariera.

    „Cred că România are un sistem de învăţământ foarte bun, mai ales la informatică. Cred că un lucru pe care îl luăm de bun aici este educaţia gratuită. Până la terminarea universităţii, mulţi dintre colegii mei profesionişti sunt extrem de îndatoraţi din cauza taxelor de şcolarizare. În schimb, ceea ce era destul de stresant pentru mine în timpul liceului, de exemplu, era faptul că trebuia să memorezi informaţii ca şi cum ar fi fost poezii. I-am apreciat foarte mult pe profesorii care au încurajat dezbaterile şi ne-au învăţat să gândim singuri.”

    Nu au ocolit-o nici pe ea provocările – fie că e vorba despre respingeri de la oportunităţi la care am aplicat, sentimentul de singurătate când se afla departe de cei dragi, confruntarea cu diverse probleme de sănătate (de ale sale sau ale celor dragi), doliu etc.” A căutat totuşi mereu oportunităţile şi a muncit foarte mult în direcţia acestora, iar „de multe ori lucrurile păreau să se fi aliniat într-un mod bun: „Pentru a depăşi provocările, trebuie să ai o mentalitate de creştere pentru a conştientiza că întotdeauna, zi de zi,  ne putem schimba viaţa în bine dacă dorim. Nu pot vorbi pentru fiecare loc din lume, dar am prieteni din diferite colţuri ale lumii care provin din comunităţi mici şi care au realizat lucruri uimitoare. Cred că oamenii se ajută unii pe alţii, iar acesta a fost şi cazul meu – alături de munca asiduă din partea mea, desigur”.

    „Pentru a depăşi provocările, trebuie să ai o mentalitate de creştere pentru a conştientiza că întotdeauna, zi de zi,  ne putem schimba viaţa în bine dacă dorim. Nu pot vorbi pentru fiecare loc din lume, dar am prieteni din diferite colţuri ale lumii care provin din comunităţi mici şi care au realizat lucruri uimitoare. Cred că oamenii se ajută unii pe alţii, iar acesta a fost şi cazul meu – în afară de munca grea din partea mea, desigur.”

    Sfatul ei pentru o tânără care îşi doreşte o carieră similară cu a ei? „Avem nevoie de mai mulţi dintre voi în acest domeniu! Te-aş sfătui să studiezi, să exersezi şi să fii deschisă cu privire la noile oportunităţi. Când mi-am început studiile, AI nu era un domeniu atât de dezvoltat, aşa că mi-ar fi fost imposibil să-mi planific cariera aşa. Cred că femeile tinere ar trebui să-şi definească valorile, să se cunoască pe sine – ce le place şi ceea ce nu le place – şi să aplice, să aplice, să aplice. Încrederea creşte atunci când faci din ce în ce mai multă practică.”

     

    „Călătoria fiecăruia este diferită”

    Care sunt factorii de care au nevoie femeile care aspiră la un rol precum al său? „Călătoria fiecăruia este diferită. În echipa noastră, avem oameni cu experienţă în fizică sau matematică. Acestea fiind spuse, cred că este important să ştim să programăm pentru că orice idee pe care o avem, trebuie să o putem implementa. Astfel, o educaţie formală precum o diplomă de licenţă şi/sau master în informatică pot ajuta la stabilirea fundaţiei necesare, dar practica  duce la perfecţiune (la fel ca în sport).” Chiar dacă există cursuri online gratuite disponibile pe site-uri precum Coursera care vă pot ajuta să vă familiarizaţi cu informatica şi AI, Oana Ţifrea-Marciuska crede că o educaţie formală poate ajuta ca un CV să iasă mai mult în evidenţă. Adaugă că un alt lucru important în evoluţia carierei sale a fost că a încercat să facă stagii şi să lucreze atât în mediul academic, cât şi în industrie pentru a descoperi ceea ce îşi dorea – şi a rămas constant curioasă. Obstacole? „Cel mai mare obstacol pentru mine este să găsesc o modalitate de a continua atunci când lucrurile erau cu adevărat grele. Dar, sunt foarte recunoscătoare că sunt înconjurată de oameni minunaţi şi că am toată dragostea şi sprijinul familiei mele, în special al soţului meu. De exemplu, în timpul studiilor de doctorat, am avut o varietate de probleme de sănătate. M-am întrebat adesea dacă ar trebui să continui să fac presiuni asupra mea. În cazul meu, să am sprijinul familiei şi prietenilor mei a însemnat enorm pentru mine. În acelaşi timp, am întâlnit frecvent oameni care îmi spuneau ce trebuie să aud, când aveam nevoie să aud cel mai mult. Şi asta mi-a schimbat direcţia vieţii, pentru care sunt extrem de recunoscătoare”, răspunde ea.

    Am întrebat-o şi care este părerea ei despre mult trâmbiţata discuţie între viaţa de familie şi carieră, în special când vine vorba despre femei: „În cazul meu, cred că «suficient de bun» este suficient, atât la serviciu, cât şi acasă. După cum am spus, sunt foarte recunoscătoare că soţul meu mă susţine foarte mult şi împărţim​ multe dintre responsabilităţile legate de creşterea fiicei noastre. Suntem norocoşi să lucrăm amândoi în industria AI, ne înţelegem şi ne sprijinim reciproc. Amândoi avem valori clare definite şi încercăm să prioritizăm cele 24 de ore dintr-o zi în funcţie de acestea”.

    În viitor, îşi doreşte ca, în cele din urmă, să intre în management şi, de asemenea, să fie mentor pentru următoarea generaţie de ingineri în AI. Nu exclude în totalitate întoarcerea în România, daca o şansă s-ar ivi: „Dacă s-ar ivi o oportunitate bună pentru familia mea apropiată, m-aş întoarce cu plăcere. Momentan însă, suntem fericiţi aici şi luăm fiecare zi aşa cum vine.” Deocamdată, duce dorul familiei – de aici, părinţi, surori, nepoţi, bunica, cumnaţii etc. şi prietenilor. A ţinut de asemenea legătura cu universitatea şi liceul de acasă şi „Văd cu siguranţă îmbunătăţiri pe care sunt fericită să le descopăr”.