BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • De mai multe ori Hugo Boss. In Romania

    In urma cu un an, Adrian Matei (22 de ani) si Andrei Alecu (24
    de ani) reasezasera pe piata din Romania brandul Hugo Boss si
    anuntau ca se asteapta ca anul acesta magazinele de pe Calea
    Victoriei si Constanta sa aiba venituri de 1,3 milioane de euro.
    “Anul trecut, cam tot pe vremea asta, spuneam la ce ma astept, si
    estimarile mele s-au adeverit. Pentru 2011 vorbeam atunci de
    afaceri de 4 milioane de euro. Acum, in conditiile crizei
    financiare, zic 3,5 milioane de euro”, spune Adrian Matei.

    Tot acum, Matei vorbeste despre posibilitatea deschiderii unui
    al treilea magazin Hugo Boss, de data aceasta in Iasi, in centrul
    comercial Palas – dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascalu, care
    mai detine centrele comerciale Iulius Mall din Suceava, Iasi, Cluj
    si Timisoara. Adrian Matei spune ca un nou magazin al brandului
    german de lux s-ar putea deschide la sfarsitul lui 2011, cand va fi
    gata centrul comercial. Initial, lansarea proiectului Palas era
    anuntata pentru 2010. Acum, data de finalizare s-a decalat pentru
    septembrie 2011. “Spatiul inchiriat de noi in cadrul Palas este de
    213 metri patrati. Showroomul, desi nu este inca gata, va avea
    circa 180 de metri patrati”, detaliaza Adrian Matei.

    Pe 2 decembrie, magazinul Hugo Boss de pe Calea Victoriei a
    implinit un an de la reintrarea pe piata. Noul magazin a fost adus
    de aceasta data de un alt francizor, Future Fashion International
    (infiintat de Adrian Matei si Andrei Alecu), care a primit franciza
    pentru zece ani. Franciza anterioara a Hugo Boss in Romania fusese
    luata de Papilon Beauty Fashion, o companie controlata de unul
    dintre investitorii aflati in spatele celei mai mari firme de
    distributie de pe piata, Interbrands. La inceputul lui 2009, primul
    Hugo Boss isi inchidea portile, dupa circa sase ani de activitate,
    din lipsa de bani si pentru ca pierderile magazinului nu mai puteau
    fi acoperite. Criza nici nu se instalase bine la noi, in toamna lui
    2008, si deja vanzarile scazusera cu 40-50%.


    Future Fashion a avut o alta strategie: a intrat intai pe piata
    din Constanta, unde a testat apele, si abia apoi a venit in
    capitala. La Constanta, magazinul care in martie implineste doi ani
    are o evolutie buna, spune Adrian Matei: “Ca vanzari insa, este mai
    slab insa comparativ cu cel din Bucuresti”. Future Fashion
    International, firma detinuta in mod egal de Andrei Alecu si Adrian
    Matei, a investit 2,2 milioane de euro in cele doua magazine pentru
    amenajare si stocuri.La circa jumatate de an dupa magazinul din
    Constanta se deschidea si cel din capitala, pentru ca “piata avea
    nevoie de un magazin Hugo Boss”.

    Acum, in Bucuresti nu mai este loc pentru inca unul, cred cei
    doi investitori. Cele doua etaje si cei 350 de metri patrati nu
    sunt insa nici ei suficienti. De aceea magazinul de pe Calea
    Victoriei ar putea fi extins cu alti 150 de metri patrati, pentru
    ca “spatiu exista”. In momentul in care cei de la Future Fashion au
    primit franciza Hugo Boss, au fost conditionati ca spatiul in care
    va fi amplasat magazinul sa aiba 500 de metri patrati. Amenajati au
    fost insa doar 350 – 250 de metri patrati la parter si 100 la etaj.
    Parterul este destinat barbatilor si etajul femeilor. Astfel, 60%
    dintre articole se adreseaza sexului puternic si doar 40% sexului
    frumos, o situatie diferita fata de ce ne-am obisnuit, femeile
    fiind mereu privilegiate in ceea ce priveste suprafetele din
    magazine.

    Adrian Matei explica insa ca brandul german este cel care a dat
    trendul inca de la el de acasa, Hugo Boss fiind cunoscut mai
    degraba pentru hainele pentru barbati, in special costume, decat
    cele pentru femei. Odata cu extinderea magazinului, raportul
    femei-barbati s-ar putea modifica. Balanta va inclina insa tot in
    favoarea barbatilor, iar 70% din suprafata magazinului le va fi
    destinata. Balanta inclina astfel si pentru ca cei mai multi
    clienti ai Hugo Boss sunt barbatii, bancheri sau directori de
    multinationale, cu varste de peste 25 de ani si cu salarii de peste
    2.000 de euro.

    Desi nu stie sa spuna cu exactitate numarul de produse din
    magazinele Hugo Boss, Adrian Matei spune ca, in fiecare sezon, in
    cele doua magazine sunt aduse 10.000 de produse, un model avand in
    spate in medie zece produse (marimi, culori diferite). In magazine,
    odata la fiecare trei saptamani, sunt schimbate produsele
    expuse.Investitia necesara intr-un stoc variaza in functie de
    sezon. “Iarna, produsele pentru cele doua magazine ne costa circa
    500.000 de euro. Vara, suma scade la circa 450.000 de euro”,
    explica Adrian Matei. Hugo Boss este in prezent singura afacere a
    celor doi tineri oameni de afaceri si, desi nu dezvaluie planurile
    privind noi businessuri, Matei crede ca vor ramane la moda, cel
    putin pentru moment.

  • Pro Video este noul distribuitor Walt Disney Studios Home Entertainment in Romania

    Cu ocazia preluarii in portofoliu a tuturor titlurilor lansate
    de Walt Disney Studios Home Entertainment, Pro Video a inceput sa
    aduca pentru cinefili, incepand cu luna noiembrie, o intreaga serie
    de filme Disney in format Blu-ray si DVD. Pelicule clasice precum
    “Beauty and the Beast/Frumoasa si Bestia”, dar si unele dintre cele
    mai noi productii: “Tinker Bell and the Great Fairy Rescue/
    Clopotica si aventurile ei in lumea oamenilor”, “Camp Rock 2/
    Tabara de rock 2”, “Prince of Persia: The Sands of Time/ Printul
    Persiei: Nisipurile Timpului”, “A Christmas Carol/ O poveste de
    Craciun” sau “Toy Story 3/Povestea Jucariilor 3” vor fi disponibile
    atat in varianta DVD, cat si Blu-ray.

    Pe langa pachetele speciale combo pack, care includ ambele formate:
    DVD si Blu-ray, Pro Video lanseaza primul Blu-ray Disney in
    varianta 3D. Incepand cu 24 noiembrie, pelicula “O poveste de
    Craciun”, avandu-l ca protagonist pe celebrul actor Jim Carrey,
    poate fi achizitionata in exclusivitate in acest format din toate
    magazinele partenere Pro Video.

    Printre titlurile Walt Disney care vor fi lansate de catre Pro
    Video in anul 2011 se numara “The Sorcerer’s Apprentice”, “TRON:
    Legacy”, “Bambi” sau “Fantasia”.

    Pro Video este cel mai important distribuitor de home entertainment
    din Romania, cu o cota de piata de 60%, fiind reprezentantul
    exclusiv al licentelor Warner Home Video, Sony Pictures Home
    Entertainment si Walt Disney Studios Home Entertainment. Compania
    controleaza totodata un portofoliu impresionant de filme securizate
    de la companii independente precum Summit Entertainment, Lionsgate
    sau Morgan Creek.

  • Divort in stil european: cuplurile internationale vor putea alege tara unde sa divorteze

    Aceste reguli ar permite, de exemplu, unui cuplu germano-spaniol
    care traieste in Franta sa decida daca legea spaniola, germana sau
    franceza se aplica divortului lor. Noile reguli vor fi aplicabile
    dupa 18 luni de la intrarea in vigoare a regulamentului.

    Noua legislatie a fost hotarata folosind asa-numita “procedura de
    cooperare consolidata”, la care participa 14 state membre pana in
    acest moment: Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Franta, Italia,
    Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, Romania si
    Slovenia. Alte state membre li se pot alatura oricand vor dori.
    Este prima data cand aceasta procedura este folosita in istoria
    UE.

    Regulile europene asupra divortului si separarii legale vor permite
    cuplurilor in curs de divort unde partenerii sunt de diferite
    nationalitati, traiesc separat in diferite tari UE sau traiesc
    impreuna intr-o tara diferita de tara ai caror cetateni sunt sa
    aleaga tara a carei legislatie se va aplica divortului, atata timp
    cat legea este a unui stat cu care au o conexiune (cum ar fi
    rezidenta sau nationalitatea). Noile reguli clarifica, de asemenea,
    ce lege se va aplica daca sotii nu ajung la o intelegere.

    Totusi, un stat membru nu poate fi obligat sa recunoasca o
    casatorie, chiar pentru simplul scop al dizolvarii acesteia, daca
    actul acestei casatorii nu este recunoscut de legea statului in
    cauza, a subliniat raportorul Tadeusz Zwiefka, din Comisia pentru
    Afaceri Juridice a Parlamentului European. “In acelasi mod, ar fi
    contrar principiului subsidiaritatii actul de a impune unui
    judecator dintr-un stat membru pronuntarea unui divort, atata timp
    cat legislatia acelui stat nu prevede acest lucru”, a adaugat
    Zwiefka.

    In UE au loc in jur de 122 de milioane de casatorii, din care
    aproximativ 16 milioane (13%) sunt considerate “internationale”, cu
    parteneri din tari diferite sau care traiesc intr-o terta tara fata
    de cea a carei cetatenie o au. In 2007, in cele 27 de state membre
    au avut loc peste un milion de divorturi, din care 140.000 (13%) au
    avut o astfel de componenta internationala. Statele membre cu cea
    mai mare proportie de divorturi internationale in 2007 au fost
    Germania (34.000), Franta (20.500) si Marea Britanie
    (19.500).

  • Anul acesta cheltuim mai putin: pregatiri pentru un Craciun cumpatat

    An de an, Roxana si Andrei pleaca in strainatate de Revelion.
    Dupa Craciunul in familie, tanarul cuplu bucurestean decoleaza spre
    o tara cu temperaturi mai generoase in aceasta perioada, de obicei
    Turcia sau Grecia. Anul acesta insa, planurile s-au schimbat. “Este
    prima oara din 2003 incoace cand ramanem acasa de sarbatori”,
    marturiseste Roxana, specialist in centrul local de suport al unei
    multinationale din domeniul IT.Situatia ei la serviciu nu s-a
    schimbat nici in bine, nici in rau in ultimii doi ani, insa Andrei,
    care este agent imobiliar, a avut destul de mult de suferit de pe
    urma crizei, iar veniturile lui s-au redus aproape la jumatate.

    “N-ar fi principalul motiv, dar suntem oricum mai calculati”,
    intervine el cu o explicatie pentru decizia de a petrece Revelionul
    in tara, desi ofertele agentiilor de turism ii par mai bune decat
    anul trecut. Si nu sunt singurii in aceasta situatie.
    Cei mai multi dintre romani, circa 88%, vor petrece sarbatorile din
    acest sfarsit de an acasa, cu familia sau prietenii, reiese
    dintr-un studiu realizat in noiembrie de compania de cercetare de
    piata Mednet Marketing Research Center, pe un esantion
    reprezentativ efectuat in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000
    de locuitori. Restul de aproape 12% vor pleca, dar mai degraba
    intr-o statiune balneara sau montana din tara decat in strainatate.
    Doar unul din zece si-a stabilit bugetul disponibil pentru
    calatorii sau excursii cu ocazia sarbatorilor de iarna. Agentiile
    au resimtit din plin situatia. “In Antalya, de exemplu, au fost in
    total cu 4% mai multi turisti pe vremea asta anul trecut, dar
    afacerile din turism s-au diminuat cu 12%”, comenteaza Dan Goicea,
    directorul general al agentiei Cocktail Holidays. Iar previziunile
    pentru acest final de an sunt mai putin optimiste, de vreme ce
    “majoritatea nu vor mai circula in afara tarii, ci vor merge cel
    mult in excursii de weekend la munte. Pe ansamblu, cei care pleaca
    in afara vor fi probabil cu 5-10% mai putini decat anul
    trecut”.

    Din punctul de vedere al banilor disponibili pentru vacantele de
    sarbatori insa, lucrurile par sa stea un pic mai bine, poate si
    pentru ca cei care urmeaza sa plece in aceste saptamani fac parte
    dintr-o categorie sociala nu foarte afectata de criza. Calatoriile
    de lux nu au avut aproape deloc de suferit de pe urma climatului
    economic instabil, in timp ce ofertele cu preturi mai decente nu au
    mai avut la fel de multi cumparatori, dupa spusele lui Goicea.
    Bugetul mediu de familie alocat anul acesta pentru calatoriile de
    sarbatori se situeaza in jurul a 1.350 de lei (314 euro), pe cand
    in 2009 erau disponibili 1.312 lei (305 euro), rezulta din
    calculele Mednet. “In mod normal, noi am fi avut la dispozitie cam
    1.000 de euro pentru biletele de vacanta, dar cu suma asta nu doar
    ca acoperim acum toate cheltuielie cu Craciunul, Revelionul si
    cadourile de rigoare, dar ne vom descurca inclusiv in prima parte
    din ianuarie”, spune Roxana.

    Pentru aproape 62% dintre locuitorii din mediul urban,
    cheltuielile cu sarbatorile vor fi mai mici ca in alti ani si chiar
    decat in 2009, cand impactul scaderii veniturilor pentru o buna
    parte din populatie a determinat recalculari de bugete si taierea
    de pe lista a cumparaturilor mai putin necesare. “Practic, s-a
    adancit criza si chiar si cei care au o situatie mai buna prefera
    sa cheltuiasca mai prudent”, apreciaza Lacramioara Laura Voinea,
    managing director al firmei de cercetare. Ce-i drept, Roxana si
    Andrei par sa fie unul dintre cazurile fericite, cu o asemenea suma
    de cheltuit, avand in vedere ca bugetul mediu pentru cumparaturile
    de Craciun si Revelion depaseste doar cu putin 1.050 de lei (245 de
    euro), in timp ce in 2009 suma era de aproape 1.525 de lei (355 de
    euro), potrivit studiului Mednet Marketing Research Center.

    Faptul ca multe familii trag luna de luna linie cu bani mai
    putini si datorii mai mari se reflecta in atitudinea fata de
    cheltuielile de sezon. Mai putin de jumatate dintre respondenti au
    avut resurse sa se pregateasca din timp, facand economii pentru a
    avea bani de sarbatori, iar 7,4% afirma ca au in plan sa se
    indatoreze cu aceasta ocazie pentru ca nu fac fata cheltuielilor –
    o pondere mai mare decat 6,1% din 2009.

  • Drumul in afaceri al Amaliei Nastase

    “Never say never”, spune ea atunci cand o intreb daca are in
    plan sa achizitioneze noi companii din domeniul modei, fara a oferi
    mai multe detalii. La Amalia Nastase totul se joaca in terenul
    incertitudinii. Cate perechi de pantofi aveti? “Prea multe.” Cat de
    des va cumparati haine? “Prea des.”

    Lucrurile se mai dezmortesc atunci cand o intreb cine sunt
    designerii ei preferati. Se opreste, zambeste si apoi raspunde sec
    “asta”, aratand spre o jacheta din ultima colectie a lui Alexander
    McQueen. Apoi ii adauga pe Balmain si pe Stella McCartney si
    completeaza: “Dar la fiecare designer gasesc, in functie de sezon,
    lucruri care sa ma apropie de brandul respectiv”.

    Toti cei trei designeri sunt prezenti pe lista Victoria 46, care
    aduna intr-un spatiu de 600 de metri patrati 26 dintre “numele mari
    ale modei”. Sa fie o simpla intamplare? Amalia Nastase achizitiona
    la sfarsitul anului trecut 30% din actiunile High Fashion Group,
    divizia de lux a grupului Solmar, care detine in portofoliu si
    Victoria 46 (care comercializeaza branduri precum 3.1 Phillip Lim,
    Balenciaga, Christian Dior, D&G, Elie Saab, Givenchy, Jimmy
    Choo, Lanvin, Roberto Cavalli, Yves Saint Laurent), Day & Night
    (Dsquared, Paul & Joe, Juicy Couture, Moschino jeans, DKNY
    jeans) – concept ce se adreseaza tinerilor, Petit’s (Baby Dior,
    Miss Blumarine, Armani Junior, Cavalli Angels & Devils,
    Iceberg, Phillip Lim) – un multibrand cu haine de designer pentru
    copii, si, cel mai recent nume, Victoria Men, destinat barbatilor.
    Perla coroanei ramane Victoria 46.

    Multibrandul de pe Calea Victoriei este si principala destinatie
    de shopping pentru fosta doamna Ilie Nastase. “Bineinteles, prefer
    sa imi fac cumparaturile la Victoria 46 si la Day & Night.
    Aici, la fel ca orice alt client, beneficiez de un personal shopper
    care ma tine la curent cu noile colectii, cu noile tendinte.”

    Shoppingul la Milano, Paris sau New York nu este inscris pe
    agenda calatoriilor in afara tarii, pentru “ca atunci cand plec in
    strainatate prefer sa imi petrec timpul bucurandu-ma de locul pe
    care il vizitez, fara a alerga din magazin in magazin pentru
    cumparaturi”.

    Atunci cand vine vorba de cumparaturi, Amalia Nastase stie ce
    vrea. In Victoria 46, in timp ce ne pregateam de interviu, privea
    atent in stanga si in dreapta si intreba “Asta e noua?”. “Pe asta
    nu o stiu.” Este undeva o imbinare a utilului cu placutul. Desi nu
    alege ea hainele ce urmeaza a fi expuse in magazinele grupului,
    (“pentru asta avem un buyer”), ea se ocupa sa le poarte.

    “Eu nu fac parte din managementul de zi cu zi al High Fashion,
    deci nu cunosc multe detalii legate de operarea zilnica a
    magazinelor. Eu ma ocup de partea mai vizibila si mai putin
    financiara, daca o pot numi asa, si anume PR-ul magazinelor si
    relatia cu presa de fashion, evenimentele legate de magazine.”

    Despre activitatea in PR a Amaliei Nastase s-au scris multe.
    Totul a inceput la sfarsitul lui 2008, cand a fost creata agentia
    de PR si organizare de evenimente Eventures, care anul trecut a
    obtinut venituri de circa 1 milion de euro, detinuta impreuna cu
    Razvan Vasilescu. Din total, 88.000 de euro au provenit dintr-un
    contract cu Ministerul Turismului, pentru campania “Romania, land
    of choice”. Agentia a aparut in prim-plan in august 2009, cand
    Amalia Nastase a fost anchetata de o comisie parlamentara in
    legatura cu acest contract. Intre timp lucrurile s-au calmat, iar
    2010 “a fost un an foarte bun, in care am reusit sa obtinem conturi
    foarte importante”. Anul viitor este programat ca un an al
    dezvoltarii si investitiilor. Planurile pentru viitor sunt insa o
    continuare a evenimentelor din 2010, cand a fost creata o
    subsidiara a Eventures, 3senses, care se adreseaza segmentului de
    retail si de eveniment si care ofera servicii precum digital
    signage, solutii interactive, content 3D, holograme, structuri
    state of the art.

    Afacerile Amaliei Nastase nu se opresc insa aici. In portofoliul
    de business se adauga participatii in companii de import-export si
    in companii din domeniul fast food. Potrivit Registrului
    Comertului, ea mai este actionar in cadrul companiilor La Maison
    Consulting, Reims Beverage, Dorocarm si Madelaine Com.

    Criza nu a reprezentat un obstacol pentru Amalia Nastase in
    afaceri. Ea recunoaste ca cea mai dificila decizie pe care a luat-o
    pe timp de criza a fost ” sa investeasca”. Regreta ca nu a riscat
    mai mult, insa crede ca aceasta perioada i-a oferit sansa sa si
    invete “sa ma folosesc de conjuncturi si sa gasesc solutii
    out-of-the-box”. “Sunt domenii pentru care criza este benefica”,
    spune fosta doamna Nastase. Un exemplu in acest sens ar fi
    restaurantele de tip fast-food, care ofera o alternativa pentru
    iesirile la restaurant.

  • Bucurestiul, in Cartea Recordurilor: s-a inaugurat cea mai mare instalatie de Craciun intr-un spatiu inchis

    Instalatia a fost aprinsa joi seara, in jurul orei 20.00, de
    catre Cristian Popescu, primarul Sectorului 4, vedeta de
    televiziune Laura Cosoi si Michael Richard, general manager al
    EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza.

    In mall au fost instalate 500 de perdele de lumini cu o latime de
    doi metri si inaltimea de 1,5 metri, la intrari 6 perdele cu o
    inaltime de 2 metri si o latime de 7 metri, la restaurantele
    fast-food 20 de perdele cu inaltimea de 2 metri si latimea de 7
    metri, iar la scarile rulante au fost intinse 120 de ghirlande
    luminoase. La etaj au fost impodobiti 40 de brazi cu 2.400 de
    leduri. In total, au fost aprinse 449.658 de beculete.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Planuri pentru vacanta de iarna – schiem pe Valea Prahovei sau in Alpi?

    Partiile scurte si statul la cozile de la telescaun ii fac pe
    cei mai multi romani iubitori de schi sa spuna “pas” statiunilor de
    pe Valea Prahovei. Austria ramane de departe destinatia preferata a
    schiorilor romani, dar din spate vin tare tari precum Bulgaria si
    chiar si Slovacia, care fac concurenta destinatiilor clasice cu un
    atu greu de combatut in vremuri de criza si anume preturile.

    Criteriile de alegere pentru vacantele de schi sunt legate in
    special de distanta fata de casa si de pret, astfel ca majoritatea
    prefera destinatii apropiate de casa, pentru a nu petrece mult timp
    pe drum si pentru a fi economic. Conform acestor criterii, Traian
    Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT, spune ca un nou-intrat in
    randul preferintelor romanilor care merg la schi in acest an este
    Slovacia, iar Bulgaria va atrage tot mai multi turisti din
    Romania.

    Avantajul pretului in cazul Bulgariei si Slovaciei se vede din
    ofertele listate de agentiile de turism, insa pretul poate merge si
    mai jos in cazul bookingului individual. In Bulgaria, la Bansko, o
    vacanta de o saptamana costa putin peste 400 de euro, suma ce
    include transportul Bucuresti-Bansko cu autocarul (70 de euro),
    cazarea intr-un hotel de patru stele cu demipensiune, precum si
    skipass-ul. Perioada luata in calcul este ianuarie (sezon
    secundar). Conform agentilor de turism, Bansko nu este cu nimic mai
    prejos fata de statiunile montane din Vest, fiind faimoasa nu numai
    pentru schi, ci si pentru bucataria sa, care poate fi incercata in
    peste 200 de taverne.

    Bansko a trecut printr-o transformare importanta in ultimii ani,
    18 milioane de euro fiind investiti pentru transformarea statiunii,
    avand ca scop atragerea turistilor plictisiti deja de partiile din
    Austria sau Elvetia. Tocmai de aceea, pe langa investitii, bulgarii
    au promovat nu numai cei peste 65 de kilometri de partii, dar si
    faptul ca turistii pot pleca pe multe traseuri de plimbare cu
    schiurile prin padurile din apropiere, deoarece terenul nu este
    abrupt. Cea mai renumita partie din Bansko are 16 kilometri, cu o
    diferenta de altitudine de aproape 5.500 de picioare (1,7
    kilometri). Bulgarii au insistat in promovarea statiunii si pe
    faptul ca Bansko este un punct bun de plecare pentru a vizita
    manastirile ortodoxe sau orasele medievale din regiune.

    O alta varianta care poate fi considerata economica, dar mai
    ales noua pentru turistii pasionati de schi este Slovacia. La
    agentiile de turism, un sejur de sapte zile in ianuarie costa circa
    660 de euro. Pretul include zborul pe ruta Bucuresti-Katowice
    (Polonia), operat de Lufthansa (cu escala la Viena), cazare timp de
    sapte zile intr-un hotel de trei stele din statiunea Jasna, cu
    demipensiune, precum si skipass-ul pentru perioada respectiva (179
    de euro). Jasna dispune de cea mai mare retea de partii din
    Slovacia (18, dintre care 5 dificile), amenajata integral cu
    ratracuri (utilaje de batatorit zapada).

    Situata la 160 de kilometri de Bratislava, aproape de granita cu
    Polonia, Jasna este considerata o statiune premium, avand 16
    partii, cele mai multe dintre ele pentru schiorii medii. Din Jasna
    se ajunge relativ repede la Aquapark Tatralandia, un asa-numit
    paradis acvatic unde sunt 11 bazine termale. Iar daca vacanta se
    mai prelungeste, Slovacia are deschise tot timpul anului 300 de
    castele care pot fi vizitate.

    Agentii de turism cred insa ca cele doua alternative
    est-europene pentru schiori nu vor indeparta multi turisti de
    statiunile binecunoscute din Austria: Zell am See, Solden,
    Kitzbuhel sau Ischgl. “Anul trecut circa 300.000 de turisti romani
    au mers in Austria, 60% dintre acestia alegand aceasta tara ca
    destinatie in perioada iernii. Viena bineinteles ramane pe toata
    perioada anului destinatia preferata, insa in sezonul rece 70%
    dintre romani merg in statiunile de schi”, spune Ileana Net,
    marketing manager al Oficiului National de Turism al Austriei. Cu
    alte cuvinte, peste 120.000 de romani au mers in statiunile
    austriece de schi in 2009.

    Preferinta romanilor pentru Austria este intarita si de
    reprezentantii agentiilor de turism. “Austria este de departe
    destinatia preferata a iubitorilor de schi din Romania. Daca ne
    referim la regiunea Muntilor Alpilor, aproximativ 80-85% dintre
    romani merg in Austria. Si pentru Bulgaria au inceput sa vina mai
    multe cereri din partea clientilor”, afirma Mircea Vladu,
    proprietarul agentiei de turism Prestige Tours. Anul trecut, circa
    1.500 de turisti romani au mers in statiunile de schi din
    strainatate prin intermediul Prestige Tours. Raportul dintre cei
    care au preferat Romania in detrimentul destinatiilor externe este
    de 1 la 10, spune Vladu. “Este si normal, pentru ca o singura
    statiunie din Austria are mai multi kilometri de partii de schi
    decat toata Romania, plus ca sunt foarte multe piste, pentru toate
    gradele de dificultate. In Romania faci doar cateva coborari pe zi,
    iar pistele sunt scurte.”

  • Calea Victoriei redevine stralucitoare

    Pe 21 noiembrie 2010, magazinul Emporio Armani va deschide usile
    pentru clientii, fideli sau noi, ai brandului, dar si pentru
    curiosi. Brandul este adus pe piata locala de Alsa Fashion Group,
    companie care mai detine franciza si pentru Ermenegildo Zegna, Max
    Mara, Pal Zileri, Marella si Coccinelle, fiind cel mai important
    retailer pe piata de lux din Romania.

    Armani nu este la prima experienta pe piata romaneasca. Pe Calea
    Victoriei a functionat pana in 2008 magazinul de mobila Phylosophy
    Design, cunoscut ca reprezentanta Armani Casa pe piata romaneasca.
    Prin magazinul Phylosophy, oficialii Armani adusesera pe piata
    romaneasca intregul stil de viata gandit de designerul italian care
    a inceput sa produca de peste zece ani tacamuri, pleduri, farfurii,
    pahare sau fete de masa pentru clientii sai.

    Acum, fostul spatiu de 280 de metri patrati al magazinului de
    mobila Phylosophy Design este ocupat tot de Armani, dar sub forma
    unui magazin de imbracaminte, inaugurat de Alsa in urma unei
    investitii de 1,2 milioane de euro. “Ne-a luat mult sa semnam
    pentru ca totul a fost gandit destul de conservator”, spune Daniel
    Rosner, managerul Alsa Boutiques, care a aplicat pentru franciza
    Armani simultan cu aproximativ zece alte companii romanesti.


    2009 a fost un an agitat pe Calea Victoriei. Companiile au
    intrat in silentio stampa, iar cumparatorii incepeau sa se lase
    asteptati. Trecatorii nu faceau mai mult decat sa arunce o privire
    catre vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbarii lor prin
    centrul vechi al orasului. Pentru unele nume mari acesta a fost
    inceputul sfarsitului. La inceput a fost Escada. Apoi au urmat La
    Perla, Versace Jeans Couture si Hugo Boss. Anul acesta au urmat Alb
    si Negru si Mariela Burani.

    In aceste conditii, 2010 se vedea in culori destul de sumbre: cu
    toate acestea, cam zece noi magazine s-au deschis in ultimele luni
    pe artera de shopping: un alt Hugo Boss, Belstaff, Helvetansa,
    Maison Haute Horlogerie, Frey Ville, Micri Gold, Cellini si Ferrari
    Store. Surse din piata vorbesc si despre venirea Gucci si Prada,
    insa in cazul acestora informatiile au ramas deocamdata la statutul
    de zvon.

    De ce intra insa aceste companii in Romania acum? Sa fie o
    mutare strategica sau o pozitionare din timp pentru vremurile mai
    bune? “Credem in puterea brand equity-ul Armani, in faptul ca plaja
    larga de produse incluse in linia Emporio Armani este atractiva
    atat pentru clientul de lux aspirational, cat si pentru un client
    versat, cu preferinte clar definite. De asemenea, caracteristicile
    stilistice ale colectiei permit sa targetam un segment demografic
    amplu atat ca varsta, cat si ca pozitionare sociala”, explica
    Daniel Rosner, care se arata optimist, desi anul acesta a fost
    nevoit sa traga obloanele magazinului Mariella Burani, “ca o
    concluzie naturala a intrarii grupului Burani in insolventa la
    nivel international”.

  • Galerie de arta subterana la New York

    Cum amenajarea unei expozitii de arta intr-un asemenea loc este
    ilegala, artistii organizatori sunt zgarciti cu detaliile despre ea
    si despre cum se ajunge in acel loc. Cei ce au avut ideea
    Underbelly Project sunt doi artisti stradali, care si-au prezentat
    proiectul sub pseudonime, Workhorse si PAC, primul dintre ei deja
    consacrat in domeniu, iar celalalt cunoscut doar cititorilor de
    bloguri dedicate artei urbane. Acestia au ales statia de metrou de
    mult abandonata descoperita de PAC cu ajutorul unui explorator
    urban, care i-a propus-o lui Workhorse, artist atras de spatiile
    parasite, pentru a pastra ceva din spiritul existent inainte ca
    lucrarile de arta stradala sa ajunga sa fie luate de acolo de cei
    care cauta sa scoata bani de la colectionari. Odata luata hotararea
    crearii galeriei, cei doi au dat sfara in tara, invitand alti
    artisti stradali.

    Printre cei rugati sa participe la transformarea statiei abandonate
    intr-o expozitie s-au numarat in special artisti americani, dar si
    din alte zone ale lumii, in special din Europa. Chiar si celebrul
    Banksy a fost rugat sa li se alature, dar a refuzat,
    transmitandu-le ca nu doreste sa-si asume riscul. Pe lista
    artistilor cunoscuti au dat curs invitatiei se numara Ron English
    (cea mai recenta lucrare a lui s-a vandut pentru suma de 200.000 de
    dolari), Swoon, Revok ori Patrick McNeill, care face parte dintr-o
    grupare de profil in Brooklyn, Faile.

    Fiecare artist a avut doar patru ore la dispozitie sa-si termine
    opera, nevoit sa lucreze doar cu materialele cu care venise si
    neputand sa se duca sa ia altele daca i se terminau. La proiect au
    luat parte in total 103 de artisti stradali, dintre care multi au
    pictat direct pe peretii galeriei improvizate.

  • Cine mai cumpara haine din catalog si mai ales de ce

    Pe nesimtite, in discursul ultimilor ani – timp in care
    companiile de profil au intrat si pe piata din Romania – a avut loc
    o schimbare: vanzarile din catalog au devenit, incetul cu incetul,
    vanzari prin corespondenta.
    “Ritmul alert pe care il impun deadline-urile tot mai scurte de la
    serviciu si lipsa timpului liber petrecut alaturi de familie sunt
    doar doua dintre motivele principale care ii determina pe oameni sa
    apeleze la cumparaturile online”, spune Ioana Cofaru, director de
    marketing al La Redoute, companie specializata in vanzarea prin
    catalog. Ultimul cuvant spus de Ioana Cofaru reprezinta esenta
    transformarii companiilor care vindeau din cataloage si care au
    apelat in ultimii ani la internet pentru a diversifica modalitatile
    de a ajunge la clienti.

    Cele trei companii, prezente si pe plan local, care pregatesc
    cataloage de produse si le trimit prin posta sunt Quelle (cu o
    cifra de afaceri in 2009 de 13,9 milioane de euro si profit de
    260.000 de euro), La Redoute (cu afaceri de 690.000 de euro in
    2009) si 3Suisses, care s-a lansat in februarie 2010 in Romania.
    Piata comertului prin corespondenta a scazut anul trecut cu circa
    13,5% in lei si cu 25% in euro pana la aproape 15 milioane de euro
    (62,57 milioane de lei) in pofida faptului ca piata a mai castigat
    un jucator. Pentru acest an, companiile sunt optimiste si se
    asteapta la cresteri ale volumelor vandute.



    “La Redoute a avut o evolutie stabila pe piata locala ce i-a
    permis sa se dezvolte pe un trend ascendent de la un an la altul.
    Nu putem nega insa ca asteptarile noastre au fost afectate de
    contextul economic din ultimii doi ani. Unii dintre clienti si-au
    redus bugetele de shopping”, spune Ioana Cofaru. Compania originara
    din Franta si-a inceput activitatea pe piata locala in noiembrie
    2008, “cand exista un singur mare jucator, (Quelle – n.r.) si era o
    reala oportunitate”. Ultimul intrat pe aceasta piata in februarie
    2010, 3Suisses, vine tot din Hexagon si anunta ca “estimarile
    pentru primul an de business au fost deja depasite, si asta in
    pofida unui an agitat din punct de vedere economic”. Insa se pare
    ca tocmai faptul ca anul a fost agitat din punct de vedere economic
    a cauzat cresteri ale vanzarilor celor trei companii. Oamenii si-au
    scazut costurile cu iesirile din casa la cumparaturi, iar in casa
    au rasfoit cataloagele sau au intrat pe internet, unde acestea se
    pot descarca integral.


    Dupa cum spun reprezentantii 3Suisses, cei mai multi cumparatori
    sunt femei, au varste cuprinse intre 20 si 45 ani si venituri peste
    medie. Reprezentantii companiei La Redoute adauga acestui profil si
    un venit lunar mediu al clientei tipice, de circa 400 de euro.
    “Sunt in principal femei cu studii superioare, care nu au foarte
    mult timp liber, si care cauta solutii alternative la shoppingul
    clasic”, spune Ioana Cofaru.
    Acesta este si unul dintre principalele argumente care le convinge
    sa cumpere, desi nu pot proba. Un alt motiv este faptul ca
    produsele pot fi returnate, si contravaloarea lor rambursata, spun
    reprezentantii 3Suisses, care mizeaza in principal pe fidelizarea
    clientilor.

    “Daca produsele noastre vor fi apreciate, clientii vor comanda.
    Astfel am convins deja mii de clienti sa comande produsele
    3Suisses”, explica Mihai Petroff, managing director al Club Chic
    Direct, compania care a adus 3Suisses in Romania si Bulgaria. Desi
    rata de penetrare a internetului este in continuare net inferioara
    celei din Occident, unde acest model de business fuctioneaza deja
    in majoritatea statelor, romanii comanda acum mai mult direct de pe
    site decat din catalog. “E-commerce-ul este preponderent, putin
    peste jumatate din comenzi fiind realizate astfel”, spune Mihai
    Petroff.

    Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cei mai multi
    clienti provin din mediul urban, si in special din Bucuresti.
    “Mediul urban are intr-adevar cea mai mare pondere in ceea ce
    priveste numarul comenzilor. In acest sens, Bucurestiul este
    responsabil de aproximativ 40% din vanzari”, spun reprezentantii La
    Redoute, companie deschisa prima data in Franta, in anul 1928, si
    care este astazi prezenta in 22 de tari.

    Primul lucru pe care il observa un client care rasfoieste un
    catalog sau pagina de internet a celor trei companii observa
    preturi medii mai ridicate decat in magazinele din oras. “Ma mira
    lucrul acesta, as fi zis ca produsele sunt mai ieftine, o data ce
    nu au costuri in plus cu chiria”, spune Giani, o clienta de pe un
    forum de shopping.