BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Povestea românului care a creat peste 3.000 de site-uri şi câte milioane de euro face din asta

    De la un prim magazin online, pe care l-a creat împreună cu Aurelian Motica, partenerul său de afaceri, Cosmin Dărăban a dezvoltat până în prezent, prin platforma de e-commerce Gomag, aproape 3.000 de site-uri de comerţ pentru afacerile locale. Ce investiţii are în plan pentru perioada următoare?

    Am fost pasionat dintotdeauna de calculatoare. Deşi în vremea în care am terminat eu facultatea românii de-abia începeau să vadă potenţialul internetului pentru vânzări, am pariat pe online”, povesteşte Cosmin Dărăban, CEO şi cofondator, Gomag. A deschis prima firmă la 20-21 de ani – un business prin care construia site-uri pentru diferite companii. De la site-ul unei farmacii, ideea unei noi afaceri a început să prindă contur şi mai clar.

    Următorul pas a fost lansarea firmei SilkWeb, împreună cu partenerul său de afaceri, Aurelian Motica. „Ne-am investit propriile economii, fără credite şi fără investiţii din altă parte.” De-abia în 2006 au creat primul magazin online, de la zero. Acela a fost punctul de pornire pentru platforma Gomag. În primii ani de business, tot profitul realizat a fost reinvestit, integral, în dezvoltarea firmei. Apoi, anual, antreprenorii au direcţionat cea mai mare parte a acestuia pentru dezvoltări şi bugete de marketing. „Ceea ce pot să spun precis este că în 2021 am investit peste 250.000 de euro în creşterea Gomag şi realizarea unor proiecte unice.”

    Compania, „una dintre cele mai populare platforme e-commerce din România pentru construirea unui site de comerţ, pe care vând peste 2.850 de magazine online (Supermercato, Afisport, SportPartner, E-acumulatori, Photosetup etc.)”, are mai multe segmente de public către care încearcă să comunice în mod personalizat. „Oferim o soluţie simplă şi rapidă pentru viitorii antreprenori, cei care au o idee şi vor să îşi deschidă un business pentru prima dată. De asemenea, avem funcţionalităţile necesare pentru antreprenorii cu experienţă, atât cei care au deja un magazin online, cât şi cei care vor să îşi mute afacerile locale pe internet.”

    Astfel, businessul oferă peste 155 de aplicaţii, CRM nativ şi singurii roboţi creaţi într-o platformă românească. Pe langă „sutele de funcţionalităţi pregătite în platformă”, antreprenorul a decis să lanseze şi Academia de e-commerce, despre care spune că este singurul hub de educare dedicat pentru oamenii de afaceri din România care fac comerţ electronic. „În acelaşi scop, avem şi una dintre cele mai mari comunităţi specializate din România, în grupul Facebook e-commerce cu Gomag.”

    Carte de vizită

    Cosmin Dărăban, CEO şi cofondator, Gomag

    1. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie din cadrul Universitatăţii de Vest Vasile Goldiş, promoţia 2006;

    2. A lansat SilkWeb în 2005, alături de partenerul său de afaceri, Aurelian Motica, iar în mai puţin de 2 ani a început să se concentreze pe realizarea de magazine online. Platforma Gomag, cu acest nume şi în forma SaaS, a fost lansată în 2016;

    3. Alte proiecte în care este implicat sunt Academia de e-commerce Gomag (hub de educare pentru antreprenori), podcastul Doza de e-commerce, board game-ul GoFunnel. Este şi autorul cărţii ECOMMERCE no Bull$#!T. Tot ce ai nevoie pentru a vinde online;

    4. Hobby-uri: îi place să citească, dar şi să înveţe zilnic, din cursuri şi programe online. Sportul este un alt hobby ce a devenit necesitate datorită mediului de lucru.

    În 2018 compania a lansat şi GoBots, primii roboţi nativi într-o platformă românească. „Sunt automatizări care îi ajută pe clienţii noştri să optimizeze o parte din munca repetitivă în magazin, fie pe gestiunea produselor, pe comenzi, pe comunicarea prin e-mail sau SMS.” La doi ani distanţă, în 2020, pe platforma Gomag s-au lansat peste 1.000 de magazine online, iar numărul acestora a continuat să crească în mod constant. „De aceea am acordat resurse şi atenţie creşterii echipei, atât prin dezvoltarea echipei interne, la birou, cât şi remote, în toată ţara. Anul acesta am deschis şi primul birou în Bucureşti.

    Preţul abonamentelor Gomag porneşte de la aproximativ 1 euro pe zi „şi poate creşte până la o propunere personalizată pentru abonamentele Enterprise”, iar cel mai popular abonament este de 97 de euro/lună. Portofoliul companiei a ajuns în prezent la peste 2.850 de afaceri online, din toate domeniile, printre care se numără sculeaz.ro, Sportselect, Asfalt uscat, Micostore, SportPartner, Magazin Tradiţional, MindBlower, Afisport, Casaidea şi mulţi alţii.

     

    Din ce în ce mai pasionaţi de shoppingul online

    Dacă prin 2000-2006 oamenii erau încă reticenţi în ceea ce priveşte comerţul online, în ultimii ani antreprenorul spune că am ajuns în punctul în care nimeni nu mai poate contesta viabilitatea vânzărilor pe internet. „Am început cu site-uri şi designuri elementare, inspirate de peste graniţe şi împinse înainte de primii retaileri prezenţi pe online-ul românesc. Treptat, dar la o viteză uimitoare, am ajuns să avem o piaţă ce valorează peste 6 miliarde de euro şi care include un adevărat ecosistem”, descrie el evoluţia industriei digitale. În acest timp spune că au apărut în România sute de mii de afaceri cu servicii dedicate comerţului electronic, şi asta abia în ultimii ani. „Ceea ce am mai observat e că oamenii de afaceri sunt mai dispuşi astăzi să respecte bunele practici pentru cum ar trebui să arate un site, fără să le respingă din pricina dorinţelor personale. Vedem o atenţie specială acordată clienţilor, precum şi o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă business.” Despre competiţie, antreprenorul spune că în România există câţiva furnizori de servicii similare cu cele oferite de Gomag. „Nu mai vorbim de piaţa internaţională, unde numărul lor este în creştere.” Preferă să se axeze însă nu pe competitori, direcţi sau indirecţi, ci pe clienţi. „Muncim constant pentru a oferi integrări şi dezvoltări în premieră, pe care nu le mai găsesc în altă parte sau nu în contextul pe care îl oferim noi. Obiectivele şi viziunea noastră sunt legate de clienţi, pe dezvoltarea afacerilor lor şi pe simplificarea efortului pe care trebuie să îl depună. Vrem să creştem împreună. În acest fel, competitorii nu mai contează. Ne motivează doar să oferim tot ce avem mai bun clienţilor noştri.”

     

    O alegere care implică sacrificii

    Cu aproape 20 de ani de activitate în antreprenoriat, Dărăban spune că de-a lungul drumului, provocările şi oboseala sunt inevitabile. „De exemplu, la început au fost momente în care abia îmi permiteam să asigur salariul colegilor mei. Au fost luni în care, împreună cu Aurelian, am decis să renunţăm la salariul nostru. Apoi, multe probleme s-au ivit pentru că mi-am pus încrederea în oamenii nepotriviţi, care m-au lăsat baltă exact când aveam mai multă nevoie de ei. Dar au fost lecţii care m-au învăţat cum să aleg şi să mă înconjor cu oameni care lucrează pentru aceeaşi misiune ca mine.” Alte provocări, la început, dar şi acum, spune că sunt legate de aşteptările clienţilor în raport cu ceea ce li se oferă. „Am învăţat pe parcurs să comunicăm mai clar şi păstrăm transparenţa pe locul întâi.” De-a lungul timpului spune că nu a avut un alt lider ca model. „Fiecare dintre noi este un amalgam de principii, credinţe şi idei inspirate de la oamenii din jurul nostru. Am observat că atunci când suntem mai deschişi la influenţele din jur, inspiraţia şi energia cresc. Am interacţionat cu mii şi mii de antreprenori de-a lungul anilor. Am citit despre parcursul multor oameni de afaceri celebri şi m-am inspirat din prezentările lor. Însă nu am modelat persoana care sunt astăzi de la cineva anume, cu atât mai puţin un antreprenor.”

    El le transmite altor tineri interesaţi să devină la rândul lor antreprenori că nu ai nevoie de prea multe cunoştinţe sau studii pentru a deschide o afacere, un magazin online. „Cu cât acţionezi mai repede, cu atât ai potenţial să atingi succesul mai rapid. Iar asta înseamnă că îţi vei îmbunătăţi businessul în timp, pe măsură ce creşti. Tot acest proces depinde de tine şi de cunoştinţele pe care le acumulezi, pentru a le aplica şi transforma în experienţă.”

     

    Jumătate de milion de euro, pusă la bătaie în 2022

    Pe viitor, antreprenorii au în plan să dezvolte platforma Gomag în direcţii noi, să creeze module unice, noi integrări şi optimizări, planurile incluzând, de asemenea, şi organizarea de evenimente online şi offline pentru comunitatea companiei. Concret, până la sfârşitul anului, estimează că vor face investiţii de peste 500.000 de euro în această direcţie. „Avem în vizor şi pieţe internaţionale pentru care se dezvoltă integări dedicate, pe lângă cele generale existente în platformă. În plus, avem în plan să facem un număr de achiziţii strategice în piaţă care ne vor permite să creştem numărul de clienţi şi să le punem la dispoziţie noi servicii care să îi ajute în business.”

    Despre un posibil scenariu în care, cândva, se va trece la shopping exclusiv online, Dărăban crede că vom ajunge într-un punct în care achiziţia propriu-zis se va face doar în acest fel. „Însă nu cred că vom avea prea curând doar procese de căutare, achiziţie şi livrare online. Ideea e următoarea: suntem oameni, indiferent ce vindem, şi clienţii noştri sunt oameni, indiferent ce caută să cumpere. Prin urmare, avem nevoie să interacţionăm social. Ori cumpărăturile pot fi percepute şi ca o metodă de relaxare. Prin urmare, cred că vom avea de-a face cu un hibrid.” Astfel, în viziunea lui oamenii vor căuta şi vor face tranzacţia online, însă vor merge într-o locaţie fizică pentru a încerca produsul sau pentru a-l ridica. „Nu toţi, desigur, dar cred că întotdeauna vor exista clienţi care au nevoie de interacţiune umană pentru a fi 100% convinşi că au luat decizia potrivită. Iar dacă e să ne uităm către un viitor cu oraşe holografice şi maşini zburătoare… ei bine, cred că vom avea alte aspecte legate de e-commerce de discutat, decât shopping exclusiv online sau nu.”  

     

    Aurelian Motica, CTO şi cofondator, Gomag

    Este persoana care a dezvoltat de la zero platforma pe care astăzi vând peste 2.850 de magazine online din ţară şi străinătate;

    Are un background amplu în programare şi managemen;

    Este pasionat de programare, box, literatură science-fiction şi filme.

  • Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Ce planuri are el pentru România

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

     

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Ce planuri are el pentru România

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

     

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Ce idee de afacere a viitorului a avut un antreprenor din România, ţara pixului şi a hârtiei când vine vorba de inventariere. Deja face milioane de euro din businessul său

    În meciul dintre hârtie şi creion versus AI, România încă mizează, în multe direcţii, pe soluţiile tradiţionale, însă tocmai pentru că nevoia de tehnologie există le dă ocazia dezvoltatorilor de servicii tehnologice să inoveze, lansând noi funcţionalităţi. Este şi cazul companiei Optima, care a venit cu o soluţie pentru digitalizarea servicilor de inventariere a activelor şi a stocurilor.

    Este normal să ajungem la momentul în care trecem de la hârtie şi creion la soluţii digitale care se traduc mai departe în optimizarea tuturor resurselor implicate – bugete, timp, resurse umane. Complexitatea din teren a anumitor organizaţii necesită astfel de eficientizări. Să ne gândim la o bancă precum CEC Bank, care are 1.000 de sucursale şi zeci de mii de mijloace fixe sau la OMV, care are inclusiv zone de extracţie – sonde, ori la un retailer mare cu acoperire naţională, cu milioane de unituri pe stoc. Este o zonă care, în mod evident, va creşte. Numai uitându-ne la pieţele mai mari din jur, de pildă, Polonia, observăm că inventarierea digitală, atât a stocurilor, cât şi a activelor este externalizată în proporţie de 80%, în timp ce în România ponderea este de 20%”, susţine Gabriel Chiva, proprietar al companiei Optima, un business cu afaceri de 2,7 mil. euro în 2021.

    Optima şi-a început activitatea în urmă cu 15 ani, ca dezvoltator de soluţii software proprii, iar în urma solicitărilor venite din partea clienţilor din prima linie de business a dezvoltat-o pe a doua, de servicii de inventariere active şi stocuri.

    În prezent, echipa Optima se află în proces de implementare a unui proiect de cercetare, împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai, în valoare de 7,2 milioane de lei (peste 1,4 mil. euro), prin care dezvoltă o platformă pentru predicţia evoluţiei unor indicatori de business în procese comerciale, bazată pe AI (Artificial intelligence – Inteligenţă Artificială) şi Big Data. „Pandemia a accentuat rolul tehnologiei de la instrument de suport la parte integrantă din strategia companiilor.

    Spre exemplu, deja suntem în punctul în care trebuie să facem predicţii pentru evoluţia unor indicatori de business, în funcţie de factorii de mediu, în procesele comerciale.”

    Potrivit antreprenorului, dezvoltarea acestei platforme este rezultatul faptului că, în prezent, majoritatea companiilor multe decizii sunt bazate cu precădere pe experienţa unor manageri, fiind dificil să se exploateze toată cantitatea de informaţii deţinute de companie şi care ar putea avea o influenţă majoră asupra acestor decizii. Această analiză, adaugă el, poate deveni posibilă utilizând aplicaţii ce exploatează datele acumulate de-a lungul timpului, pentru obţinerea de informaţii suplimentare precum identificarea de tendinţe sau de modele (patternuri) care să prezinte un interes deosebit în luarea deciziilor, lucru care se poate realiza folosind componenta de Machine Learning din AI, aplicată pe seturi de date de dimensiuni mari (big data). „Este o nevoie în mediul de business de astfel de soluţii”, a explicat Chiva, completând că inclusiv pe piaţa soluţiilor şi serviciilor externalizate de inventariere, organizaţiile mari au nevoie să vadă imaginea în timp real a tuturor bunurilor şi mişcărilor acestora de la achiziţie la casare, pentru a lua dezicii rapid, care să aibă un impact pozitiv. „Soluţia software principală dezvoltată de noi este cea de Asset Management care gestionează  într-o platformă, în cloud, toate operaţiunile realizate asupra unui activ – de la achiziţie până la casare –, iar inventarierea se realizează în mod digital prin coduri de bare sau taguri RFID prin care toate bunurile sunt identificate mult mai uşor. Cu ajutorul acestei platforme pot fi colectate şi stocate numeroase informaţii despre active, cum ar fi locaţia în care se află, categoria din care fac parte, starea acestora, fotografii sau alte informaţii utile. Iar în urma implementării soluţiei digitale de inventariere, costul anual aferent inventarului scade cu 50%-60%”, a spus Gabriel Chiva.

    „Elev” la şoala Microsoft

    Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, el a pus pe picioare compania românească după ce a primit propunerea de a dezvolta o soluţie software, pe când lucra în cadrul companiei Microsoft. „Am fost norocos să mă formez în prima echipă a Microsoft România, care la vremea aceea număra 20 de angajaţi, o adevărată şcoală pentru mine timp de cinci ani. Este poate mai greu de anticipat, dar pentru un tânăr la început de carieră, cu un job bine plătit acum 20 de ani, o oportunitate de a porni pe calea antreprenoriatului a însemnat direcţia pe care am găsit-o potrivită şi am fondat Optima. În mod concret, am primit propunerea de a dezvolta o soluţie software, un proiect susţinut timp de 12 luni de către un beneficiar, ceea ce ne-a permis libertatea de a porni businessul”, a povestit antreprenorul român.

    Pe de altă parte, Gabriel Chiva se consideră norocos că a putut observa de aproape evoluţia pieţei de tehnologie în cei 15 ani în care a dezvoltat activitatea companiei. „Lucrurile nu erau atât de aşezate acum 15 ani. Ca tineri antreprenori, nu am avut acces la ceea ce vedem acum – mentori, oportunităţi de finanţare, fonduri de investiţii etc. Începuturile noastre sunt strâns legate de mediul corporatist şi trebuie să accentuez rolul multinaţionalelor în formarea noastră, a primelor generaţii de antreprenori din IT.”

    La momentul de faţă, compania este activă pe pieţele din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Moldova, numără 50 de angajaţi care se ocupă de dezvoltarea soluţiilor software, iar pentru linia de business de servicii de inventariere active şi stocuri Optima colaborează cu peste 500 de persoane care acoperă toată România. „În prezent, atât pentru proiectele de pe piaţa locală, cât şi pentru proiectele pe care le desfăşurăm pe alte pieţe, folosim exclusiv resurse din România. În momentul actual, ne desfăşurăm activitatea pentru linia de business de soluţii software în cele două locaţii – din Bucureşti şi Cluj. Pentru cea de-a doua linie de business, de servicii de inventariere, ne-am extins cu echipa formată din proprii angajaţi, precum şi din colaboratori, în toate oraşele mari din România pentru a putea implementa proiectele cu acoperire naţională pe care le avem. Pentru linia de business de servicii de inventariere active şi stocuri lucrăm cu peste 500 de colaboratori cu acoperire naţională şi suntem în proces de extindere a echipei pentru a putea susţine proiectele pe care le avem planificate”, a mai explicat Gabriel Chiva.


    Următorul pas: internaţionalizarea

    În urma celor 15 ani de activitate, compania Optima a adunat un portofoliu de peste 200 de parteneri din diferite domenii de activitate precum retail, bricolaj, bănci, FMCG, telecom sau sectorul public sau cel de utilităţi. Iar 12% din businessul Optima este reprezentat de proiecte internaţionale. „Ne propunem să încheiem parteneriate cu cele mai mari companii pentru fiecare industrie şi să abordăm şi pieţele internaţionale pentru soluţiile şi tehnologiile pe care le-am dezvoltat. Poziţia principală pe piaţa de soluţii stand-alone de gestionare digitală a activelor (Asset Management) cu o cotă de piaţă de aproximativ 80% ne-a ajutat să construim o soluţie matură şi cu funcţionalitate extinsă şi ne propunem să creştem în continuare portofoliul de clienţi cu minimum 50% în fiecare an. (…) Până cel târziu în 2024, ne propunem să realizăm o internaţionalizare pentru soluţia noastră de Asset Management, care şi-a dovedit eficienţa şi maturitatea pe piaţa din România.”

    Pentru extindere, fondatorul Optima ia în calcul mai mulţi factori. „Luăm în considerare inclusiv atragerea unui fond de investiţii sau a unei finanţări pentru a putea să facem acest pas mai rapid, chiar şi posibilitatea achiziţiei unei companii care se mulează pe nevoile noastre din aceste pieţe. Evaluăm orice posibilitate de a ne extinde prezenţa internaţional, chiar şi atragerea unui fond de investiţii, emisiune de obligaţiuni la Bursa de Valori sau listarea pe Bursa de Valori.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei pe viitor, antreprenorul român spune că, în continuare, cererea de soluţii integrate cu tehnologii de tip IoT, Machine Learning/AI şi Big Data o să accelereze din ce în ce mai mult. „De asemenea, piaţa soluţiilor software şi a serviciilor externalizate de inventariere digitală se află pe un trend de creştere. Pentru serviciile de inventariere stocuri şi active, în ţări ca Polonia şi Ungaria, procentul de externalizare este mult mai mare faţă de România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, motiv pentru care ne aşteptăm ca această piaţă să crească rapid şi în aceste ţări. Iar o altă direcţie este platforma software pentru predicţia evoluţiei unor indicatori de business în procese comerciale.”

    Optima a înregistrat afaceri de 2,7 milioane de euro la finalul anului trecut, în creştere cu peste 20% comparativ cu anul precedent, iar pentru anul în curs, proprietarul companiei estimează o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro, în creştere cu aproape 50% faţă de anul trecut. De asemenea, planurile pe termen mediu vizează în continuare investiţia în tehnologie şi în echipă. „2022 se arată a fi cel mai bun an al nostru de până acum, cu numeroase proiecte în desfăşurare. Pe ambele linii de business evoluţia este ascendentă şi avem deja contracte semnate pentru anul următor în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, fiind în discuţii şi pentru alte proiecte noi”, a mai spus Gabriel Chiva.

  • La masă cu greii din fintech. Cum a reuşit o afacere locală să primească prima licenţă de emitere a monedelor electronice din România şi să încheie parteneriate cu nume mari din industrie

    De peste 15 ani, Augustin Dobre îşi construieşte cariera în industria financiară, iar în ultimii doi ani, din postura de CEO al Capital Financial Services (Twispay). Prin ce transformări a trecut instituţia financiară care „a pus mâna” pe prima licenţă pentru e-money din România?

    Să lucrezi în fintech este o provocare în sine, pentru că trebuie să combini inovaţia cu siguranţa, pe o piaţă care e mereu în schimbare”, spune Augustin Dobre, CEO al Twispay, brand deţinut de Capital Financial Services S.A., o instituţie financiară care deţine prima licenţă pentru e-money din România, cu alte cuvinte, e licenţiată să presteze servicii de procesare a plăţilor pentru peste 300 de comercianţi online, precum şi să emită monedă electronică în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi autorizaţia emisă de Banca Naţională a României. Jucătorul deţine, de asemenea, statutul de membru principal al Visa şi Mastercard, ceea ce înseamnă licenţă de emitere carduri Visa, respectiv Mastercard, şi acceptare la plată a cardurilor. La începutul anului 2022, Capital Financial Services (Twispay) a fost achiziţionată de sibienii de la Elrond Network (EGLD), într-o tranzacţie aprobată de BNR. „Apartenenţa la grupul Elrond ne deschide poarta spre un nou nivel de inovaţie, în care să aducem împreună tehnologia blockchain şi elementele de siguranţă. Lucrăm, în prezent, la dezvoltarea unui portofoliu de produse care vor schimba felul în care banii circulă în lume. Un procent major din investiţiile noastre pe 2022 este direcţionat în această direcţie.” Echipa Twispay continuă să se concentreze însă pe înrolarea de noi magazine în portofoliul companiei, iar pentru finanlul anului în curs estimează afaceri de aproape 10 mil. lei (circa 2 mil. euro), după ce au încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 7,5 mil. lei (1,5 mil. euro), în creştere cu mai bine de 20% faţă de anul precedent. „Pentru anul acesta preconizăm o creştere de 25% – 30% a cifrei de afaceri. Pe partea de acceptare la plată, echipa noastră se concentrează pe înrolarea de noi magazine. Ne-am dedicat primii cinci ani de activitate înţelegerii nevoilor clienţilor naţionali şi internaţionali şi rafinării produsului nostru, iar acum avem confirmarea că beneficiem de o platformă intuitivă, sigură, cu multiple integrări, care răspunde nevoilor dezvoltatorilor de magazine online, dar şi pe cele ale ofiţerilor financiari, de GDPR şi ale profesioniştilor de marketing.”

    În prezent, echipa businessului numără aproximativ 35 de persoane, predominant din Bucureşti, oraş în care este localizat şi sediul companiei, iar până la finalul anului în curs reprezentanţii Twispay estimează că vor ajunge la circa 50 de angajaţi. „Suntem în căutare de profesionişti pe diferite poziţii, atât pentru departamentele de conformitate (compliance) şi anti-fraudă, cât şi în zona de dezvoltare. Preconizăm că până la finalul anului vom depăşi pragul de 50 de angajaţi”, a explicat Augustin Dobre.

    Vorbind de cele mai recente reuşite, spune că s-ar raporta la parteneriatul cu filiala germană a JPMorgan şi la faptul că Twispay a devenit membru principal al Visa. „Practic, Twispay poate acum să deschidă pentru clienţii săi conturi de protejare (safeguarding accounts) la JPMorgan. Astfel, fondurile acestora sunt ţinute separat de capitalurile noastre proprii, neputând fi accesate de nimeni altcineva, cu excepţia beneficiarilor de drept.” La capitolul provocări, cum clienţii Twispay din zona de acceptare de plată sunt cei care deţin şi operează magazine online, pe fondul contextului naţional şi internaţional destabilizat, acestea au înregistrat o uşoară scădere a volumelor de plăţi, susţine el. „Acest lucru s-a tradus într-o nevoie semnificativ mai mare de optimizare a afacerilor şi de agilitate. I-am susţinut în activitatea lor, oferindu-le mai multe funcţii pe partea de analize şi metrici, astfel încât să înţeleagă comportamentele de consum şi să poată răspunde rapid nevoilor consumatorilor.” De asemenea, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine macroeconomică, spune că a remarcat o atenţie mult mai mare îndreptată către siguranţa fondurilor. „Astfel, potenţialii clienţi, cei cu care nu aveam încă o relaţie comercială, s-au asigurat că banii încasaţi prin intermediul platformei Twispay sunt păstraţi în condiţii de maximă siguranţă, în conturi de protejare, înainte de a avansa cu partea de contractare.” Despre viitorul industriei în care a adunat o experienţă de peste 15 ani, Augustin Dobre crede că acesta va fi unul colaborativ, în care instituţiile financiare reglementate de BNR şi jucătorii din piaţa de crypto vor lucra împreună, pentru a dezvolta soluţii sigure, care să răspundă nevoilor consumatorilor moderni. „Rolul unui fintech precum Twispay este de a adăuga stabilitate şi siguranţă unui mediu care trece printr-un proces de reglementare. Pentru a exploata cu totul acest adaos de tehnologie şi viziune cu care vine industria de crypto trebuie să respectăm normele etice şi legale şi să lucrăm cu instituţii naţionale şi internaţionale, pentru a dezvoltarea de politici de reglementare. Mă aştept ca, în 2023-2024, să fie implementat setul de reguli pentru pieţe de criptoactive (MiCA), ceea ce va facilita colaborarea dintre instituţiile financiare reglementate şi sistemele blockchain. Acest lucru va seta o premisă bună pentru integrarea de noi tehnologii în industria de banking şi va accelera transformarea digitală”, a mai spus CEO-ul Twispay. Pe plan profesional, Dobre vrea să crească echipa din care face parte, atât ca număr de oameni, cât şi ca abilităţi şi nivel profesional, iar până la finalul anului 2022, Twispay să dezvolte o serie de produse noi. Îmi propun să inovăm şi să revoluţionăm. Vreau să dezvoltăm câteva produse noi, la care lucrăm deja şi pe care le vom anunţa când suntem mai aproape de lansare.”

     

    „Plafonarea omoară inovaţia”

    În copilărie, Augustin Dobre îşi dorea ca atunci „când va fi mare” să devină pompier sau poliţist, însă la vârsta de 38 de ani are la activ o experienţă de peste 15 ani în industria financiară, pe care o cunoaşte foarte bine, atât din postura de director bancar, cât şi din cea de CEO al Capital Finance Services. „Am studiat Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale în România şi Strategy and Innovation Leadership la Universitatea Cornell din SUA. În intervalul 2007-2017, am lucrat în cadrul Alpha Bank, unde am ocupat, printre altele, funcţiile de şef birou vânzări directe, precum şi de director al direcţiei de acceptare carduri. La 32 de ani, am fost cel mai tânăr director de direcţie din cadrul Alpha Bank”, a povestit el. Ulterior, în 2017, s-a alăturat companiei Capital Finance Services, devenind COO al instituţiei financiare, construind echipele şi operaţiunile companiei în vederea lansării şi dezvoltării brandului Twispay pe piaţă. „Am fost şi membru al APERO (Asociaţia de Plăţi Electronice din România), fiind unul dintre oamenii activi pe piaţa locală şi regională, care au susţinut dezvoltarea domeniului de plăţi. Iar din august 2020, sunt CEO al Capital Finance Services, Twispay.” Executivul spune despre el că este un lider supportive şi empowering, căruia îi place să ghideze oamenii, astfel încât aceştia să îşi dezvolte încrederea în abilităţile şi deciziile proprii şi să îşi găsească motivaţia. „Nu cred în micromanagement, aşa că îmi doresc ca toţi colegii mei să aibă un nivel ridicat de autonomie. Înţeleg, însă, că acesta trebuie construit, aşa că sunt alături de ei în acest proces. Ajung la birou la ora 9:00, iar, de acolo, încep întâlnirile. Rolul meu este să ghidez oamenii, să îi ajut să ia decizii, să mediez situaţii şi să fac alegerile importante, la nivel de strategie şi viziune, aşa că foarte mult din timpul meu e petrecut alături de echipă. Lucrez îndeaproape cu toate departamentele şi cu toţi furnizorii relevanţi pentru activitatea noastră”, şi-a descris el principiile de leadership.

    A adăugat că, printre calităţile esenţiale ale unui candidat la echipa din cadrul instituţiei financiare pe care o conduce, ar trebui să se numere dorinţa de a învăţa şi pasiunea pentru domeniul în care lucrează. „Nu aş tolera niciodată plafonarea, mi se pare că ea omoară inovaţia. De asemenea, cea mai valoroasă lecţie învăţată este că răbdarea e crucială. Atunci când vrei să construieşti ceva revoluţionar – un produs, un serviciu, o echipă -, trebuie să înţelegi că totul este un proces, cu suişuri şi coborâşuri şi că lucrurile vor necesita timp. Pentru mine, răbdarea este un semn de maturitate profesională, pentru că îţi permite să munceşti cu consecvenţă la obiectivele tale şi să depăşeşti obstacolele inevitabile.” Întrebat cum ar rezuma într-un cuvânt întregul său parcurs profesional, Augustin Dobre a răspuns  că este ghidat de determinare, iar sfatul lui pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este să fie consecvenţi şi să nu renunţe. În continuare, pe plan personal îşi doreşte ca, până la 40 de ani, „adică până în 2024”, să termine un triatlon Ironman, „deci rezoluţia este să încep să mă pregătesc mai serios anul acesta, iar anul viitor să îl şi fac”.

     

  • Toată lumea a auzit de compania HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume, dar puţini ştiu de la ce vine numele şi cine sunt oamenii care au construit acest gigant

    William Redington Hewlett este omul care a pus H-ul în numele brandului HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume. Cum a ajuns să fondeze compania alături de David Packkard, jumătatea sa din business?

    William Redington Hewlett s-a născut pe 20 mai 1913, în Ann Arbor, Michigan. La trei ani după naşterea sa, familia s-a mutat în San Francisco. Hewlett a fost acceptat la Universitatea Stanford, pe care a absolvit-o în 1934, urmând apoi un master în inginerie electrică, la MIT. În timp ce participa la o serie de cursuri predate de Fred Terman, el l-a întâlnit pe David Packkard, cu care a decis să pună bazele unui business.

    Astfel, în iarna anului 1939, într-un mic garaj, cei doi au fondat Hewlett-Packard Company, stabilind ordinea iniţialelor prin metoda „cap sau pajură”. Fondurile necesare pornirii businessului le obţinuseră cu un an înainte, când Disney a cumpărat opt dispozitive audio produse de Hewlett pentru a le folosi în producţia peliculei „Fantasia”. În 1957, compania s-a listat la bursă. Antreprenorul a fost preşedinte al HP din 1964 până în 1977 şi a ocupat funcţia de CEO între 1968 şi 1978, când a fost succedat de John A. Young. A rămas preşedintele comitetului executiv până în 1983, iar apoi a fost vicepreşedinte al consiliului până în 1987.

    În Al Doilea Război Mondial, antreprenorul a servit în corpul de semnalizare al armatei, iar după încheierea conflictului militar, a făcut parte dintr-o echipă specială însărcinată să inspecteze industria japoneză. De-a lungul anilor, el a fost director al Hexcel Products Incorporated, al Chase Manhattan Bank (actuala JPMorgan Chase) şi a făcut parte din consiliul director al Chrysler Corporation. S-a implicat, totodată, în numeroase acţiuni filantropice, fondând alături de soţia sa, Flora, una dintre cele mai mari fundaţii caritabile din Statele Unite, care le poartă numele.

    Cei doi s-au căsătorit în 1939 şi au avut trei copii: Eleanor, Walter, James, William şi Marry. După moartea Florei, în 1977, Hewlett s-a recăsătorit cu Rosemary Kopmeier Bradford. Printre pasiunile sale  s-au numărat fotografia şi botanica. Antreprenorul a murit pe 12 ianuarie 2001, la vârsta de 81 de ani. El a fost membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Naţionale de Ştiinţe şi al Societăţii Americane de Filosofie, printre altele. A fost inclus, în 1992, în National Inventors Hall of Fame.

    Unul dintre marii admiratori ai companiei HP a fost Steve Jobs, care la vârsta de 12 ani îl contactase pe Hewlett pe numărul trecut în cartea „Pagini Aurii” şi îl rugase să îi ofere câteva piese pentru unul dintre mecanismele la care lucra. Impresionat de iniţiativa acestuia, antreprenorul i-a oferit un job în perioada vacanţei, la divizia de asamblare. De altfel, primele computere Apple au fost construite cu componente HP, însă fondatorii nu au vrut să cumpere computerul Apple I, despre această oportunitate ratată Hewlett spunând, cândva, că uneori pierzi, alteori câştigi. În mai 2015, an din care operează sub numele de HP Inc., compania a anunţat vânzarea unui procentaj de 51% din acţiuni către compania chineză Tsinghua Unigroup, contra unei sume de 2,4 miliarde de dolari. În 2021, HP a fost al doilea cel mai mare vânzător de PC-uri din lume, după Lenovo, din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute. Compania are o capitalizare de piaţă de 32,2 miliarde de dolari şi o echipă de 51.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut vânzări de 63,5 de miliarde de dolari.

     

  • Care este povestea omului ce a pus „H”-ul în numele brandului HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume

    William Redington Hewlett este omul care a pus H-ul în numele brandului HP, unul dintre cei mai mari producători de PC-uri din lume. Cum a ajuns să fondeze compania alături de David Packkard, jumătatea sa din business?

    William Redington Hewlett s-a născut pe 20 mai 1913, în Ann Arbor, Michigan. La trei ani după naşterea sa, familia s-a mutat în San Francisco. Hewlett a fost acceptat la Universitatea Stanford, pe care a absolvit-o în 1934, urmând apoi un master în inginerie electrică, la MIT. În timp ce participa la o serie de cursuri predate de Fred Terman, el l-a întâlnit pe David Packkard, cu care a decis să pună bazele unui business. Astfel, în iarna anului 1939, într-un mic garaj, cei doi au fondat Hewlett-Packard Company, stabilind ordinea iniţialelor prin metoda „cap sau pajură”. Fondurile necesare pornirii businessului le obţinuseră cu un an înainte, când Disney a cumpărat opt dispozitive audio produse de Hewlett pentru a le folosi în producţia peliculei „Fantasia”. În 1957, compania s-a listat la bursă. Antreprenorul a fost preşedinte al HP din 1964 până în 1977 şi a ocupat funcţia de CEO între 1968 şi 1978, când a fost succedat de John A. Young. A rămas preşedintele comitetului executiv până în 1983, iar apoi a fost vicepreşedinte al consiliului până în 1987. În Al Doilea Război Mondial, antreprenorul a servit în corpul de semnalizare al armatei, iar după încheierea conflictului militar, a făcut parte dintr-o echipă specială însărcinată să inspecteze industria japoneză. De-a lungul anilor, el a fost director al Hexcel Products Incorporated, al Chase Manhattan Bank (actuala JPMorgan Chase) şi a făcut parte din consiliul director al Chrysler Corporation. S-a implicat, totodată, în numeroase acţiuni filantropice, fondând alături de soţia sa, Flora, una dintre cele mai mari fundaţii caritabile din Statele Unite, care le poartă numele. Cei doi s-au căsătorit în 1939 şi au avut trei copii: Eleanor, Walter, James, William şi Marry. După moartea Florei, în 1977, Hewlett s-a recăsătorit cu Rosemary Kopmeier Bradford. Printre pasiunile sale  s-au numărat fotografia şi botanica. Antreprenorul a murit pe 12 ianuarie 2001, la vârsta de 81 de ani. El a fost membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Naţionale de Ştiinţe şi al Societăţii Americane de Filosofie, printre altele. A fost inclus, în 1992, în National Inventors Hall of Fame.

    Unul dintre marii admiratori ai companiei HP a fost Steve Jobs, care la vârsta de 12 ani îl contactase pe Hewlett pe numărul trecut în cartea „Pagini Aurii” şi îl rugase să îi ofere câteva piese pentru unul dintre mecanismele la care lucra. Impresionat de iniţiativa acestuia, antreprenorul i-a oferit un job în perioada vacanţei, la divizia de asamblare. De altfel, primele computere Apple au fost construite cu componente HP, însă fondatorii nu au vrut să cumpere computerul Apple I, despre această oportunitate ratată Hewlett spunând, cândva, că uneori pierzi, alteori câştigi. În mai 2015, an din care operează sub numele de HP Inc., compania a anunţat vânzarea unui procentaj de 51% din acţiuni către compania chineză Tsinghua Unigroup, contra unei sume de 2,4 miliarde de dolari. În 2021, HP a fost al doilea cel mai mare vânzător de PC-uri din lume, după Lenovo, din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute. Compania are o capitalizare de piaţă de 32,2 miliarde de dolari şi o echipă de 51.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut vânzări de 63,5 de miliarde de dolari.

     

  • Start-up-ul românesc care, la doar un an după lansare, a atras o finanţare în valoare de 35 mil. dolari şi plănuieşte expansiunea internaţională

    La doar un an de la lansare, start-up-ul Travel Coin a atras o finanţare de 35 de milioane de dolari de la o firmă de investiţii cu operaţiuni globale şi îşi conturează deja extinderea la nivel internaţional. Cum plănuieşte compania să creeze o punte de legătură între sectorul crypto, aflat pe radarul tot mai multor investitori în ultimii ani, şi industria HoReCa, zguduită de contextul pandemic?

    Axat pe tehnologia blockchain, start-up-ul Travel Coin a luat naştere în 2021, într-un moment în care rezistenţa industriei HoReCa era puternic pusă la încercare de măsurile de combatere a pandemiei. Ideea proiectului fusese anterior conturată, fondatorii fiind deja ancoraţi într-un business din domeniul ospitalităţii, neferit nici acesta de contextul epidemiologic. Totuşi, în cazul de faţă, întregul context a constituit un impuls, furnizând timpul necesar pentru ideea şi conceptul din spatele Travel Coin. „Împreună cu soţia, Ruxandra Grigore, am administrat un complex de cinci saloane de evenimente şi, fiind în acelaşi timp consultanţi în HoReCa de mai bine de 10 ani, cunoşteam foarte bine afacerile din domeniu, precum şi faptul că acestea sunt în continuă căutare de noi soluţii în vederea creşterii vânzărilor, prin menţinerea şi atragerea de noi clienţi”, spune Dan Sebastian, fondator şi CEO al Travel Coin. El susţine că orice management competitiv din respectivul domeniu trebuie să îşi îndrepte atenţia asupra fidelizării clienţilor, strategie ce presupune întoarcerea acestora cât mai des într-o locaţie. Faptul în sine reprezintă politica la zi a marilor companii care au implementat scheme de bonusare, majoritatea în puncte şi vouchere, rareori fiind întâlnite concepte „out of the box”. În acest sens, Dan Sebastian susţine că aplicaţia mobilă Travel Coin poate simplifica experienţa clientului cu privire la obţinerea de bonusuri, singurul demers necesar după instalare, care se întâmplă prin intermediul scanării unui cod qR.

    Astfel, aplicaţia va detecta automat informaţiile regăsite pe bon şi, astfel, se vor cunoaşte compania parteneră,  numărul bonului, produsele consumate, valoarea acestora şi, în mod automat, numărul de tokenuri TCOIN ce urmează a fi transferate în contul din cadrul aplicaţiei. „Softul va conţine şi o hartă, cu ajutorul căreia pot fi identificate de către clientul final locaţiile noastre partenere. De asemenea, cu ajutorul aceleiaşi hărţi, clientul final poate consulta grila de bonusare acordată de către fiecare companie parteneră, acestea având libertatea stabilirii în mod individual a cuantumului bonusurilor, nivelul de bonusare nefiind similar de la o locaţie la alta”, explică CEO-ul. Bonusul primit în cripto tokeni poate fi schimbat ulterior în bani sau în alte criptomonede, iar clienţii vor putea beneficia de acesta în orice locaţie parteneră, nu doar de la un singur brand. Ne putem întreba însă de ce ar începe industria ospitalităţii să ofere bonusuri sub formă de tokenuri TCOIN şi de ce ar accepta angajaţii să fie recompensaţi în acest mod?

    Dan Sebastian argumentează că un client poate reveni mai des într-o unitate care oferă bonusuri şi, în consecinţă, poate consuma mai mult. Aşadar, pragurile sistemului de fidelizare sunt concepute pentru a ajuta la creşterea vânzărilor – de exemplu, dacă un client cheltuieşte până la 200 de lei, va primi 3% cashback în TCOIN, putând ajunge la 5% în cazul unui bon mai mare de 200 de lei. Totodată, clienţii au posibilitatea de a obţine bonusuri mai mari dacă aleg să organizeze evenimente precum zile de naştere, asumându-şi automat viitoarele schimbări de valoare ale TCOIN. „Criptoactivul TCOIN va avea avantajul decuplării treptate de meandrele pieţei, valoarea acestuia fiind apreciată în mod constant prin achiziţii din piaţă continue, pentru a fi asigurat necesarul lunar al locaţiilor partenere.”

    Recent, Travel Coin a beneficiat de o finanţare în valoare de 35 de milioane de euro de la GEM Digital Limited, o firmă de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, locaţie aleasă, conform lui Dan Sebastian, datorită avantajelor legislative şi fiscale oferite de insula din regiunea Caraibelor. GEM (Global Emerging Markets) este un joint-venture cu operaţiuni în huburi financiare globale precum Paris şi New York şi investiţii în multe alte industrii, de la panouri solare şi centrale eoliene la automobile electrice şi acumulatori. Printre companiile în care a investit şi care nu au legătură cu domeniul crypto se numără Eurohold, grup bulgar cu prezenţă în România prin intermediul Euroins România. Compania a încheiat primul trimestru al anului curent cu venituri de 853 de milioane de euro, de patru ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2021. Profitul operaţional a crescut de 10 ori la 45 de milioane de euro în primele trei luni ale anului. Reîntorcându-ne la GEM, ţinând cont de domeniul în care compania investeşte, piaţa criptoactivelor, extrem de reactivă şi volatilă, în care proiectele ajung să valoreze sute de milioane de dolari într-un timp extrem de scurt, precum şi de faptul că Travel Coin are un target global, suma investită este una ce vizează un profit cel puţin dublu pentru GEM.

    Dan Sebastian, cofondator, Travel Coin: „Trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un domeniu tânăr, blockchainul, în cadrul căruia proiectele apar şi dispar, iar fiecare investitor este răspunzător pentru analiza făcută. Nimic nu este garantat în niciun business ori piaţă de capital şi putem lesne observa companii mici ce ajung mari, aşa cum este Netflix, dar şi companii mari ce ajung mici, aşa cum a fost Nokia.”

    „Investiţia este făcută în urma analizei proiectului Travel Coin de către echipa GEM, care a concluzionat că ne aflăm pe un trend ascendent şi incipient. Investiţia reprezintă accesul la o sumă de până la 35 de milioane de dolari, pe care o putem accesa într-o perioadă de doi ani, oferind la schimb tokenuri calculate printr-o metodă stabilită prin contract şi raportare la valoarea tokenului TCOIN în momentul în care solicităm o parte din finanţare”, afirmă Dan Sebastian, adăugând că, fiind un start-up pur românesc, Travel Coin îşi doreşte să încheie primele parteneriate cu firme locale. Ulterior, compania susţine că se va concentra asupra proceselor de implementare la nivel global, începând cu Europa.

    În pofida inevitabilelor corecţii periodice şi nenumăratelor proiecte crypto care apar şi dispar într-o fracţiune de secundă, pe piaţă vor rămâne strict proiectele care au o utilitate concretă şi care pot crea o punte de legătură între instrumentul digital şi viaţa de zi cu zi a utilizatorilor, consideră reprezentantul companiei. De altfel, segmentul criptomonedelor a fost acaparat anul acesta de un val de critici, ca urmare a prăbuşirii celor mai mari monede digitale şi a eşecului unora dintre cele mai mari proiecte din industrie. „Piaţa primeşte mai ales critici aduse de către investitorii de retail, iar faptul în sine demonstrează că aceştia nu au acces la o documentare financiară corectă ori, pur şi simplu, trec peste acest aspect extrem de important, cei mai mulţi investind fără o minimă informare tehnică sau de fundament.”

    În aceeaşi notă, antreprenorul argumentează că legislaţia lipseşte cu desăvârşire pe piaţa internaţională a cryptoproiectelor, lipsa de reglementare nereuşind decât să protejeze insuficient investitorii şi să ducă la apariţia unor proiecte care vor apărea din pura dorinţă de a încasa profituri într-un termen scurt şi pe seama naivităţii maselor. „Trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un domeniu tânăr, blockchain-ul, în cadrul căruia proiectele apar şi dispar, iar fiecare investitor este răspunzător pentru analiza făcută. Nimic nu este garantat în niciun business ori piaţă de capital şi putem lesne observa companii mici ce ajung mari, aşa cum este Netflix, dar şi companii mari ce ajung mici, aşa cum a fost Nokia.” Dan Sebastian este fondator şi cofondator în diverse companii din IT, design creativ, comerţ electronic, platforme B2B, restaurante şi turism. În 2003, a înfiinţat prima lui companie, un grup de publicitate în Piteşti, urmând să creeze nouă ani mai târziu o firmă de software care dezvolta aplicaţii pentru Android şi iOS, fiind susţinut în acest sens de mai mulţi colegi, printre care şi actualul director tehnic al Travel Coin.

    Dan Sebastian este fondator şi cofondator în diverse companii din IT, design creativ, comerţ electronic, platforme B2B, restaurante şi turism. În 2003, a înfiinţat prima lui companie, un grup de publicitate în Piteşti, urmând să creeze, nouă ani mai târziu, o firmă de software.

     

  • 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS. Florina Tănase, Telekom Romania Mobile

    CARTE DE VIZITĂ

    • Florina Tănase are peste 16 ani de experienţă în poziţii de management executiv în domeniile juridic, guvernanţă corporativă, reglementare, conformitate, securitate, CSR şi comunicare corporativă, în industrii puternic reglementate, cum ar fi telecomunicaţii şi farma;

    • În calitate de Director Executiv Resurse Umane, Juridic şi Relaţii Externe, Florina Tănase conduce activităţile din ariile de resurse umane, juridic, reglementare, securitate, conformitate şi comunicare;

    • Printre obiectivele importante se numără clădirea unei noi culturi organizaţionale axată pe simplitate, transparenţă şi flexibilitate, fundament al noii strategii, simplu exprimată ca: Simplu şi corect! Mobil aşa cum vrei!

    • Deţine o diplomă EMBA de la Tiffin University, precum şi o diplomă de practică internaţională în M&A şi Organizaţii Internaţionale de Afaceri de la International Bar Association & College of Law of England and Wales. De asemenea, este Director Certificat INSEAD IDP – C, in urma absolvirii programului INSEAD International Directors Programme.

    Ce vă motivează să evoluaţi​?

    În opinia mea, evoluţia profesională este parte componentă a evoluţiei personale, a poveştii de viaţă a fiecăruia dintre noi. Ce mă motivează este potenţialul de a crea, în circumstanţe uneori adverse, poveşti de succes alături de oameni de la care pot învăţa. Şi, uneori, cu cât este mai complex contextul, cu atât mai mare este şi motivaţia, atunci când ai parteneri care împărtăşesc aceleaşi principii şi valori. Din această perspectivă, mandatul meu actual are ingredientele cheie potrivite: ne repoziţionăm având ca fundament valori universal valabile: simplitate, transparenţă şi respect pentru ceea ce îşi doresc clienţii noştri: Simplu şi corect! Mobil aşa cum vrei!

    „Vorbind despre putere, găsesc important ca ea să fie exercitată cu autenticitate, transparenţă şi în echitate. Istoria ne oferă multe capitole, în diferite timpuri, în care şi puterea, şi feminitatea se întrepătrund şi aş lansa (ca provocare) următoarea întrebare: cum ar fi puterea fără feminitate? Şi, totodată, poate exista feminitate fără putere?”

  • Povestea omului care a învăţat singur programare timp de mai mulţi ani şi care şi-a construit propria afacere de miliarde de euro la zero. Face 5 miliarde doar cu un singur joc

    După ce şi-a petrecut întreaga adolescenţă învăţând singur programare, eforturile lui Tim Sweeney nu au rămas fără ecou. Compania sa, Epic Games, a dezvoltat unele dintre cele mai cunoscute jocuri video din lume, dintre care numai celebrul Fortnite aduce venituri de peste 5 miliarde de euro, având 350 de milioane de utilizatori pe întreaga planetă.

    Timothy Dean Sweeney s-a născut în 1970, în Statele Unite, şi a crescut în Maryland, alături de cei trei fraţi. Încă de la o vârstă fragedă a început să fie interesat de mecanică şi electrică, şi chiar a demontat o maşină de tuns iarba, construindu-şi în schimb propriul kart, iar mai târziu a dezvoltat o nouă pasiune pentru jocurile mecanice, foarte populare la acea vreme.

    La vârsta de 11 ani, Sweeney şi-a vizitat fratele mai mare în California, unde acesta deschisese un start-up. Timp de o săptămână, a avut acces la un PC IBM, aşa că a folosit timpul petrecut acolo pentru a învăţa bazele programării.

    După cum a povestit mai târziu, între vârsta de 11 şi 15 ani a petrecut peste 10.000 de ore învăţând singur programare şi lansând diverse jocuri pe care nu le-a arătat însă nimănui. Tot de la fratele său a învăţat şi diverse noţiuni de antreprenoriat, aşa că, în perioada adolescenţei, a început să strângă bani tunzând peluzele vecinilor bogaţi.

    Ulterior, el s-a înscris la Universitatea din Maryland, unde a studiat inginerie mecanică, dar a rămas în acelaşi timp fascinat de computere. Cu ajutorul unui PC primit de la tatăl său, antreprenorul a lansat un business de consultanţă, Potomac Computer Systems, însă pentru că nu a avut succes, a închis afacerea.

    Mai târziu, a venit cu ideea de a crea jocuri, pe care le programa nopţile şi în weekenduri. Primul joc, lansat în 1991, a fost ZZT, iar „testerii” au fost însuşi prietenii, colegii şi vecinii lui Sweeney. Pentru a-l comercializa, el a relansat prima companie, schimbându-i ulterior numele în Mega Games.

    Pentru că la dezvoltarea unui nou joc, Jill of the Jungle, a întâmpinat dificultăţi, antreprenorul a format o echipă de patru persoane, alături de care a reuşit să îl finalizeze. El a cooptat în companie şi un nou partener de afaceri, Mark Rein. Implicat în business, Sweeney nu
    şi-a mai terminat studiile, lucrând în schimb la o nouă companie, Unreal Engine, care în 1999 şi-a schimbat numele în Epic Games.

    În prezent, antreprenorul locuieşte în Cary, în Carolina de Nord, şi are o avere estimată de Forbes şi Bloomberg  la 7,6, respectiv 9,6 miliarde de dolari. El deţine şi mai multe brevete în zona de computer software. Se implică activ şi în proiecte caritabile, în special în zona de conservare a mediului. De-a lungul anilor a primit numeroase premii şi recunoaşteri, fiind inclus, printre altele, în Academy of Interactive Arts & Sciences (AIAS) Hall of Fame. A primit, de asemenea, din partea mai multor publicaţii, precum Forbes şi MCV (revistă britanică axată pe industria de jocuri video), titlul de „Persoana anului”.

    Epic Games are peste 2.000 de angajaţi şi a fost evaluată în luna aprilie a acestui an la 32 de miliarde de dolari. Din portofoliul companiei fac parte jocuri precum Fortnite şi Unreal Engine.