BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Rebranding, teasing sau experiment?

    Asa a facut Pepsi cand a hotarat sa iasa de pe trendul descendent pe care se pozitionase in ultima vreme (rezultate nesatisfacatoare la nivel global in trimestrul al treilea, date in principal de scaderea cu 3-5% a volumelor vandute in America de Nord) si sa vina cu un look nou, mai tanar si mai futurist ca oricand. La urma urmei, e legendara diferenta de strategie intre Pepsi si cel mai important rival al sau, Coca-Cola. Daca aceasta din urma a tintit un public larg, fidel imaginii din 1915 incoace, tratandu-l la randul sau cu fidelitatea unui ambalaj neschimbat de zeci de ani, Pepsi s-a axat in primul rand pe publicul tanar, pe care l-a ademenit cu schimbari dese de imagine si abordare.
    Cat de des trebuie insa sa fie un rebranding pentru a fi si eficient? Se pare ca raspunsul va fi dat de ultima mutare a companiei de bauturi racoritoare, care a strecurat in piata – pentru ca anuntat este mult spus – informatii referitoare la o noua fata a produselor sale, menite sa-i revitalizeze vanzarile si imaginea, la doar un an de la ultima schimbare de acest gen.

    Gura lumii
    Pepsi a apelat la 25 de “avocati ai brandului” (voci influente din media digitale si sociale) pentru a-si populariza noul look. Astfel, acestia au primit, in octombrie, trei pachete-surpriza din partea gigantului international, livrate separat la diferenta de cateva ore. In primul, erau cinci cutii cu designuri si logouri din perioada 1898-1950. In al doilea, se gaseau ambalajele din 1962 pana in 1998. Iar al treilea continea noile cutii Pepsi, pe care cunoscuta dunga alba unduitoare din mijlocul sferei rosii-albastre s-a transformat in mai multe tipuri de zambet – al unsprezecelea logo din istoria companiei. De aici si pana la frenezia de pe blogurile si site-urile mapamondului, nu a mai fost mult. Cea care a pastrat discretia in legatura cu subiectul a fost chiar compania producatoare, care a mentinut in ceata data introducerii noilor ambalaje Pepsi in rafturi, motivatia alegerii canalelor de comunicare alternative si strategia din spatele noilor logouri.
    Conform Campaign UK, noua imagine este adoptata, pentru inceput, de produsele Pepsi clasice, Pepsi Max si Mountain Dew. Noile sticle de Pepsi clasic vin in aceeasi schema de culori, in timp ce Pepsi Max a fost imbracat cu o noua combinatie, negru-rosu. Alte modificari au fost aduse fontului care acompaniaza logoul si brandului Mountain Dew care a fost redenumit Mtn Dew. Noul logo al Pepsi va lua forme diverse de zambet, in functie de produs, de la un suras usor in cazul produselor Diet Pepsi la un ranjet sanatos in cazul Pepsi Max.  Ca sa marcheze totusi lansarea ce face parte dintr-un plan de trei ani si 1,2 miliarde de dolari la nivel global, Pepsi a lansat o camera de discutii numita Pepsi Cooler pe platforma de comunicare Friendfeed, unde sunt centralizate toate intrarile de pe bloguri sau site-uri referitoare la noua imagine.
    De cealalta parte insa, vocile din piata au impartit atat pareri pozitive, cat si negative, cea mai rasunatoare opinie considerand noul logo prea “tehnologizat” pentru o perioada in care consumatorul se orienteaza tot mai mult catre produsele naturale.

    Ce spune Pepsi 
    Contactati de TARGET, reprezen­tantii companiei din Romania au mentinut pozitia discreta adoptata de Pepsi la nivel international: “Schimbarile grafice anuntate recent se refera la piata din Statele Unite ale Americii. Este prea devreme pentru a spune daca si cand modificari similare vor avea loc si in afara lor”. Nici Arnell Group, agentia de branding care a fost desemnata pentru a aduce imaginea Pepsi in secolul 21 printr-o identitate vizuala noua, nu a comentat intentiile PepsiCo.
    Catalin Lascu, fondatorul companiei de consultanta in management IBBL Associates, fost Franchise & Marketing Manager pentru Romania, Moldova si Bulgaria al PepsiCo International si fost Presedinte al Asociatiei Nationale a Bauturilor Racoritoare, cu o experienta cumulata de 13 ani in cadrul Coca-Cola si PepsiCo, este si el destul de rezervat in aprecieri. “Este prematur sa judecam aceasta schimbare, care pare foarte indrazneata, dar de care nu suntem prea siguri. Cand spun asta, am in vedere in primul rand lipsa comunicatelor si a pozitiilor oficiale ale companiei. Exista o referire la o declaratie a dnei Nooyi (CEO-ul PepsiCo – n.r.) despre rebranding, 1,2 miliarde de dolari si beneficiile asteptate, dar declaratia lipseste cu desavarsire din lista comunicarilor oficiale ale companiei. Recent, site-urile din America ale brandurilor Pepsi si Sierra Mist au inclus noua imagine pentru o parte din produsele celor doua linii, dar fara niciun comentariu asupra schimbarii. Nici Arnell Group nu este prea darnic in declaratii. Un al doilea semn de intrebare este plasarea stirilor – mai degraba zvonuri – referitoare la un rebranding de asemenea amploare doar pe cateva bloguri si site-uri ale agentiilor de branding. Acelasi neobisnuit canal de comunicare pentru stiri de o asemenea importanta este folosit si in legatura cu vestea senzationala a pierderii contului Pepsi de catre BBDO in America de Nord dupa aproape 50 de ani de colaborare. Al treilea semn ar fi ca o criza abia izbucnita, cu rezultate vizibile la nivelul unui trimestru in piata domestica – nu si in Europa, de exemplu, unde Pepsi a castigat market share in 2008 – nu poate declansa o decizie de schimbare atat de rapida si cu implicatii globale asupra businessului. Un rebranding de anvergura al Pepsi, necesita consultarea la nivel global a consumatorilor, precum si a imbuteliatorilor, deoarece schimba­rea are implicatii operationale si costuri asociate.”
    Seth Godin, autorul bestseller-urilor de specialitate “Permission Marketing” si “Unleashing the Ideavirus”, comenta pe site-ul sau oficial asupra noului logo al Pepsi, considerand miscarea un test al companiei pentru a verifica modul in care ar influenta schimbarea imaginii cota sa de piata.

    Experiment in masa
    “S-ar putea sa gresesc”, spune si Lascu, “dar cred ca de fapt ne aflam cu totii fie intr-un test care sondeaza reactia publica asupra oportunitatii unei schimbari de look, fie in mijlocul unei actiuni subtile de ‘buzz’ / ‘word-of-mouth’ marketing, cu scopul de a resuscita atentia publicului asupra brandului intr-o perioada de scadere a vanzarilor. Revenind la noul look Smile, majoritatea reactiilor pe care le-am citit eu sunt negative in aprecieri sau ridicand semne de intrebare, oarecum de asteptat. Nu stiu daca acest look poate fi considerat prea tehnologizat si intrand in conflict cu orientarea consumatorilor catre produse naturale, asta trebuie sa ne spuna consumatorii.
    Noul logo poate fi ‘citit’ si ca o adaptare la evolutiile techno ale secolului 21, dar si – la polul opus – ca o aplecare spre minimalismul unei intoarceri la natural. Oricum intrebarea are sens mai degraba in cazul Tropicana, un produs absolut natural, in vreme ce despre cola nu isi inchipuie nimeni asta, cu exceptia Pepsi Raw (un produs cu ingrediente 100% naturale lansat in strainatate la inceputul anului – n.r.). Fiind un initiator si suporter al unui Pepsi multi-brand, ma intreb cum se poate dezvolta zambetul din logo la mai mult de cele 3 variante prezentate si in combinatie cu alte simboluri – de exemplu zambetul in combinatie cu lamaia de la Pepsi Twist Lemon se va transforma in rictus? Glumesc. Apoi, n-as uita ca tacticile de marketing ale Pepsi uzuale presupun 8-10 luni pe an mesaje promotionale si imagini multiple pe ambalaj, in conflict cu acest minimalism, posibil sufocandu-l vizual. Dar eu nu sunt in target, consumatorul decide”.
    Cat despre tendinta Pepsi de a-si modifica des imaginea, in contrast cu competitorul Coca-Cola, foarte stabil din acest punct de vedere, fostul Franchise and Marketing Manager al Pepsi Romania, Moldova si Bulgaria spune: “N-as compara decat cu mare prudenta Coca-Cola si Pepsi in materie de strategii de rebranding, pentru doua motive: Coke este pe de o parte brandul nr. 1 mondial, pe de alta parte se adreseaza unui target multiplu ca varsta si preocupari. De aceea, schimbarile se produc mai rar si trebuie facute cu mult mai multa grija pentru a nu aliena targetul extins. In vreme ce Pepsi se adreseaza vizibil unui target mai tanar, care evolueaza constant si imbratiseaza rapid noutatile, iar esenta brandului insasi include acest dinamism, de unde si schimbarile mai dese”.
    La urma urmei, un design bun poate ori sa se potriveasca oricarei varste, ori sa isi defineasca propria era, iar din acest punct de vedere, experimentul Pepsi are sanse sa fie o miscare relevanta. Timpul si piata vor spune insa si cat de buna este ea exact.

  • Un alt fel de turism

    Dupa sapte ani in care a lucrat la Crowne Plaza, hotelul de cinci stele detinut de omul de afaceri George Copos, Mioara Gheorghe a renuntat la pozitia de director de marketing si vanzari, pentru a prelua conducerea operatiunilor agentiei de turism Happy Tour. Anuntul a venit la scurt timp dupa ce Crowne Plaza raporta cifra de afaceri pentru primele noua luni ale lui 2008, respectiv 7,7 milioane de euro, si estima incasari totale de 9,6 milioane de euro pana la finalul anului. Rezultatele sunt similare celor obtinute in 2007, desi au fost trase in jos de scaderea gradului de ocupare si a incasarilor la nivelul intregii industrii. Din 17 noiembrie, Mioara Gheorghe este directorul operational al celei mai mari agentii de turism de pe piata locala, preluata, din decembrie 2007, de fondul de investitii GED.

  • Ce criza?!

    Dar daca aceasta criza nu e decat un sut dat speculatorilor imobiliari si o gura de aer proaspat pentru adevaratele proiecte de care are nevoie orasul romanesc in genere? Daca am folosi pauza de doi ani estimata pana la revenirea pietei imobiliare pentru a ne ocupa de scolile, muzeele, aeroporturile, spitalele si toate proprietatile publice prin care orice oras modern se reprezinta?

    Anul acesta am vizitat, din nou, patru capitale europene – Budapesta, Viena, Bratislava si Praga. Ultimele doua, mai ales, sunt o dovada clara ca se poate. Se poate ca un oras fost-comunist, cum sunt si ale noastre de altfel, sa se ridice la nivelul centrelor urbane occidentale si chiar deasupra lor. Mi-a fost imposibil sa nu ma intreb de ce orasele noastre sau macar Capitala nu au avut parte, in acelasi timp pe care l-au avut la dispozitie si cele doua capitale mentionate, de o initiativa la fel ca aceea care a transformat Praga dintr-un oras vlaguit de conflicte si regimuri totalitare intr-una dintre cele mai infloritoare capitale turistice europene? Pentru ca banii, am vazut, nu au lipsit nici la noi, o arata cele 25 de mall-uri anuntate pentru 2009 si cele peste 80 de proiecte rezidentiale de mare amploare care sunt acum pe rol in tara.
    Revenind in tara, m-am “izbit” de cateva ori de grupuri de turisti europeni plimbandu-se in deriva pe bulevardele Bucurestiului in incercarea de a-i descoperi identitatea urbana. Asta, in lipsa unui traseu turistic bine pus la punct, care sa “atinga” principalele obiective de vizionat, cum exista de exemplu in aceeasi Praga, ca sa nu spun Paris, Londra sau Barcelona. Ma refer la renumitele autobuze intesate de turisti curiosi, dispusi sa plateasca sume rezonabile pentru a vedea, dintr-un foc, ce e mai important la orasul in care au pasit. Ori la arterele pline de cafenele si magazine de suveniruri, care te duc si cu ochii inchisi la un obiectiv turistic ce merita atentia. Si, pentru ca veni vorba, ce obiective turistice mai bune decat muzeele, primariile, casele memoriale, lacasurile de cult, de care nici Romania nu duce lipsa, dar care zac uitate in degradare? Dar, pana acolo, cum ramane cu aeroporturile, garile si hotelurile – primul obstacol de care se loveste turistul venit de peste mari si tari?
    Intrebarile sunt multe si implicatiile lor dau batai de cap. Si nici nu am pomenit de trafic, sosele si autostrazi!
    Dar tot aceste intrebari dau un raspuns referitor la situatia arhitectilor si constructorilor din Romania. Acelasi raspuns pe care il da si Dorin Stefan, fondatorul biroului de arhitectura omonim, care atrage atentia ca arhitectura nu se poate face fara bani. Tot el subliniaza nevoia implicarii oamenilor cu expertiza in problemele urbanistice, stringente, din tara, pentru ca alta solutie valabila pentru un oras ordonat, logic si viu nu exista.
    Nu neg existenta unei crize, evolutiile de pe piata locala si din exterior o confirma. Dar sa nu uitam ca intram in al treilea an in care avem acces la fondurile din cadrul Politicii de Dezvoltare Regionala a UE, gandite inclusiv pentru dezvoltarea urbana. Iar daca celelalte proiecte sunt in impas datorita crizei si, cum se spune, problemele unora inseamna oportunitatea altora, ce ar fi sa ne concentram atentia, in acesti doi ani de pauza de la specula imobiliara, pe adevaratele nevoi ale oraselor din Romania?

  • Femei influente in Web 2.0

    1. Leah Culver
    Ce a facut: Ca fondator al retelei sociale Pownce, Leah Culver (25 de ani) a facut posibil schimbul rapid si usor de fisiere media de mari dimensiuni. Acum proiecte ca TwitPic, site-ul de photo sharing al Twitter, sau Facebook copiaza practic ideea de la baza Pownce.
    Ce ne invata: Nu esti niciodata prea tanar pentru a-ti fonda propria companie. Cu atat mai mult cand esti programator, iar costurile cu realizarea propriului site se reduc din start. “Ca programator, calea catre propria companie e usoara – faci un site si transmiti oamenilor din jur entuziasmul tau”, spune Culver, care a construit Pownce de la zero folosind limbajul de programare Python si fonduri de la familie si prieteni.

    2. Rashmi Sinha
    Ce a facut: Sinha a format SlideShare, primul site care permite utilizarea online a slide-urilor, dincolo de limita prezentarilor de afaceri sau educationale, in acelasi fel in care are loc sharingul filmelor. “Ca si in cazul filmelor, unde antreprenorii si-au dat seama ca schimbul nesimultan pe internet ar putea functiona, am realizat ca e timpul sa trecem de la prezentarile fata in fata la cele virtuale. Publicul poate sa comenteze, sa adauge la favorite, sa descarce sau sa construiasca pe baza acestor slide-uri”, explica Sinha.
    Ce ne invata: Daca esti orientat catre tehnologie, Web 2.0 e locul cel mai bun unde sa incepi. “Sunt mai multe usi de intrare in Web 2.0 decat in birourile multinationalelor IT”, mai spune Sinha.

    3. Marissa Mayer
    Ce a facut: In cei zece ani la Google, Mayer, actualul Vicepresident Search Products & User Experience, a stat la baza multora dintre numeroasele servicii interactive oferite de companie, inclusiv Gmail, Orkut, pe care Mayer a gandit-o ca prima retea sociala nematrimoniala, si iGoogle, interfata care permite personalizarea paginii de Google.
    Ce ne invata: Daca alegi sa lucrezi intr-o corporatie, nu cauta doar un rol care sa ti se potriveasca. Gaseste o companie care te va ajuta sa cresti. “Google a investit cu adevarat in mine si aici ma simt ca acasa.”

    4. Dina Kaplan
    Ce a facut: Kaplan este cofondatoarea si directorul de operatiuni al blip.tv, o platforma prin care producatorii pot distribui show-uri originale pe internet. Folosind modelul lui Kaplan, producatorii nu mai au nevoie de compania de cercetare de piata Nielsen ca sa stie reactia audientei, pentru ca vizitatorii blip.tv pot comenta, alege ca favorite sau da mai departe materialele.
    Ce ne invata: Dina Kaplan, fost asistent de productie la MTV News, apoi reporter NBC, crede ca primul lucru pe care trebuie sa il faci ca tu sau firma ta sa fie remarcata, este sa asculti. “Am invatat asta cand am lansat blip.tv. Nu am avut niciun utilizator in prima luna.” De aceea, spune COO-ul Blip.tv, “pune intrebari, ridica probleme, afla ce lipseste. Asa iti gasesti nisa sau golul din piata pe care sa-l umpli”.

    5. Elisa Camahort Page, Jory Des Jardins, Lisa Stone
    Ce au facut: Cu cinci ani in urma, blogurile erau considerate un hobby. Prin urmare, si ideea unei interactiuni era limitata. Apoi, trei femei au venit si au schimbat radical perceptia asupra blogging-ului. Elisa Camahort Page, Jory Des Jardins si Lisa Stone au pus bazele BlogHer, initial o conferinta menita sa creeze o comunitate offline de bloggerite. Acum, BlogHer este o comunitate cu norma intreaga, prin care femeile se aduna online, indiferent de subiect.
    Ce ne invata: Cel mai bun catalizator pentru compania sau brandul tau e comunicarea. “Asa ca incepe sa scrii, sa comentezi, sa participi chiar acum. Indiferent daca firma ta participa sau nu la media sociale, competitorii si consu­matorii sigur o fac.”

  • Izgonirea din Rai

    La doar opt luni dupa ce aducea pe piata locala lantul de cafenele Coffee Heaven, Florin Balu, actionarul producatorului de sandviciuri Snack Attack, se vede nevoit sa renunte la afacere. Raiul cafelei (Coffee Heaven in limba engleza – n.r.) a fost posibil printr-un joint-venture cu brandul polonez si urma sa se finalizeze cu cel putin patru cafenele pana in 2009. Totusi, rezultatele sub asteptari ale primei unitati, deschisa in centrul comercial Baneasa Shopping City din Bucuresti, au determinat compania-mama din Polonia sa renunte la investitiile din Romania, exit-ul urmand sa se faca pana in martie 2009. „Eram in negocieri pentru alte trei cafenele care urmau sa se deschida anul viitor, dar am sistat deocamdata orice investitie pentru Romania. Urmeaza sa vedem ce vom face cu prima cafenea din Baneasa, cert este ca vom intra in noul an cu ea deschisa”, a declarat pentru Ziarul Financiar Cristiana Mateoiu, manager al Coffee Heaven Romania.
    Romania nu este singura piata vizata, intrucat Coffee Heaven a anuntat iesirea si din Slovacia, unde firma este prezenta cu doua cafenele.

  • Botezul pe piata

    Lansat in America in 1976 de Manny Mashouf, fondatorul si actualul presedinte al companiei, brandul de imbracaminte si accesorii pentru femei, BEBE Woman, isi face botezul incepand cu anul viitor si pe piata din Romania. Primul magazin, cu o suprafata de aproape 300 de metri patrati, va fi inaugurat in noul centru comercial AFI Cotroceni Park, situat in apropiere de bulevardul Timisoara din capitala, care urmeaza a fi finalizat in 2009 si reprezinta o investitie de 300 de milioane de euro. Numeroase vedete si-au legat de-a lungul timpului numele de BEBE Woman, printre acestea numarandu-se Paris Hilton, Shakira, Jennifer Lopez, Eva Longoria, Britney Spears, Alicia Keys. Reteaua BEBE Woman, care are peste 304 magazine in intreaga lume ce genereaza venituri anuale de 650 de milioane de dolari, urmeaza sa fie extinsa in Romania printr-un contract de franciza. In noul centru comercial, BEBE Woman va intra in competitie cu branduri deja cunoscute pe piata din Romania, precum Marks & Spencer, House of Art, Kenvelo, Tosca Blu sau Naf Naf.

  • Hotelul expatilor

    JW Marriott, hotelul de cinci stele deschis in Bucuresti inca din 2000, este acum al romanilor, chiar daca in urma cu patru ani era condus de o echipa de 15 expati. Ultima mutare facuta in acest sens a fost numirea Catalinei Susan in functia de director financiar, in locul fostului director Samuel Manukyan, care a plecat in Armenia. Acum, singurii expati ramasi in fruntea JW Marriott sunt directorul general Kurt Strohmayer, bucatarul-sef si patiserul-sef. Catalina Susan si-a inceput cariera in Marriott International ca Assistant Controller in iunie 2000, facand parte din echipa de deschidere a hotelului. A adus cu ea experienta anterioara in hotelarie si in sistemul bancar.
    Tot ea a fost printre primii romani “exportati” in compania Marriott odata cu numirea in functia de director financiar adjunct la hotelul Marriott din Varsovia, in perioada aprilie 2006 – mai 2007, cand a revenit la Bucuresti ca Senior Assistant Controller.

  • Marii perdanti ai crizei

    Sheldon Adelson, CEO al Las Vegas Sands

    Industrie: Cazinouri
    Pierdere: 24,9 miliarde de dolari
    De la: 27,5 miliarde de dolari
    Pana la: 2,6 miliarde de dolari
    Procente pierdute: 91%

    Familia Walton, proprietara Wal-Mart

    Industrie: Retail
    Pierdere: 21,1 miliarde de dolari
    De la: 108 miliarde de dolari
    Pana la: 86,9 miliarde de dolari
    Procente pierdute:19%

    Warren Buffet, actionarul Berkshire Hathaway

    Industrie: Asigurari
    Pierdere: 16,3 miliarde de dolari
    De la: 66 miliarde de dolari
    Pana la: 49,7 miliarde de dolari
    Procente pierdute: 25%

    Sergey Brin & Larry Page, fondatorii Google

    Industrie: Internet
    Pierdere: 12,1 miliarde de dolari
    De la: 21,6 miliarde de dolari
    Pana la: 9,5 miliarde de dolari
    Procente pierdute: 56%

    Bill Gates, cofondatorul Microsoft

    Industrie: IT
    Pierdere: 12 miliarde de dolari
    De la: 29,7 miliarde de dolari
    Pana la: 17,7 miliarde de dolari
    Procente pierdute: 40%

  • Vin a la Valvis

    Daca in urma cu sase luni ne intrebam cat timp va mai trece pana cand Jean Valvis, creatorul brandului Dorna de lactate si ape minerale, va aduce pe piata si vinurile cu acelasi nume, se pare ca a venit momentul: antreprenorul va scoate pe piata trei marci noi-noute de vin pana la sfarsitul anului. Surpriza vine insa din partea numelui, care arata ca investitorul si-a extins atentia de la brandul de produs si asupra celui personal. Valvis Holding este numele grupului care reuneste investitiile businessman-ului in industria vinului, in imobiliare si in productia de cereale (Dorna Agri, Carpathyan Systems, Vitipomicola Simburesti, Narcisa Prod sau ICPPAM Balotesti).
    In plus, una dintre marcile de vin care vor fi produse pe Domeniile Simburesti din judetul Olt se va numi Chateau Valvis, la fel ca si conacul pe care Valvis, inginer arhitect de profesie, l-a proiectat deja. Conform planurilor din biroul sau, locatia va cuprinde crame, sali de degustare, o capacitate de cazare cu 10 camere si 4 apartamente si are ca termen limita anul 2010.
    Pana acum, Valvis a investit in business-ul cu vin peste 8 milioane de euro, dar spune ca nu are o limita de investitii. La urma urmei, este unul dintre cei mai lichizi antreprenori din tara, dupa ce a facut, in sase ani, doua exit-uri de peste 120 de milioane de euro: cedarea producatorului de lapte LaDorna catre Lactalis in aprilie 2008, precedata, in 2002, de vanzarea apelor minerale Dorna catre Coca-Cola. De acum inainte nu mai are nevoie sa vanda si se va concentra pe dezvoltarea Valvis Holding, pe care l-a gandit ca o afacere de familie: “I-am adus anul trecut pe cei doi copii ai mei (in varsta de zece ani, respectiv opt ani si jumatate) la cules de struguri si de mere la Simburesti, pentru ca am vrut sa le transmit ca imi doresc sa ramana in familie ceea ce am construit aici”, declara Valvis.

  • Criza de lideri vs. criza liderilor

    Traim intr-o economie inter?na?tionala ametita serios de loviturile primite de peste ocean, in care toata lumea se fereste sa dea pronosticuri cu privire la durata crizei sau a eventualei recesiuni mondiale; avem ani electorali in SUA (si am vazut deja ca faptele de acolo pot avea efecte si urmari in toata lumea) si in Romania si parca niciodata n-a fost mai mare nevoie de lideri decat acum. Bursele, si cele mature, si cele imature, s-au prabusit si o fac si in continuare, pentru ca lumea vinde de frica, chiar si la preturi de nimic, cand de fapt ar trebui sa profite si sa cumpere (asa cum indeamna si voci pertinente de la noi, nu doar Buffett); pietele bancare din toata lumea patineaza si ele pe o gheata foarte subtire, pentru ca sunt putini oameni credibili care sa readuca increderea in operatiunile bancare si interbancare; iar oamenii, cu sau fara pregatire economica, nu mai stiu la ce sa se astepte, mai ales daca vorbim despre noi, intr-o tara slab conectata la mediul economic. Cu atat mai mult la noi, astazi e momentul ca li?derii sa iasa in fata si sa-si aduca aportul lor de valoare, pentru ca acum, in vremuri de criza, cei puternici vor deveni mai puternici. Pentru ei nu e criza. E oportunitate.
    Nu criza e problema noastra. Sau este, dar indirect, pentru ca strainii din Romania sunt afectati direct si prin ei simtim si noi socul. Noi suntem obisnuiti cu crizele, ni le cream si singuri (vezi situatia nascuta in jurul salariilor bugetarilor); noi avem piete imature ce nu pot sa cada de la foarte mare inaltime si tot noi avem un sistem financiar bancar aflat la ani lumina de cel american. Deci “tot ce misca-n tara asta, raul, ramul…”, joaca din nou pentru noi.
    Un lider roman spunea, fara nicio legatura cu economia mondiala, ca noi, romanii, suntem un popor fara directie, fara obiective strategice si “fara harti”. Ca noi n-am vrut niciodata sa ajungem nicaieri si am fost scosi din letargie doar de alte popoare care aveau harti si voiau sa ajunga undeva. Asta nu e valabil numai pentru istorie, unde am invatat cu cata vitejie ne-am aparat noi neamul (in timp ce altii voiau sa cucereasca lumea). E valabil si pentru economie, ale caror cresteri din ultimii ani le datoram tot strainilor, pentru ca pe harta lor Romania era o tara emergenta.
    Problema noastra este ca liderii acestia nu sunt cunoscuti sau recunoscuti, iar ei isi manifesta tot mai des puterea de care vorbeam mai sus alegand indepen?denta lor individuala. Sunt foarte multi antreprenori si manageri care au facut o serie de exit-uri si si-au programat deja iesirea totala din business. Multi dintre ei sunt lideri adevarati, insa construiti dupa alta tipologie fata de Warren Buffett, care la 78 de ani este cel mai bogat om din lume si unul dintre cei mai capabili investitori din istoria capitalismului.
    Mihai Ghyka, sau Adrian Stanciu sunt si ei formatori de opinie si lideri care au reusit sa lase urme adanci in mediile in care au condus oameni, sau in care au construit afaceri, insa sunt lideri care aleg sa se retraga devreme din business, chiar daca inca mai pot contribui cu valoare in societatea romaneasca. Or, eu cred ca notorietatea i-ar obliga sa ramana.
    Stanciu spune ca toate schimbarile pozitive din Romania s-au produs pe calea corporatiilor, nu a politicului, si are dreptate sa ceara un mai mare aport de valoare din partea liderilor. Are dreptate sa insiste ca acestia sa iasa la lumina si in politic, pentru ca schimbarea in bine trebuie sa vina pe ambele cai, si pe cea a corporatiilor ce educa oamenii, dar si pe cea a politicului, unde deplangem o lipsa acuta de oameni adevarati.
    Insa aici e o contradictie: mai ai dreptul sa ceri altor lideri valoare cand tu alegi sa te retragi? Pentru ca tocmai aici sta atributul principal al unui lider: sa iasa in fata si sa traga oamenii dupa el si dupa ideile lui. Si oameni ca Adrian Stanciu, sau Mihai Ghyka si altii ca ei, nu numai ca nu ar trebui sa se retraga din business, dar ar trebui sa-si continue si chiar sa-si mareasca aportul lor personal de valoare. In momentul in care se retrag, eu cred ca renunta la orice drept de a mai cere altor manageri, antreprenori, sau politicieni sa-si aduca contributia la schimbarea unei societati care functioneaza deocamdata, si citez, dupa niste reguli trunchiate si dupa sisteme de valori inexistente.