Category: Lifestyle

  • Cum poţi să câştigi bani suficienţi pentru a trăii liniştit de acasă fără să ai studii superioare, experienţă sau să mergi zi de zi la serviciu

    Kevin David, un creator de conţinut pe YouTube explică modul în care a realizat aproape 50.000 de dolari din venituri publicitare obţinute în urma încărcării unui videoclip, fără să beneficieze de milioane de abonaţi.

      Când un creator de conţinut încarcă un videoclip pe platformă, nu este sigur cât de mult va câştiga. Programul de parteneriat YouTube permite creatorilor de conţinut să câştige bani prin monetizarea canalelor lor cu reclame video. Aceste reclame generează o anumită sumă de bani în funcţie de anumiţi factori precum timpul de vizionare, durata şi numărul celor care accesează un videoclip.

    Kevin David are un canal YouTube cu acelaşi nume, cu 600.000 de abonaţi, dar nu se consideră un star YouTube, dar asta nu înseamnă că nu a generat venituri majore pe platformă. David a declarat pentru Business Insider că un clip pe care l-a creat ca ghid de utilizare pentru reclamele de pe Facebook, cu 1,9 milioane de vizualizări, a obţinut puţin sub 50.000 de dolari în venituri Google AdSense, iar un alt videoclipul de-al său – „Tutorial Shopify pentru începători”, care a necesitat o producţie minimă, deoarece l-a filmat folosind camera laptopului, i-a adus venituri de peste 40.000 de dolari.

    Conţinutul este cheia

    Pentru conţinutul videoclipurilor sale David se inspiră din Google Ads Keyword Planner, unde vede care sunt cele mai frecvente căutări ale utilizatorilor.

    Shelby Church, o vedetă de pe YouTube şi una dintre prietenele lui David are 1,2 milioane de abonaţi şi a declarat anterior pentru Business Insider că obţine venituri de 2.000-5.000 de dolari din videoclipurile sale cu 1 milion de vizualizări.
    Deşi videoclipurile lui David nu au tendinţa de a obţine la fel de multe, acesta câştigă mai mulţi bani din cauza tipului de conţinut pe care îl produce, de pildă videoclipuri detaliate despre cum să faci bani (cum să câştigi bani online sau să vinzi produse pe Amazon).

    David spune că nu există niciun motiv pentru care un business nu ar trebui să fie prezent şi pe YouTube, mai ales că, spre deosebire de o postare pe Instagram de exemplu, clipurile încărcate pe YouTube au „o durată de viaţă” mai lungă. „Când postezi o poză pe Instagram, primeşti 1.000 de like-uri, 2.000 de like-uri, dar a doua zi a dispărut şi nimeni nu o mai vede”, a spus el, adăugând, în comparaţie: „Am un videoclip care se apropie de doi ani, iar în ziua de astăzi primeşte peste 1.000 de vizualizări zilnic şi generează probabil cel puţin 1.000 de dolari pe zi.”

    YouTube l-a ajutat pe David să-şi extindă afacerile şi să aducă noi vizitatori pe site-ul său şi pe grupurile de Facebook. Sfaturile de afaceri ale lui David au fost prezentate în publicaţii precum Forbes. „YouTube este unul dintre cele mai importante elemente în educaţie şi un instrument incredibil în acest sens, dacă ştii să îl foloseşti”, spune el.
     

  • Care sunt zonele din Anglia unde locuiesc cei mai bogaţi angajaţi şi ce salariu fabulos trebuie să aibă pentru a putea trăi acolo – GALERIE FOTO

    O analiză a celor mai bine plătiţi cetăţeni englezi arată că pentru a fi considerat bogat în Londra trebuie să ai un salariu anual de peste 300.000 de lire sterline, iar pentru a fi socotit unul dintre cei mai bine plătiţi din grupul său, veniturile unui bărbat de vârstă mijlocie trebuie să se învârtă în jurul sumei de 700.000 de lire pe an.

    300.000 lire sterline reprezintă salariul necesar pentru a fi printre primii 1% dintre plătitorii de impozit pe venit din Londra, potrivit IFS, această sumă fiind aproape de două ori mai mare decât suma de 162.000 lire sterline necesară pentru a te alătura procentului de 1% dintre cei mai importanţi plătitori de impozit pe venit din restul ţării. Cercetătorii de la IFS şi-au bazat studiul pe formularele de autoevaluare solicitate de instituţiile de profil din partea tuturor celor ce câştigă peste 100.000 de lire sterline pe an.

    Raportul lor spunea că, la nivel naţional, puţin peste 300.000 de oameni câştigă suficient pentru a fi în top 1%, un sfert din salariul acestora fiind direcţionat spre de impozitul pe venit. Raportul arată că unul din trei cetăţeni cu astfel de venituri sunt proprietari de afaceri sau parteneri în companii importante, restul fiind, de pildă, contabili şi avocaţi – o mare întreprindere de contabilitate şi-a plătit partenerii, în medie, cu peste 600.000 de lire sterline anul trecut, iar o firmă de avocatură din Londra plăteşte 100.000 de lire sterline pe an chiar şi către avocaţii nou-calificaţi. Profesioniştii din domeniul medical sunt, de asemenea, printre primii cei mai bine plătiţi, cu salarii de până la 700.000 de lire sterline pe an.

    Scala de salarizare nu a adăugat şi venitul premierului, care este de aproape 160.000 de lire sterline pe an.

    Profilul celor mai bine plătiţi cetăţeni englezi este reprezentat de bărbaţi de 40-50 de ani din sud-estul ţării. Femeile este mai puţin probabil să fie plătite cu la fel de bine, potrivit raportului, astfel că o femeie cu venituri de 100.000 de lire sterline pe an se poate număra în topul celor mai bine plătite angajate la nivel naţional.

    Primele cinci zone cu cel mai bine plătiţi angajaţi sunt toate în Londra – Westminster, Kensington, Chelsea şi Fulham, Richmond Park şi Esher and Walton. În schimb, cele mai mici venituri au fost înregistrate în Liverpool Walton, Rhondda, Stoke-on-Trent Central, Birmingham Hodge Hill şi Kingston upon Hull East.
     

  • Cât costă cea mai scumpă şi rară friptură de vită din lume. De ce are aceasta un preţ atât de ridicat?

    Carnea de vită wagyu este unul dintre cele mai scumpe tipuri de carne din lume. Produsă în Japonia şi apreciată pentru gustul său bogat, carnea de vită wagyu de înaltă calitate poate costa peste 400 de dolari per kilogram, iar vacile în sine se pot vinde chiar şi cu 30.000 de dolari. Dar ce face carnea atât de scumpă?

    Termenul wagyu se traduce literalmente în vacă japoneză şi se referă în general la patru rase principale. Aceste vaci au fost crescute pentru rezistenţă fizică, având mai multe celule de grăsime intramusculare. Grăsimea este distribuită mai uniform în muşchii acestora, motiv pentru care carnea de vită wagyu arată roz şi are un gust foarte fraged. Guvernul japonez reglementează strict producţia de wagyu pentru a proteja valoarea şi calitatea cărnii.

    Wagyu este clasificat pe doi factori principali: câtă cantitate de carne poate fi obţinută şi calitatea grăsimii mărunţite. Cu cât este mai mare nota atribuită cărnii, cu atât este mai mare preţul. Carnea de vită Wagyu a câştigat un statut aproape legendar şi există multe mituri despre fermele wagyu şi despre modul în care sunt tratate animalele, de la masaje zilnice până la faptul că sunt adăpate cu bere. Dar de multe ori acestea sunt doar legende.

    Vacile sunt crescute foarte diferit în fiecare regiune şi de fiecare fermier în parte. De cele mai multe ori sunt crescute de un crescător până la vârsta de aproximativ 10 luni şi apoi sunt vândute la licitaţie unui fermier care le îngrăşă. La fermă animalele sunt ţinute în grajduri mici şi hrănite cu un amestec de fibre şi concentrat de energie mare, obţinut din orez, grâu şi fân. De multe ori sunt hrănite de trei ori pe zi timp de aproape doi ani, până când animalele vor avea aproape 50% grăsime. Doar vacile gestante şi vitele crescute pentru reproducere au voie să fie scoase la păscut pe păşune.

    Durata procesului de îngrăşare şi preţurile de import ale cantităţii uriaşe de furaj concentrat creşte costul cărnii de vită, iar în această perioadă de îngrăşare, fiecare vacă mănâncă 5 tone de furaje. Când o vită este scoasă la licitaţie, ea poate fi vândută cu până la 30.000 de dolari.

    Comparativ, vitele Black Angus, care sunt considerate un etalon culinar în ţări precum Statele Unite şi Australia, de obicei nu se vând pentru mai mult de 3.000 de dolari.

    Deşi sunt disponibile peste 300 de soiuri de wagyu, cele mai notabile provin din 10 regiuni. Una dintre cele mai scumpe este Matsusaka, din provincia Mie. În 2002, o vacă Matsusaka s-a vândut pentru 50 de milioane de yeni, adică aproximativ 400.000 de dolari. Cu toate acestea, cea mai cunoscută wagyu provine din oraşul Kobe.

    În 2013, Japonia a exportat wagyu în valoare de 5 miliarde de yeni (peste 47 de milioane de dolari). Anul trecut, exporturile au atins 24,7 miliarde de yeni (cca. 232 mil. dolari).

  • A început businessul cu un credit, iar acum deţine unul dintre cele mai căutate branduri vestimentare

    El a apelat iniţial la tatăl lui, CEO al unei companii ce comercializează sisteme de iluminat, dar acesta a refuzat să îi dea bani; Cridland a apelat atunci un credit pentru start-up-uri în valoare de 6.000 de lire sterline.

    Cu ajutorul prietenei sale Debs Marx, care se ocupă de aspectul financiar al afacerii, Cridland a reuşit să obţină venituri de aproape 250.000 de lire sterline în 2016. La începutul acestei săptămâni, el a deschis primul magazin în Londra, într-un cartier select.

    Succesul lui Cridland se datorează faptului că oferă o garanţie de 30 de ani pentru hainele sale: dacă acestea se rup sau se decolerează, ele pot fi restaurate gratuit de companie. Actori cunoscuţi precum Daniel Craig sau Ben Stiller s-au arătat încântaţi de idee, fiind surprinşi purtând pantalonii vânduţi de Cridland.

  • „Sunt o încrucişare între Steve Jobs şi Leonardo da Vinci”. Cine este inventatorul excentric care se relaxează într-o cameră placată cu aur

    Yoshiro Nakamatsu este un inventator japonez în vârstă de 90 de ani, care deţine mai multe brevete decât oricine altcineva din istorie. El a inventat, de pildă, dischetele de PC, un filtru pentru de toaletă şi o perucă pentru auto-apărare. 
     
     
    Acestea sunt doar câteva dintre cele 3.357 de invenţii ale sale, toate prezentându-l drept un om excentric. Nakamatsu afirmă că cele mai bune idei îi vin atunci când se scufundă în apă, unde şi le notează cu ajutorul unui dispozitiv impermeabil inventat, lesne de ghicit, de el însuşi. A scris chiar şi o carte, “The Legend of Dr.NakaMats Inventions”.

    Ştiaţi că lui Yoshiro Nakamatsu îi place să se relaxeze în fiecare seară în camera sa placată cu aur de 24 de karate numită “Calm Room”? Şi asta pentru că, spune el, „aurul blochează undele radio şi semnalele de televiziune care dăunează imaginaţiei”. De altfel, el are o avere de 50 de milioane de dolari, potrivit therichest.com.

     

  • Povestea învăluită în mister a familiei care controlează una dintre cele mai vechi bănci din lume. Se spune că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA

    Este a doua cea mai veche instituţie bancară din Regatul Unit şi a cincea la nivel mondial cu activitate neîntreruptă până în prezent, după Banca Monte dei Paschi di Siena (1472, Italia), Berenberg Bank (1590, Germania), Child & Co. (1664, Anglia) şi Sveriges Riksbank (1668, Suedia).

    A fost fondată în 1672 de către Sir Richard Hoare, cu aproape 100 de ani mai devreme faţă de naşterea celebrei dinastii Rothschild, fondată în 1760, una dintre cele mai cunoscute şi influente familii, care domină băncile centrale şi influenţează guvernământul la nivel mondial. Mayer Amschel Rothschild era un colecţionar al monedelor şi antichităţilor rare din Frankfurt, Germania. În 1760 a primit un patronaj bogat care i-a permis să intre în domeniul bancar în 1790.

    Deşi istoria familiei este învăluită în mister, sunt zvonuri care susţin că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA. Printre figurile celebre care s-au aflat pe lista de clienţi ai băncii C. Hoare & Co. se numără poetul Lord Byron sau scriitoarea Jane Austen. Compania oferă servicii bancare private precum împrumuturi, impoteci şi conturi de economii şi a rămas până în prezent un business de familie.

    A zecea generaţie de parteneri s-a retras anul trecut, cedând conducerea băncii celor şase parteneri din a 11-a generaţie, care au dus mai departe activitatea companiei.

    În martie, ei au deschis primul birou în afara Londrei, în Cambridge, dedicat clienţilor vechi dar totodată având rolul de a atrage alţi antreprenori din regiune, cunoscută pentru o intensă dezvoltare în domeniul bioştiinţei şi al tehnologie. Mixarea vechiului cu noul a devenit vitală pentru C. Hoare, în lupta acerbă cu alţi competitori precum Coutts, Raphaels sau Weatherbys şi alte bănci independente care câştigă, de asemenea, tot mai mult teren.

    În prezent, instituţia bancară privată deţine depozite de aproximativ 5,6 miliarde de dolari şi a avut anul trecut venituri de peste 350 de milioane de dolari şi un profit de peste 32 de milioane de dolari.

  • Parcul de aventură din România deschis pe o platformă militară, unde mănânci la popotă şi dormi în camere Tun şi apartamente Colonel

    Astfel, vizitatorii au de ales între o serie de activităţi precum escalada, traseul de tiroliene, tir cu arcul, plimbări cu scutere electrice, biciclete, karturi sau maşinuţe de golf, escape-roomuri, zbor cu parapanta, paintball, airsoft sau pot, pur şi simplu, să se răcorească în aqua park. Printre activităţile gratuite se numără skate parkul sau parcul de fitness.

    Arsenal Park a luat naştere ca unitate turistică în 2009, iar investiţiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povesteşte că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spaţiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei.

    „Am ales această locaţie pentru poziţionarea strategică şi potenţialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumuseţe aparte, judeţul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetăţile dacice, cetatea Devei, munţii Parâng şi Parcul Naţional Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povesteşte Antal.

    În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro şi o rată a profitului de 15%. Primul şi al doilea trimestru din anul 2018 păstrează acelaşi trend ascendent. La nivel de investiţii, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcţionate în general spre reorganizarea şi standardizarea proceselor şi a serviciilor şi spre modernizare. Totuşi, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacţie a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal. Periodic, reprezentanţii parcului fac şi investiţii de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”.

    Printre noile servicii care au menţinut o creştere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din ţară, dar şi deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul trecut cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediţie, şi au lansat un nou produs turistic dedicat activităţilor de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal.

    Pentru turiştii veniţi de departe, parcul deţine şi o serie de unităţi de cazare. Tarifele camerelor sunt cuprinse între 60 şi 368 de euro, în funcţie de tipul şi capacitatea acestora. Astfel, o noapte în camerele Ofiţer, Tun şi Tab costă 60 de euro pentru o singură persoană şi 72 de euro pentru o cameră dublă, apartamentul Maior este 104 euro, apartamentul Colonel – 123 de euro, Vila General – 320 de euro iar vila Mareşal costă 368 de euro, toate preţurile incluzând mic dejun şi acces la aqua park. Arsenal Park dispune şi de o cafenea şi un restaurant-popotă

    Jumătate dintre clienţii parcului hunedorean sunt corporatişti

    Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii şi premium. Din totalul de clienţi, jumătate sunt corporatişti. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporţia este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienţilor străini a fost în creştere faţă de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

    Fiind un business sezonier, numărul angajaţiilor parcului este variabil, între 50 şi 150 de persoane, variind în funcţie de numărul clienţilor. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare faţă de timpul săptămânii, cu excepţia intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul îşi desfăşoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine şi tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari faţă de anii anteriori în aceeaşi perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

  • A început să îşi vândă obiectele personale pe internet. Cinci ani mai târziu, avea 12 milioane de clienţi

    Din cauză că cererea era destul de mare iar serverul nu suporta traficul generat, Omidyar a început să ceară oamenilor taxe pentru a închiria un nou server.

    El a angajat şi un asistent pentru a răspunde solicitărilor, dar s-a ocupat în continuare de partea financiară.

    Primul obiect vândut pe site a fost un indicator cu laser stricat.

    Site-ul era monetizat printr-un comision cuprins între 1,25 şi 5% de la vânzător, iar cu profitul obţinut astfel, Omidyar a finanţat extinderea. Veniturile lui au ajuns treptat să depăşească salariul pe care îl avea la General Magic, astfel că, la nouă luni de la începerea acestei activităţi, a decis să îşi dedice toată atenţia noii sale afaceri. În prima lună din 1997, site-ul său găzduia deja două milioane de licitaţii, iar până la mijlocul anului intermedia 800.000 de licitaţii în fiecare zi.

    În septembrie 1997, siteul şi-a schimbat numele în eBay. În anul 2000, numărul clienţilor ajungea la 12 milioane, iar cel al produselor disponibile pe site depăşea 4,5 milioane.

    În prezent, eBay are 14.000 de angajaţi şi venituri de 10.000 de miliarde de dolari, potrivit entrepreneur.com.

  • Cum au reuşit o asistentă şi un pompier să câştige 3 MILIOANE de dolari cu un produs banal. Cine le-a dat banii şi de ce

    Alyssa şi Zach Brown au apărut în cadrul emisiunii Shark Tank (echivalentul emisiunii Arena Leilor, care a rulat în România în perioada 2011-2012) cu un produs banal, dar inovator: o placă ataşabilă de partea de jos a maşinii şi care permite celor mai mici de statură să folosească portbagajul.
     
    Alyssa este asistentă medicală iar soţul ei pompier; în ianuarie 2018, cei doi au lansat o campanie pe Kickstarter vânzând produsul cu 40-50 de dolari, generând venituri de aproximativ 110.000 de dolari. Acum, ei şi-au încercat norocul în cadrul emisiunii, cerând 150.000 de dolari pentru 5% din compania Moki Door Step.
     
    Daymond John, investitor în cadrul emisiunii, a oferit 450.000 de dolari pentru 20% din companie, însă cuplul a refuzat. “Decât să vindem atât de multe acţiuni, mai bine vindem compania cu totul”, a spus Zach, lăsând de înţeles că ar prefera să caute alte variante de finanţare.
     
    Daymond a reacţionat însă prompt, oferindu-le celor doi 3 milioane de dolari pentru a achiziţiona toate acţiunile. Zach şi Alyssa au acceptat, marcând unul din rarele momente când investitorii nu finanţează o companie, ci o cumpără cu totul.
     
    “Cum vă simţiţi, acum că aţi devenit milionari?”, a întrebat Mark Cuban, un alt investitor de la Shark Tank.
     
    “Ne-a plăcut să ne ocupăm de business, dar acum ne vom întoarce la slujbele noastre şi vom petrece timp cu familia”, a spus Alyssa. “E bine că putem avea o viaţă normală din nou.”
  • Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase destinaţii din lume

    Siria, ţara devastată de război, alături Libia, Afganistan şi Somalia, se numără printre ţările cele mai periculoase din lume, potrivit unei hărţi care evidenţiază siguranţa turiştilor. Harta interactivă a fost produsă de specialişti în medicină şi securitate internaţională şi arată nivelul de pericol din fiecare ţară şi teritoriu luând în calcul violenţa (inclusiv terorismul, insurgenţii, instabilitatea politică şi războiul, riscurile sociale (de pildă cele venite din partea mişcărilor religioase sau a comunităţilor etnice), factori precum infrastructura de transport a ţării, starea industriei, eficacitatea serviciilor de securitate şi de urgenţă, cel al serviciilor medicale şi susceptibilitatea ţării la dezastre naturale, scrie The Sun.

    Harta conţine cinci categorii de risc: nesemnificativ, scăzut, mediu, înalt şi extrem. Aceasta arată că Finlanda, Norvegia, Danemarca, Groenlanda, Elveţia, Slovenia şi Islanda au fost desemnate cele mai sigure locuri din lume, cu un “risc nesemnificativ”.

    În schimb, ţările care au fost clasificate în categoria “risc extrem de călătorie” includ părţi din Libia, Republica Centrafricană, Ucraina, Siria, Liban, Yemen, Afganistan şi Pakistan. Ţările cu un “risc ridicat de călătorie” au inclus părţi din Mexic, India şi Orientul Mijlociu, precum şi din Venezuela şi din Africa Centrală. Majoritatea ţărilor europene sunt considerate a avea un risc scăzut, inclusiv Regatul Unit; la fel stă situaţia şi în Iran, Iordania, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Uzbekistan în Orientul Mijlociu. Canada, SUA, Australia şi Noua Zeelandă sunt, de asemenea, state cu risc scăzut de călătorie.

    Când vine vorba de sănătate, ţările cu cel mai mare risc de boli includ ţările africane Sudanul de Sud, Niger, Coasta de Fildeş şi Sierra Leone. Evaluările medicale sunt date de evaluarea unei serii de riscuri pentru sănătate printre care: bolile infecţioase, factorii de mediu, standardul şi disponibilitatea îngrijirii medicale şi dentare locale de urgenţă, accesul la furnizarea de produse farmaceutice de calitate sau barierele administrative. State cu risc ridicat pentru sănătatea călătorilor sunt şi Irak, Liban, Venezuela şi Coreea de Nord.
    În contrast, ţările din Europa de Vest, dar şi Turcia, Canada, SUA, Noua Zeelandă şi Japonia prezintă cel mai mic risc pentru sănătatea călătorilor.

    Care sunt cele mai sigur şi cele mai periculoase locuri din lume pentru a a conduce autovehicule

    Drumurile din Africa, inclusiv Africa de Sud, sunt incluse aproape toate în categoria de risc “foarte mare” atunci când vine vorba de siguranţa rutieră. În aceeaşi categorie sunt incluse şi unele destinaţii populare de vacanţă din Thailanda, precum şi ţări ca Arabia Saudită, Iran şi Kazahstan. Şofatul în Rusia, India, China şi Brazilia prezintă un “risc ridicat”, în timp ce în Statele Unite există un risc “moderat”.

    Ţările cu cel mai scăzut risc de călătorie

    • Luxemburg
    • Elveţia
    • Slovenia
    • Norvegia
    • Danemarca (inclusiv Insulele Feroe)
    • Finlanda
    • Groenlanda
    • Islanda
    • Seychelles
    • Cape Verde


    Ţările cu cel mai ridicat risc de călătorie

    • Siria
    • Yemen
    • Afghanistan
    • Iraq
    • Libia
    • Mali
    • Republica Centrafricană
    • Sudanul de Sud
    • Somalia
    • Fâşia Gaza
    • Egipt (doar anumite zone)
    • Nigeria (partea de est)
    • Ucraina (în zona de est)