La inceput de an, grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetul de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia. NIS (Nafta Industrija Srbije) reprezinta unul dintre ultimele active petroliere de stat din Europa de Sud-Est, cu un portofoliu puternic in downstream, printre care se numara rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad. Tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control de circa 37%, restul actiunilor fiind impartite intre guvernul Serbiei (35%), fonduri de pensii si alti investitori. Compania se afla deja in vizorul unor jucatori de talie regionala, ca OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) si Rompetrol.Grupul magnatului Patriciu, cu afaceri anuale de 6 miliarde de dolari (5 miliarde de euro), desfasoara activitati in 13 tari europene, iar prin aceasta achizitie urmareste sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco-spaniola a Atlanticului, considerate cele doua motoare de dezvoltare ale business-ului sau petrolier. O alta companie romaneasca, Cuprom, a fost desemnata la sfarsitul lui 2006 castigatoarea licitatiei de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia. Cu o oferta de 400 de milioane de dolari (peste 330 de milioane de euro), Cuprom i-a devansat pe principalii jucatori inscrisi in cursa: un consortiu condus de compania cipriota East Point Holdings a omului de afaceri sarb Zoran Drakulic, care a oferit pretul de 340 de milioane de dolari, si compania Amalco, inregistrata tot in Cipru, cu un pret inaintat de 288 de milioane de dolari. Agentia de Privatizare din Serbia va incepe discutiile cu reprezentantii Cuprom pentru finalizarea contractului de vanzare-cumparare.
Category: Lifestyle
-
Un ramas bun de 210 mil. $
Firmele-gigant ale lumii platesc sume uriase pentru a atrage, dar si pentru a putea demite executivii de top. Conform unui studiu efectuat de Kevin Murphy, profesor de finante la University of Southern California, salariile top-executivilor au atins in 2005 un nivel de 369 ori mai mare decat salariul mediu. In plus, contractele de angajare prevad milioane de dolari pe care firmele trebuie sa le plateasca in schimbul solicitarii demisiei acestora. Robert Nardelli, directorul executiv al Home Depot, cel mai mare lant de magazine de produse pentru locuinta si gradina din Statele Unite, a primit recent 210 milioane de dolari (160 de milioane de euro) pentru renuntarea la functie. Suma, care a scandalizat actionariatul si opinia publica, se inscrie intr-un lung sir de demisii finalizate prin pachete compensatorii cel putin la fel de incredibile: 42 de milioane de dolari (32 de milioane de euro) oferite de Hewlett-Packard in schimbul demisiei lui Carly Fiorina, 198 de milioane de dolari (151 de milioane de euro) pe care fostul CEO Pfizer, Hank McKinnell, le va primi pentru plecarea sa in februarie si suma-record de 357 de milioane de dolari (272,5 milioane de euro) primita de fostul presedinte si director executiv al Exxon Mobil, Lee Raymond, la momentul demisiei sale in 2005. Manageri ca Nardelli primesc ceea ce ar putea fi numit jackpotul compensarilor. Banii ar trebui sa remunereze performantele si plusul de valoare adus companiilor, dar cazul Nardelli arata ca nu este chiar asa. Desi valoarea actiunilor Home Depot a scazut cu 7,9% in cei 6 ani in care Nardelli a fost la conducerea grupului, acest lucru nu il va impiedica pe Nardelli sa plece cu o suma ce egaleaza castigul totalizat in cei 6 ani la un loc. Un pachet compensatoriu al unui top manager include, de obicei, pensia, optiunile cu actiuni, contracte de consulting, garantia securitatii personale si a casei, masina, sofer si dreptul de a utiliza avionul companiei in interese profesionale.
-
Rupert Murdoch lanseaza un canal de business
La 20 de ani dupa debutul sau in televiziunea americana cu Fox si dupa 10 ani in care Fox News, acum principalul canal de stiri prin cablu, a fost concurentul principal al CNN pe sectorul stirilor permanente, actionarul majoritar al grupului media News Corp pregateste lansarea unui canal de televiziune specializat in informatii financiare. Postul TV, denumit Fox Business Chanel (FBC), va fi difuzat de principalii operatori de cablu incepand din acest an.Pentru a se asigura ca FBC va beneficia de toate conditiile pentru a cuceri audiente, miliardarul Rupert Murdoch (foto) a obtinut anul trecut acordul celui mai mare operator de pe piata americana, Comcast, o retea cu 24 de milioane de abonati. De asemenea, DirecTv, compania de difuzare prin satelit cu 15 milioane de abonati pe care News Corp. este in curs de a o vinde catre Liberty Media, va difuza cu siguranta canalul FBC.Singurul operator ramas de convins, Time Warner Cable (TWC), a finalizat un contract multianual cu News Corp. in ultimele zile ale lui 2006, care ii va permite grupului media sa lanseze canalul de informatii financiare la care lucreaza inca din 2004. Cu 13 milioane de clienti, TWC este a doua companie americana de televiziune prin cablu si principalul difuzor din zona-target a New Yorkului, unde se concentreaza profesionistii financiari si de publicitate.
-
Europa scoate la vanzare edificiile istorice
Ministerele franceze risca sa devina chiriasii marilor investitori imobiliari de peste ocean. Ca urmare a numarului impovarator de edificii istorice pe care le are in patrimoniu, guvernul francez a lansat un program prin care intentioneaza sa vanda o parte din imobilele care acum sunt folosite de catre ministere. Franta detine cladiri in valoare de peste 50 de miliarde de dolari, conform unei estimari a Ministerului de Finante, efectuate sub valoarea de piata, care excepta edificiile considerate nepretuite, ca Notre Dame. Cheltuielile totale de intretinere a constructiilor se ridica la 2-3 miliarde de euro anual. Dintre acestea, ministerele folosesc cladiri in valoare de circa 20 de miliarde de dolari.Prin acest program, s-au vandut deja cladiri in valoare de peste 1,6 miliarde de dolari, din care 800 de milioane au fost acumulate in 2005. 10 hoteluri pariziene, conacele care gazduiau in secolele 18 si 19 elita aristocrata, castele si vile au facut obiectul tranzactiilor in ultimii doi ani, in conditiile in care acest tip de tranzactii se efectueaza in mod normal doar o data sau de doua ori pe an. Guvernul intentioneaza mentinerea ritmului de vanzare si obtinerea a cel putin 500 de milioane de euro anual. Odata ce cladirile au fost vandute, ministerele care le-au locuit primesc cea mai mare parte din bani, doar 15% fiind orientate catre acoperirea datoriilor de stat. Cei mai mari cumparatori sunt fondurile americane de pensii si investitii, putine tranzactii fiind incheiate individual de miliardari. Carlyle Group a platit 165 de milioane de euro (217 milioane de dolari) pentru achizitia unei cladiri de pe Rue du Bac, cel mai sic cartier al Parisului. Miliardarul francez Vincent Bollore a achizitionat o casa vizavi de parcul Bois de Boulogne pentru 10 milioane de euro. Nu este exclus ca trendul sa cuprinda in viitor si alte tari europene. Marea Britanie si Italia se confrunta de asemenea cu dificultati in intretinerea numeroaselor edificii istorice din patrimoniu.
-
Consultantii sub 20 de ani
Focus-grupurile si studiile pe piata IT sunt de domeniul trecutului. O noua tendinta in randul venture-capitalistilor este testarea tehnologiilor cu potential investitional pe generatia tanara. In incercarea de a descoperi urmatorul YouTube sau iPod, venture-capitalistii merg de la plasamente de miliarde de dolari bazate pe decizii inspirate de generatia noua pana la studii de caz pe grupuri de copii si cooptarea acestora ca asociati inca de pe bancile scolii. Se poate spune ca marii investitori sesizeaza o anumita incapacitate de a distinge singuri ce e “fierbinte” in industria IT, fiind nevoiti sa recurga la ochiul critic al copiilor, liceenilor si al tinerilor de douazeci de ani, caci ei sunt, in fond, cei pentru care aceasta tehnologie este gandita si creata. Heidi Roizen, directorul general al Mobius Venture Capital din Silicon Valley, urmareste reactia celor doua fiice ale sale, Niki si Marleyna Mohler, de 11, respectiv 13 ani, la diversele gadgeturi si programe pe care intentioneaza sa le finanteze. In 2005, vazand plictiseala imediata afisata de cele doua fete, mama-investitor a renuntat la intentia de a finanta un nou tip de video-player portabil, iar anul trecut Roizen a investit in compania de jocuri Perpetual Entertainment din San Francisco, numai dupa ce produsul acesteia, o legenda computerizata numita “Gods and Heroes”, a suferit cateva modificari pentru a trece “testul Niki”.Un alt investitor, Neil Rimer, partener la Index Ventures din Geneva, a decis sa isi plaseze banii in site-ul preferat al nepoatelor sale, Mariana si Tatiana Megevand, in varsta de 12 si 14 ani. Astfel, Stardoll.com, un site care permite vizitatorilor sa creeze si sa imbrace papusi virtuale, a atras in 2006 investitii de peste 10 milioane de dolari de la firme ca Index si Sequoia Capital.O alternativa la confruntarea permanenta a inovatiilor cu preferintele tinerilor a fost, pentru o firma de investitii din Los Angeles, angajarea unui tanar consumator de tehnologie. In 2005, Palomar Ventures l-a cooptat ca asociat pe Adam Gottesfeld de 21 ani, dupa ce acesta a impresionat intreaga firma cu ideile sale in cadrul unui stagiu de practica.
-
Sase avocati fondeaza o noua casa de avocatura
Biroul local al Linklaters, a doua firma de avocatura din lume dupa cifra de afaceri, a inregistrat la sfarsitul anului 2006 cel mai mare exit de personal din 2001 incoace. Sase avocati in frunte cu Adrian Bulboaca, managing associate si coordonatorul echipei de banking & finance al biroului local Linklaters, au parasit echipa, cooptand doua secretare si un translator, pentru a pune bazele unei noi case de avocatura.Avocatii se bazeaza pe experienta acumulata intr-o firma de elita cu acoperire globala si pe calitatea serviciilor de asistenta juridica. Nou infiintata Bulboaca & Asociatii va transpune cultura vestica intr-o firma romaneasca si va oferi consultanta in materie de finantari, fuziuni si achizitii, real estate, concurenta sau litigii atat clientilor locali, cat si internationali. Fondatorii nu exclud posibilitatea unor aliante cu firme globale de avocatura, ca White & Case, Baker & McKenzie, DLA Piper, Allen & Overy si Freshfields Bruckhaus Derringer.Linklaters este unul din varfurile pietei de avocatura din Romania, estimata la 100 de milioane de euro in 2006. In ultimii cinci ani, de aici au mai plecat Daniel Badea, actualul managing partner al biroului Clifford Chance din Bucuresti, fondatorii firmei Radu Taracila Padurari Retevoescu, care a oferit consultanta pentru Millennium in cursa finala pentru BCR, si Marian Dinu, actualul sef al Directiei Juridice din Petrom.
-
Spatiile comerciale din Romania, in vizorul investitorilor
Achizitia complexului comercial European Retail Park din Sibiu pentru 83 de milioane de euro de catre fondul de investitii North Real Estate a reprezentat cireasa de pe tort in privinta tranzactiilor cu spatii comerciale. Evenimentul reprezinta punctul culminant al unei luni in care investitorii au tot cumparat: s-a vandut, pentru a treia oara in trei ani, complexul City Mall din Bucuresti, de data aceasta catre fondul de investitii australian APN Funds pentru 100 de milioane de euro. Tot recent s-a vandut proiectul Polus Center din Cluj-Napoca catre fondul de investitii Immoeast pentru 210 milioane de euro.Viitorul apropiat va aduce dezvoltarea mai multor parcuri de retail in Bucuresti, dar si in orase de peste 150.000 de locuitori, cum ar fi Bacau sau Targu-Mures. Fondul britanic de investitii NRE vrea sa investeasca 300-350 de milioane de euro in cinci sau sase proiecte asemanatoare celui de la Sibiu. Pasiunea pentru cumparaturi a romanilor a intensificat miscarile pe piata tranzactiilor cu spatii comerciale. Dezvoltarea parcului din Sibiu, initiata in luna februarie, a implicat investitii de circa 50 de milioane de euro pentru investitorii belgieni de la Bel Rom si s-a finalizat prin pozitionarea parcului in topul centrelor comerciale din Transilvania, vanzarile pentru anul viitor fiind estimate la 220 de milioane de euro.Daca la inceput proiectele comerciale importante au fost dezvoltate cu precadere in orase mari, ca Bucuresti, Iasi sau Constanta, in ultimii ani trendul a cuprins si orasele mai mici, unde piata poate absorbi maximum doua centre comerciale de mari dimensiuni.
-
4 milioane de euro in vagoane business
CFR Calatori a achizitionat recent 8 vagoane business pentru o suma estimata intre 3,6 si 4 milioane de euro. Vagoanele vor parcurge principalele rute din Romania: Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Oradea, Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, calatorii avand posibilitatea sa aleaga intre doua tipuri de clase business: business standard si business exclusiv. Pe 1 decembrie, primul vagon functionand in totalitate in regim business a strabatut ruta istorica Bucuresti – Alba-Iulia si retur, iar pe 10 decembrie, odata cu introducerea noului Mers al Trenurilor, au fost inaugurate si rutele Bucuresti-Oradea si Bucuresti-Timisoara.Un bilet la clasa business standard este mai scump cu 15 lei pentru distantele sub 250 km si cu 30 de lei pentru distantele peste 300 km. Preturile la clasa exclusiva, care ofera in plus mese mai consistente si scaune de piele, vor fi cu 25, respectiv 50 de lei mai mari fata de tariful actual la clasa intai. Practic, pentru cativa bani in plus, oamenii de afaceri romani se vor bucura de monitoare cu diagonala de 51 cm, modul pentru casti cu patru canale audio, bar cu frigider, cuptor cu microunde si expressor de cafea, cireasa de pe tort fiind reprezentata de accesul wireless la internet.
-
Un model celebru nu mai functioneaza
Ford, al doilea producator de automobile din lume, este nevoit sa imprumute 18 miliarde de dolari pentru a face fata pierderilor record de anul trecut (7 mld. $ in primele noua luni din 2006). De asemenea, este prima data cand compania ofera garantii pentru un imprumut, semn ca investitorii sunt precauti si iau in calcul un eventual faliment al gigantului american. Ford va garanta numai pentru 15 miliarde de dolari, iar restul de trei miliarde vor fi transformate, cel mai probabil, in actiuni. “Adevarul este ca modelul de business pe care l-am aplicat de zeci de ani nu mai functioneaza. Trebuie sa-l schimbam cu un nou plan de business”, a declarat Mark Fields, vicepresedintele companiei, in septembrie 2006, cand Ford a anuntat ultimele planuri de reducere a costurilor. Activele companiei din Statele Unite, fabricile din SUA si mare parte din diviziile profitabile, Ford Motor Credit si Volvo, vor fi folosite drept garantii. Compania americana a inregistrat pierderi in opt din ultimele noua trimestre, iar cota de piata din SUA va scadea pentru al 11-lea an consecutiv, divizia nord-americana urmand sa revina pe profit abia in 2009, cu un an mai tarziu decat se astepta. Ford este in plin proces de disponibilizare a 30.000 de muncitori din cele 14 fabrici pe care compania le va inchide in SUA si au existat o serie de speculatii privind vanzarile unor divizii ca Aston Martin sau Jaguar in Marea Britanie. Finantarea va fi obtinuta pana la 31 decembrie 2006, iar de imprumutul pentru care Ford ofera garantii ? 15 mld. dolari – se vor ocupa Citigroup, Goldman Sachs si GP Morgan.
-
HBO pe Internet
Operatorul american de cablu TV HBO, detinut de Time Warner, intentioneaza sa lanseze un nou canal pe Internet. HBO urmeaza sa faca un parteneriat cu AOL in acest sens. Prin aceasta miscare HBO ar putea castiga un public extrem de larg, cum ar fi elevii si studentii, care navigheaza foarte mult pe Internet. Executivii HBO au spus ca orice serviciu oferit prin Internet va fi in parteneriat cu alti operatori de cablu.Canalul online al HBO va difuza, probabil, continut premium la cerere, inclusiv show-uri tv celebre, precum “Soprano”.Canalul va avea programe noi, care vor fi disponibile pentru abonatii la sistemul clasic de televiziune. Recent, operatorul a anuntat un joint-venture cu un canal de comedie online al AOL, cunoscut sub numele This Just In. Pe site se vor gasi filme scurte produse de HBO si un blog. Joint-venture-ul cu AOL reprezinta de fapt o incercare a operatorului HBO de a-si intensifica prezenta pe platforme media alternative, odata cu maturizarea business-ului sau principal. HBO are deja un continut media pe Internet, in cadrul iTunes si Cingular Wireless. AOL isi largeste prin intermediul joint-venture-ului experienta online, in timp ce HBO isi va mari si mai mult audienta. Ce urmareste operatorul american de cablu HBO:sa castige un segment numeros de public;sa incheie parteneriate cu alti operatori de cablu;sa-si creasca veniturile din publicitatea online;sa lanseze programe noi