BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • O banca de poveste

    In 2007, Banca Transilvania a fost piesa centrala a unei modificari in ierarhia principalilor jucatori de pe piata bancara. Institutia a surclasat Alpha Bank si a urcat pe pozitia a patra in topul bancilor publicat de Ziarul Financiar in functie de valoarea activelor acestora. Activele bancii ardelene insumau, la finele anului 2007, 3,84 miliarde de euro, in crestere cu 71,61% fata de 2006.
    “In 2007 am dus la indeplinire un obiectiv important, anuntat, acela de a avea 1 milion de clienti activi”, declara la inceput de an Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, iar Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie, completa: “Suntem extrem de multumiti de performantele obtinute in 2007. Acesta a fost cel mai bun an din istoria de 14 ani a Bancii Transilvania”.
    Responsabil de aceste rezultate a fost, in mare masura, si un fel de Zana Maseluta autohtona, un individ care poarta peste costumul negru un tutu alb si indeplineste, din capatul sub forma de steluta al baghetei sale magice, dorintele micilor intreprinzatori. Da, vorbim despre reclama TV la unul din produsele bancii.
    “Povestea Zanului a aparut initial ca o campanie de produs, dar care a prins atat de bine, incat a devenit campanie de imagine pentru Banca Transilvania”, spune Liviu David, Creative Director la Next Advertising, agentia care semneaza in prezent spoturile publicitare si strategia de brand a companiei. De ce un zan? “Zanul este un foarte bun element de simpatie si prin urmare a devenit imaginea bancii.”
    Pentru ca isi setase ca obiectiv de marketing sa devina pana in 2007 banca numarul 1 dedicata IMM-urilor, Banca Transilvania apelase deja, cu un an in urma, la agentiile de publicitate Cap si Next Advertising pentru a dezvolta campania de comunicare. NextCap reprezinta denumirea parteneriatului dintre cele doua agentii promovat ca atare pe piata intre 2001 si 2006, in care Cap era agentia de creatie, iar Next – compania de consultanta de marketing si media. Impreuna, cele doua agentii au oferit servicii complete de publicitate si au colaborat pe campanii ca Albalact, Murfatlar, Salonta, Arctic sau Connex. Cu timpul, Cap si Next s-au dezvoltat si independent, in ceea ce priveste portofoliul de clienti si gama de servicii, iar in prezent parteneriatul mai functioneaza pentru un numar restrans de companii.
    “Cap a venit cu strategia si spoturile publicitare, iar Next asigura partea de client service si media. In anul 2007, Cap a castigat contul ING si astfel comunicarea Bancii Transilvania a ramas mostenire la Next Advertising”, spune, din partea Cap, Raluca Feher, copywriterul campaniei. Si totusi, cine a “copt” ideea cu Zanul? In capul cui a luat nastere aceasta si cine a dus-o mai departe, scriind pentru prima oara pe hartie povestea care a urcat Banca Transilvania direct de pe pozitia a opta pe a cincea in topul primelor zece banci din Romania in 2006? Nici Cap, nici Next Advertising nu ne-au divulgat secretul. Or, poate Zanul este rezultatul unui efort de echipa in cadrul unei sesiuni furtunoase de brainstorming, cu cafele, stres si conflicte de idei? “La Cap nu se fac brainstorming-uri”, ne contrazice Feher. “Din ce-mi amintesc, propunerea Cap a fost acceptata aproape unanim de reprezentantii BT, fiind favorita directorului general adjunct Ionut Patrahau. Ideea a venit din agentie”, e tot ce spune copywriterul. “sedinta (in care a fost prezentata ideea Zanului – n.red.), in sine, nu a durat foarte mult: doua sau trei ore – in meeting-room-ul sediului central, la Cluj – in care s-au stabilit, pe langa personaj si scenarii, liniile generale de actiune si canalele de comunicare. Desigur ca si argumentele au fost bine fundamentate si asa totul a iesit bine”, spune Anca Rarau, directorul de marketing al Bancii Transilvania. “Nu as spune ca au existat conflicte de idei, ci, mai degraba, oameni mai entuziasmati sau mai retinuti in a aborda aceasta idee, a zanului care face minuni, din partea Bancii Transilvania.”

    Zanul intreprinzatorilor
    In 2006, Banca Transilvania a intrat direct pe locul 5 in topul primelor zece banci dupa dimensiunea bugetelor alocate comunicarii, cu un volum brut investit in publicitate de aproximativ 5 milioane de euro (valoare rate-card). In campania initiata in 2006, Banca Transilvania a investit circa 1,6 milioane de euro. Campania cuprinde spoturi TV, ad-uri de presa, materiale informative in sucursalele bancii si outdoor-uri. Astfel, compania a vrut sa se pozitioneze ca o banca a micilor intreprinzatori, ce ofera un numar mare de produse specifice IMM-urilor.
    “Banca Transilvania dorea sa ajunga banca numarul 1 pentru IMM-uri. Portofoliul de produse era targetat cu precadere catre aceasta categorie de clienti si era innoit la fiecare trei luni – un fapt incredibil pentru piata romaneasca. Cu toate acestea, nu exista o comunicare reala intre banca si targetul ei, nu exista interactivitate. Asa a aparut Zanul: bancherul fermecat care indeplineste dorintele micilor intreprinzatori”, explica Feher. Printre sarcinile de serviciu ale Zanului se numara: creditul cu 0% dobanda, creditul imobiliar pentru micii intreprinzatori, Creditul de doua ori cat casa sau administrarea de pensii private prin fondul BT Aegon, pentru care Next Advertising a creat un personaj nou – Zanul olandez, cu tot cu saboti si lalea, care aduce pensii in lume de peste 100 de ani. Campania a pornit de la ideea ca o banca trebuie sa asculte nevoile clientilor si a comunicat, in acest sens, un numar de telefon la care acestia puteau apela reprezentantii bancii, discipolii Zanului cu tutu si bagheta instelata. “Exista si acum un numar de telefon la care clientii BT isi pot spune dorintele, pot veni cu propuneri sau idei de produse noi. Un spot a comunicat existenta acestui numar, iar alte doua spoturi (Croitoria si Supermarket) au adus exemple de mici investitori care au fost ajutati de BT, subliniind astfel noua pozitionare a bancii.”
    Dupa ce i-a dat batai de cap nesuferitului individ numit Dobanda si a reusit sa il insoare cu frumoasa Zero (spotul pentru Mastercard Forte), in toamna anului trecut, Zanul de la Banca Transilvania si-a imbracat peste tutu halatul alb si a anuntat deschiderea unei noi divizii in cadrul bancii, Divizia pentru Medici, care reprezinta totodata a patra linie de afaceri a companiei, dupa retail, IMM si corporate.

    BT sau Banca Transilvania?
    Odata cu campania de promovare s-a vorbit si despre un eventual rebranding Banca Transilvania-BT. “Nu a fost un rebranding, pentru ca nu s-au modificat datele de brand. Pentru prima oara banca a decis sa-si construiasca o imagine si sa faca si altceva decat comunicare pe produse”, argumenteaza Feher. In plus, asa cum explica site-ul companiei, acronimul BT este utilizat ca parte a semnaturii grafice si a numelor unor marci din portofoliu, dar nu reprezinta singur Banca Transilvania, subsidiarele sau gama de produse si servicii. Exceptia de la regula o reprezinta folosirea acronimului in comunicarea scrisa, pentru evitarea repetitiei – Banca Transilvania/BT.

    Despre Banca Transilvania:

    Banca Transilvania este nucleul Grupului Financiar Banca Transilvania, care cuprinde de asemenea companiile BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities, BT Finop Leasing IFN S.A., Compania de Factoring si BT Aegon. Prezenta pe piata de 14 ani, Banca Transilvania a fost prima institutie bancara din Romania cotata la Bursa de Valori Bucuresti, in 1997.
    Reteaua BT cuprinde 465 de unitati bancare,
    la care se adauga prima locatie din afara granitelor, Sucursala Cipru. Compania isi concentreaza activitatea pe patru linii principale de afaceri – persoane fizice, IMM-uri si companii mari, respectiv Divizia pentru Medici din 2007.
    Portofoliul de produse pentru IMM-uri include: Pachetul 1 Ora Credite Rapide, Creditul Start Up, Creditul cu 0% dobanda, Scontare 100%, Abonamentul Bancar, Creditul proprietati imobiliare pe firma, Creditul de doua ori cat casa, Creditul 3 ani de gratie, Leasing 1 ora, Scrisori pentru licitatii.

    Despre Next Advertising:

    Next Advertising este o agentie de publicitate full-service, specializata in servicii de media, PR, productie, merchandising, BTL, consultanta de marketing si creatie. Din 2001, anul infiintarii, a functionat in simbioza cu shopul de creatie Cap, entitatea purtand denumirea sugestiva de NextCap. Colaborarea cu Cap continua pe clientii Murfatlar, Biborteni, Salonta, Principal Company, Euroavipo si Flanco, dar din iunie 2006 Next si-a infiintat propriul departament de creatie.
    Clienti: Western Union, Banca Transilvania, BT Aegon, Dufa Deutek, Transavia, Biofarm/Bixtonim, SAB Miller/Stejar, Ferrero/Kinder si Qfort.

    Despre Cap:

    Cap este o agentie independenta, ce furnizeaza servicii de strategie de comunicare, creatie, management de proiect si coordonarea implementarii (productie, media prin parteneriate). Compania are 15 angajati si o cifra de afaceri de 8.500.000 de lei in 2007.
    Clienti: In parteneriatul NextCap: Albalact (Fulga si Zuzu), Banca Transilvania, Euroavipo Group (Unirea, Hanul Ars), Flanco, Heritage, Murfatlar Romania (Murfatlar, Sec de Murfatlar, 3 hectare, Lacrima lui Ovidiu, Ferma 9, Zaraza, Conu’Alecu, Babanu, Rai de Murfatlar), Qbis (Louis Axton), Trenta Pizza, Signus Distribution Romania (Biborteni, Principal, Ackermann, Salonta).
    Independent: ANCAAR, Evenimentul Zilei, Sanoma Hearst (FHM, Femeia de azi), Tex Promotion, ING Bank, Dobrogea SA, Betty Ice, Ministerul de Justitie.

    Poveste cu happy-end?
    A adus Zanul Banca Transilvania pe primul loc intre bancile pentru IMM-uri? “Mai avem etape de parcurs in cadrul strategiei noastre, dar, din rezultatele obtinute si din ceea ce ne spun cercetarile de piata pe care le realizam periodic, tot mai multi intreprinzatori ne aleg ca partener in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor. Prin urmare, crestem impreuna”, raspunde directorul de marketing al BT.
    Cum se termina Povestea Zanului? “Nu se termina”, considera Liviu David de la Next Advertising. Fiind vorba de o campanie de imagine a unei companii care si-a propus sa aduca un produs bancar nou pentru IMM la fiecare trei luni, Zanul cu diadema mai are mult de lucru. Cum vor aborda cei de la Next Advertising ideea care a aprins peisajul publicitar bancar, ramane insa de vazut.
    Oricum, de la Zanul Bancii Transilvania la piticii de la HVB Bank si personajele de poveste de la ING, imaginea alta data scortoasa a bancilor in Romania s-a schimbat drastic. Daca inainte tabloul familiei perfecte era cam singurul care vindea credite populatiei, din 2006 printre cei care ne tenteaza cu oferta bancilor din Romania se numara si eroii desprinsi din basme si legendele pentru copii. “Domeniul bancar nu are niste legi nescrise de comunicare. Cei care cred asta sunt conformistii care sfarsesc prin a deveni invizibili si lipsiti de importanta in categorie. La vremea lui, Zanul de la BT a fost hulit de o multime de asa-zisi experti in marketing care au vazut in el o ‘lipsa de seriozitate’ ce va fi taxata de clienti. Nu s-a intamplat asa, dovada fiind numarul mare de clienti noi adaugati in 2006. Aceleasi voci conformiste s-au ridicat si impotriva comunicarii pe care Cap a creat-o in 2007 pentru banca ING. Aceleasi vanzari spectaculoase le vor astupa gurile. In domeniul bancar, ca in orice alt domeniu, trebuie sa stii sa fii curajos fara sa-ti pierzi relevanta in fata targetului si fara sa uiti care-ti sunt obiectivele”, spune Feher.

  • Eu risc, tu risti – CBRE Eurisko

    In contextul crizei imobiliare de la nivel international, americanii de la CB Richard Ellis ar fi putut sa renunte la decizia de a achizitiona Eurisko, una din primele companii de pe piata de consultanta imobiliara din Romania. Mai ales ca la inceputul acestui an colapsul actiunilor pe bursa a dus la injumatatirea valorii acestora.
    Reprezentantii CBRE au considerat insa tranzactia ca fiind “strategica” si au semnat, pe 8 februarie, contractul prin care Eurisko a devenit, pentru 35 de milioane de dolari (24 de milioane de euro), CBRE Eurisko. ?Vanzarea Eurisko a fost una dintre cele mai complexe tranzactii de tip M&A de pe piata locala, din punctul de vedere al duratei – un an jumatate, al contextului international nefavorabil si al amplorii partilor – cea mai mare companie romaneasca independenta de consultanta imobiliara si unul dintre cei mai mari jucatori mondiali de profil.
    19 oameni au fost implicati in negocierile de punere la punct a contractului dintre Eurisko si CBRE. Desfasurarile de forte au implicat opt oameni din partea Eurisko, asistati de trei avocati de la firma de avocatura Biris Goran si trei consultanti de la casa de investitii Capital Partners. De cealalta parte, cei cinci reprezentanti ai CBRE includeau si avocatii de la Badea Clifford Chance, firma care i-a consiliat pe americani pe parcursul tranzactiei. Auditul companiei Eurisko a fost realizat de PricewaterhouseCoopers.
    Eurisko, cu 120 de angajati si o cifra de afaceri pe 2007 de 14,3 milioane de euro, este al doilea mare jucator de pe piata locala de consultanta imobiliara, dupa subsidiara din Romania a Colliers International. Daca nu ar fi fost CBRE Eurisko, cel mai probabil ar fi fost La Salle Eurisko, dat fiind interesul companiei de consultanta imobiliara Jones Lang La Salle pentru firma romaneasca. Jones Lang La Salle a intrat impreuna cu CBRE in pozitii finale pentru achizitia Eurisko, dar in cele din urma romanii au optat pentru ultima dintre acestea. Compania de consultanta imobiliara Eurisko a fost fondata in 1997 de patru ingineri, Adrian Capraru, actualul director de operatiuni, Ionut Dumitrescu, fostul sau coleg de armata, Gabriel Marchievici si Dan Vasilache. In urma tranzactiei, managementul noii formate CBRE Eurisko va fi format din Radu Lucianu, in calitate de Country Manager, precum si de cinci parteneri – Alexandra Dimofte, Ionut Bordei, Luiza Moraru, Catalina Jigman si Razvan Iorga.

  • Unde negociem: Upstairs

    Detalii pe www.timeout.ro

  • Unde negociem: Upstairs

    Detalii pe www.timeout.ro

  • Cele mai frumoase patinoare

    La inceputul iernii, la Sankt-Petersburg s-a inaugurat cel mai mare patinoar in aer liber din Europa, de doua ori mai mare decat cel din Piata Rosie din Moscova. Sankt Petersburg este doar cel mai nou nume de pe lista oraselor cu patinoar demn de mentionat in brosurile turistice ori chiar in Cartea Recordurilor.

    Pentru ca in marile orase din Europa sau America, fie ca te ajungi intr-o piata faimoasa sau intr-o piateta mai laturalnica, in perioada decembrie-martie este imposibil sa nu iti iasa in cale un patinoar.

    Fiecare dintre aceste locuri, oriunde s-ar afla si oricare ar fi dimensiunea lor, respecta o reteta trasa parca la indigo. Astfel, sunt intotdeauna inconjurate de cabane ce vand vin fiert, covrigi sau diferite delicatese specifice zonei, sunt promovate prin concerte sau evenimente la care participa artisti celebri si, de cele mai multe ori, sunt deschise mult dincolo de sezonul de Craciun, uneori chiar si pana la mijlocul lunii martie, ca un pretext pentru ca spiritul sarbatorilor sa mai dainuie cateva luni.

    Cel mai mare patinoar din Europa, cel din Sankt Petersburg, are 5.000 de metri patrati si a fost construit in piata istorica a orasului. Intr-o tara unde patinajul este la loc de cinste, patinoarul a fost inaugurat de vedete ale sportului, precum echipa nationala a Rusiei la patinaj, campionul olimpic Alexei Iagudin, perechea Alexei Tihonov si Maria Petrova, precum si staruri ale unui spectacol de televiziune popular din Rusia, „Ice Age”.

    „Imi place foarte mult sa patinez aici, imi plac privelistea si aerul curat. Cred ca patinoarul va creste si mai mult popularitatea acestui sport si va atrage foarte multi turisti”, spune Ekaterina Romanova, o studenta de 22 de ani. Patinoarul, care urmeaza sa se inchida la 9 martie, este vizitat in fiecare zi in medie de 5.000 de oameni.

    Constructia a fost organizata de Comitetul pentru sport al primariei si de omul de afaceri Mihail Kusnirovici, presedintele companiei Bosco di Cilieg, unul din cei mai importanti distribuitori de bunuri de lux si operatori de magazine exclusiviste din Rusia. Biletul de intrare costa intre 200 (5 euro) si 300 de ruble (8 euro), iar patinele se inchiriaza cu 200 de ruble (5 euro).

    Ciudad de Mexico    , un oras cu 20 de milioane de locuitori, se lauda cu un alt patinoar imens (3.200 de metri patrati). Patinoarul din piata centrala (Zocalo) are 74 de kilometri de tevi pentru a putea mentine gheata si atrage aproape 12.000 de amatori pe zi. Proiectul de 1,5 milioane de dolari a fost finantat de oamenii de afaceri locali.

    Patinoarul este inconjurat de turnuri in forma de lumanari, iar spectacolul este cu atat mai neobisnuit cu cat temperatura in capitala Mexicului este de 25 de grade Celsius. Pentru a crea iluzia de evadare dintr-o capitala aglomerata si poluata, in boxele imense care inconjuara patinoarul se aud acorduri de balade.

    Desi Sankt Petersburg si Ciudad de Mexico detin recordul in materie de dimensiune a patinoarelor, capitalele europene precum Viena, Londra sau Paris au deja o traditie in acest domeniu.

    Patinoarul din fata primariei din Viena se organizeaza deja de 13 ani, cu doua suprafete mari de gheata (una in fata Primariei si cealalta pe Ring) care sunt legate intre ele printr-o pista lunga de 400 de metri. Exista, de asemenea, piste suplimentare pentru patinatorii avansati si pentru curling, iar de jur imprejur sunt standuri cu vin fiert, punci sau carnati vienezi.

    Municipalitatea Vienei a investit in patinoarul cunoscut sub numele de "Eistraum" ("Vis pe gheata") in jur de 400.000 de euro, iar patinoarul este vizitat anual de 400.000 pana la 450.000 de persoane.

    Londra se lauda, la randul sau, cu circa 10 patinoare; amatorii pot patina in fata palatelor regale (Hampton Court sau Sandringham), in apropierea serelor cu plante (Kew Gardens), in fata catedralelor (Winchester) sau dupa ce au vizitat o expozitie de dinozauri (Muzeul de Istorie Naturala).

    De altfel, patinoarul din fata Muzeului de Istorie Naturala este unul dintre cele mai populare, mai ales ca aici au venit sa se dea pe gheata si de vedete precum Orlando Bloom, Elle McPherson, Geri Halliwell, Victoria Beckham, José Mourinho sau Jonathan Ross. Taxa de intrare este de 12,50 lire sterline pentru adulti si include si pretul inchirierii patinelor.

    Parisul are si el o traditie de peste 10 ani in materie de patinoare. Cel din fata primariei din Paris, cu 1.250 de metri patrati, atrage aproximativ 3.000 de patinatori in fiecare zi.

    Dincolo de spectacolul pe gheata si de amenajarea impresionanta, un patinoar in fata unui palat din Londra sau a Ermitajului este o afacere buna – sau, dupa caz, o afacere de imagine pentru primarie. In aceste conditii, nu mira ca unele dintre aceste locuri de distractii au starnit controverse aprinse. La Sankt Petersburg a inceput o adevarata disputa legata de amplasarea patinoarului in piata istorica.

    Organizatorii sustin ca locul nu face decat sa atraga turisti, in timp ce contestatarii se tem pentru imaginea orasului si pentru siguranta cladirilor din jur. „Cred ca suntem in fata unei campanii publicitare vulgare, care insulta orasul. Deschiderea patinoarului este un eveniment trist, pentru ca dovedeste inca o data ca Sankt Petersburg si-a pierdut din aura de capitala culturala”, sustine Mihail Piotrovski, directorul muzeului Ermitaj.

    Si in Ciudad de Mexico, deschiderea patinoarului a starnit scandal. Primarul Marcelo Ebrard a fost acuzat ca ar cheltui bani publici pentru a castiga voturi din partea populatiei sarace a orasului, mai ales ca accesul este liber. Adversarii primarului sustin ca patinoarul, ca si alte proiecte asemanatoare, sunt doar un camuflaj pentru lipsa de activitate politica a edilului.

  • Unde mancam: Casa Gorjana

    Detalii pe www.timeoutbucuresti.ro

  • Unde mancam: Casa Latina

    Detalii pe www.timeoutbucuresti.ro

  • Fluturii bat consultanta

    7 ani mai tarziu, cei 100 de dolari pusi ramasag se vor adauga cifrei de afaceri de 1 milion de dolari a companiei Amazing Butterflies a lui Mu?iz care vinde fluturi vii unor companii ca Nickelodeon la un pret de 95 $ pe duzina. Mu?iz spune ca nu s-ar mai putea intoarce la fosta sa slujba de consultanta in afaceri pentru ca ceea ce face acum este prea amuzant.

  • Trasee inedite pe Dunare si in Tibet

    Marco Polo, de pilda, a scris „Cartea Minunilor", care a avut mare succes printre amatorii de calatorii imaginare. Daca pe vremuri condeiul era insa cea folosita metoda pentru jurnalele de calatorie, exploratorii moderni nu uita sa ia in rucsac, alaturi de harti si compas, un aparat foto cu care imortalizeaza oamenii si locurile.

    Fotografii culese intr-o calatorie pe Dunare, la bordul unei nave de pompieri sau o expeditie in Tibet au facut escala pret de cateva saptamani la Bucuresti. Experimentul artistic a inceput din Krems (Austria) si s-a incheiat la Ruse, in Bulgaria. „Initial m-am gandit la o lucrare care ar fi trebuit sa se dezvolte in timpul unei calatorii pe un vas de transport de marfa pe Oceanul Atlantic. In timpul documentatiei mi-am dat seama ca acest tip de vase era totusi destul de rigid, asa ca mi-a venit ideea sa face ceva pe un vas pe Dunare", povesteste artistul austriac Rainer Prohaska.

    Prohaska a petrecut vara trecuta zece saptamani pe Dunare la bordul unei nave cel putin atipice. Vasul era de fapt format din trei barci numite „Zillen" (luntre in germana), cele mai vechi vase de pe Dunare, care sunt folosite in prezent de pompierii austrieci atunci cand creste debitul apei. Austriacul si-a propus o calatorie experimentala, in care sa adune diverse lucruri din fiecare tara prin care trece Dunarea, cu ajutorul carora sa construiasca apoi un vas-obiect de arta. Obiectele trebuia sa indeplineasca doua criterii importante: sa poata fi folosite in timpul calatoriei si sa exprime preocuparile si specificul locuitorilor de pe tarmul fluviului.

    Pasiunea artistului pentru proiectele pe apa nu este noua. In 2001, el a calatorit impreuna cu o artista suedeza, Shusha Niederberger, pe un vas de trasport de marfa din Linz pana in Budapesta si inapoi. Insa ideea si solutia expeditiei pe Dunare i-au venit in 2005, cand a participat la proiectul „Graue Donau", la bordul vasului romanesc de croaziera „Delta Star", care a navigat de la Viena la Cernavoda si apoi la Giurgiu.

    „In timpul petrecut pe Delta Star am inceput sa ma gandesc la modalitatile in care poate pluti un vas in aval si cum poate el creste, ca proiect in sine de navigatie, de-a lungul calatoriei." Prohaska a facut expeditia insotit de producatoarea proiectului, Eva Grumeth, si din cand in cand lor s-au alaturat cativa artisti locali.

    Rezultatul calatoriei, expus la Galeria Posibila din Bucuresti, este o expozitie impartita in doua sectiuni. In prima avem partea documentara a proiectului: pe un perete gri este desenat cu creta traseul parcurs de vasul experimental si sunt expuse fotografii si documente precum factura dintr-un anumit port sau viza de intrare in Uniunea Europeana. In cea de-a doua incapere sunt aranjate fotografii ce surprind instantanee din expeditie si obiecte specifice fiecarui loc prin care au trecut calatorii. Una dintre imaginile care atrag atentia reprezinta doua rezervoare albastre de alimentare de la un avion de vanatoare MIG, pe care le-au primit de la un colectionar de astfel de obiecte ce locuia pe malul Dunarii. Rezervoarele au functionat drept corpuri de ridicare si de sustinere pentru ambarcatiune. Proiectul se va incheia la Krems in Austria, unde barca va fi reasamblata.

    Artistul afirma ca prin acest proiect a dorit sa spuna o poveste a Dunarii. „Astfel de proiecte despre cum arata Dunarea si despre oamenii de pe Dunare au mai fost, insa ceea ce il diferentiaza pe al nostru este ca nu incearca sa aiba o reactie pe uscat, ci aduce lucruri si obiecte de pe uscat pentru a le expune pe apa", spune Cosmina Chituc, de la Galeria Posibila.

    Daca Rainer Prohaska este un artist transformat in explorator, Uca Maria Marinescu, unul dintre cei mai faimosi exploratori romani, s-a transformat la finalul expeditiei in artist pentru a-si impartasi experientele traite. „Din 1998, fiecare expeditie pe care am facut-o s-a finalizat cu o expozitie", spune Marinescu.

    La hotelul Intercontinental a inceput o serie de expozitii cu peste 100 de fotografii realizate de ea in timpul celor patru expeditii in Tibet.

    De ce Tibet? „Simt o chemare speciala fata de Tibet si de fiecare data cand am ocazia plec. Face parte din alt timp si din alt spatiu, intotdeauna ma simt bine, simt o liniste, invat din filozofia oamenilor de acolo si ma incarc cu energie", afirma exploratoarea.

    Uca Marinescu spune ca a traversat Tibetul de la est la vest, insa nu a reusit sa ajunga in locurile sacre, unde se afla manastirile si sunt pastrate manuscrisele vechi. „Am mers pe vechiul drum al sarii si al matasii, pe care odata l-a parcurs si Marco Polo. Acum este numit drumul sarii si al lanii, care este transportata cu iaci. Drumul a fost modernizat si se poate merge cu jeepul, dar accesul in locurile izolate se face pe jos, pe carari inguste. Altitudinea maxima la care se ajunge este de aproximativ 5.800 de metri, o altitudine suportabila. De exemplu, in ultima expeditie am fost cu o prietena care nu avea experienta, dar a reusit sa se adapteze treptat."

    O zi de drumetie incepe dimineata la 9, se incheie seara la 7 si inseamna un drum de peste 20 de kilometri. Unul dintre cele mai importante trasee este Kora, care inconjoara muntele Kailash, considerat munte sfant in credinta budista. „Ultima data am vazut acolo un grup de pelerini budisti din India, dar traseul este parcurs si de foarte multi localnici. Se spune ca in prima parte, la urcarea pana la 5.200 de metri iti recunosti pacatele, intre 5.100 si 5.400 de metri te incarci cu energie, iar la 5.600 de metri, unde se afla o trecatoare, simti cu adevarat toata energia. In varful muntelui a stat zeul hindus Shiva si a meditat. Drumul dureaza aproximativ trei zile, in care dormi in cort."

    Iar langa masivul muntos se afla lacul sacru Manasarowar. „Unele zone au o energie aparte, poate din cauza muntelui care te apropie de cer, iar oamenii nu sunt niciodata suparati, nu ii vezi certandu-se si nu cunosc valoarea banilor; daca le arati o bancnota nu stiu ce sa faca cu ea", comenteaza Uca Marinescu.

    Expozitia „Tibet – alt timp, alta lume" cuprinde fotografii cu oameni si peisaje din aceste expeditii. „In general – spune exploratoarea – de fiecare data cand ma intorc dintr-o expeditie incerc sa expun ceea ce am vazut pentru ca eu cred ca lumea este un dar pe care trebuie sa il impartasesti".

  • Heidi: Vanzarile de Sf. Valentin, duble fata de 1-8 martie

    Compania si-a remodelat gama de patru produse de sezon, modificand fata de anul trecut ambalajul produselor (al caror element comun este designul in forma de inima) si inlocuind cutia de Pralinetti de 120 gr cu un nou produs cu ambalaj in forma de inima. Primele livrari a ofertelor dedicate Sf. Valentin au demarat la finalul lunii ianuarie si se adreseaza tuturor magazinelor cu care lucreaza Heidi.

    "Ne asteptam ca in acest an ritmul de crestere al pietei sa fie de 25%", adauga Dorobantu.

    Vanzarile de sezon reprezinta circa 12% din totalul cifrei de afaceri ce a ajuns anul trecut la aproximativ 12,5 milioane de euro, ultimele trei luni aducand circa 40% din afacerile companiei.