BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Miliardarul care ucide elefanţi pentru că „sunt enervanţi”

    În 2011, Bob Parsons a publicat un videoclip despre uciderea unui elefant, ceea ce i-a atras numeroase critici. El s-a apărat spunând că elefanţii din Zimbabwe sunt consideraţi enervanţi şi că speciile nu sunt pe cale de dispariţie. Parsons a văzut întregul scandal ca pe o publicitate pentru GoDaddy, potrivit valuer.ai.

    La sfârşitul anului 2017, Parson avea o avere estimată la 2,6 miliarde, ocupând locul 315 în topul celor mai bogaţi oamei din lume, realizat de Forbes. În prezent, el are o avere de 2,5 miliarde de dolari.

  • Geniul nebun care îşi concedia angajaţii fără milă şi nu îşi făcea nici măcar duş

    Steven Paul Jobs, fondatorul şi fostul CEO al Apple, a murit în 2011. În 2014, Jobs a fost numit unul dintre cei mai influenţi lideri ai ultimilor 25 de ani de către CNBC. El a schimbat viitorul laptopurilor şi a început revoluţia smartphone-urilor şi a muzicii. Anul trecut, compania pe care a fondat-o a înregistrat venituri de 265 de miliarde de dolari. Care a fost însă adevărata personalitate a lui Jobs?

    Steve Jobs a fost un geniu, dar unul excentric sau, cum spun unii, de-a dreptul nebun. Acesta obişnuia să-şi înmoaie picioarele în toalete pentru a-şi scădea nivelul de stres. La un moment dat, el a încetat să mai facă duş deoarece credea că dieta fără carne îi va opri secreţiile urât mirositoare ale corpului.

    Era un om exigent şi temperamental, un adevărat perfecţionist. Îşi dădea angajaţii afară pe loc chiar şi pentru cele mai mici erori. Unul dintre foştii săi angajaţi, Michael Dhuey, a declarat într-un interviu: „El era foarte clar în privinţa a ceea ce nu-i plăcea şi nu exista cale de mijloc. Dacă era într-o întâlnire care îl plictisea, spunea direct că nu vrea să mai stea, şi pleca. Nu pierdea timpul.”

    Steve Jobs a mâncat atât de mulţi morcovi încât, la un moment dat, pielea sa a devenit uşor portocalie, scriu cei de la valuer.ai.

    Reputaţia mai puţin cunoscută a lui Steve Jobs a început să prindă contur încă din anii ’80, în primii ani ai Apple. Jeff Raskin pusese bazele Macintosh şi coordona acest proiect când i-a scris lui Mike Scott, preşedintele Apple, pentru a se plânge cu privire la Jobs, un “copil teribil” care părea să fie din ce în ce mai interesat de munca lui. L-a descris atunci drept cineva care acţionează fără să gândească, ia decizii de multe ori absurde fără să se consulte cu nimeni, nu se ţine de promisiuni, nu respectă obligaţii, nu vine de multe ori la întâlniri sau şedinţe şi este adesea iresponsabil. Şi pare să fi avut dreptate.

    O altă povestire interesantă ce ilustrează caracterul lui Steve Jobs este cu legată de parcarea din faţa companiei. Dacă nu gasea rapid un loc pentru a-şi parca maşina atunci când era grăbit, Jobs mergea în faţa sediului companiei şi parca în locurile pentru handicapaţi, câteodată ocupând chiar două locuri. Acest lucru a devenit cunoscut în cadrul companiei şi de multe ori angajţii îi puneau bileţele pe parbriz pe care scria “parchează în alta parte”.

    În momentul în care ela a preluat conducerea Apple, în 1997, compania abia se mai ţinea pe picioare; înainte de moartea lui Jobs, Apple avea un capital de 105 miliarde de dolari, plasându-se în faţă Dell şi în spatele Intel.

    Este greu de văzut cum aceste lucruri s-ar fi întâmplat dacă Apple s-ar fi conformat cu filozofiile standard de la Silicon Valley, spun analiştii de pe piaţă, care consideră că Apple crează produsele după nişte tipare vechi: încuie uşile şi nu mai spune nimic până produsul este perfect şi gata pentru a putea fi lansat. „Şi toate acestea se datorează lui Steve Jobs care era un manager foarte atent, din toate punctele de vedere” a spus Cordell Ratzlaff, un manager Apple. „Nu scăpa niciun produs fără să fie analizat cu minuţiozitate de către acesta, avea grijă să verifice tot, până la nivelul pixelilor”.
     

  • Care sunt cele mai luxoase hoteluri din lume şi ce facilităţi oferă

    1. Emirates Palace, Abu Dhabi

    Construcţia a costat aproape 3 miliarde de dolari. Hotelul are 394 de camera şi suite, 40 de săli de conferinţă, o plajă cu nisip alb, o mulţime de piscine, fântâni şi spa-uri somptuase şi candelabre cu peste 1000 de cristale Swarovski.

    2. Rancho Valencia Resort & Spa, California

    Rancho Valencia este situat la 25 de mile nord de San Diego, la doar o jumătate de oră cu maşina de Aeroportul Internaţional San Diego şi la 17 mile sud de Aeroportul McClellan-Palomar şi uşor accesibil de pe autostradă în orice direcţie. Pasionaţii de automobile pot „zbura” pe şoselele din preajma hotelului în ultimele modele Porsche, puse la dispoziţia lor de unitatea hotelieră. Şi nu doar într-o scurtă tură prin parcare – acestea pot fi testate chiar şi patru ore.

    3. The Westin Excelsior, Roma

    Contruit în 1906, The Westin Excelsior Rome are un istoric impresionant în cartierul Via Veneto. Deşi cele mai multe camere sunt accesibile ca preţ, „piesa de rezistenţă” este Villa La Cupola Suite, care a fost renovată cu o investiţie de 7 milioane de dolari. Această suită de lux are două etaje, fiind cea mai mare suită din Italia. Mobilată în stil clasic imperial, dispune însă de gadgeturi moderne de înaltă tehnologie, este acoperită de cupole împodobite cu fresce manuale, având propria zonă privată de fitness, jacuzzi şi o sală de mese formală.

    4. Burj Al Arab, Dubai

    Arhitectura uimitoare a hotelului Burj Al Arab din Dubai îl face una dintre cele mai fotografiate atracţii din lume. Toate camerele sunt de fapt apartamente de lux, care se întind pe două etaje, cu priveşişti incredibile. Dincolo de facilităţi precum heliportul şi terenul de tenis de pe acoperiş, acesta oferă o gamă largă de restaurante în stil futurist dar şi alte opţiuni pentru viaţa de noapte. Clienţilor li se acordă, bineînţeles, o atenţie deosebită. Printre dotările extraordinare se numără check-in-ul on-line, un majordom aflat la dispoziţia acestora 24/7 şi o flotă Rolls Royce-uri condusă de un şofer personal, toate pentru o clientelă VIP constând de multe ori în membri ai familiilor regale.

    5. The Plaza, New York

    The Plaza este adesea cea mai bună alegere pentru clienţii VIP care vizitează New York-ul, în special Suita Royal cu trei dormitoare, decorată în cel mai opulent stil clasic. Aceasta are o sală de servit masa pentru 12 persoane, bibliotecă, o sală de gimnastică, un pian imens, bucătărie completă (pentru bucătari personali), fiind deservită de un lift privat. Serviciul majordomilor este, de asemenea, inclus. Construită în 1907, structura iconică a fost desemnată ca punct de interes naţional în 1969.

  • Câţi bani face unul dintre cele mai SPECTACULOASE locuri de distracţie din Bucuresti. Acesta deţine şi cea mai mare plajă urbană din Europa

    Staţia din Piaţa Romană în care opreşte autobuzul complexului de wellness şi relaxare Therme este plină. Când acesta soseşte, toată lumea se înghesuieşte grăbită şi dă din coate să prindă un loc pentru a parcurge mai comod cele aproximativ 40 de minute până la destinaţie. Câteva familii cu copii neastâmpăraţi, două-trei cupluri şi, în rest, o mulţime de străini tineri şi gălăgioşi: italieni, nemţi, englezi, francezi. După ce au colindat, probabil, Centrul Vechi cu o seară înainte,merg acum să viziteze una dintre cele mai apreciate artacţii din nordul Capitalei.

    Therme Nord Bucureşti, compania care administrează complexul de welness şi relaxare Therme de lângă Capitală, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 114 milioane de lei (24,6 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul precedent, şi un profit de aproape 9 mil. lei, dublu faţă de 2017, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Anul trecut, complexul s-a extins cu două parcuri urbane tematice – Feng Shui şi Pangea, cu peste 10.000 mp de spaţiu verde.

    Cu o capacitate internă de 4.000 de persoane simultan, Therme Bucureşti este una dintre principalele atracţii de weekend pentru bucureşteni, dar şi pentru turiştii veniţi să viziteze Capitala. „Aproximativ 25% dintre vizitatorii din timpul săptămânii sunt străini”, descrie Stelian Iacob, administratorul Therme Bucureşti, ponderea clienţilor străini care ajung în centrul de wellness şi relaxare din Baloteşti. De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. În 2018, numărul vizitatorilor a ajuns la peste 3 milioane, circa 30% fiind străini. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa 50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, centrul de welness din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro). Anul trecut, complexul a avut 507 salariaţi, fiind cel mai mare Therme din Europa, construit greenfield, pe un areal de 250.000 mp, cu o suprafaţă indoor de 35.000 mp, potrivit ZF.

    Centrul de agrement este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    La începutul acestui an, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, Therme Bucureşti a inaugurat un restaurant de tip fusion, Humboldt, cu o capacitate de 190 de locuri, pe o suprafaţă de 1.100 mp la interior şi o terasă de peste 900 mp.
    În restaurant există cinci spaţii de dining unice: Sushi bar, Asian Corner, Mediteranean & Pasta Corner, Fish & Seafood şi American Steak, Burgers & more, scrie ZF.

    Totodată, complexul găzduieşte cea mai mare grădină botanică din România, cu peste 800.000 de plante, dintre care peste 1.500 de palmieri.

     

  • Nu a putut lua notă de trecere la examene, dar a reuşit să devină cel mai influent om din industria hotelieră

    Pentru că nu a putut intra la o facultate de renume, el a ales să urmeze o şcoală profesională.
     
    După absolvirea colegiului de catering din Surrey, la sud de Londra, la mijlocul anilor 1970, el s-a alăturat programului de formare a grupului hotelier Savoy.
     
    El a înfiinţat lanţul popular Hotel du Vin în 1994; zece ani mai târziu, Robin Hutson şi partenerul său au vândut compania pentru 66 de milioane de lire sterline.
     
    Din 2011, Robin a construit o altă colecţie de hoteluri, numită The Pig. În prezent, cu şase locaţii din sudul Angliei, compania din spatele mărcii – Home Grown Hotels – are venituri anuale de peste 20 milioane de lire sterline.
     
    Cariera de succes a lui Robin i-a adus titlul de “cel mai influent hotelier din Marea Britanie”.
     
    După absolvirea colegiului de catering din Surrey, la sud de Londra, la mijlocul anilor 1970, el s-a alăturat programului de formare profesională a grupului hotelier Savoy.

  • Un sat SUPERB pe malul unui lac din Elveţia scoate la vânzare case cu doar 1 dolar . Oricine işi poate cumpăra o casă aici cu o singură condiţie

    Casele din Monti Sciaga sunt înconjurate de păduri şi oferă privelişti extraordinare către Lacul Maggiore, scriu cei de la Daily Mail.
     
    Satul se află în apropierea graniţei cu Italia, astfel că proprietarii pot ajunge imediat la Lacul Como sau la Milano.
     
    Pentru a putea deveni proprietar al unei astfel de case, numite “rustici”, cel interesat trebuie să renoveze proprietarea şi să o aducă la o stare în concordanţă cu normele locale. Un avantaj este faptul că există canalizare, ceea ce ar putea uşura munca celor interesaţi.
     
    Scheme similare de revitalizare au apărut recent în Europa, un exemplu fiind cea de pe insula grecească Antikythira.

  • Una dintre cele mai necruţătoare BOLI EXISTENTE face RAVAGII. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară că este o urgenţă internaţională pentru sănătate

    Epidemia de Ebola care a izbucnit în Republica Democrată Congo constituie o urgenţă publică de sănătate mondială, a declarat Organizaţia Mondială de Sănătate (OMS), relatează site-ul postului BBC.

    “Riscul extinderii Ebolei în Congo şi în restul regiunii a rămas la un nivel foarte ridicat, iar riscul de a se răspândi în afara regiunii este la un nivel scăzut”, a declarat doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă

    “Acum este momentul ca oamenii din comunitatea internaţională să arate solidaritate pentru Congo”, a adăugat acesta.

    OMS defineşte o urgenţă publică mondială un “eveniment rar” care constituie “un risc de sănătate la adresa altor state prin răspândirea unei boli la nivel internaţional” şi care “are potenţialul de a necesita un răspuns coordonat la nivel mondial”.

    Epidemia de Ebola a izbucnit în Congo în august 2018. Ministerul Sănătăţii din Congo a confirmat la vremea respectivă că aceasta a pornit din provincia Nord-Kivu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Vă era dor de antreprenorul #şîeu? Ce mesaj a transmis din vacanţa în Bali: „Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez”

    Antreprenorul Ştefan Mandachi, fondatorul lanţului de restaurante Spartan, cunoscut însă mai ales pentru protestul său inedit prin construcţia unui metru de autostradă din Suceava, continuă să transmită mesaje referitoare la domeniile din România unde vede loc de îmbunătăţiri.

    De data aceasta a făcut câteva observaţii referitoare la potenţialul turismului românesc în timp ce se afla în vacanţă în Bali.

    Redăm mai jos o parte din mesajul lui Ştefan Mandachi, publicat pe pagina sa de Facebook recent:

    „Bali-i o insulă la capătul pământului. Undeva pe lângă Australia. Abia, abia o găseşti pe Google Maps. Ca să ajungi din Europa acolo faci cam 20 ore (plus-minus) cu tot cu escale. Am ajuns #şîeu aici.

    Am trândăvit ca un vierme câteva zile, apoi (defect profesional) am trecut la comparaţii, în stilul meu necruţător.
    Cu fiecare ţară nouă (sau veche) pe care o vizitez devin tot mai lucid. Constat cu tot mai multă acurateţe ce tâlhari nenorociţi au condus România. Cum şi-au bătut joc o mână de maniaci de o ţară cu un potenţial turistic uriaş!

    Azi am fost la Ubud, un fel de sat-oraş din Bali. Am vizitat o orezărie. Pe mine nu m-a lăsat cu gura căscată. Noroc de-un câine râios cu care m-am împretenit’. Prin preajmă mai era şi un parc (pe care ei îl alintau pădure, ca să atragă turişti) în care patrulau multe maimuţe. Şî câteva temple. Dar ce văd eu mai la vale? Colea’n sat au venit să investească cele mai luxoase lanţuri hoteliere din lume, Four Seasons şi Ritz.

    Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez. Adică, noi avem nestemate ca Bucovina, Transilvania, Delta Dunării şi ne mulţumim cu un pumn de turişti… Iar Bali, o insulă cu patru milioane de locuitori de la capătul globului, atrage anual vro’ 14 milioane de vizitatori. În Bali, templele (care nu te dau pe spate) construite relativ recent, magnetizează milioane de oameni iar noi ne scremem pentru câteva zeci de mii de turişti cu perle culturale din patrimoniul UNESCO, cu cetăţi medievale, mănăstiri vechi, urşi, lupi, munţi, etc.

    Deci o orezărie a putut crea o macro industrie cu sute de prăvălii prin care se generează miliarde de dolari… Dar ia’ să ne gândim că exact aceeaşi orezărie era la… Piatra Neamţ, de exemplu. Şi în loc de templele lor, avem mănăstirile din zona Neamţului. Îţi zic eu ce era: nimic. Pentru că nicio instituţie nu ar fi ajutat sau împins de la spate orezăria din Neamţ.

    În turismul din România e un talmeş balmeş, o degringoladă, o harababură contagioasă, un dezinteres monstruos. Nicio strategie de marketizare a ţării, nicio politică de promovare, nimic, nimic, nimic! Niciun străin nu află ceva relevant despre România în urma vreunei informări oficiale de la noi. Orice patron mediocru, care are un modest departament de marketing, ar putea face o campanie de promovare a ţării, înzecit mai bine decât o face guvernul. Ce mai la deal la vale, suntem luaţi de proşti de către nişte impostori!”

     

  • Vă era dor de antreprenorul #şîeu? Ce mesaj a transmis din vacanţa în Bali: „Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez”

    Antreprenorul Ştefan Mandachi, fondatorul lanţului de restaurante Spartan, cunoscut însă mai ales pentru protestul său inedit prin construcţia unui metru de autostradă din Suceava, continuă să transmită mesaje referitoare la domeniile din România unde vede loc de îmbunătăţiri.

    De data aceasta a făcut câteva observaţii referitoare la potenţialul turismului românesc în timp ce se afla în vacanţă în Bali.

    Redăm mai jos o parte din mesajul lui Ştefan Mandachi, publicat pe pagina sa de Facebook recent:

    „Bali-i o insulă la capătul pământului. Undeva pe lângă Australia. Abia, abia o găseşti pe Google Maps. Ca să ajungi din Europa acolo faci cam 20 ore (plus-minus) cu tot cu escale. Am ajuns #şîeu aici.

    Am trândăvit ca un vierme câteva zile, apoi (defect profesional) am trecut la comparaţii, în stilul meu necruţător.
    Cu fiecare ţară nouă (sau veche) pe care o vizitez devin tot mai lucid. Constat cu tot mai multă acurateţe ce tâlhari nenorociţi au condus România. Cum şi-au bătut joc o mână de maniaci de o ţară cu un potenţial turistic uriaş!

    Azi am fost la Ubud, un fel de sat-oraş din Bali. Am vizitat o orezărie. Pe mine nu m-a lăsat cu gura căscată. Noroc de-un câine râios cu care m-am împretenit’. Prin preajmă mai era şi un parc (pe care ei îl alintau pădure, ca să atragă turişti) în care patrulau multe maimuţe. Şî câteva temple. Dar ce văd eu mai la vale? Colea’n sat au venit să investească cele mai luxoase lanţuri hoteliere din lume, Four Seasons şi Ritz.

    Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez. Adică, noi avem nestemate ca Bucovina, Transilvania, Delta Dunării şi ne mulţumim cu un pumn de turişti… Iar Bali, o insulă cu patru milioane de locuitori de la capătul globului, atrage anual vro’ 14 milioane de vizitatori. În Bali, templele (care nu te dau pe spate) construite relativ recent, magnetizează milioane de oameni iar noi ne scremem pentru câteva zeci de mii de turişti cu perle culturale din patrimoniul UNESCO, cu cetăţi medievale, mănăstiri vechi, urşi, lupi, munţi, etc.

    Deci o orezărie a putut crea o macro industrie cu sute de prăvălii prin care se generează miliarde de dolari… Dar ia’ să ne gândim că exact aceeaşi orezărie era la… Piatra Neamţ, de exemplu. Şi în loc de templele lor, avem mănăstirile din zona Neamţului. Îţi zic eu ce era: nimic. Pentru că nicio instituţie nu ar fi ajutat sau împins de la spate orezăria din Neamţ.

    În turismul din România e un talmeş balmeş, o degringoladă, o harababură contagioasă, un dezinteres monstruos. Nicio strategie de marketizare a ţării, nicio politică de promovare, nimic, nimic, nimic! Niciun străin nu află ceva relevant despre România în urma vreunei informări oficiale de la noi. Orice patron mediocru, care are un modest departament de marketing, ar putea face o campanie de promovare a ţării, înzecit mai bine decât o face guvernul. Ce mai la deal la vale, suntem luaţi de proşti de către nişte impostori!”

     

  • Condiţiile de admitere în şcolile MAI au fost schimbate. Încă un obstacol la proba sportivă

    Proba sportive de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afcaerilor Interne va fi modificată, dar schimbări vor fi şi în ceea ce priveşte ocuparea posturilor vacante sau pregătirea tactică a angajaţilor.

    Elementele de noutate pentru traseul aplicativ destinat admiterii la armele poliţie, jandarmerie şi poliţie de frontieră, sunt „adăugarea unui obstacol, faţă de cele 11 existente în prezent, şi creşterea timpului maxim pentru parcurgerea traseului de la două minute şi douăzeci şi cinci de secunde la trei minute şi douăzeci de secunde”.

    „ Precizăm că pentru concursul de admitere la Academia de Poliţie “A.I. Cuza”, organizat în acest an, nu se vor aplica noile modificări ale traseului practic-aplicativ”, spun reprezentanţii MAI prin intermediul unui comunicat de presă remis vineri MEDIAFAX.

    Noile modificări care vizează proba sportivă de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI vor fi valabile începând cu valabile începând cu data de 01.01.2020.

    În sensul familiarizării potenţialilor candidaţi cu modificările aduse traseului aplicativ care reprezintă proba sportivă la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI sau la celelalte concursuri care presupun şi proba fizică, pe pagina de Facebook şi pe site-ul oficial al MAI a fost postat un clip video în care sunt prezentate modificările aduse traseului aplicativ .

    „Clipul video prezintă obstacolele care trebuie depăşite de candidat, modul corect de executare, precum şi situaţiile în care un candidat este penalizat sau eliminat din concurs, aplicabile poliţiştilor, poliţiştilor de frontieră şi jandarmilor”, se arată în comunicat.

    În ceea ce priveşte traseul aplicativ pentru candidaţii care doresc să se încadreze în structuri ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, timpul de parcurgere a traseului pentru ca un candidat să fie admis a fost stabilit la două minute şi cincisprezece secunde, faţă de un minut şi cinci secunde în prezent. De asemenea, traseul va avea 9 obstacole.

    „Noutăţile aduse traseului aplicativ fac parte dintr-o serie de modificări la Ordinele de ministru care reglementează activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie şi în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne determinate, pe de o parte, de necesitatea adaptării anumitor norme ca urmare a situaţiilor întâlnite în practică, iar, pe de altă parte, de nevoia consolidării pregătirii de specialitate a personalului operativ, în special în domeniile tactică poliţienească, mânuire armament, uz de armă”, se precizează în comunicat.

    Reprezentanţii MAI au menţionat că şi organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante din structurile MAI a suferit modificări. „A fost introdusă posibilitatea suspendării concursului, respectiv a amânării emiterii actului administrativ, în cazul semnalării unor aspecte de nelegalitate. Suspendarea şi amânarea se pot dispune până la soluţionarea sesizării, dar pentru o perioadă de cel mult 5 zile lucrătoare”, spune sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.