Afacerile de familie par a fi mai bine conduse decat alte companii datorita faptului ca sunt gandite in termeni de capital multiplu: reputatie, valori emotionale, experiente pozitive. Mai mult, sunt vazute ca mosteniri transmise din generatie in generatie, potrivit presei internationale.Unul dintre cele mai bune exemple este Cargill, una dintre cele mai mari companii din sectorul alimentar si in acelasi timp afacere de familie, care a fost cu un pas inaintea gigantului Procter & Gamble in problema folosirii uleiului de palmier. P&G, cu un management de tip institutional, a anuntat de-abia anul acesta ca va creste rata de utilizare a uleiului de palmier ca inlocuitor pentru produsele din petrol pe care le foloseste in fabricarea detergentilor si a cosmeticelor. Managementul grupului Cargill, realizat de membrii familiei fondatoare, l-a inclus in productie inca de acum 20 de ani, intuind ca Asia, principala piata pentru uleiul de palmier, va fi motorul cresterii economice al secolului 21, conform International Herald Tribune.Un alt grup care acorda o atentie din ce in ce mai mare companiilor detinute de familii este reprezentat de investitorii in companiile nelistate.Afacerile de familie domina in tarile din Asia de Est, cum ar fi Hong Kong, Malaezia, Singapore si Indonezia. In Hong Kong, mai mult de 70% din companiile tranzactionate la Bursa sunt controlate de familii. In acelasi timp, familii fondatoare ca Toyodas de la producatorul japonez Toyota au un cuvant important de spus in deciziile privind soarta companiei chiar daca detin pachete minoritare de actiuni.
Category: Lifestyle
-
Noul status symbol
De la colectiile de carti si resedintele impunatoare pana la cardul American Express Platinum, simbolurile statutului social au evoluat si au capatat semnificatii noi.1 milion de dolari. Trei cuvinte care fascineaza pe oricine. De fapt, Romania este plina de oameni de afaceri al caror scop final este de a deveni milionari. Dar de ce? De ce este milionul de dolari obiectivul suprem al atat de multor oameni, daca pana acum cativa ani o casa si un job relativ bine platit pareau suficiente? Raspunsul este simplu: a fi milionar in dolari a devenit noul status symbol. Iar noutatea este ca acest status symbol nu a fost niciodata mai accesibil. Contrar stereotipurilor, clubul milionarilor nu este atat de exclusivist precum pare la prima vedere. Un exemplu concludent – daca la inceputul secolului trecut nu erau decat 3.000 de milionari in dolari in Statele Unite, in prezent numarul milionarilor a ajuns la 3 milioane (peste 1% din intreaga populatie), iar proportia se pastreaza pentru aproape toate tarile lumii. Doar in ultimele doua luni au aparut 5 noi milionari in dolari din randul tinerilor romani care au investit in industria IT in plin crah dotcom, atunci cand nimeni nu se incumeta sa faca asta. In consecinta, nici conceptul de status symbol nu a ramas neschimbat. Inaintea inventarii presei de tiparit, spre exemplu, o colectie impresionanta de carti era considerata un status symbol. O resedinta impunatoare, eventual intr-o zona rurala, o sotie tanara si mult timp liber la dispozitie erau suficiente pentru a-ti certifica apartenenta la elita societatii secolului trecut. In aceeasi perioada, perlele erau considerate un status symbol cu impact in inalta societate din Europa. Un alt indicator al prosperitatii era considerat tenul alb, aproape palid, caracteristic familiilor nobile care nu erau nevoite sa munceasca. In era tehnologiei, conceptul de status symbol capata noi semnificatii, cel mai bun exemplu fiind probabil automobilul, care isi pierde valoarea data de scopul initial pentru care a fost construit si devine valoros prin prisma felului in care comunica statutul proprietarului. Si exemplele continua cu dezvoltarea aeronavei Concorde, considerat de multi un status symbol “cu aripi”. Guvernul francez si cel britanic au investit in proiectul Concorde miliarde de dolari, cu obiectivul clar de a detrona Statele Unite din pozitia de lider in industria aerospatiala. Pasagerii curselor Concorde, care plateau 13.000 de dolari pentru o cursa Paris-New York, spre exemplu, incercau si reuseau sa demonstreze ca apartin uneia dintre ultimele comunitati cu adevarat exclusiviste din lume.Exista insa si status symbol-uri cu multe zerouri, dar care nu au nici o legatura cu numarul contului din banca: numarul de telefon. Cele cu terminatia “00” sau “000” sunt de obicei apanajul oamenilor de afaceri sau celebritatilor, iar restrictiile impuse de operatori au creat in vest chiar o adevarata piata neagra, unde un numar cu o terminatie “rotunda” se vinde chiar cu zeci de mii de dolari.Perceptia oamenilor asupra status symbol-urilor a fost influentata puternic si de atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Garzile de corp au devenit indispensabile atat pentru oamenii de afaceri americani cat si pentru politicieni, ceea ce a indus o puternica tendinta in randul elitelor din intreaga lume. Diferentele legate de statut par inevitabile intr-o societate atat de complexa care trece prin schimbari profunde. Chiar daca Marx a reusit sa faca din “clasa” un cuvant murdar, o societate puternic stratificata din acest punct de vedere este singura modalitate prin care oamenii devin constienti de pozitia lor si de propriile aspiratii.Ralph Linton, un celebru antropolog american, spunea ca exista doua tipuri de statut in societatea contemporana: poti avea o pozitie castigata prin mult efort si talent individual, sau poti avea un statut pe care ti-l atribuie comunitatea in care traiesti. Diferenta este data de felul in care reusesti sa iti comunici acest statut.
-
A inceput vanatoarea
Marii jucatori de pe piata IT au inceput recrutarile in masa. IBM Romania are aproape 500 de oameni care lucreaza in centrele sale de suport IT si are in plan sa mai angajeze pana la cateva mii de specialisti in celelalte asemenea unitati pe care le vor deschide pe viitor. De altfel, IBM este doar una din companiile IT care au intrat pe piata romaneasca si au recrutat masiv tineri romani. WirTek, o companie daneza de software, a angajat aproximativ 450 de softisti care vor dezvolta software-ul pentru tehnologiile wireless la reprezentanta sa din Cluj-Napoca. Lupta pentru softisti este stransa si atat firmele romanesti, cat si nume mari precum HP, Oracle, Siemens, Microsoft sau Adobe se intrec pentru a recruta din cei 5.000 de specialisti in programare care ies anual de pe bancile facultatilor de profil. Anul trecut numarul de romani care erau angajati in sectorul de software si servicii aferente ajunsese la 35.000, in conditiile in care un programator roman are un salariu mediu net de 500 de euro. Oficialii IBM Romania sustin ca potentialul de crestere al pietei locale de IT este inca enorm. Potrivit unei estimari realizate recent de grupul de analiza EITO (European Information Technology Observatory), valoarea pietei locale de IT va ajunge anul acesta pentru prima data la pragul de 1 mld. euro.
-
Chirii cu patru zerouri
Pentru a oferi o casa departe de casa pentru oamenii lor cheie veniti in Bucuresti, multinationalele sau reprezentantele diplomatice nu se dau inapoi de la a plati chirii exorbitante. Zonele preferate de expati sunt cartierele de lux din Bucuresti, ca Primaverii, Dorobanti sau soseaua Nordului. In pofida chiriilor foarte mari agentiile de imobiliare nu duc lipsa de clienti datorita faptului ca oferta de astfel de apartamente rezidentiale este limitata, iar cererea ramane constanta. Chirii de ordinul miilor de euro pe luna sunt frecvente in zona de nord a Capitalei, destinatia preferata pentru resedintele membrilor corpului diplomatic si a sefilor de multinationale. Cea mai mare chirie lunara platita pentru un apartament la bloc in Bucuresti in ultimul an ajunge la aproximativ 10.000 de euro, conform informatiilor de pe piata, contractul de intermediere fiind incheiat de agentia imobiliara DTZ Echinox. Agentia imobiliara Regatta a anuntat de asemenea intermedierea unei tranzactii de inchiriere de 8.000 de euro pe luna pentru un apartament in Dorobanti. Chiria pentru apartamentele din zone de lux se situeaza totusi in jurul a 3.000 de euro pe luna, iar in urmatorii ani, pe masura ce noile proiecte rezidentiale vor fi finalizate, se asteapta o scadere a chiriilor. Reprezentantii Euroest Invest, ce au incheiat la randul lor o tranzactie de inchiriere de 4.500 de euro pe luna pentru un apartament din zona parcului Herastrau, spun ca pretul reflecta privilegiul confortului sporit.
-
Luxul redevine lux
Dupa o lunga perioada in care o poseta Prada ajungea chiar la 65 de dolari si cardurile de lux American Express nu mai erau chiar o raritate, creatorii de lux si-au propus sa redevina exclusivisti. Marile grupuri din industria luxului, precum LVMH, au infiintat cluburi exclusiviste care au ca unic scop diferentierea membrilor sai de alti aspiranti la statutul de oameni instariti. Ca sa fii membru in clubul japonez Celux din Tokio, spre exemplu, este obligatoriu sa porti articole vestimentare cu sigla brandurilor din grupul LVMH sau sa folosesti doar stilistii casei. Chiar si unele tari introduc taxe pentru membri. O filiala a autoritatii thailandeze pentru turism s-a gandit sa ofere acces exclusiv vizitatorilor cu dare de mana, prin pachete personalizate de servicii turistice. Mai precis, beneficiarii sunt turisti care isi permit sa plateasca 25.000 de dolari pentru acest privilegiu. Geografic vorbind, valul cluburilor care afiseaza eticheta “doar pentru membri” vine dinspre Europa si prinde cel mai mult in Asia, o piata uriasa, de altfel, pentru bunurile de lux. In Statele Unite ale Americii, tendinta inca este considerata snobism, dar sociologii spun ca majoritatea celor care sustin egalitarismul vor renunta la idee imediat ce vor intra “cu acte in regula” intr-un club exclusivist. Si ofertele pe piata se vor inmulti destul de repede. Fortune observa chiar ca acesta va fi unul din cele mai vizibile trenduri ale anilor care urmeaza, mai ales pentru ca oamenii vor fi din ce in ce mai constienti si preocupati de statutul social pe care il afiseaza.
-
Bani adevarati din realitatea virtuala
Piata de retail online din Romania va creste in acest an cu 300% fata de anul trecut, la valoarea de 60 de milioane de euro, potrivit lui Radu Apostolescu, director executiv si cofondator al companiei Emag.ro, cel mai mare magazin online din Romania, citat de ZF. Pe piata romaneasca de retail online, doar o mica parte din vanzari este efectuata prin intermediul cartilor de credit sau de debit, conform oficialului eMag.ro. Valoarea tranzactiilor de pe piata romaneasca de comert electronic a scazut puternic in lunile septembrie si octombrie ale anului trecut, dupa ce pe piata au fost aplicate unele restrictii avand ca obiect reducerea numarului de fraude. Restrictiile care au limitat valoarea tranzactiilor au fost cerute de companiile Visa si Mastercard in vederea prevenirii fraudelor si au fost implementate prin renegocierea contractelor dintre banci si comerciantii online.
-
Asteptarile cresc
La fel se spune si despre compania pe care o conduce, care a luptat ani intregi ca sa se poata compara cu rivalul Coca-Cola. Analistii de pe pietele internationale considera ca schimbarea de top-management ar trebui sa aduca cresteri spectaculoase ale popularitatii Pepsi in fata concurentului sau traditional. Gigantul din industria bauturilor racoritoare asteapta de la noua conducere performante mai bune si pe bursa. In ziua anuntului referitor la schimbarea de management, actiunile Pepsi, care s-au apreciat cu 15% in ultimul an, au mai castigat 1%.
-
Incep sa prinda aripi
Transporturile aeriene castiga teren in fata mijloacelor de transport rutiere. In conditiile in care Europa devine accesibila tuturor pentru numai cateva zeci de euro, transportul cu autocarul pe distante ce depasesc 1.500 de kilometri devine desuet. Marii transportatori incep sa “prinda aripi”.Proprietarul grupului Atlassib, Ilie Carabulea, cel mai bogat om de afaceri din Sibiu, va intra pe piata serviciilor aeriene, obtinand deja licenta de operator aerian. Omul de afaceri a cumparat deja o aeronava si si-a anuntat intentia de a mai achizitiona inca 2 aparate de zbor. Atlassib este unul dintre principalii jucatori din transportul de persoane si, potrivit lui Ilie Carabulea, intentioneaza sa ajunga in randul marilor operatori de transport aerian. Carabulea spune ca serviciile de transport aerian vor avea costuri rezonabile, venind in completarea serviciilor de transport rutier pe care le dezvolta compania Atlassib. El a precizat ca achizitia noilor aeronave tip ATR 72, cu o capacitate de 52 de locuri, se va face in sistem leasing, investitia initiala fiind de aproximativ 2 milioane de euro. Investitia omului de afaceri sibian vine in acelasi timp cu patrunderea pe piata romaneasca a mai multor companii aeriene care ofera servicii de transport aerian low-cost, cum este cazul Wizz Air. Competitorii de la Eurolines au ales o alta cale, inscriindu-se totusi in acelasi trend. Cei doi pasi din strategia pe care a gandit-o Dragos Anastasiu, unul dintre actionarii companiei, au fost, pe de o parte, ieftinirea biletelor la transportul cu autocarul si, pe de alta, un parteneriat pentru transporturi cu avionul in cooperare cu Eurolines Spania cu avioane inchiriate de la Air Europa.
-
Pepsi schimba formula
Pepsi Co si-a desemnat un nou CEO, indianca Indra Nooyi, care il va inlocui pe fostul director executiv al companiei, Steve Reinemund. Reinemund a decis sa renunte la postul pe care il ocupa dupa 22 de ani petrecuti in companie. El s-a retras din conducere pentru a-si dedica timpul familiei. Miscarea de management sugereaza intentia Pepsi de a revitaliza operatiunile, chiar daca in ultimii ani a castigat mult teren in fata Coca-Cola.
-
Pariu cu turcii
Cel mai puternic om din industria media, Rupert Murdoch, a inceput sa-si canalizeze investitiile catre oportunitatile din estul Europei si Orientul Apropiat.Una din cele mai neasteptate tranzactii finalizate recent care l-au implicat pe Murdoch a fost achizitia canalului national turc de televiziune TRGT pentru aproape 100 de milioane de dolari. Achizitia s-a realizat in parteneriat cu fondatorul si presedintele Atlantic Records, Ahmet Ertegun, potrivit Financial Times.Atentia analistilor se indreapta acum asupra schimbarilor ce se vor produce dupa achizitie, nestiindu-se inca daca va fi un canal de divertisment sau unul cu tenta politica. Canalul TRGT era vazut ca unul islamic, iar Fox TV, canalul american detinut de Rupert Murdoch, l-a sustinut dintotdeauna pe presedintele american George Bush, mai ales in timpul razboiului din Iraq. Tranzactia reprezinta, asadar, alianta a doua forte considerate, aparent, diametral opuse. Totusi, importanta achizitiei lui Murdoch este de ordin geostrategic. Parte din eforturile News Corp vor fi indreptate, conform presei internationale, catre convingerea populatiei din Turcia ca interesul ei major nu se gaseste in sprijinul acordat de vecinii de la est si nici in Europa, ci intr-o cooperare mai buna cu fortele SUA. News Corp va concura in Turcia inclusiv cu liderul Dogan Yayin, pentru o parte din piata de advertising care anul trecut a inregistrat o crestere de 30%.Postul de televiziune TGRT a avut anul trecut o cota de 3% din totalul pietei de publicitate pe TV. In aceeasi perioada, liderul absolut, grupul Dogan, care detine cele mai populare canale TV din Turcia, a atins o cota de piata de 36% din totalul veniturilor inregistrate din publicitatea pe TV. Conglomeratul media condus de miliardarul american, NewsCorp, a mai achizitionat in ultimele luni o licenta de televiziune in Turcia si un pachet de actiuni la un post TV din Polonia. Astfel, Rupert Murdoch si-a marcat intrarea in forta pe pietele in curs de dezvoltare din Europa Centrala si de Est.