Turcii care au dezvoltat Bucuresti Mall si Plaza Romania, oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu si Sorin Creteanu, israelienii care detin Hotelul Bucuresti si cel mai mare operator german de centre comerciale, condus de fostul sef al grupului de companii Tiriac se lupta pentru realizarea unui centru comercial pe locul actualei Piete Obor, situate in una dintre cele mai dens populate zone din Capitala. Piata Obor din Capitala va fi transformata intr-un centru comercial de aproape 140.000 de metri patrati, in urma unei investitii de 117 milioane de euro, dezvoltatorul urmand sa fie anuntat dupa depunerea ofertelor finale la 25 septembrie.Anchor Grup, ECE Projektmanagement, Obor Plaza si un consortiu format din companiile Practic, Baneasa Investments, Comnord si Procema sunt companiile aflate in “finala” pentru dezvoltarea mall-ului, urmand ca pana la 25 septembrie sa prezinte ofertele finale. Cel mai experimentat candidat in domeniul centrelor comerciale este grupul german ECE. Germanii au in prezent in operare 84 de mall-uri in Germania si tari din Europa Centrala, iar proiectul din zona Obor ar putea marca intrarea officiala pe piata locala, a doua ca marime din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia. Seful operatiunilor ECE in Romania este Radu Merica, cel care a fost timp de cinci ani CEO al grupului de firme controlat de omul de afaceri Ion Tiriac.
Category: Lifestyle
-
De ce mai muncesc oamenii bogati?
Un om de afaceri roman in varsta de 40 de ani, care castiga 40.000 de euro lunar doar din contul pe care il avea la bancherul sau personal, ce ajunsese la un moment dat la 1 milion de euro, se gandea sa se retraga din business. N-a facut-o, desi lichiditatile de care dispunea ii acopereau probabil toate necesitatile cerute de statutul sau. Lasand la o parte toate justificarile cliseistice, intrebarea este ce ii tine cu adevarat in joc pe oamenii care aparent castiga mai mult decat pot cheltui. Oamenii bogati sunt diferiti, dar in mare masura seamana cu cei mai multi dintre noi: aproape toti cheltuie mai multi bani decat castiga. La varful societatilor dezvoltate, gradul de indatorare devine un motor al consumului in aceeasi masura in care acest lucru se intampla la nivelul mediu sau inferior al societatii. Intr-un articol publicat in The Wall Street Journal, profesorul de economie Robert Frank spunea ca cei mai bogati americani, care controleaza 33% din intreaga bogatie a Statelor Unite – adica cei cu averi individuale care pornesc de la circa 6 milioane de dolari -, sunt responsabili pentru 6% din datoriile din intreaga economie americana, adica aproape 350 de miliarde de dolari. Unul dintre cele mai bune exemple pentru tendinta de indatorare a bogatilor este cel al retailerului de produse de lux Neiman Marcus. Aproximativ 15% din cifra de afaceri anuala realizata de magazinele companiei, adica peste jumatate de miliarde de dolari, se realizeaza prin intermediul companiei de carti de credit in-house a retailerului. In mod traditional, datoriile au fost asociate cu saracia, dar in societatea contemporana acestea reprezinta leverage (capacitatea de a finanta) – o forta care iti permite sa cheltuiesti mai mult decat ai putea in mod normal. Potrivit unui studiu al companiei americane Spectrem, majoritatea oamenilor ce detin active de peste 5 milioane de dolari au datorii pe cardul de credit, in conditiile in care aceste fonduri poarta cele mai mari dobanzi de pe piata bancara. Mai mult, consumul de lux pe datorie pare sa fi stat intr-o oarecare masura la baza unora dintre cele mai rasunatoare falimente recente. Bernard Ebbers, fostul sef al companiei Worldcom, a imprumutat sute de milioane de dolari de la compania pe care o conducea pentru a-si cumpara mai multe ferme si a-si construi o marina pentru iahturile sale, in cele din urma avand mari probleme in a achita totul. Dar asta a fost una dintre cele mai mici probleme ale lui Ebbers, intrucat el a fost condamnat ulterior la 25 de ani de inchisoare pentru frauda de 11 miliarde de dolari care a condus la cel mai mare faliment din istoria SUA.Robert Mintz, manager de resurse umane la Revlon, Pepsico sau Time Warner, a scris o lucrare pornind de la dorinta si de la motivele oamenilor bogati de a nu se opri din activitatile profesionale. Pentru asta, el a intervievat 25 de directori de companii americane, fiecare cu o avere intre 5 si 500 de milioane de dolari. Pentru el, motivatia oamenilor care au atins un anume nivel de confort material, de a nu renunta la zilele petrecute la birou, nu tine de dependenta de lucrurile indisolubil legate de statutul social. Unii isi vad jobul ca o evadare, altii vor sa demonstreze lor si celor din jur ca pot. Dar marea majoritate spune ca nu stie ce ar face cu propria persoana daca ar inceta sa munceasca. Ironia este ca pentru cei mai multi “workaholici” foarte bogati, o zi plina la birou este poate mai putin stresanta decat ar fi fost o zi impreuna cu partenerii de golf. Dar poate ca cel mai bine concluzioneaza Peter White, fostul director general de la Citigroup, in prezent vicepresedinte al grupului U.S. Trust: “exista o diferenta intre doi oameni care spun ca ‘iubesc ceea ce fac’ si ‘nu pot concepe sa fac altceva decat ceea ce fac acum’. Unul este un voluntar. Celalalt este un prizonier”.
-
Pe banii lor
Robert Rubin, fost ministru de finante al Statelor Unite si presedintele comitetului executiv al Citigroup, a decis sa plateasca pentru utilizarea in scopuri personale a aeronavei bancii americane. Intr-un raport transmis autoritatilor de reglementare se arata ca Rubin are dreptul sa utilizeze aeronava companiei pentru orice tip de calatorie, inclusiv in scop personal, in baza acordului de angajare. Majoritatea marilor corporatii incearca sa demitizeze faptul ca top-managementul beneficiaza de bonusuri exagerate din partea companiilor. Astfel, managerilor le sunt eliminate facilitatile precum soferul personal sau vacantele platite. Sumele maxime pe care Rubin le poate achita sunt stabilite de Administratia Federala pentru Aviatie. Acordul dintre Citigroup si Rubin a fost incheiat joi, 10 august, si este valabil un an, cu posibilitatea de a fi reinnoit anual. Robert Rubin este angajat al Citigroup incepand din anul 1999. Anterior, el a ocupat functia de ministru de finante, in timpul mandatului lui Bill Clinton.Citigroup a inregistrat in primul trimestru al anului un profit net de 5,64 miliarde de dolari (4,3 mld. euro), in crestere cu 4% fata de castigul aferent aceleiasi perioade a anului trecut, potrivit Reuters. Veniturile institutiei de credit au urcat cu 5%, la 22,18 miliarde de dolari. Pe plan international, profitul Citigroup a crescut cu 47%, iar veniturile cu 19%, in timp ce in SUA avansul profitului a fost de 13%, iar veniturile au scazut cu 1%.Citigroup este prezenta in peste 100 de state si inglobeaza marci precum Citibank, CitiFinancial, Primerica, Smith Barney si Banamex.
-
Tot mai tineri
Pepiniera de milionari in Romania este, cu siguranta, sectorul IT. Oamenii de afaceri din industrie mai tineri de 30 de ani ingroasa randurile milionarilor in dolari dupa ce isi vand afacerile multinationalelor din Europa sau Statele Unite. Bogdan Putinica si Daniel Bogdan, ambii in varsta de 29 de ani, si-au vandut recent compania, IP Devel, pentru cateva milioane de dolari, grupului Adecco, cu venituri anuale de peste 18 miliarde de euro. Adecco a fost inclusa anul trecut in Top Fortune Global Index 500. IP Devel a fost infiintata cu numai 6 ani in urma. In acelasi timp, Hostway, unul dintre cei mai mari furnizori globali de servicii de gazduire de pagini de Internet, a cumparat OpenLink, o firma romaneasca de dezvoltare a paginilor de Internet, creata de Flaviu Radulescu (26). OpenLink a fost infiintata in 2001 de Radulescu, pe atunci angajat la o companie de retail IT.Cei trei nu sunt primii si nici ultimii tineri imbogatiti de industria IT. Lucian Butnaru (27) a fondat si vandut ulterior compania de solutii informatice Akela grupului american furnizor de servicii de comunicatii si call-center TechTeam, valoarea tranzactiei fiind de aproximativ 3 milioane de euro.
-
Cel mai bine platit bucatar din Romania
Un fost vicepresedinte de corporatie americana, acum bucatar privat, va gati pentru bancherii romani. El va lucra pentru primul restaurant cu circuit inchis din Bucuresti, care va fi inaugurat in septembrie, la initiativa lui George Butunoiu, cel mai mare head hunter de pe piata locala. Bucatarul, de origine franceza, va avea un salariu de peste 8.000 de euro – record pentru un bucatar din Romania. “Douazeci si trei de persoane publice din business-ul romanesc au contribuit la initierea proiectului, in care se va investi peste 1 milion de euro”, spune George Butunoiu. “Clientii vor fi fondatorii, majoritatea din banking, dar si presedinti sau vicepresedinti de companii din alte domenii”, adauga el. Bucatarul francez nu va petrece mai mult de 6 luni in restaurantul din Bucuresti. O data sau de doua ori pe luna, stabilimentul va fi vizitat de bucatari faimosi din intreaga lume, ceea ce inseamna ca meniul se va schimba frecvent.
-
Mostenirea familiei Agnelli
La trei ani dupa disparitia regretatului Gianni Agnelli, fondatorul Fiat, conducerea companiei vrea sa vanda celebra statiune montana Sestriere din Italia. Numele Agnelli este un simbol al aristocratiei si al luxului. Este una dintre cele mai puternice familii din Europa, fondatori ai imperiului Fiat si deti-natori, inca, ai celebrei statiuni de ski, pe care ar vinde-o cu 30 de milioane de euro.Sestriere a fost construita de Fiat in anul 1934, pe muntele bunicului lui Gianni, Giovanni – fondatorul Fiat, si era, la vremea aceea, una dintre primele statiuni de ski din Italia. Alaturi de Fiat, cel mai mare angajator privat din Italia, si de Juventus Torino, cea mai titrata echipa din fotbalul italian, Sestriere este un simbol al Italiei si al orasului Torino. Conducerea actuala a Fiat, companie care dupa o perioada dificila, in care a fost aproape de faliment, s-a reintors pe profit, a decis ca Sestriere nu mai face parte din prioritatile companiei si, la sfarsitul lunii se asteapta finalizarea contractului de vanzare a statiunii pentru 30 de milioane de euro. Paradoxal este faptul ca prin organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna la Torino (Sestriere), Fiat a reusit sa iasa din situatia grea in care s-a aflat mai bine de trei ani. Meritele organizarii Jocurilor Olimpice de Iarna in Italia ii apartin lui Gianni Agnelli, parintele statiunii Sestriere, care nu a mai apucat sa participe la festivalul de deschidere, asa cum visa.Intreaga presa si opinia publica italiana, nu doar cea din Torino, protesteaza fata de decizia actualei conduceri: “este o decizie care ar fi fost inimaginabila acum doar cativa ani”, noteaza Corriere de la Sera.Andrea Maria Colarelli, primarul Sestriere, spune ca momentul inseamna sfarsitul unei ere, si se teme ca alte posesiuni ale familiei pot urma.In presa circula deja alta informatie, potrivit careia Fiat se pregateste sa-si vanda partea din Mediobanca pe care a mostenit-o, in schimbul unui pachet de 34% din actiunile detinute de banca in Ferrari. Fiat incearca astfel sa-si recastige controlul asupra Ferrari, dupa ce acesta a scazut la aproape 50%.Familia Agnelli neaga ca ar putea vinde si alte simboluri, printre care Juventus Torino, cea mai titrata echipa din Italia, sau La Stampa, cel mai cunoscut cotidian din Torino.
-
Bancheri pentru clienti de lux
Peste 100.000 de euro – atat trebuie sa detina un roman pentru a putea avea privilegiul de a lucra cu un bancher personal. Si, in total, exista in Romania peste 3.000 de persoane care au aceasta suma lichida lasata in grija unei echipe de private banking. De ce ar lasa cineva o avere pe mana unui strain? Pentru ca fie a mostenit-o de curand si nu stie ce sa faca cu ea, fie cauta niste randamente mai bune dintr-o suma scoasa in urma unei afaceri, fie vrea – pur si simplu – sa conserve valoarea banilor respectivi. Clientul diviziei de private banking primeste tratament preferential, dat fiind ca cel mai adesea este o persoana publica ocupata, care nu are timp de pierdut la ghiseu, si nici disponibilitate de a-si administra singur averea. Special pentru ei, bancile au amenajat spatii de primire care sa asigure confidentialitatea discutiilor. Unul dintre secretele serviciilor de private banking e, de altfel, relatia stransa, aproape personala, care se stabileste intre client si bancherul sau privat. Acesta il asista pe client in orice problema legata de banca – de la deschiderea unui cont pana la crearea unui portofoliu de investitii – si il tine la curent cu orice modificare intervenita in evolutia portofoliului sau, prin telefon, e-mail sau fax. Desi clientii de lux au foarte multi bani, majoritatea nu se incumeta sa faca plasamente riscante, ramanand mai degraba fideli depozitelor si conturilor curente. Clientela private banking este concentrata in proportie de 80% in Bucuresti, insa exista cereri pentru servicii de lux si in orase mari precum Ploiesti, Brasov, Timisoara, Constanta, Iasi, Bacau sau Oradea. Piata bancherilor privatiPrincipalii jucatori care ofera servicii de private banking in Romania sunt:ING – care, la un prag minim de active de 100.000 de euro, administreaza peste 60 de milioane de euro HVB Bank – care administreaza peste 100 de milioane de euro, avand si portofolii ce depasesc 5 milioane de euroBCR – care are aproape 2.000 de clienti, la un prag minim de active de 75.000 de euro.
-
De la Anchor Grup la Baneasa
Pe piata romaneasca, mutarea lui Olivier a mai avut un precedent. Expatul Ali Ergun Ergen, directorul general al companiei Anchor Grup (dezvoltatorul Bucuresti Mall si Plaza Romania), a plecat din cadrul companiei acceptand functia de retail development director in cadrul proiectului imobiliar Baneasa. Practica este deja foarte cunoscuta dar si reglementata in tarile vestice.
-
Mercenarii din business
Dupa sapte ani petrecuti la carma Carrefour Romania, Francois Olivier, managerul retailerului francez, s-a mutat ca director general la Metro Romania. Olivier il va inlocui pe Bert van der Velde, care a preluat conducerea lantului Metro din Bulgaria. Neasteptata rocada nu a survenit impreuna cu explicatii, pentru ca Olivier nu a comentat nimic despre plecarea sa la cea mai mare retea comerciala din Romania. Acest tip de mutari devine din ce in ce mai obisnuit printre executivii de top din lume, care isi schimba job-urile in mod strategic. In locul lui Olivier vine spaniolul Jacobo Caller Celestino, unul din directorii Metro Spania.
-
Case cu IQ ridicat
Locuinta nu se mai alege in functie de locatie si pret ci in functie de… inteligenta. In plina era hi-tech, casa a ajuns sa cunoasca foarte bine dorintele si obiceiurile locatarilor. Conform conceptului de “casa inteligenta”, lansat recent in Romania de compania Avitech, furnizor de servicii integrate si tehnologie pentru segmentul rezidential si corporatist, locuinta stie sa faca mai multe lucruri decat un om. “Casa inteligenta” poate oferi solutii pentru home cinema, audio-video, automatizari, securitate si climatizare. Ea stie unde sa lase lumina aprinsa pe timp de noapte sau cand sa ude gradina. Cunoaste gusturile muzicale ale fiecaruia dintre membri familiei (care isi vor putea asculta – fiecare in camera lui – melodiile preferate) si se poate “transforma”, la comanda, intr-o adevarata sala de cinema cu sunet surround si video proiectie. Mai mult, pentru a nu atrage atentia infractorilor, casa inteligenta poate sa simuleze ca imobilul este locuit cand proprietarii se afla, de fapt, in vacanta. Cum se poate ajunge la un asemenea nivel de tehnologizare a unui camin? Proprietarul poate cere arhitectului si furnizorului de hi-tech sa ii doteze locuinta cu televizoare cu plasma sau LCD, videoproiectoare, sau chiar oglinzi cu TV incorporat. Pe langa sisteme de supraveghere video si videointerfoane, casa inteligenta este dotata cu centrale cu senzori prin care se pot detecta incendii, scurgeri de gaze si apa sau geamuri sparte. O astfel de casa poate scoate cumparatorului din buzunar de la cateva zeci de euro pana la un milion, in functie de complexitate, dupa cum explica Dana Hagivreta, director de marketing al Avitech.