Companiile straine prezente pe piata romaneasca nu isi mai aduc expatii la pachet. Cei autohtoni au inceput sa reprezinte o alternativa viabila. Tendinta din ultima vreme a multinationalelor de a angaja romani in pozitii de conducere e tradusa de expertii in resurse umane prin compatibilitatea mare a acestora cu piata. Companii precum Vodafone, Hellenic Bottling Company sau Unilever au preferat manageri romani din motive simple: experienta acumulata de acestia pana acum, intelegerea consumatorului si proximitatea culturala fata de consumator. Grupul britanic Vodafone a schimbat conducerea Connex si o are pe Liliana Solomon (41 de ani) drept director executiv. Grupul HBC l-a numit pe Calin Dragan (39 de ani) director general al Coca-Cola HBC Romania. Gigantul din sectorul bunurilor de larg consum Unilever i-a oferit Alexandrei Gatej (40 de ani) functia de presedinte al diviziei din Balcani a companiei. Un alt exemplu este si American Life Insurance Company, care l-a numit la conducerea AIG Life Romania pe Theodor Alexandrescu (37 de ani).
Category: Lifestyle
-
Se poarta anonim
Companiile franceze se gandesc la promovarea unor proceduri “obiective” de lupta impotriva discriminarii: introducerea CV-ului anonim. Cum victimele discriminarii sunt in principal imigrantii, un CV fara nume, poza sau detalii de nationalitate ar insemna egalitate in sanse in randul candidatilor. Exista foarte multe persoane de culoare al caror CV este respins doar din cauza numelui “strain” sau al pozei care nu corespunde look-ului “? la francaise”. CV-ul anonim a intampinat si reactii reticente: “ceea ce nu poate fi masurat ramane nesemnificativ”, spune un manager francez, invocand alte metode mai eficiente de recrutare, cum ar fi testele.La inceputul anului trecut insusi primul-ministru, Jean-Pierre Raffarin, a relansat ideea CV-ului anonim. Dar parerea tipic franceza este ca acest CV anonim nu poate rezolva mare lucru, fiind vazut doar ca o solutie ipocrita si demagogica. Compania franceza de asigurari AXA testeaza noua politica de recrutare de ceva vreme. Pe site-ul companiei campurile ca “Nume”, “Prenume”,”Sex”, “Adresa” sau “Nationalitate” sunt ascunse in timpul analizei formularelor de candidatura. Scepticii spun ca in prima faza angajatorul nu si-ar da seama de nationalitatea candidatului, dar la interviu dezamagirea va fi cu atat mai mare si vor exista scuze de genul: “Ne pare rau, dar postul este deja ocupat. Avem CV-ul dumneavoastra in baza noastra de date si va vom contacta de indata ce va aparea un post corespunzator”.Franta cere creiere care sa ajute la cresterea economica si totusi exista multe companii care, la interviuri, isi favorizeaza clar “compatriotii”. Oficialii francezi spun ca pe principiul libertate, egalitate, fraternitate, toate companiile invoca empatia, dar un sistem care sa lupte impotriva discriminarii este inca departe.
-
La dublu cu DaimlerChrysler
Dupa succesul Logan-ului, Romania a inceput sa devina interesanta pentru gigantii industriei auto. Primul semn este decizia concernului germano-american DaimlerChrysler de a intra pe piata romaneasca din 2007, printr-un joint-venture cu Autorom – firma controlata de omul de afaceri Ion Tiriac. Noua entitate, care se va numi cel mai probabil DaimlerChrysler Romania, se va ocupa de partea de import si distributie a marcilor detinute de grupul auto. Detaliile legate de parteneriat nu au fost stabilite deocamdata, insa controlul nu va mai fi in mana lui Tiriac. Autorom este in prezent importatorul exclusiv al marcilor Mercedes Benz, Chrysler, Jeep, Smart si Dodge, detinute de DaimlerChrysler. Cifra de afaceri pe anul trecut a Autorom a fost, conform unor estimari oficiale, de aproape 50 de milioane de euro, 80% din venituri provenind din importurile autoturismelor Mercedes. In 2005 au fost vandute pe piata romaneasca, in total, 3.746 de autovehicule produse de DaimlerChrysler.Joint-venture-ul cu DaimlerChrysler se inscrie in logica fostului tenisman – a carui avere a fost estimata anul trecut, de Business Magazin, la peste un miliard de euro – de a se asocia cu nume mari din Occident, asa cum a facut si in cazul societatii de asigurari, al bancii Ion Tiriac sau al parteneriatului cu nemtii de la Metro.
-
Credinta in afaceri
Un economist american, John Grubber, a demonstrat ca daca o persoana isi dubleaza ritmul de participare la slujbele din Biserica, isi va creste veniturile cu 10%. Pentru ca oamenii care merg la Biserica isi impartasesc necazurile, se relaxeaza si au sanse sa munceasca mai cu spor, deci sa faca mai multi bani. Mizand sau nu pe teoriile lui Grubber, Biserica Ortodoxa Romana a intrat serios in afaceri. Ea a concesionat recent un hotel de doua stele din Sibiu companiei Continental Hotels. Hotelierul vrea sa investeasca 3 milioane de euro in amenajarea hotelului pentru a-l aduce la un nivel de patru stele. Biserica a obtinut hotelul Bulevard de la un fost proprietar, in urma unei cereri de retrocedare. Si arhiepiscopia Alba-Iulia are ganduri mari in business, dat fiind faptul ca a vandut pe piata Rasdaq un pachet de actiuni la VES Sighisoara, pentru a-si putea plati datoriile. Arhiepiscopia mai are in prezent pe Bursa actiuni la VES Sighisoara si la Banca Transilvania. In total, valoarea portofoliului sau se ridica la 80.000 de euro. Arhiepiscopia isi finanteaza investitiile pe piata de capital in cea mai mare parte din vanzarile de lumanari si de tiparituri religioase.Reprezentantii arhiepiscopiei au motivat ca au fost fortati sa vanda din actiunile detinute la VES pentru ca aveau nevoie de lichiditati. Ei au mai explicat ca plasamentul pe bursa nu a fost realizat cu intentii speculative, ci pentru a ajunge la o participatie de 30% din capitalul societatii VES. Obiectivul nu a fost atins din cauza lipsei de bani. Arhiepiscopia Alba au afirmat ca desi investitiile pe bursa sunt mai riscante, vor sa ramana activi pe piata de capital, pentru ca, spre deosebire de alte parohii, care au proprietati, ei nu au aceste bunuri care sa le aduca venituri constante.
-
Alexander cel Mare
Cand vine vorba de achizitii extravagante, majoritatea milionarilor se limiteaza la ultimul model de masina nervoasa sau la o vila de dimensiunile unui hotel, pe care nu apuca niciodata sa o strabata in intregime. Insa pentru Scott Alexander, antreprenorul englez supranumit “cel mai vanitos britanic”, asemenea lucruri sunt mult prea banale.Magnatul si-a cumparat un orasel intreg pe litoralul bulgar, pe care intentioneaza sa-l boteze cu numele sau. “M-am hotarat sa-l numesc Alexander, ceea ce presupun ca este un gest cam impertinent. Insa e mai amuzant asa, iar numele bulgar oricum este foarte greu de pronuntat,” a raspuns el amuzat de reactiile presei care catalogheaza intentia sa ca una deplasata si egoista. Gestul sau nici macar nu e atat de surprinzator, pentru un om care a dedicat un intreg perete din penthouse-ul sau din Manchester unui portret propriu si care a facut din extravaganta un stil de viata. Omul de afaceri de 31 de ani intentioneaza sa faca din “Alexander” o statiune luxoasa pentru englezi si afirma ca toti cei 1.000 de rezidenti ai statiunii pe care a achizitionat-o cu 4,5 mil. euro sunt “foarte incantati” de proiectul sau. “Bulgaria este o tara care va fi pe val in scurt timp. Eu prevad o masiva explozie imobiliara in zona. Motivele: Bulgaria are plaje pitoresti, incepand cu luna mai si pana in octombrie vremea este frumoasa, iar mancarea este fantastica si ieftina,” spune Scott Alexander.
-
Semn de intensificare a concurentei
Economisti sustin ca practica “mercenarilor de business” (manageri de top care se muta de la un competitor la altul) este un semn de intensificare a concurentei, in special pe pietele de retail. Pe aceste piete, atragerea de clienti s-a transformat intr-o lupta pe viata si pe moarte. Paradoxal, managerii au insa in contractele de munca celebra clauza “non-solicit”, care le interzice acestora, dupa ce au parasit compania, sa atraga clienti sau colegi la noul loc de munca, daca acesta este incompetitie cu angajatorul anterior.
-
Tutorele de peste mari si tari
Ce legatura poate avea un examen decisiv pentru care nu ai invatat nimic cu succesul in afaceri? Aparent, nici una. Multi ar spune ca cele doua sunt intr-o opozitie clara. Insa un examen decisiv al unui student american poate face un business de succes pentru un intreprinzator indian. Companiile de tutoring sunt pe val de ceva vreme in lume. Zeci de mii de studenti si elevi americani se bazeaza pe meditatorii lor pentru a-si mari mediile sau pentru a obtine un scor cat mai mare la testele SAT (bacalaureat). Tarifele meditatiilor online sunt cu mult mai mici decat cele fata-in-fata si sunt posibile la orice ora din zi si din noapte.Ceea ce nu stiu studentii este ca pe prietenul lor Mike care se pricepe la matematica ca nimeni altul il cheama de fapt Mahakali Murthy sau Cheng Ling. Companiile care asigura servicii de tutoring s-au gandit ca daca muncitorii low-paid din India si China pot sa coasa haine, sa faca software pentru computere sau sa vanda asigurari, de ce n-ar putea sa mediteze si copiii vesticilor? Cererea de meditatori ieftini provenita din Statele Unite este responsabila pentru crearea unei industrii infloritoare in Asia. Circa 80% din industria indiana de tutoring online este acaparata de elevii si studentii din Statele Unite, conform datelor Educomp Solution, o companie de tutoring cu sediul in New Dehli. “Cred ca pur si simplu in aceasta parte a lumii exista un talent imens in ceea ce priveste matematica si stiinta. India are cei mai buni meditatori si cei mai buni profesori din lume”, explica fenomenul Roy Bikram, fondatorul si directorul executiv al Studyloft.com, una dintre cele mai mari companii de tutoring.Iar acesta nu este decat inceputul. Colegiile din Kentucky au apelat la varianta outsourcing-ului pentru a rezolva o alta sarcina consumatoare de timp. Ei au delegat sarcina corectarii lucrarilor companiei Smarthinking, o companie care deja lucreaza cu 70.000 de elevi la 300 de scoli din toata America.
-
Lectia lui Warren Buffett pentru tinerii jurnalisti
Se spune ca marile averi se cladesc cu greu, dolar cu dolar. Si se mai spune ca multi dintre cei care si-au cladit afacerile de miliarde dolar cu dolar duc o viata simpla, ba chiar analizeaza pana si felul in care pot fi reduse costurile cu iluminatul birourilor sau cu hartia de scris. La fel s-a spus si despre Warren Buffett – locuieste in aceeasi casa ca acum 40 de ani, se imbraca in costume ieftine, detine un Lincoln banal din 1999 pe ale carui placute de inmatriculare scrie, culmea, Thrifty (in traducere libera zgarcit). Au scris si redactorii TARGET despre obiceiurile de economisire “compulsiva” ale lui Buffett si ale lui Ingvar Kamprad de la Ikea si despre cat de modeste sunt proprietatile si garderoba lor. Sau despre felul in care aceste obiceiuri pot deveni o afectiune obsesiva studiata de psihanalisti.Buffett a ajuns al doilea cel mai bogat om din lume investind acolo unde nimeni nu s-ar fi asteptat sa obtina profit si facand lucruri la care rivalii sai nici nu s-ar fi gandit. Omul a inceput sa faca bani de la 6 ani, cumparand 5 sticle de Coca-Cola de la bacania bunicului sau cu 25 de centi si vanzandu-le ulterior cu un profit de 5 centi la fiecare sticla. Cateva zeci de ani mai tarziu, ca o ironie, a ajuns unul dintre cei mai importanti actionari ai companiei ale carei produse i-au deschis drumul in business.Si tot ca o ironie, la putin timp dupa inchiderea editiei pe care ati inceput deja sa o cititi, “zgarcitul” a anuntat ca va dona 37 din cele 44 de miliarde de dolari pe care le detine pentru operele de caritate ale fundatiei conduse de bunul sau prieten, Bill Gates, fondatorul Microsoft. Lectia servita, in cazul in care manevra nu intra sub incidenta legilor care reglementeaza manipularea Bursei (actiunile Berkshire Hathaway, compania pe care a fondat-o, au scazut brusc dupa anunt) – ceea ce este extrem de putin probabil – arata conditia necesara pentru un business de succes. Pasul inainte, intr-o directie pe care n-a intuit-o nimeni altcineva, a facut diferenta dintre Buffett si restul investitorilor. Mai mult, una din zicalele sale devenite celebre este “du-te acolo unde va fi pucul, nu unde acesta se afla acum”, facand referire la sportul sau favorit, hocheiul pe gheata. Dar care a fost resortul care l-a determinat pe cel care spunea despre sine ca este 15% Fisher si 85% Graham (Benjamin Graham si Phillip Fisher, mentorii sai, doi economisti conservatori inraiti) sa renunte la aproape tot ceea ce a acumulat de-a lungul a mai bine de 5 decenii? A fost oare dorinta arzatoare de a echilibra cumva balanta inegalitatii economice mondiale? A fost cumva unul din invatamintele celor doi mentori ai sai? Sau blazarea cauzata de sentimentul de a fi ajuns in varf?Oricare ar fi fost, lectia lui Buffett trebuie asumata atat de tinerii jurnalisti, cat si de oamenii de afaceri autohtoni. Istoria ne-a demonstrat – cine a fost cu un pas inaintea grupului a avut succes. Prima companie care a intrat pe piata retailului de electrocasnice, Altex in 1992, este liderul pietei in momentul de fata dupa vanzari (Flanco, numarul doi, a luat fiinta doi ani mai tarziu). Desi nu este o regula, iar business-ul romanesc este profund atipic, exemplele pot continua cu cei care au infiintat in 1996 filiala locala a brokerului imobiliar Colliers, lider de piata, in conditiile in care numarul doi pe piata, Eurisko, a fost infiintat abia un an mai tarziu. Acum, la mai mult de un deceniu de la momentul infiintarii primelor start-up-uri ce au reusit sa se strecoare prin sita globalizarii, au inceput sa apara si rezultatele. A inceput sa se vada in filozofia de viata si in felul in care traiesc cei ce au avut succes. O arata si statisticile referitoare la structura consumului de bunuri de lux. Oricum ar fi, eu inca il caut pe primul Warren Buffett al Romaniei.
-
Tezaurul din Anglia
Prestigiu si profit. Asta obtine Banca Nationala a Romaniei pastrandu-si depozitele in aur monetar la banci straine. Anul trecut, BNR a lichidat depozitele pe care le detinea la bancile Barclays (Marea Britanie) si Morgan Stanley (SUA) si le-a mutat la Banca Angliei, Nova Scotia (Canada) si Fortis Bank Bruxelles. Prin aceasta miscare banca centrala a pierdut aproape 124.000 de euro, din cauza diferentelor nefavorabile dintre pretul de piata si costul mediu de lichidare a depozitelor. La cheltuieli s-au adaugat si taxele de depozitare la Banca Angliei si cele de expertizare a aurului din Tezaurul central. Dar toate aceste pierderi sunt controlate, asigura oficialii bancii.Valoarea totala a depozitelor externe de aur ale BNR era, la sfarsitul lui 2005, de 871 de milioane de euro, in crestere cu 41% fata de 2004. Potrivit situatiilor financiare ale BNR, stocul de aur se ridica, in 2005, la 103,55 tone, fiind reevaluat la 5,37 miliarde de lei (1,47 miliarde de euro). Din stocul total, BNR pastreaza la Banca Angliei aproximativ 61 de tone de aur. Aurul din depozitele BNR este sub forma de lingouri standard – evaluate la sfarsitul lui 2005 la 397 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de 2004 – si de monede de aur – in valoare de 205 mil. euro. Cantitatea de aur monetar a scazut usor in cursul lui 2005, cu 73 de kilograme, pentru ca BNR a restituit unor persoane fizice aurul confiscat in timpul comunismului. Pe langa aurul monetar, BNR mai are in Tezaur si aur la alte standarde, in valoare de 18,2 milioane de euro, ceea ce duce totalul activelor in aur la aproape 1,5 miliarde de euro. Cele mai bogate banciConform World Gold Council, bancile centrale cu cele mai mari depozite in aur erau, in iunie 2006:1. Statele Unite – 8.135 de tone2. Germania – 3.427,8 tone3. Franta – 2.790,0 tone4. Italia – 2.451,8 tone5. Elvetia – 1.290,1In acest clasament, Romania ocupa locul 31, cu 104,8 tone, inaintea unor vecini europeni precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovenia si Ungaria.
-
Un munte de cash
Cele mai mari companii americane, printre care si nume ca Exxon, Microsoft si Johnson & Johnson, stau pe un munte de lichiditati, sau, mai exact, o suma record de 640 mld. dolari, conform estimarilor Standard & Poor’s. Acest tezaur ar putea declansa in scurt timp o adevarata isterie in piete, care se asteapta la numeroase preluari si fuziuni. 8 semestre de crestereMotivele aglomerarii de capital in “buzunarele” companiilor sunt legate de cele 8 semestre consecutive de cresteri semnificative ale profiturilor, corelate cu lipsa unor achizitii sau investitii substantiale, explica Howard Silverblatt, analist la Standard & Poor’s. Rich Thaler, vicepresedinte la Deutsche Bank Securities, crede ca aceste companii “inoata in bani, ceea ce ar putea creste capacitatea acestora de a finanta preluari”, previzioneaza Thaler.Incep investitiileCompaniile care si-au pastrat banii in cont, pentru siguranta, “vor incepe sa investeasca in pietele emergente precum si in achizitii de companii”, crede Marc Zenne, seful diviziei de strategie a Citigroup. Microsoft, de exemplu a returnat actionarilor anul trecut 32 mld. dolari in dividende speciale si se afla in plin proces de rascumparare de actiuni. Si cu toate acestea inca beneficiaza de avantajele unei impresionante sume de 34,8 mld. dolari – cash!