BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Cat de bine mananci la Casa cu Tei

    Asa ca daca aveti pofta de o masa gustoasa, cu produse traditionale servite intr-o ambianta in care uiti ca esti prin centrul urbei, treceti pe la Casa cu Tei.

    Citeste mai multe despre Casa cu Tei pe www.timeoutbucuresti.ro

  • Schimba litoralul pentru Europa

    Iar acum ca avem liber la cutreierat Europa, iar multe dintre destinatiile propuse de noi costa cam cat jumatate de sejur pe la Mamaia, spunem ca ar fi pacat sa ratezi Barcelona sau Bratislava la vara.

    Citeste mai multe despre cum schimbi litoralul pentru Europa pe www.timeoutbucuresti.ro.

  • Bun, dar putin

    Rusinate parca de gustul multimii, glasurile ce ar putea educa in materie de consum al vinului sunt timide si, de cele mai multe ori, emit condescendent doar aprecieri la adresa unor licori incerte, dar cu mare popularitate. Pentru ca in primele trei luni ale anului am facut trei calatorii in zone oenologice importante, am sa va impartasesc cateva impresii, cheite pentru nenumarate porti din lumea vinului.

    Chile este o tara pentru care ar merita sa se introduca o noua materie in scoli – turismul, iar practica pentru cei ce ar urma sa devina profesionisti ai domeniului sa fie facuta aici. Munti (unii chiar mai vechi decat Anzii), lacuri, rauri, cascade, ghetari, dealuri, plaje insorite, paduri, campii, vie si o impresionanta industrie a ospitalitatii.

    Pe langa Misiones si Vina Mar, prietenii din Chile ne-au inlesnit intalnirea cu doua varfuri: Neyen si Flaherty. Ambele vinuri (ultimul poarta numele unui producator american, venit pentru un sezon in Chile si ramas acolo vreme de 17 ani) se adreseaza cunoscatorilor, pretentiosilor. Neyen (un DaVino de la noi) apare anual in doar 20.000 de sticle, iar Flaherty’s este rodul a 1,5 hectare de vie, la care se adauga o dragoste infinita pentru tot ce e natural, dar si stiinta unui vinificator de succes. Aceste doua titluri chiliene isi fac loc la curtea marilor vinuri ale lumii. Numarul mic de butelii restrictioneaza insa aparitia lor doar la restaurante si pe rafturile magazinelor ultraspecializate.

    Urmatoarea oprire: Italia. Festivalul Benvenuto Brunello, tinut in februarie la Montalcino, este o sarbatoare a Toscanei, dar si a intregii lumi a vinurilor. E momentul cand se anunta ce fel de an a fost cel ce tocmai s-a incheiat si cand se acorda stelele, in functie de cat de bun a fost anul pentru vinuri. Dar este in egala masura si startul unei curse comerciale cat se poate de febrile. 2007 a fost cotat ca un an de cinci stele, iar Brunello cu acest an de recolta se va putea vinde abia in 2012. De aceea, negociatorii cumpara masiv dreptul de a vinde aceste vinuri. Desi e un fel de vanzare a pieii ursului din padure, cei care cunosc tehnica fac ori mari profituri (negociatorii) sau mari economii (colectionarii). Lectia e, sper, clara: vinul bun, asa cum e un Brunello autentic, nu e un produs de serie. Harta ultimilor ani arata ca 2003 (care se va vinde anul acesta) e o investitie buna (patru stele), la fel si 2004 (cinci stele). E drept, Italia nu inseamna numai Montalcino. Un Amarone special, un Chianti adevarat, un Barolo se pot atasa cu usurinta de sufletul iubitorului de vin. Ultima statie: Prowein, la Düsseldorf. La acest grandios targ poti lua pulsul noilor tendinte, poti simti cine vine din urma sau cine se pregateste sa paraseasca avanscena.

    Germania isi negociaza locul in loja elitelor, demonstrand, de la an la an, ca Rieslingul german este cu totul si cu totul altceva decat Rieslingul italian. Ne vom convinge si prin cele cateva aparitii din piata noastra. Revirimentul fantastic la nivel mondial al rose-ului (Valea Loirei, Provence) sper sa produca si la noi o unda cat de mica de natura sa „pink-menteze” putin atmosfera teraselor si a restaurantelor romanesti. Premise exista, pentru ca interesul proprietarilor de restaurante pentru vin a crescut, ceea ce va face ca noi sa avem parte de o oferta din ce in ce mai buna. Ma bazez si pe prezenta masiva a somelierilor (cred ca a fost cea mai mare adunare a acestor profesionisti) la degustarea liniei Guigal (nou-intrata pe piata romaneasca), sustinuta de o personalitate internationala a domeniului – Brett Crittenden, „senior wine judge decanter”. El a facut prezentarea vinurilor de 100 puncte Parker (o alta premiera pe piata romaneasca).

    Am pastrat ca sugestii: Guigal – Chateauneuf du Pape (un vin extraordinar, complicat si care are nevoie, neaparat, de o „aerisire” lunga) sau Côte-Rotie La Turque. Tot din nou-venitele in Romania, din „colectia de primavara” recomand Penfold’s Grange, Yalumba (cu toata gama), italienele Dievole si Pinocchio. Pentru cel din urma, ca argument sta nu doar pretul accesibil, ci si doza de optimism incorporata, amanunt remarcat de toti cei care l-am degustat.

  • Guggenheim la Cluj

    In 1929, magnatul industrial Solomon Guggenheim a inceput sa colectioneze opere semnate de artisti moderni ca Vasily Kandinsky, Paul Klee si Marc Chagall, pe care mai tarziu le-a prezentat in cadrul unor expozitii periodice in apartamentul sau din Hotelul Plaza din New York. In 1937, mogulul a fondat asociatia muzeala “Solomon R.

    Guggenheim” pentru promovarea artei, care a fost abilitata sa infiinteze mai multe muzee. Peste 20 de ani, in 1959, se deschidea primul Guggenheim, muzeul de arta contemporana din New York, devenit peste ani un simbol al artei la nivel mondial si una dintre principalele atractii turistice ale metropolei americane.

    Expozitiile, schimbate frecvent, abunda in opere de arta din secolul XX, printre colectiile-ancora ale muzeului numarandu-se lucrari cubiste (Pablo Picasso, Georges Braque, Fernand Leger), abstracte din curentul european (Piet Mondrian, Vasily Kandinsky, Robert Delaunay, Jean Arp, Kazimir Malevich), suprarealiste (Joan Miro, Salvador Dali, Rene Magritte, Yves Tanguy) sau din curentul american abstract si expresionist (Jackson Pollock, Arshile Gorky, Mark Rothko).

    Dupa New York, fundatia a inaugurat cate un muzeu Guggenheim si in alte colturi ale lumii, precum Venetia (fondat in 1949 de nepoata lui Guggenheim, Peggy, si intrat in portofoliul fundatiei in 1979), Bilbao (1992), Berlin (1997) si Las Vegas (2001).

    2008 ar putea fi anul in care celebra retea de muzee se va extinde si in estul Europei, intrucat toamna aceasta este asteptat la Cluj un reprezentant al fundatiei Guggenheim pentru a analiza posibilitatea deschiderii unui muzeu aici.

    Printre avantajele orasului Cluj se numara dezvoltarea economica din ultima perioada, care a culminat cu deschiderea fabricii Nokia la Jucu, statutul de centru universitar si renumele de care se bucura Transilvania dupa propagarea mitului lui Dracula. Guggenheim este una dintre cele mai renumite retele de muzee din lume, nu numai pentru piesele vestite si extrem de scumpe pe care le gazduieste, ci si pentru arhitectura cladirilor, care a transformat numele muzeelor intr-un status symbol urban.

  • Televizorul Armani si vodca Roberto Cavalli

    Rucsandra Hurezeanu, directorul general al companiei Ivatherm, spune ca zboara frecvent in Europa, iar in fiecare calatorie incearca sa descopere cate un loc secret. In Milano, Hurezeanu include pe lista de preferinte cafeneaua Armani, iar la Paris restaurantul Lacoste. Si designerul Irina Androne de la Armani Casa mentioneaza cafeneaua Armani din Milano atunci cand e intrebata despre locurile preferate din orasul italian. “Este un loc unde poti lua masa in stil Armani, meniul se schimba in fiecare zi, iar intreg mobilierul poarta semnatura Armani”, spune designerul. Rucsandra Hurezeanu si Irina Androne sunt numai doi dintre consumatorii de pe piata luxului care nu numai ca isi cumpara haine sau accesorii de la grupurile de lux, ci si incearca sa traiasca stilul de viata promovat de acestea.

    Companiile care vand lux fac orice pentru a atrage o parte cat mai consistenta a bugetului clientilor. Bvlgari sau Armani s-au implicat in industria hoteliera, Roberto Cavalli, printre multe altele, si-a pus semnatura pe vodca, iar Versace realizeaza decorul pentru avioane sau iahturi. Grupurile de lux au impachetat in ambalaj de lifestyle strategia de extindere a brandului de la activitatea de baza la diferite domenii conexe; faptul ca producatorii de valize creeaza haine, designerii vestimentari isi pun semnatura pe ciocolata si ca multi au linii proprii de ceasuri si parfumuri inseamna ca brandurile nu se mai limiteaza la domenii distincte, ci devin branduri de lifestyle.

    Pe langa extinderea liniilor de accesorii si mobilier, precum si deschiderea primului hotel din Dubai la inceputul anului 2009, Giorgio Armani a dezvoltat un intreg concept de magazin de lifestyle. In noiembrie anul trecut, la Tokio a fost inaugurat al patrulea showroom multiconcept, Armani/Ginza Tower. Ocupand 12 etaje, centrul include un spa, un club de noapte si o florarie, toate marca Armani. Primul magazin multiconcept a fost Armani/Via Manzoni 31, un spatiu de 6.000 de metri patrati in Milano deschis in anul 2000.

    Casa Bvlgari, care a deschis primul hotel la Milano in 2004 si primul resort in Bali in 2006, planuieste deja sa dezvolte cinci hoteluri noi in mari metropole si sa construiasca doua resorturi in urmatorii doi ani. Brandul a intrat pe piata hoteliera in asociere cu Luxury Group, o divizie high-end a grupului Marriott International. Tot printr-un parteneriat au intrat si Versace pe piata auto sau Prada in lumea tehnologiei. Versace s-a asociat cu Lamborghini in 2006 pentru a crea o editie speciala, o masina complet alba, iar Prada cu LG pentru a lansa pe piata un telefon. Armani a semnat cu Samsung pentru o editie de LCD-uri de lux. Insa maestrul extinderii brandului este de departe Ralph Lauren. In boutique-urile designerului american se vand lenjerii de pat, lumanari parfumate, paturi, perne, vesela, albume foto, imbracaminte pentru schi, bijuterii si chiar haine din casmir pentru caini.

    “Extinderea brandului trebuie sa fie un proces atent studiat, nu este un joc cu care sa faci experiente”, spune Milton Pedraza, directorul executiv al Luxury Institute, companie de cercetare specializata in piata luxului. Totusi, daca piata si calitatea ei nu sunt evaluate corect, exista riscul de a deteriora brandul. In urma cu douazeci de ani, vanzarea in nestire a licentelor pentru produse de calitate scazuta a afectat imaginea unor branduri precum Pierre Cardin sau Gucci.

    Motivul pentru care companiile care si-au construit un brand puternic sunt dispuse sa cerceteze noi teritorii este evident: tentatia de a majora cifra de afaceri. “Cei care iau decizii considera ca brandurile pe care le detin sunt atat de puternice, incat consumatorii sunt dispusi sa cumpere orice”, sustine Eli Portnoy, director executiv al companiei de consultanta Portnoy Group.

    Succesul vine atunci cand extinderea numelui brandului urmeaza o anumita logica. Daca designerii de haine se orienteaza asupra pantofilor, mai adauga o colectie de genti sau parfumuri, consumatorii inteleg logica, pentru ca sunt produse din acelasi domeniu. Exista totusi cazuri in care extinderea brandului spre piete noi nu reprezinta o optiune pentru managerii grupurilor. Atunci, cea mai buna solutie pentru a atrage o mai mare parte din bugetul clientilor fideli ramane strategia editiilor speciale sau limitate: casele de moda nu se mai multumesc sa creeze haine pentru cele doua sezoane clasice (primavara-vara si toamna-iarna), ci au in portofoliu cel putin patru colectii. Initial au fost adaugate colectiile de croaziera si pre-toamna, care se lanseaza in iunie, respectiv noiembrie (denumirea de Cruise Collection vine de la hainele care au fost create initial pentru americanii bogati care mergeau in croaziere in Caraibe). Exista chiar case de moda, ca Dolce & Gabbana sau Christian Dior, care lanseaza peste patru colectii pe an. Yves Saint Laurent lucreaza sapte colectii, iar Prada sustine ca in magazinele sale sunt aduse haine noi la fiecare doua saptamani, dupa acelasi tipar dupa care functioneaza si brandurile de fast fashion. Anne Pitcher, directorul de achizitii de la Selfridges (lant de magazine multibrand din Londra) spune ca “in prezent cheltuim peste 70% din bugetul total pentru pre-colectii si numai 20% pentru hainele prezentate pe podium”.

    Daca in lumea modei a crescut numarul de colectii, pe piata orologeriei si a bijuteriilor sunt in voga editiile speciale, lansate pe piata pentru a marca evenimente importante sau sarbatori cu potential comercial. Anul acesta, Cupidon le-a trimis indragostitilor sageti in chip de bijuterii si ceasuri in editii speciale. Blancpain a lansat ceasul Blancpain St. Valentine Women, in editie limitata de 99 de exemplare, Hublot a imbracat modelul Big Bang aproape complet in rosu. Omega a lansat special inelul Seahorse din linia Aqua Jewellery pentru Ziua indragostitilor, iar Chopard a creat un colier cu 104 diamante care sustin o inima din diamant si un ceas “Happy Black” avand in interiorul carcasei, dupa modelul liniei Happy Diamonds, doua diamante mobile si o inima.

    Specialistii se intreaba cand si unde se va opri iuresul de cucerire a noi piete, in conditiile in care numele unui brand a ajuns sa apara pe orice, de la lenjerie de corp la rochii de seara. “Pucci a realizat uniforme de astronaut – Pucci a fost in spatiu! (Pucci a creat in 1971 emblema misiunii Apollo 15 – n.red.) Nu stiu daca mai exista si alte frontiere de depasit”, comenteaza Dana Thomas, editor de moda la Newsweek.

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.

  • Un brand numit C.E.O.

    Doar ca extrem de putini executivi vor fi dispusi sa vorbeasca despre asta. “E ca si cum ai recunoaste ca ai suferit operatii plastice”, explica William Arruda, presedinte al Reach Communications, o firma de branding personal si executiv din New York, celor de la Portfolio. O noua “recolta” de profesionisti in comunicare s-au dedicat in ultimii ani nobilei sarcini de a modela imaginea sefilor marilor companii din peisajul de business global. Acestia intocmesc un mesaj pentru fiecare asemenea manager, ii slefuiesc si infatisarea daca trebuie si apoi il elibereaza in jungla conferintelor de presa, a lansarilor de carti si a reflectoarelor mass-media. Totul cu speranta ca munca lor va reusi sa sporeasca – sau cel putin sa mentina – cota de piata a companiei, pretul actiunilor sau capacitatea acesteia de a atrage parteneri si investitori.
    Compania de relatii publice Burson-Marsteller a realizat un studiu intervievand 600 manageri de top din intreaga lume si a descoperit ca acestia atribuie in medie 50 la suta din perceptia unei companii reputatiei CEO-ului acesteia. “Am observat pe an ce trece o crestere tot mai rapida a acestui procent”, spune Carol Ballock, managing director al diviziei de Executive Positioning a Burson-Marsteller. Astfel se naste un nou grup de experti in mijlocul specialistilor in comunicare: branderii executivi.
    “Cand am intrat pentru prima oara in aceasta bransa, cea de branding executiv, acum 8 ani, eram foarte putini cei care ne ocupam de asa ceva”, spune Arruda, cel care a lucrat pana acum cu executivi de top de la companii precum Adobe, IBM sau Morgan Stanley in ceea ce priveste brandul lor personal. “Acum sunt cateva mii de astfel de consultanti.”
    Ca sef al comunicatiilor pentru divizia online a MTV, Mark Pasetsky a petrecut o mare parte din timpul sau lucrand la brandingul CEO-ului acestui grup, Nicholas Butterworth.
    Ideea de la care a pornit a fost aceea de a-l recomanda pe Butterworth ca un pionier al erei digitale, aranjand ca acesta sa vorbeasca la toate conferintele importante din industria muzicala si convingandu-i pe reporteri sa il mentioneze ca expert in publicatiile din industrie. “Construirea brandului sau personal a fost un job full-time”, spune Pasetsky. “Butterworth era pe drum, intre doua conferinte, practic cam o jumatate din an.” Dupa ce a realizat cat de mult timp aloca brandingului executiv, Pasetsky a decis sa isi deschida propria companie de consultanta.

    LUATI EXEMPLU DE LA STEVE JOBS
    Dintre totii executivii din lume, favoritul tuturor branderilor este Steve Jobs. Cu totii sunt incantati de maletele lui negre si de prezentarile intocmite cu extraordinara grija pentru detalii. “Vizionarismul sau, focusul pe inovatie si calitate sunt trasaturi care impregneaza brandul Apple pana in cele mai mici componente ale sale”, spune Deb Dib, presedinte al Executive Power Brand, o firma de P.R. cu sediul in New York. “Apple nu ar fi reusit sa ajunga ceea ce este azi fara brandul lui Jobs.” Nu exista o strategie unica pentru slefuirea sau construirea brandului CEO-ului, insa Ballock lucreaza in principal pe baza unei metode pe care o numeste “scara 10-10-10 a influentei”. Pentru fiecare companie sau industrie, ea identifica primele 10 conferinte ca importanta si amploare, primele 10 media placements si primele 10 topuri “best-of” care ar aduce un aport considerabil la credibilitatea acestora si i-ar putea recomanda ca lideri ai industriei in care activeaza. Deocamdata, ea considera ca prima oportunitate de a vorbi la o conferinta de prestigiu pentru executivi este Forumul Economic de la Davos din Elvetia, dupa care urmeaza Masa rotunda de Business din Washington, D.C., Clubul Economic din Detroit si conferintele executive organizate de Fortune si Business Week. Media placement si topurile “best-of” variaza in functie de industrie, insa Ballock spune ca editia anuala a Barron?s si topul “Cei mai buni CEO ai lumii” sunt publicatiile in paginile carora orice executiv ar trebui sa isi doreasca sa apara.

    REPUTATIA CA SUBIECT RADIOACTIV
    Branderii executivilor ii sfatuiesc adeseori pe acestia sa scrie carti care sa reflecte experienta lor personala, pentru a le consolida si mai mult brandul. Leslie Gaines-Ross, chief reputation strategist la firma de P.R. Weber Shandwick, da ca exemple “Pour Your Heart Into It: How Starbucks Built a Company One Cup at a Time”, cartea scrisa de Howard Schultz, care l-a ajutat pe acesta sa devina unul dintre cei mai reputati CEO din lume, sau cartea lui Richard Branson “Business the Richard Branson Way”, care i-a cimentat acestuia reputatia de manager caruia nu-i este frica sa-si asume riscuri. Insa anumite voci din industrie afirma ca intreaga atentie acordata serviciilor de brading personal nu reprezinta altceva decat o noua stratagema orchestrata de consultantii din P.R. pentru a-si spori numarul de ore depuse in serviciul unei companii. Altii au o problema chiar si cu notiunea de la care aceasta profesie porneste, aceea de brand de CEO, explicand ca intregul proces pune prea mult accent asupra unui individ in defavoarea culturii organizationale si a echipei din spatele acestuia. “Diferenta dintre religie si cult este aceea ca o religie supravietuieste dupa ce liderul ei moare”, spune Rakesh Khurana, profesor asociat la Harvard Business School si autorul lucrarii “Searching for a Corporate Savior: The Irrational Quest for Charismatic C.E.O.?s”. Dupa parerea lui Khurana, atentia excesiva acordata personalitatii managerilor este de vina pentru pachetele salariale exagerate ale acestora, dar si pentru guvernarea neinspirata a companiilor si a “triumfului celebritatii asupra substantei”. Cu toate acestea atentia mass-media in ceea ce priveste personalitatile lumii de business nu da semne ca s-ar micsora in viitor, ceea ce inseamna ca brandingul pentru executivi nu poate decat sa creasca in viitorul mediu si chiar lung. “Intregul subiect al reputatiei a devenit radioactiv in ultimii 10 ani – practic a explodat”, spune Gaines-Ross.

  • Perla coroanei suedeze

    Daca ar fi sa convertim cele 3,2 milioane de euro pe care compania de software si servicii Enea, cu sediul in Suedia, le-a platit in bani gheata pentru IP Devel in coroane suedeze, am obtine o cifra de aproape 10 ori mai mare. Tot cam atat ar trebui sa scoata din buzunar suedezii la jumatatea lui 2012, suma “cel putin similara” fiind calculata insa in functie de anumite obiective de crestere si profitabilitate pe care IP Devel le are de atins.
    Din punctul de vedere al Adecco, cea mai mare companie de resurse umane din lume, IP Devel pare sa fi fost mai mult o incercare, exitul din companie la nici doi ani de la achizitie avand astfel justificare. Practic, elvetienii nu au avut foarte multa experienta in domeniul aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile in echipamente de genul telefoanelor mobile, telecomenzilor, aparatelor foto sau playerelor de melodii) unde este specializata IP Devel. Vanzarea celor 76% de procente detinute in cadrul companiei romanesti a fost, mai exact, o metoda de a se concentra asupra businessului propriu.
    In ce priveste Enea, mecanismele ce stau in spatele acestei tranzactii sunt foarte clare. Punctul forte al suedezilor il reprezinta tocmai aplicatiile software incorporabile pentru domenii precum telecom, auto sau medical, in primul dintre aceste segmente Enea avand o cota de 50% din piata mondiala.
    Mai mult, aplicatiile soft furnizate de suedezi sunt instalate pe mai mult de 200 de milioane de echipamente din intreaga lume. Ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca IP Devel este pentru Enea un centru de dezvoltare software in Europa, alaturi de cel din Suedia si Marea Britanie, birourile din Franta sau Germania fiind mai degraba dedicate vanzarilor, dupa cum spune Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea.

  • (Fre)economia se intoarce

    Decor exotic, o plaja de vis, valuri , nisip alb.. Esti in vacanta, in sfarsit nu ai niciun fel de griji, esti fericit, relaxat si implinit… pana cand il intalnesti pe EL. Nu stiai pana atunci ca nu poti sa traiesti fara el…Urmeaza zile de vis si experiente noi care iti deschid ochii, dar vacanta este prin definitie scurta si, inainte sa apuci sa te dezmeticesti, esti din nou acasa – fara EL si cu un sentiment acut de lipsa. Asa ca, inainte sa apuci sa despachetezi, dai o fuga in cel mai apropiat magazin si ti-l cumperi pe El, produsul-minune pe care ai avut ocazia sa-l testezi pe perioada vacantei prin bunavointa fie a hotelului care te-a gazduit, fie a unui marketer inspirat. Adica asa ca BrandConnections, o companie de marketing care aduce product placement-ul acolo unde consumatorii nu mai au nicio scapare: in vacanta. Cuvintele lor descriu cel mai bine aceasta metoda ingenioasa de promovare, aventura clientului cu produsul, in contextul lipsit de obligatii sau constrangeri al vacantei si al gratuitatii. “Oferiti-le celor din publicul vostru tinta mostre din produsele voastre atunci cand sunt cei mai susceptibili sa le foloseasca si sa le asocieze cu amintiri si experiente de neuitat. Consumatorul pe care il vizati va fi intampinat de o mostra a produsului vostru din prima sa zi de vacanta si va avea la dispozitie pana la 7 zile sa se obisnuiasca cu acesta si cu brandul vostru.” Compania distribuie 200 milioane de mostre de produse prin intermediul unei retele de 5.000 de unitati hoteliere, care includ linii de croaziera, hoteluri, spa-uri sau bed & breakfast-uri, iar printre clientii sai se numara Absolut, Colgate-Palmolive, Kraft Foods si Unilever Group.

    IN VACANTA
    Lantul hotelier Wyndham a incheiat un parteneriat cu VTech Electronics astfel incat sistemele de jocuri educationale VTech sunt prezente in peste 3.000 de camere de hotel din Statele Unite, Canada, Mexic si arhipelagul caraibian. Cei care rezerva un apartament in oricare din hotelurile Wyndham in 2008 vor putea beneficia de unul dintre cele doua sisteme VTech: sistemul educational V.Smile TV pentru copiii intre 3 si 6 ani sau sistemul de edu-tainment V.Flash pentru copiii de peste 6 ani.

    Sau, pentru cei care nu sunt adeptii lanturilor hoteliere atunci cand merg in vacanta, alternativa complet gratuita si fara dedesubturi este CouchSurfing.com. Reteaua de socializare virtuala este un serviciu online non-profit a carui misiune este “sa creeze o lume mai buna, canapea cu canapea”. Website-ul ii ajuta pe calatori sa gaseasca cazare gratuita in orice parte a lumii doresc sa viziteze, dar si localnici cu care sa socializeze in timp ce calatoresc. Membrii inregistrati pe site isi pun la dispozitie canapeaua inchiriata sau proprietate personala eventualilor calatori prin orasul lor, iar termenii gazduirii (durata, natura si termenii sederii) sunt stabiliti de comun acord de acesta si surfer, online in avans. Astazi exista peste 440.000 de couchsurferi din 224 de tari, si, conform statisticilor de pe website, acestia au vizitat deja peste 345.000 de canapele din intreaga lume.

    IN AEROPORT
    Terapia luminoasa sau expunerea la lumina full-spectrum, asemenea celei furnizate de soare, s-a dovedit a fi un antidot perfect pentru sindromul de jet lag si pentru “depresia de iarna”, cunoscuta in mediile stiintifice drept Dereglarea Afectiva Sezoniera (SAD). De aceea aeroporturile pariziene Orly si Charles de Gaulle au oferit pasagerilor care le-au trecut pragul in sezonul sarbatorilor de iarna a anului trecut sedinte gratuite de terapie luminoasa. Pe langa lampile terapeutice puse la dispozitie de Philips Energy Light, acestia au putut testa si fotoliile de relaxare sau incerca un masaj, in timp ce sedintele “expres” erau facilitate calatorilor grabiti de terapeutii din aeroport cu lampi mobile. Serviciul a reprezentat o promotie pentru Be Relax, un nou lounge din interiorul aeroporturilor pariziene care ofera terapie luminoasa si alte metode de relaxare de-a lungul intregului an.

    Austrian Airlines le ofera pasagerilor sai intrare gratuita la o multitudine de institutii culturale vieneze prin intermediul cardurilor lor de imbarcare. Cei care calatoresc cu aceasta linie aeriana pot prezenta la intrarea in muzee si nu numai aceste tichete de imbarcare impreuna cu un act de identitate pentru a beneficia de intrare gratuita in pana la 5 institutii culturale din capitala austriaca.

    IN FIECARE ZI
    Cei de la HarperCollins Publishers au anuntat de curand lansarea unei serii de promotii online care le vor permite consumatorilor sa prinda gustul cartilor editate de ei. Programul “Full Access” va pune la dispozitia acestora o serie selecta de titluri care vor putea fi vizualizate in intregime in decursul unei luni. Acestea includ “Vrajitoarea din Portobello” a lui Paulo Coelho, “Ghidul votantului indecis” al lui Mark Halperin sau “Erin Hunter?s Warriors: In salbaticie”. Programul “Sneak Peek” le va da sansa cititorilor sa vada 20% din majoritatea cartilor care vor fi lansate in decursul urmatoarelor saptamani.

    Publicitatea nu este nici pe departe atat de eficienta ca recomandarea personala din partea cuiva cunoscut. De aceea, producatorul american de bijuterii SilverJewelryClub ofera gratuit o mare parte dintre bijuteriile lor, astfel incat intreaga lume sa afle despre calitatea si rafinamentul designurilor lor. Singurul lucru pentru care “clientii” trebuie sa plateasca este livrarea. Website-ul clubului pune la dispozitie patru piese odata, iar vizitatorii au 15 minute sa comande fiecare piesa in parte, dupa care un nou produs ii ia locul. Dupa cum fondatorii clubului spun singuri “oferirea bijuteriilor noastre gratis este modul nostru de a ne prezenta pe noi si bijuteriile noastre noilor clienti. Stim ca in aceasta bransa competitia este acerba si de aceea vrem ca voi sa aveti sansa sa experimentati produsele noastre astfel incat sa va amintiti brandul nostru”. SilverJewelryClub livreaza in prezent in 54 de tari.

    Producatorul de electrocasnice Zanussi-Electrolux pune de cativa ani la dispozitia participantilor la festivalul sloven Rock Otocec serviciile unei spalatorii gratuite. Dupa ce acestia isi ridica hainele curate de la standul Zanussi, primesc si o carte postala inscriptionata. “Draga mama si tata, sunt curat…”, pe care o pot trimite celor dragi.

    CAND PUN MARKETERII OCHII PE TINE
    Compania londoneza Matter si-a propus o abordare neconventionala a marketingului direct, trimitand prin posta cutii pline cu “chestii interesante”. Matter colaboreaza cu producatori din cele mai diverse domenii astfel incat sa poata alcatui colectii de obiecte potrivite unor audiente specifice care beneficiaza in mod gratuit si neasteptat de “cutiile interesante” trimise de Matter. Fiecare companie participanta la program trebuie sa contribuie cu cate un obiect – ceva care explica ceea ce face, care spune ceva despre ideile si valorile acesteia, sau ceva care poate fi incercat. Matter trimite apoi cutiile astfel incat acestea sa ajunga la destinatari intr-o duminica – atunci cand consumatorii au mai mult timp sa se joace cu continutul acestora. Cutia-pilot box, care a ajuns in cutia postala a destinatarilor pe 2 februarie a acestui an, cuprindea obiecte din partea Sony Ericsson, Stolichnaya, Nintendo, Nissan, Penguin si Virgin Atlantic, printre altii. Obiectul trimis de Nissan a fost un set de creioane colorate, realizate din sapun – mesajul implicit fiind acela ca brandul nu este ceea ce consumatorii se asteapta sa fie, conform blogului Matter blog. Urmatoarea editie Matter va fi dedicata barbatilor intre 25 si 35 de ani, urmand a fi trimisa in Marea Britanie in cursul acestei veri.

    Sample Lab, inaugurat in luna iulie 2007 in Tokio, este un spatiu rezervat membrilor care invita consumatorii sa faca sampling si sa testeze noi produse. Membrii platesc o modesta taxa de inregistrare de 3 dolari si un comision anual in valoare de 10 dolari. Acestia, care trebuie sa fi implinit deja 15 ani, intra apoi in “laborator”, prezentand la intrare codul QR stocat pe telefonul mobil. Pe langa rafturile de magazin, pline de produse pe care acestia le pot incerca gratuit, “laboratorul” dispune si de o camera speciala destinata femeilor, unde acestea pot testa diferite produse cosmetice. La plecare membrii pot alege 5 produse pe vor sa le ia acasa, tot ceea ce trebuie sa faca in schimb este sa completeze un chestionar referitor la produsele pe care le-au incercat. Conceptul a fost creat de agentia de marketing Mel Posunetto si a inregistrat un asemenea succes incat de la sfarsitul lui ianuarie 2008, membrii trebuie sa faca o rezervare cu doua saptamani in avans pentru a vizita laboratorul.

  • Contabilitate si amprente

    Intr-o dimineata ca oricare alta, acum cativa ani, Al Vondra conducea spre serviciu pe autostrada 77 catre Cleveland fara sa isi inchipuie ca il astepta o zi pe care nu avea s-o mai uite vreodata. In timp ce conducea, toate cele patru cauciucuri ale masinii sale, Buick LeSabre, au explodat subit, iar rezervorul de benzina al masinii a lovit asfaltul la o viteza de 65 de kilometri pe ora. Din fericire, nimic nu a explodat, iar acesta a reusit sa traga pe dreapta si sa astepte politia. Coincindenta sau nu, in acel moment Vondra era angajat de departamentul de justitie american pentru a lichida un portofoliu, in valoare de 20 milioane de dolari al unui grup de oameni de afaceri implicati intr-o schema de investitii extrem de riscanta si, dupa cum urma sa dovedeasca Vondra, ilegala. Luand acest lucru in considerare, timing-ul accidentului a devenit atat de suspect incat avocatii departamentul de justitie au sesizat FBI-ul pentru investigatii. “Nu au reusit sa demonstreze ca a fost vorba de o tentativa de eliminare a mea”, spune Vondra, partener la PriceWater. “Insa intr-un final guvernul i-a pus sub acuzare pe toti cei implicati in acest caz, iar unul dintre principalii acuzati s-a sinucis.”

    CU MARTORI
    Pentru Vondra, acesta a fost momentul in care a realizat cu adevarat cat de serioase sunt consecintele pasnicei sale munci de contabilitate. La urma urmei, oamenii nu incearca in mod normal sa te omoare pentru faptul ca le faci bilantul contabil. Dar in calitate de forensic accountant, este treaba lui sa vada dincolo de rapoartele financiare impecabile pe care companiile corupte le prezinta investitorilor lor si sa afle ce se ascunde de fapt in spatele acestora. Munca lui presupune mai mult decat simpla descalcire a numerelor insirate pe foile de balanta contabila. Dupa cum el insusi o descrie, in munca sa de zi cu zi trucurile desprinse din seriale precum “CSI” sau “Lege si ordine” se dovedesc a fi la ordinea zilei. “Cand intervievezi patru sau cinci persoane de la care obtii informatii conflictuale, trebuie sa fii in stare sa probezi credibilitatea martorilor”, spune el. “Una dintre tehnici se refera la apropierea de oameni, astfel incat acestia sa fie mai dispusi sa impartaseasca informatiile de care dispun, dar alteori trebuie sa poti sa fii foarte direct si sa confrunti oamenii atunci cand simti ca nu sunt foarte onesti. In plus, nu ma mai mira atunci cand povestile se schimba de-a lungul timpului.”
    Ca urmare a scandalurilor financiare de mare amploare din ultimii ani, dar si a unui activism in crestere al investitorilor, contabilitatea de investigatii a devenit un job la foarte mare cautare – numarul membrilor Asociatiei americane a Examinatorilor Certificati de Frauda (ACFE), organizatie fondata in 1988, a crescut cu peste 50 la suta din 2003 pana astazi, cand aceasta numara mai bine de 43.000 de asemenea profesionisti. Insa Vondra a descoperit nisa cu mult inaintea acestui boom. A inceput sa lucreze ca auditor la PricewaterhouseCoopers cu mai bine de 28 de ani in urma. In 1984, unul dintre clientii sai, CEO-ul unei importante companii care organiza croaziere avea suspiciuni in ceea ce privea un anume angajat al companiei, pe care il banuia ca si-ar fi pus bazele propriei afaceri, o agentie turistica catre care ii redirectiona pe clientii companiei. Acesta a apelat la Vondra, rugandu-l sa examineze registrele contabile si sa intervieveze angajatii companiei pentru a vedea daca teoria sa se confirma sau nu. S-a dovedit ca avea dreptate. “Pana la urma investigatiile au ajuns sa ma pasioneze atat de tare incat nu m-am putut opri aici”, povesteste Vondra. Asa ca a continuat sa se ofere voluntar pentru preluarea unor cazuri si proiecte similare, dezvoltandu-si abilitatile, dar si flerul in detectarea fraudei financiare. “Pe atunci contabilitatea de investigatii era un subiect de care nici macar cei mai experimentati contabili nu prea auzisera”, adauga el.

    PE PRIMA PAGINa DIN WALL STREET
    Pasiunea lui Vondra l-a determinat sa urmeze cursurile facultatii de drept pentru a invata mai multe despre lege si despre cum sa lucrezi cu avocatii. Acum, Vondra fost certificat de catre ACFE pentru a cerceta cazurile de frauda. La PricewaterhouseCoopers este de asemenea partener, acesta conducand Departamentul Advisory Services, departament specializat in analiza disputelor si investigatiilor financiare. In ziua de astazi Vondra spune ca “detectarea fraudelor este o preocupare de baza a fiecarei companii publice din Statelor Unite. Contabilitatea s-a mutat de pe ultima pagina a Wall Street Journal pe prima pagina”. Cele mai multe investigatii pornesc de la un pont primit din partea unui angajat sau de la o suspiciune de un anume tip, care determina comitetul de audit al boardului companiei sa apeleze la expertiza lui Vondra si a echipei lui. Acestia incep investigatiile cu o serie de interviuri, urmand ca apoi sa inceapa sapaturile prin e-mail-urile angajatilor – uneori pana la un milion de bucati. El si echipa sa cauta prin acestea cuvinte cheie precum “ilegal”, “managementul castigurilor” sau “manipulare”.
    De-a lungul carierei sale, Vondra a participat la peste 70 de procese de frauda, in care a servit ca martor- expert, si a fost angajat de SEC in cazuri civile pentru a explica frauda contabila in termeni accesibili juriului. Vondra nu poate dezvalui numele celor implicati in cazurile la care a lucrat, insa spune ca Departamentul de Justitie l-a angajat de curand dupa ce descoperit o frauda de tip Ponzi orchestrata de un fost guvernator care rulase 1 miliard de dolari prin intermediul contului sau bancar. Vondra a condus de altfel echipe de pana la 70 de oameni in investigarea unora din cele mai mari scandaluri contabile din ultimii ani si a ajutat la acuzarea unor executivi de top. “Este vorba despre mult mai mult decat despre numere”, povesteste Vondra despre jobul sau. “E adevarat ca sunt contabil, dar mai sunt si avocat si investigator certificat in ceea ce priveste fraudele – jobul meu cuprinde toate aceste laturi.”

    FISA POSTULUI

    Numele functiei: CONTABIL DE INVESTIGATII
    Companii care angajeaza: Marile firme de contabilitate.
    Unde sa cauti posturi libere: Website-urile companiilor anunta de regula asemenea posturi disponibile.
    Nivel salarial: 700.000 de dolari pe an, in cazul unui partener in cadrul unei asemenea companii.
    Numarul de posturi similare: Aproape 50.000, insa numarul acestora este intr-o continua crestere.