Profilul Oanei-Alexandra Ijdelea, Partener, Ijdelea Mihăilescu, a apărut în anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, unde a răspuns următoarelor întrebări:
De ce aţi ales o cariera în acest domeniu?
Întrebare simplă cu răspuns complex. Pe de o parte, inspiraţia a venit din familie, atât din partea mamei, bunica având o sumedenie de poveşti despre străbunici, unul avocat iar celălalt magistrat şi despre unchiul mare, avocat şi ministru al justiţiei, cât şi din partea tatei, cel mai mare regret al bunicului fiind faptul că războiul şi evenimentele istorice ce au urmat l-au împiedicat să termine facultatea de drept şi să fie avocat. Pe de altă parte, din copilărie am avut o fire independentă şi hotărâtă, însuşiri ce păreau că se potrivesc bine cu profesia de avocat. Ulterior, în facultate, mi-a plăcut mai mult decât m-am aşteptat. Toate acestea au făcut o „furtună perfectă”.
De ce credeţi că este nevoie pentru a evolua profesional în domeniul avocaturii?
Răbdare, muncă, perseverenţă, determinare şi încă odată răbdare. Nu poţi face performanţă fără a trece în mod corect prin fiecare etapă a profesiei şi nici nu poţi finaliza cu succes un proiect dacă nu l-ai analizat în detaliu din toate perspectivele. Peste acestea trebuie să se suprapună gândirea pragmatică, capacitatea de a urmări logica lucrurilor şi de a identifica potenţiale neajunsuri şi riscuri atât în propriile argumente cât şi în cele ale interlocutorilor. Ştii ca eşti pe drumul cel bun atunci când poţi explica orice problemă precum şi rezolvarea acesteia într-un mod cât mai simplu şi când reuşeşti să vezi clar atât pădurea cât şi copacii. În acesta profesie summum pare că nu poate fi niciodată atins, întotdeauna fiind loc de mai bine.
Care credeţi că sunt elementele esenţiale care au contribuit la succesul dumneavoastră?
Încrederea şi sprijinul necondiţionate ce mi-au fost acordate mai întâi de către părinţi iar apoi de către Robert, soţul meu.
Cum se regăseşte implicarea socială în viaţa unui avocat?
Constat cu bucurie că responsabilitatea socială este un element din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, iar avocaţii nu fac excepţie. Cred ca succesul unui asemenea proiect, fie ca este el unul individual sau al unei organizaţii este determinat de doi factori principali: impactul pozitiv pe termen lung al proiectului şi măsura în care iniţiatorul acestuia se identifică cu interesul social pe care a ales să îl sprijine. Eu am ales educaţia, deoarece aceasta este motorul progresului unei naţiuni. Sunt extrem de mandră şi de onorată de activitatea desfăşurată în ultimii ani alături de Prietenii Muzeului Naţional de Artă al României, şi în mod special de faptul că am avut ocazia să sprijin activitatea Muzeului în dificilul 2020. PMNAR a susţinut organizarea celor două expoziţii de excepţie C.D. Rosenthal şi Restaurarea picturilor distruse in 1989. Albumul picturilor împuşcate, rămâne pentru mine o dovadă că uniţi, prin cultură, putem învinge orice, inclusiv pandemia.
Cum a fost anul 2020 pentru dumneavoastră şi care sunt perspectivele anului 2021?
Structural, eu sunt un om optimist şi vesel astfel încât pentru mine 2020 va fi întotdeauna anul în care am rămas însărcinată şi în care am devenit mamă. În mod obiectiv însă, evenimentele anului trecut au creat o nouă realitate la care oamenii au trebuit să se adapteze. În mod special, s-a accelerat şi accentuat trendul digitalizării în avocatură şi nu pot decât să mă bucur de beneficiile pe care le-a adus, demonstrând că echipele puternice şi unite pot continua să performeze şi să crească în ciuda dificultăţilor generate de pandemie. Privesc încrezătoare spre viitor, având convingerea ca vom fi mai responsabili, mai informaţi şi mai recunoscători pentru acele lucruri pe care altminteri nu le-am preţuit suficient: sănătatea, familia şi libertatea.
Care este sfatul dvs. pentru o tânără care îşi începe cariera în domeniul avocaturii?
În primul rând, să pornească la drum cu inima deschisă. Eu cred că avocatura este marea doamnă a profesiilor liberale, deci poate fi extrem de capricioasă dar poate să şi ofere satisfacţii extraordinare. Apoi, să aibă răbdare şi să îşi exercite profesia cu pasiune şi interes. Ca în toate aspectele vieţii, la un anumit moment dat toate piesele din puzzle se vor aşeza la locul lor. Şi să nu uite niciodată celebrele vorbe ale lui Peter Pan: „All you need is faith, trust and a little pixie dust!”.
Asta este concluzia mea (care, după 9 ani, mă bucur în continuare de profesia mea, mereu surprinzătoare, şi nu văd de ce ar fi altfel când voi avea 65 de ani), concluzia la care am ajuns după ce am citit răspunsurile a circa 100 dintre tinerii manageri de top incluşi în ediţia de anul acesta a anuarului, precum şi o concluzie la care au ajuns şi „case mai mari”, respectiv expertul global în forţă de muncă Manpower Group.