BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Raiffeisen tine cheile HVB

    Pana la sfarsitul anului, doi jucatori vor mai opera pe nisa de piata a sistemelor de economisire-creditare pentru locuinte: Raiffeisen si BCR. Al treilea jucator, HVB Locuinte, a hotarat sa cedeze “cheile” catre Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), in urma unei tranzactii apreciate la cateva milioane de euro. Dupa negocieri care durasera aproximativ sase luni, HVB Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) au semnat pe 15 iulie contractul de fuziune. Tranzactia, prin care RBL va prelua toate actiunile HVB Locuinte, asteapta avizele de la Banca Nationala a Romaniei si de la Consiliul Concurentei, al caror termen-limita este toamna acestui an. Decizia HVB de a fuziona cu RBL vine in urma evolutiei modeste inca de la intrarea pe piata in 2005, comparativ cu Raiffeisen, care avea un avans de un an de operatiuni. In plus, in iunie banca a ramas fara presedinte, dupa ce Petre Tulin s-a mutat la concurentul BCR Banca pentru Locuinte, care tocmai se pregatea pentru lansarea oficiala a operatiunilor. Mai mult, unul din principalii actionari de la nivel international, Vereinsbank Victoria Bauspar (VVB), cu un pachet de 55% din actiuni, a hotarat renuntarea la activitatile din regiune, pentru a se concentra pe cele din Germania. Daca tranzactia primeste unda verde de la BNR si Consiliul Concurentei, BCR va avea de confruntat un concurent si mai puternic pe segmentul si asa restrans de economisire-creditare.

  • Wassuuuup?!!!

    52 de miliarde de dolari platesc belgienii de la InBev pentru titlul de cel mai mare berar al lumii. Nu, nu e vorba de blat in terenul productiei de bere, ci de achizitia companiei americane Anheuser-Busch. Prietenii de la InBev, producatorul Bergenbier in Romania, si amicii de la Anheuser-Busch, producatorul marcii Budweiser, Bud pentru cunoscatori, si-au dat mana intr-o tranzactie care, odata finalizata, va propulsa InBev pe locul intai in top, inaintea actualului lider al pietei, SABMiller. Preluarea vine dupa o lunga perioada in care familia care conduce de 156 de ani afacerea americana s-a opus ofertei InBev. Se pare ca ultima mutare a belgienilor, urcarea pretului de achizitie de la 65 la 70 de dolari pe actiune si acceptul ca noua companie sa se numeasca Anheuser-Busch InBev, a gadilat suficient orgoliul americanilor incat sa ii determine sa capituleze. Totusi, preluarea nu se incheie aici si, desi sunt la un pas de usa catre piata americana, belgienii de la InBev mai au de asteptat pana sa se relaxeze pe canapea, cu un Bud in mana, dupa cum arata iconic reclamele Budweiser. Decizia trebuie sa fie validata de liderii sindicali locali, politicieni si clientii companiei nou formate pentru ca Budweiser sa se alature celorlalte marci din portofoliul InBev, Beck?s si Stella Artois.

  • Adio opulenta








    La zece minute dupa ce magazinul online al retelei Neiman Marcus anunta reduceri de 60% la colectiile de designer, miile de pantofi, genti si haine par ca se evaporeaza. Pantofii Marc by Marc Jacobs, care in perioada de reduceri pot fi cumparati cu 100 de dolari (fata de 300 in sezon) sau gentile Chloé care se vand la jumatate din pret sunt luate cu asalt de amatoarele de moda din toata lumea, atrase de reducerile aplicate la preturile in dolari.




     

    Cercetarile arata ca agitatia de pe site-ul american poate fi extrapolata nu numai in SUA, dar si la intregul comportament de shopping online al europenilor. Conform unui studiu MasterCard, consumatorii europeni din clasa de mijloc pot fi gasiti mai degraba cautand chilipiruri pe internet decat facand parada prin magazinele exclusiviste sau cheltuind sume impresionante pentru vacante luxoase. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din clasa medie din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda. Se pare ca segmentul consumatorilor care castiga peste 50.000 de euro pe an inregistreaza una dintre cele mai mari cresteri la ora actuala in Europa. Totusi, acest grup isi foloseste puterea financiara intr-un mod total diferit de stereotipurile opulentei cunoscute din trecut.

     

    Produsele si serviciile dedicate acestui segment tind sa devina, in consecinta, tot mai variate si mai inventive. Mediul online a fost primul care a speculat interesul pentru hainele de designer cu reducere. Ultima moda in materie de shopping sunt site-urile cu haine de designer la care ai acces pe baza de invitatie, precum www.gilt.com sau www.ruelala.com. Reducerile incep la o data si o ora anuntate prin e-mail, iar produsele sunt disponibile pentru 36-48 de ore (dar rar rezista mai mult de cateva ore). Gilt este opera a doi studenti de la Harvard si se concentreaza pe produsele designerilor Oscar de la Renta, Valentino, Carolina Herrera si Dolce & Gabbana. Orice membru al clubului care aduce noi “acoliti” primeste 25 de dolari pe cap de nou recrut. Site-urile se lauda cu anumite produse care nu se gasesc in magazine; Ruelala are branduri ca Anne Klien, 7 for all Mankind si Kate Spade.

     

    Mai mult, au aparut bloguri si site-uri speciale unde sunt anuntate magazinele si perioadele de discount si care dau sfaturi amatorilor de moda despre cum sa isi cumpere haine de designeri la preturi reduse (Diva on a Dollar, Fashion Blog). Femeile au transformat achizitia de haine de pe internet la preturi reduse intr-o adevarata vanatoare de comori, mai ales ca discounturile sunt disponibile inca de la inceputul sezonului si nu mai poate fi vorba de haine demodate. Iar achizitia unui produs de lux la pret intreg este privita in aceste comunitati ca o decizie lipsita de orice sens.

     

    Si comerciantii clasici care tintesc segmentul mediu au identificat aceste obiceiuri de consum si au imaginat evenimente care sa atraga. De exemplu, Gap a organizat seri de shopping speciale, la care accesul s-a facut doar pe baza de invitatie. Gap a identificat cei mai buni clienti din primele 10 piete, in functie de vanzari, si i-a numit “ambasadori Gap”. Apoi compania le-a trimis prin posta invitatii la petrecerile in jeansi si a facut totul pentru a le starni pofta de cumparaturi.

     

    Cat despre petrecerea timpului liber, studiul MasterCard sustine ca relaxarea in familie este preferata de 42,7% dintre francezi, 40,7% dintre irlandezi, 37% dintre englezi si 33,7% dintre rusi, in timp ce pentru germani (29,1%) si italieni (24,1%) reprezinta a doua optiune dupa escapadele solitare. “Studiul arata ca aceasta categorie de consumatori avuti si-a reevaluat scara de valori, indepartandu-se de materialism si punand tot mai mare accent pe familie, prieteni si calitatea vietii”, spune Jorn Lambert, SVP consumer & commercial products al MasterCard Europe.

     

    Francezii, cei mai mari gurmanzi ai lumii, sunt cei care au ridicat cinele in familie la nivel de simbol al statutului social. Peter Mayle descrie cu lux de amanunte in cartea “Un an in Proventa” (unde povesteste experientele prin care trece dupa mutarea din Marea Britanie in Provence) ritualul cinei la francezii din clasa medie, de unde nu lipsesc delicatese precum foie gras sau trufe, multiple feluri de paine care sa se potriveasca la fiecare mancare sau vinuri alese cu grija. 

     

    Se pare ca mesele in familie au devenit populare si printre tineri, care adesea isi invita prietenii sau colegii acasa pentru ca acestia sa le cunoasca familia. Elena Beganu, care a absolvit anul acesta Masterul in Studii Europene Avansate din cadrul Institutului European de Inalte Studii Internationale, a studiat la Nisa, Berlin si Roma si a facut calatorii de studii la Geneva, Strasbourg sau Rostock. “De fiecare data cand ajungeam intr-un oras de unde provenea unul dintre colegi, eram invitati la o cina, pentru a le cunoaste familia.” Si parintii Elenei, care locuiesc la Roma, au organizat un astfel de eveniment, la care i-au invitat pe cei 25 de colegi ai fetei. “Masa a avut si preparate traditionale romanesti, zacusca sau salata de vinete, si aperitive italiene. Si nu a lipsit specialitatea mamei, prajitura cu branza si stafide”, spune Elena.

     

    Obiceiurile de consum ale clasei medii influenteaza si piata luxului. In ultima perioada, hainele cu marca vizibila si bijuteriile opulente au inceput sa faca loc aparitiilor discrete. Specialistii in moda anunta revenirea look-ului care nu tine cont de sezon si a hainelor care pot fi purtate aproape tot timpul anului. Desigur, femeile vor continua sa mearga la cumparaturi, dar se pare ca vor alege mai degraba una sau doua rochii clasice in loc de un dulap plin cu haine ultramoderne, dar care rezista doar un singur sezon. “Isi doresc haine care arata scump, dar care nu sar calul”, spune Suze Yalof Schwartz, redactor de moda la editia britanica a revistei Glamour.

     

    Si in ceea ce priveste timpul liber, consumatorii de lux par sa fi fost inspirati de clasa medie. Mai nou, cinele din restaurantele exclusiviste au fost inlocuite de petreceri fastuoase la vilele proprietate personala. Este adevarat, totul este conceput cu bugete ridicate (care pot ajunge la 30.000 de lire sterline), meniurile sunt gatite de bucatari care se lauda cu stele Michelin si servite cu fast, iar oaspetii sunt intretinuti de magicieni, de cantareti de opera sau de dansatori profesionisti.

     

    Chiar si cand vine vorba de turism, consumatorii de lux par sa aprecieze mai nou turismul bazat pe experiente insolite in locul unei vacante de huzur intr-o destinatie exotica, dar comoda. Emil Delibasev, country manager al British Airways pentru Romania si Bulgaria, spune ca este un fan al insulei Bora Bora atunci cand vine vorba despre destinatii de vacanta. Daca prima data a preferat clasicul club cu bungalow pe apa, dupa ce a observat ca era incojurat de consumatori de lux care mancau la fiecare masa homar cu sampanie, s-a reorientat. A ales Club Med, un resort destinat tinerilor, unde cine vine are acces la activitati mult mai diverse, precum pescuit noaptea, snorkeling sau paragliding.

     

    Reprezentantii MasterCard spun ca, desi isi pot permite orice, cei mai multi consumatori (46,5%) analizeaza cu atentie ofertele si preturile pe internet, comparand diverse site-uri inainte de a face o achizitie de produs sau serviciu. “Savurez fiecare moment dinaintea excursiei, imi place sa aleg hotelul si sa planuiesc in detaliu zborul, desi sunt privilegiat sa pot zbura cu un cost minim”, spune Emil Delibasev.




  • Literatura cu sclipici




    Bridget Jones a fost personajul in jurul caruia s-a conturat, in urma cu peste doi ani, prima colectie din Romania de literatura pentru femei. Polirom a lansat, in aprilie 2006, colectia Chic, care includea, alaturi de “Jurnalul lui Bridget Jones”, alte sase titluri. Editorii mizau in acel moment pe eroinele unor carti ecranizate pentru a promova “chick lit”, un gen care vindea milioane de exemplare pe piata internationala, dar care in Romania nu confirmase inca. Cum au evoluat cartile de literatura lejera in Romania si unde a ajuns piata de literatura pentru femei in 2008?








     

    Pe piata internationala, vanzarile genului “chick lit” au depasit 70 de milioane de euro, adica valoarea intregii piete de carte din Romania. “Chick lit” inseamna povesti spuse intr-un ritm alert, cu un stil pe cat posibil lejer si plin de umor, avand drept personaje si deopotriva drept cititoare femeile cu o cariera profesionala in plina ascensiune si un standard de viata relativ ridicat. Pe piata din Romania, prima editura care a mizat pe “chick lit”, Polirom din Iasi, a ajuns deja la o colectie cu 44 de titluri, care se situeaza pe locul al doilea ca vanzari in topul colectiilor de traducere-fictiune ale editurii. Incepand de anul trecut, piata s-a aglomerat – Humanitas a inaugurat colectia Cocktail, care a ajuns sa detina 18 titluri.

     

    “Vanzarile, dupa cum anticipam atunci cand am pornit colectia, sunt crescatoare, ceea ce inseamna ca, pe langa publicul fidel, fiecare nou titlu atrage noi cititori”, spune Iustina Croitoru, coordonatoarea colectiei Cocktail de la Humanitas. In anul 2007, colectia Cocktail a insumat 40.000 de exemplare, din care s-au vandut peste 75%. In primele sase luni ale anului 2008 au aparut opt titluri, publicate intr-un numar de 30.000 de exemplare, din care s-au vandut pana in luna iunie peste jumatate”, precizeaza Croitoru. Pariul pe “chick lit” s-a dovedit a fi un succes comercial pentru Humanitas, colectia Cocktail fiind pe primul loc ca rulaj atat in cadrul editurii Humanitas Fiction, cat si in primele cinci locuri in cadrul grupului Humanitas.

     

    Cat despre cele mai vandute scriitoare, Polirom o nominalizeaza pe Sophie Kinsella, iar Humanitas pe Meg Cabot, a carei carte, “Regina gafelor”, se afla in topul vanzarilor editurii.

     

    In timp, datorita succesului cartilor de gen, editurile au fost inspirate sa publice si ale subgenuri: “lad lit”, “crime chick lit”, “mom chick lit”. Personajele “lad lit” sunt variantele masculine ale lui Bridget Jones, tineri cu viata sociala activa si pasionati de moda. Cartile “crime chick lit” condimenteaza aventurile personajelor cu mistere specifice cartilor politiste. Iar literatura “mom chick lit” are in prim plan foste eroine “chick lit” care intre timp au devenit mame. 

     

    “Incepand din acest an am publicat si o serie de ghiduri de tips & tricks scrise cu umor si sinceritate, din care femeile moderne afla cum sa-si organizeze viata, cum sa-si gaseasca un iubit sau cum sa fie in pas cu moda”, spune Iustina Croitoru.

     

    Succesul romanelor de gen a fost atat de mare, incat conceptul a fost deja adaptat local in diverse tari. In India s-a lansat romanul “Piece of Cake” scris de Swanti Kaushal, ce spune povestea unei eroine de 29 de ani care incearca sa echilibreze slujba de marketer la International Foods cu intalnirile cu barbati ce incep sa o curteze dupa ce mama ei a dat un anunt in rubrica de matrimoniale din The Hindustan Times. Si in Ungaria s-a lansat o varianta locala, romanul Zsuzsei Racz, “Stop, Mamma Teresa!” care s-a vandut in 130.000 de exemplare, intr-o tara in care tirajul cartilor rareori depaseste valori cu patru cifre.

     

    In Romania, Polirom este singura editura aflata pe punctul de a furniza un nume de autor ce ar putea adapta local genul. “Mihaela Radulescu, autoare Polirom de succes, de cateva luni ca ne va preda un roman ce s-ar potrivi foarte bine cu cele publicate de noi pana acum in Chic”, afirma Oana Boca.

     

    Personajele cartilor “chick lit” frapeaza in special prin stilul lor de viata. Toate locuiesc in marile metropole ale lumii – mai ales Londra sau New York. Mai mult, au slujbe la care viseaza orice tanara, iar viata lor se desfasoara intr-o lume stilata si stralucitoare, plina de barfe si mondenitati. Ce impact au asupra stilului de viata din Romania aceste personaje, care fie ca se afla in cautarea marii iubiri sau a unei perechi perfecte de jeansi, trec cu umor peste orice situatie? “Cand am lansat colectia, noi am plecat deja de la premisa ca Chic este gandit ca un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor, genul de literatura in care femeile se vor regasi intr-o masura atat de mare, incat la fiecare lectura vor avea o singura reactie: Asta sunt eu!”, explica Oana Boca. Iar cartile au sustinut mesajul transmis initial de revistele pentru femei. “Viata sociala, cariera, look-ul, shopping-ul, trend-ul, dragostea au devenit pentru ele must-uri indiscutabile”, spune reprezentanta Humanitas.

     

  • O luna de miere in Romania








    Statisticile rostesc un singur cuvant atunci cand vine vorba despre preferintele romanilor in materie de luna de miere: plaja. Cu atat mai bine cu cat plaja se afla intr-o destinatie exotica, precum Bora Bora, Caraibe, Mexic, Thailanda, Mauritius, Maldive, Republica Dominicana sau Madeira. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism spune ca aproape 5.000 de romani cheltuiesc in total 20-25 de milioane de euro anual pentru o luna de miere in strainatate. Iar cand vine vorba despre alegerea hotelului, ANAT spune ca in general sunt preferate cele de patru sau cinci stele.




    Exista totusi si locuri in tara capabile sa atraga tinerii casatoriti, dar de cele mai multe ori este nevoie de o munca de detectiv pentru a le identifica. BUSINESS Magazin a ales cateva dintre locurile care pot rivaliza, prin numarul de stele, peisajul natural sau atmosfera locului, cu destinatiile clasice din strainatate pentru luna de miere.

    CU ELICOPTERUL IN DELTA
    Inclus de revista Vogue si de cotidianul britanic The Guardian in topul celor mai bune hoteluri ecologice din lume, resortul de cinci stele de la Somova mizeaza pe forta spectacolului naturii exotice. Delta Nature Resort este situat pe malul complexului de lacuri Somova din Delta Dunarii, la 20 de kilometri de Tulcea. Pentru o intrare spectaculoasa, accesul se poate face cu elicopterul, care ajunge intr-o ora din Bucuresti in inima Deltei. Delta Nature Resort are 30 de bungalow-uri de cinci stele cu vedere la Delta, construite din lemn si piatra, iar complexul include piscina, restaurant cu specific pescaresc si o zona de agrement. In apropiere se afla un sit arheologic din secolul al VII-lea, o ferma de caviar si podgorii de vin. Pretul unei camere duble porneste de la 220 de euro in extrasezon, iar in perioada de varf ajunge la 415 euro.

    PE VREMEA LUI CAROL
    Vila Camelia duce cu gandul la interioarele grandioase din palatul Peles, fiind proiectata in stil austriaco-german, in 1884, de aceeasi echipa de arhitecti care a realizat palatul. Restaurata si reconditionata complet, vila aflata in apropierea manastirii Sinaia are ambitia sa reconstituie atmosfera semineului din caramida la intrare, interior completat cu lambriuri de lemn si vitralii, tapet si o scara interioara din lemn. Managerii vilei au imaginat pachete speciale pentru luna de miere: pentru cinci nopti de cazare cu mic dejun, primire cu flori si sampanie in camera, pretul incepe de la 313 de lei (in functie de perioada anului). Pachetul pentru o saptamana include accesul la piscina pentru doua persoane, masaj si barbecue.

    UNDE A STAT NICOLE KIDMAN
    Sunt hoteluri sau statiuni care se lauda ca au fost vizitate de starurile de la Hollywood si folosesc numele acestora pentru a-si promova brandul. In Romania, un astfel de loc este vila Daria, care se foloseste de numele lui Nicole Kidman pentru a-si face cunoscuta oferta. Actrita a locuit in pensiunea din Poiana Brasov in perioada august-septembrie 2002, in timp ce filma pentru productia “Cold Mountain”. Primul detaliu care explica alegerea lui Kidman este situarea vilei, inconjurata de padure. Ca facilitati, vila se lauda cu terasa in aer liber, centru de fitness si sauna. Cele mai romantice camere sunt cele de la ultimul etaj, care sunt mansardate si de unde se vede cerul. Pretul unei camere duble porneste de la 70 de euro.

    REFUGIUL DIN DUMBRAVA
    Hotelul Palace se afla intr-unul dintre cele mai frumoase locuri de langa Sibiu, in Dumbrava, langa o padure rezervatie naturala. Clasificat la cinci stele, hotelul are piscina, teren de tenis, centru spa si trei restaurante. Interiorul este decorat cu podele din marmura si candelabre din cristal, iar in receptie se afla o gradina naturala. Camerele sunt clasice, cu paturi imense, mobila din lemn masiv. Pretul unei camere duble incepe de la 120 de euro.

    SI UN HOTEL BOUTIQUE
    Pasionatii de atmosfera unui hotel boutique ar putea fi tentati de hotelul Chambers’n Charm din apropiere de Brasov. Fiecare dintre cele noua camere este decorata diferit; la parter se afla un apartament si o camera in stil Provence, la primul etaj stilurile merg de la Scandinavia pana la curtea regilor Frantei, iar la etajul al doilea – din Maroc pana in lumea barocului modern. Mobilierul provine in mare parte de la firme de design high end, precum Kartell, BO Concept, Lemon sau Ligne Roset. Insurateilor li se ofera servicii de la masaj si manichiura pana la picnic si meniuri personalizate sau inchirierea unei limuzine ori a unui elicopter. Pretul unei camere duble porneste de la 130 de euro.

    PADUREA DIN RETEZAT
    Oferta de cazare din Parcul National Retezat, unul dintre cele mai frumoase parcuri nationale din Europa, a crescut in ultima perioada, cu pensiuni care, mizand pe latura ecologica a ofertei, atrag sute de turisti straini. Anul acesta, 20 de pensiuni din zona au primit certificarea Pan Parks (o retea importanta de parcuri nationale din Europa), care atesta ca aceste pensiuni respecta norme impuse de retea. Pe valea Raului Mare Retezat, la limita parcului national, se afla pensiunea Anita, o casa cu un singur nivel, cu terasa pe malul apei si un interior simplu, cu pereti de lemn. De aici se poate pleca spre cetatea Colt, spre ruinele Sarmizegetusei sau se poate inchiria o bicicleta pentru vizitarea parcului national. O camera dubla costa 168 de lei.




  • Mousse de curcubeu

    Abundenta de evenimente corporatiste din ultimii ani a condus la incercarile organizatorilor de a rupe monotonia acelorasi meniuri si de a experimenta. Caci am intrat in era in care haute cuisine se intalneste cu bucataria fusion, cu retete asiatice si cu orice altceva ne permite imaginatia. Si, evident, evenimentele similare din afara tarii reprezinta o sursa nesecata de inspiratie.

    Deserturile sunt poate cele mai permisive terenuri de experimente – si totusi, adesea evenimentele de afaceri propun aceleasi eclere si mini tarte. Ce-ati zice de un bufet desert in degrade, un curcubeu a carui prima raza este formata din mousse de ciocolata, urmata de mousse de caramel, un altul de fistic si o tusa finala de mousse de ciocolata alba? Daca CEO nu este neaparat o fire romantica si prefera mai degraba cifrele exacte si, prin extensie, jocurile geometrice, aceeasi componenta de mousse-uri cristalizate in forma unor piramide reprezinta o solutie cel putin la fel de inedita. Pastrand nota de joc gust-culoare, organizatorii de evenimente pot merge pe calea vesela a caleidoscopului de jeleuri de fructe, alaturand jeleul de smochine verzi cu jeleul de coacaze si cel de portocale. Intr-o nota mai pretioasa, se poate impresiona cu un mille feuille de pere caramelizate cu blue cheese si nuci, un alt mille feuille cu mere si ciocolata alba, desavarsite apoteotic de compania eleganta a unui alt francez – fondue de ciocolata cu fructe. Astfel de deserturi fac casa buna cu diferitele sortimente de cafea, minim sase variante, de la irish coffee, frappe, latte, capuccino si espresso lung si pana la cafea cu menta.

    Noile tendinte in materie de aperitive impun supele-crema reci – servite cu canapelute cu somon tartar sau mousse de foie gras servit cu minibriose in forma de lingurita. Alaturarea aromelor un pic dulci din briosa cu gustul deja binecunoscut de foie gras reprezinta o surpriza culinara simpatica, experimentata deja la petrecerile occidentale si care cu timpul se va impune probabil si la noi. Tot din seria nou si surprinzator face parte si minestrone de fructe cu petale de trandafir confiate, in acest context minestrone fiind obtinut din fructe de padure. Sau chutney de masline si rosii, puternic condimentat si servit in compania unor asa-numite parmifinger, un fel de grisine de casa cu parmezan si unt.

    Mai nou, designul dicteaza gustul. Meniul avand ca tema o unica culoare, in functie de tema petrecerii sau de alte criterii, conduce spre alcatuirea unor meniuri foarte interesante din punctul de vedere al alaturarii de gusturi. Se remarca din ce in ce mai mult si petrecerile cu meniu specific unei anumite zone geografice, de la bucataria libaneza, asiatica, spaniola sau turceasca la meniurile cu specific francez. Noutatea consta in primul rand in insasi componenta meniului, alcatuit din preparate specifice respectivei bucatarii, dar care sunt mai putin intalnite in restaurantele cu specific de la noi.

    In cele din urma, mancarea a fost intotdeauna o chestiune de imaginatie, astfel ca intotdeauna veti putea apela la ingeniozitatea unui bucatar, a unei companii de catering sau chiar a dumneavoastra pentru a putea alcatui un meniu memorabil.

  • Votul comercial

    Insa pentru clienti ar trebui sa complicam putin lucrurile. In perioada asta electorala cineva mi-a amintit ca, de fapt si de drept, noi votam zilnic. Votam un produs in dauna altuia si alegem un brand inaintea celorlalte. Iar actul acesta electoral ar trebui sa fie la fel de constient, cum sunt si campaniile lor
    pu?blicitare. Sau cele de branding, pentru ca acestea sunt mai mult decat constiente.
    In lupta asta pentru eficienta mi se pare important pe ce ne cheltuim noi banii, dar esential pentru votul meu este modul in care isi castiga “candidatii” banii: din ce factureaza, de unde isi platesc angajatii si de unde retin profitul. Si nu e nicio ancheta. Spun ca o afacere este sustinuta de clienti. Altfel nu se poate. Daca nimeni nu cumpara medicamentele, tablourile sau produsele alimentare, nu ar mai exista niciun business. Poate doar unele falimentare. Si chiar pe aspectul acesta vreau sa insist: pe ce ofera ei inapoi clientului care ii sustine businessul. Marile lanturi alimentare spun ca ofera preturi mai mici, locuri de parcare si timpul liber castigat dintr-o singura vizita pentru toate cele 42 de produse pe care le cauti. Insa scurta vizita a devenit tot mai lunga si, mai important, calitatea timpului pe care il petrecem in aceste magazine este… De fapt, nu este nicio calitate. Sunt doar cateva zeci de minute sau chiar ore pe care le irosim. Stim asta inca dinainte de a intra in parcare. Si nu sunt multi oameni care isi permit marele lux sa iroseasca alte 60 de minute intr-o zi. Asta s-a vazut si in campania electorala. Iar cu “votul comercial” chiar ar trebui sa fim eficienti. Ar trebui sa stim ce ofera brandul acela inapoi. Si, paradoxal, nu in afacerile ce ne consuma banii si buna dispozitie, ci chiar intr-un business cultural ca vanzarea de carte, piata este a clientului. Marile branduri de la noi nu se lupta pentru eficienta, asa cum fac marile lanturi de retail. Altfel ar vinde la taraba, fara nicio investitie. Se bat pentru a-i da clientului inapoi, pe langa un produs indiscutabil benefic, si cateva minute de calitate. In afacerile cu carte de la noi se investesc sute de mii de euro pentru amenajarea unor librarii-concept unde ai vrea, de buna voie, sa-ti “irosesti” mai multe ore. Zilnic. Poate ar trebui deci sa fim mai eficienti cu timpul petrecut in supermarket. Si mai relaxati in librarii. Daca le mai putem numi asa.

  • A prins aripi

    Pana acum. Pentru ca planurile noului proprietar includ intrarea, din 2009, pe piata zborurilor regulate. Compania are ca activitate principala inchirierea aeronavelor, intai in wet-lease (inchirierea aeronavelor cu tot cu echipaj si celelalte servicii, pentru a opera in numele companiei care preia aeronava) catre companii straine de aviatie, iar din 2007 in regim charter, operand pentru prima oara sub brand propriu atat din Romania, cat si din strainatate. Tranzactia reprezinta o premiera pentru piata autohtona, fiind prima vanzare a unei companii aeriene (cu exceptia start-up-urilor din jurul anilor 2000).
    In urma tranzactiei, Tender Group intra in posesia unui business care a fost profitabil inca din primul an de functionare, 2002, si care a inregistrat o cifra de afaceri de 25 de milioane de euro in 2007. In plus, pentru 2008, firma a anuntat incasari de peste 35 de milioane de euro. Compania are o flota formata din opt aeronave, sase McDonnell Douglas M-82, un McDonnell Douglas M-83 si un Fairchild Dornier 328-300 Jet cu finisaje de lux. Recenta achizitie ii va permite cu siguranta lui Ovidiu Tender sa foloseasca acest avion de lux pentru zboruri private, asa cum folosesc si Dinu Patriciu sau Ion Tiriac avioanele de mici dimensiuni din flota companiilor proprii – Eurojet, respectiv Tiriac Air – pentru zboruri particulare.

  • Nasul electricitatii

    Iti fac o oferta pe care n-o poti refuza. Nu stim daca asa au sunat negocierile dintre Enel si Electrica, cert e ca finalizarea lor le-a adus italienilor 30% din piata distributiei de energie electrica in urma preluarii companiei Electrica Muntenia Sud. La acest procent au contribuit si preluarile Electrica Banat si Electrica Dobrogea, tot in urma unor contracte de privatizare.
    Din valoarea totala a tranzactiei, aproape jumatate (395 de milioane de euro) este pretul achizitiei directe a 50% din actiuni, iar restul reprezinta majorarea de capital. In urma subscrierilor, pachetul total de actiuni ce revine Enel este de 64,4%. Dupa ce a devenit cel mai mare distribuitor de energie electrica din Romania, Enel are in plan sa fie si unul dintre principalii producatori de energie, iar primul MWh va fi produs local peste circa trei ani. In acest sens, Enel are in vedere un parteneriat cu E.ON pentru construirea unui grup de 800 MW la termocentrala din Braila (mai mare decat un reactor nuclear de la Cernavoda), un greenfield la Galati cu o capacitate similara de productie, un proiect de 200 MW din energie eoliana in zona Dobrogei si dezvoltarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, pentru care italienii s-au inscris deja, in rand cu alti investitori, pe lista de asteptare a deciziei statului roman. La acestea se adauga si miliardul de euro pe care Enel vrea sa il investeasca in Electrica Muntenia Sud in urmatorii 15 ani.

  • Pact franco-american

    Touche! Societe Generale, a doua cea mai mare banca de pe piata franceza, a reusit sa puna mana pe averile celor mai bogati oameni din America, dupa care tanjea de mai bine de un an. Cum? Si-a luat ca aliat compania americana Rockefeller & Co., specializata in administrarea averilor. In urma tranzactiei, a carei valoare nu a fost facuta publica, SG Private Banking a primit 37% din Rockefeller Financial Services, compania mama a Rockefeller & Co., doua locuri in board-ul american si biletul de intrare pe piata americana de private banking. Rockefeller in schimb va avea acces la produsele structurate de investitii ale SG. Rockefeller & Co. are in administrare un portofoliu care totalizeaza circa 19 miliarde de euro (29 de miliarde de dolari), iar clientii sai ? oamenii bogati si afacerile sau trusturile de familie ? au, in medie, cate 50 de milioane de dolari de investit fiecare. Valoarea activelor pe care le administreaza SG Private Banking urca pana la 71 de miliarde de euro. In total, cele doua firme vor administra in urma fuziunii putin sub o suta de miliarde de euro. Loc de crestere mai este, pentru ca la nivel global, sunt 3,2 milioane de oameni cu averi de peste 1 milion de dolari, iar numarul urmeaza sa creasca cu 7,7% anual. Dintre acestia, 38.000 au peste 30 de milioane de dolari si formeaza asa-numitul segment ultra-high caruia i se adreseaza si Rockefeller & Co. si care a ramas neafectat pana acum de situatia nefavorabila a pietei globale.