BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Valentine’s Day la romani: Dragostea trece prin buzunar

    Jumatate dintre romani sunt indragostiti. Pe asta se bazeaza
    afaceristii care vor sa profite de sarbatoarea importata din
    Occident pentru a-si rotunji veniturile. “Orice prilej este bun”,
    spune Felicia Radulescu, responsabil de vanzari in cadrul
    restaurantului Noblesse din Capitala. Spre deosebire de o zi
    obisnuita, Ziua Indragostitilor nu ii aduce mai multi clienti.
    Insa, de cand bugetele de marketing sunt inghetate, orice
    sarbatoare comerciala poate fi un bun pretext pentru a deveni
    cunoscut si a-si face numele mai vizibil. Iesirile in oras au fost
    de fapt primele taiate de pe lista de cheltuieli, asa ca cei mai
    multi cetateni prefera sa stea acasa in locul unei cine la
    restaurant. Inseamna o economie de 50-100 de lei, bani care pot
    acoperi cu usurinta facturile la internet sau telefonul mobil
    pentru o luna de zile.


    Fireste, daca Valentine’s Day nu aduce mai multa lume in
    restaurante, nici turismul nu are cum sa mearga mai bine. Ioana
    Dobrescu, purtatorul de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor
    de Turism, remarca in primul rand faptul ca 14 februarie cade
    intr-o zi de luni, iar cetatenii nu prea obisnuiesc sa-si ia liber
    la inceput de saptamana. “E vorba de modul lor de a gandi, de aceea
    vinerea e ziua ideala pentru o asemenea sarbatoare”, spune
    Dobrescu. Asa se face ca, in cel mai bun caz, vacantele se vor
    limita la doua-trei zile, deci nici incasarile hotelierilor nu vor
    urca foarte mult. Cam 10%, potrivit estimarilor ANAT.

    “Orice crestere e foarte importanta pentru acest context
    economic, mai ales ca bugetele de calatorii sunt printre primele
    lovite de efectele crizei”, explica oficialul. Daca pentru Romania,
    obiectivele de top sunt Valea Prahovei, Bucovina si pe alocuri
    litoralul Marii Negre, strainatatea inseamna fie excursii de
    weekend la Viena, Paris, Venetia sau Budapesta, fie vacante la
    munte. De regula, vizitele in afara granitelor sunt corelate cu
    restul concediului, deci pe o perioada mai lunga, iar cele legate
    de capitale sau orase ale romantismului dureaza un weekend.
    Agentiile de turism au pregatit si pachete turistice de Dragobete,
    inclusiv pe extern, dar, cu siguranta, circulatia va fi mai mare de
    Valentine’s Day.

    ANAT estimeaza o usoara crestere a cererii fata de anul
    precedent, intre 5 si 12%. Majoritatea turistilor sunt cupluri cu
    varste cuprinse intre 18 si 35 de ani, iar ca ordin de marime e
    vorba de cateva mii de turisti. Dan Marian, coordonator al
    departamentului de vanzari al hotelului Orizont din Predeal, spune
    ca Valentine’s Day ii ocupa doar 10% din locurile disponibile in
    unitate, iar weekendul 11-13 februarie nu difera fata de altele in
    ce priveste incasarile: “Nu ne avantajeaza cu nimic sarbatoarea,
    iar o influenta vizibila sesizam pentru rezervarile de Paste”.
    Intr-un registru similar, Marius Vanatoru, directorul de marketing
    al hotelului International din Sinaia, spune ca din partea
    pachetului turistic oferit indragostitilor asteapta ocuparea
    locurilor libere din hotel si, nicidecum, o modalitate de a creste
    veniturile.

    Daca ne uitam inspre unitatile de calibru mai redus, putem
    observa ca nici acolo plusurile nu sunt sesizabile. Nici pragul
    vestitei cabane Gura Diham din Busteni nu va fi calcat de prea
    multi indragostiti. Sau, dupa cum spune Liliana Botorogea,
    gestionar al unitatii, romanii nu sunt obisnuiti cu asa ceva, deci
    va fi un sfarsit de saptamana “ca oricare altul”.

  • Ce-si doresc barbatii de Valentine’s Day

    Clasic

    Anul trecut ati fost la Paris si, cu un an in urma, la Venetia.
    Ati petrecut zilele de Valentine’s cu micul dejun la pat,
    trandafiri rosii, bomboane de ciocolata, Edith Piaf si cupe de
    sampanie. Clasic. Anul acesta sarbatoarea dragostei v-a prins in
    Bucuresti. Chiar daca uneori capitala noastra nu este chiar cel mai
    romantic loc din lume, cateva variante salvatoare tot exista.
    Incepeti cu o dimineata tarzie la French Bakery in Romana sau la
    patiseria Paul din Dorobanti. Oricare ar fi locul, comanda este
    aceeasi – croasante fierbinti cu unt si cafea aromata. Veti fi in
    al noualea cer. Si, ca sa nu iesiti din aceasta stare, propunem sa
    continuati ziua in zbor deasupra Bucurestiului cu Aventura Card
    (50-150 euro). Veti ateriza pe pista Aerofox (Sirna,
    Bucuresti-Ploiesti), unde va asteapta limuzina care va va duce la
    Escargot Bistro, pe Toamnei 101, pentru un pranz cu salata de raci
    si escargots bourguignons. Atmosfera va fi intima si relaxanta si
    veti vrea sa pastrati senzatiile. Asa ca sugeram o vizita la
    Orhideea Spa pentru un tratament facial cu caviar si perle (400
    lei). Complet revigorati, mergeti la Howard Johnson sau la Carol
    Parc Hotel. Ambele organizeaza seri tematice de Valentine’s Day si
    au oferte speciale pentru tot weekendul.

    Cititi tot articolul in Time Out.

  • Cine e omul care o imbraca pe Lady Gaga in carne

    “Am cunoscut-o la o sedinta foto la revista V. A fost dragoste
    la prima vedere”, isi aminteste stilistul Nicola Formichetti despre
    momentul intalnirii cu Lady Gaga, precizand ca inainte de a-i crea
    vestimentatia artistei a stat intotdeauna departe de lumea
    celebritatilor. “A fost diferita. Ne-am inteles foarte bine din
    prima clipa”, zice el.

    In varsta de 32 de ani, stilistul se imparte intre New York,
    Londra si Tokyo. In prezent, lucreaza la revista londoneza Dazed
    and Confused, este directorul de moda la Vogue Hommes Japan,
    directorul de creatie la Thierry Mugler si stilist in campaniile
    publicitare de la Uniqlo, Dolce&Gabbana si Alexander
    McQueen.

    “Imi place sa merg mai departe, sa evoluez, de aceea cariera mea
    este impartita in mai multe segmente: conduc reviste, sunt
    consultant pentru brandurile de moda si lucrez cu artisti”,
    marturiseste Formichett. “Incerc sa fac tot posibilul pentru a ma
    inspira din orice si sa invat lucruri noi.” In crearea colectiilor,
    tanarul se inspira de la toti cei care il inconjoara: prieteni,
    colaboratori, designeri si fotografi.

    Formichetti si-a inceput cariera la varsta de 20 de ani la
    revista Dazed and Confused, unde scria rubrica “Ochiul Spionului”,
    unde putea sa isi expuna parerea si sa evidentieze lucrurile care
    ii plac. Zece ani mai tarziu a devenit director de creatie. “Incerc
    intotdeauna sa aduc lucruri noi si din cauza asta nu imi place sa
    stau intr-un singur loc”, a declarat stilistul, citat de New York
    Times.

    La finele lunii ianuarie, Nicola Formichetti a lansat la Paris
    Menswear Fashion Week prima sa colectie de cand lucreaza de la
    Thierry Mugler. Colectia, intitulata “Anatomia schimbarii”,
    marcheaza si colaborarea intre Formichetti si designerul Romain
    Kremer.

    Sursa:telegraph.co.uk

  • Cum sa-ti masori castigurile cu centimetrul de croitorie

    Cei trei fondatori vorbesc despre afacerea lor ca despre o
    persoana. Ii spun “povestea lui Tudor” care a inceput in octombrie
    2009, la Londra, capitala elegantei masculine. De acolo ii vine si
    numele, de la dinastia Tudorilor (care a domnit in Marea Britanie
    intre 1485 si 1603). “Dupa luni de gandire, am ales acest nume
    pentru ca atat materialele, cat si croiala ne duc cu gandul la acea
    perioada”, spune Marius Dan, unul dintre tinerii care au pus bazele
    acestei afaceri.

    In total, sunt trei, iar media lor de varsta coboara sub 25 de
    ani, dupa cum chiar ei insisi spun. Cel mai in varsta dintre cei
    trei este Marius Dan, care inca nu a implinit 27 de ani. Marius
    este de altfel si cel care a pus bazele acestui business, dupa ce a
    cunoscut la un targ de turism de la Londra un grup de britanici
    care fac costume made to measure: “Atunci mi s-a propus sa ma ocup
    de Romania, pentru ca nu exista nimic de acest tip la noi in tara”.
    Un an mai tarziu s-au alaturat si ceilalti doi asociati, Alin
    Copindeanu (22 de ani) si Alexandru Tudoroiu (21 de ani). Pentru a
    pune bazele acestei afaceri a fost nevoie de 10.000 de euro, toti
    “din economiile noastre”. Banii au mers in training, know-how si
    materiale.


    Primii clienti au aparut in februarie anul trecut, dintre
    prieteni, rude si cunoscuti, “pe care i-am anuntat ca am un proiect
    antreprenorial nou, carora le-am cerut sa ma ajute si sa imi faca
    primele comenzi”, dupa cum povesteste Marius Dan. Pentru ca este
    economist si nu specialist in industria textila, dar si pentru ca
    nu avea experienta in domeniu la momentul respectiv, a durat cateva
    luni pana sa inteleaga mecanismul, respectiv cum se iau masuri, cum
    se aleg materialele si care este procedura, iar din aceste cauze
    businessul a pornit mai greu. Atunci i-a fost de folos know-how-ul
    cunoscutilor din Marea Britanie.

    Acum a trecut aproape un an din momentul cand Tudor Personal
    Tailor a realizat prima comanda, iar intre timp s-a desprins de
    parintii din Marea Britanie: “Mai mergem la Londra doar pentru a
    lua pulsul evenimentelor si nu suntem legati de cei de acolo in
    niciun fel. Nu suntem o franciza a lor”. In Romania, lucrurile au
    evoluat repede, dar businessul ramane nisat. Exista insa potential:
    “Lucrurile au inceput sa alerge si fiecare client a inceput sa vina
    cu alti doi-trei potentiali clienti. In acest tip de business cel
    mai mult ne bazam pe comunicarea orala, si mai putin pe internet
    sau alte forme de comunicare in masa”, povesteste Dan.

    Cum se desfasoara totul? Clientul suna sau isi plaseaza online
    comanda pentru un costum, o camasa sau pentru un palton, iar cei de
    la Tudor Personal Tailor se deplaseaza fie acasa, fie la biroul
    clientului (“sapte din zece clienti ne cer sa mergem la birou”),
    conform cu sloganul businessului: “Tudor vine la dumneavoastra”.
    Cine este “Tudor”, cel care se deplaseaza la client? Echipa Tudor
    este alcatuita de unul dintre fondatori si croitorul afacerii.

    “Croitorul nostru, in varsta de 68 de ani, care are peste 40 de
    ani de experienta, merge intotdeauna cu noi la client. Noi ne
    ocupam de partea de consultanta, iar croitorul nostru ia masurile.”
    Daca drumul la croitor si intregul proces de masuratori pot rapi
    din timpul unui client pana la trei ore, Tudor Personal Tailor
    reduce timpul la jumatate sau chiar mai putin. “Noi ne mulam pe
    programul lor. Desi putem fi gata in 45 de minute sau o ora, pentru
    ca noi am construit ideea de asemenea maniera incat sa ne incadram
    in pauza de masa, de cele mai multe ori clientii incep sa ne
    adreseze intrebari si ajungem la o ora si jumatate.”

    Fondatorii Tudor merg intodeauna la intalniri pentru a-i ajuta
    pe clienti sa decida ce vor sau ce li se potriveste. Discutiile
    incep de la domeniul de activitate si merg spre stilul vestimentar.
    “Intai ii facem o biografie vestimentara si apoi il sfatuim.”

  • Masini de lux si fete frumoase la Chicago Auto Show (GALERIE FOTO)

    Cinci circuite “Ride and Drive” chiar in interiorul complexului. Asta inseamna ca vizitatorii pot testa noile modele pentru a-si face o impresie cat mai apropiata de realitate. Putine alte amplasamente din lume pot oferi astfel de posibilitati, precum cele de a oferi mai mult decat un ecran static. Important nu e faptul ca iti petreci cinci minute in masina preferata, ci intregul spectacol aflat in continua desfasurare. Sute de standuri, mii de masini si marketing la cel mai inalt nivel.

    Chicago Auto Show 2011 este si un loc de intalnire impresionant. Organizatorii speculeaza si spun ca multe povesti de dragoste au pornit tocmai de la salon: “Cine mai are nevoie de fabrici de ciocolata cand sunt atatea masini superbe la un loc?”

    Fie ca vorbim de Chevrolet Camaro ZL1, Dodge Charger SRT8, Chrysler 300C sau alte modele noi, showul va fi la inaltime.

  • Cocor, magazinul celor 34 designeri romani de moda

    Este joi, ora 12 si magazinul Cocor pare adormit. Oamenii trec
    prin fata centrului comercial, insa sunt grabiti catre alte
    destinatii. Inauntru, magazinele isi asteapta clientii care au
    preferat sa se aseze la una dintre cafenele mai degraba decat sa
    colinde in cautare de cumparaturi. Galeria Designerilor Romani nu
    face exceptie. In magazinul Catalin Botezatu nu este nimeni. Nici
    in magazinul lui Mihai Albu. “Am venit acum pentru prima data in
    magazinul Cocor dupa ce a fost redeschis. M-am uitat prin
    magazinele designerilor romani, insa nu am gasit nimic sa imi
    placa”, spune Roxana, o cumparatoare care a plecat din Cocor fara
    sa-si fi luat nimic.

    Vremea nu este nici ea incurajatoare. De altfel, unii dintre
    chiriasii Cocor se asteptau la o luna ianuarie slaba, dupa un
    decembrie bun in pofida crizei financiare.

    “In luna ianuarie, vanzarile nu au mers foarte bine, insa
    potential exista. In luna decembrie insa, prima mea luna de
    prezenta in acest centru comercial, nu au mers rau vanzarile.
    Trebuie sa recunoastem totusi ca in decembrie e mai bine peste
    tot”, spune designerul de incaltaminte Mihai Albu, care a deschis
    magazinul din Cocor pe data de 5 decembrie. Albu este doar unul
    dintre designerii romani ale caror creatii populeaza etajul al
    doilea al Cocor, respectiv Galeria Designerilor Romani. Alaturi de
    el mai sunt Liza Panait, Anca & Silvia Negulescu, Cristina
    Nichita, Agnes Toma, Elena Perseil, Violeta Costin Gaburici, Norina
    Stoica, Angela Vasiliu, Mirela Diaconu, Rhea Costa, Mihaela Glavan
    si Catalin Botezatu.


    Magazinul Cocor nu mai are, nici inauntru si nici afara, nimic
    din fostul magazin. Asta daca exceptam numele, cunoscut romanilor
    de toate varstele. In urma cu 20 de ani, Cocor era o destinatie
    pentru romancele in cautare de metraje, covoare sau electrocasnice.
    Dupa ’90 magazinul, ramas in constiinta consumatorilor, a devenit
    doar o destinatie secundara de shopping. La finalul anului trecut,
    in urma unei investitii de 24,5 de milioane de euro si dupa circa
    doi ani de renovari, a fost inaugurat un nou Cocor pe cinci etaje
    plus parter si subsol, pe o suprafata de 10.000 de metri
    patrati.

    Magazinul ofera atat produse ale unor branduri internationale de
    lux, prezente in magazine multibrand, precum Max Mara, Gucci,
    D&G sau Givenchy, cat si produsele mai multor designeri romani.
    Galeria Designerilor Romani din Cocor reuneste 34 de nume si a
    inregistrat in primele trei luni de la deschidere si in ultimele
    trei luni ale anului trecut vanzari de 775.000 de lei, respectiv
    185.000 de euro. “Vanzarile inregistrate in primele 3 luni de la
    deschidere ilustreaza tendinta tinerilor de a achizitiona creatii
    semnate de designeri romani. De aceea, obiectivul pe 2011 este de a
    creste numarul designerilor din Galerie, astfel incat sa oferim
    clientilor nostri posibilitatea de a gasi tot ce au nevoie intr-un
    singur loc”, a declarat Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Cocor.


    Mihaela Glavan, unul dintre chiriasii galeriei, crede ca
    aducerea de noi designeri ar putea contribui la cresterea
    traficului si a vanzarilor designerilor: “Initiativa de a reuni in
    acelasi loc mai multi designeri romani a fost una buna, deoarece
    multi dintre acestia nu au o retea de retail pentru a-si expune
    produsele. Cei mai multi au doar showroom.” Produsele creatoarei
    sunt expuse in Cocor de la inceputul lunii octombrie; de la
    deschidere si pana in prezent, vanzarile au fost de circa 10.000 de
    euro. Preturile produselor variaza intre 250 de lei si 1.000 de lei
    si reprezinta linia de produse comerciale.

    Vanzarile Mihaelei Glavan au oscilat destul de mult: “Inceputul
    a fost spectaculos, peste asteptari, insa ulterior vanzarile s-au
    redus. Luna noiembrie a fost o luna calduroasa si nu una de iarna
    cum era normal, de aceea a fost dificil sa vindem botine sau cizme
    cand afara erau 20 de grade. Nici luna decembrie nu s-a ridicat la
    nivelul estimarilor noastre”.Creatoarea de pantofi, care mai detine
    un magazin propriu in zona Ateneului Roman si vinde si in Mario
    Plaza si Baneasa Shopping City in magazinele Mescal si respectiv
    Fiorangelo, este insa optimista si spera ca in 2011 vanzarile vor
    merge mai bine: “Dureaza pana cand clientii vor include Cocorul in
    circuitul lor de shopping”.

  • Cea mai mare petrecere din Europa de care n-a auzit nimeni (FOTO+VIDEO)

    In fiecare vara, satul adormit de pe malul Marii Negre, Popovka,
    este luat cu asalt de mii de adepti ai muzicii dance si techno care
    devin contaminati de petrecerile cu mii de wati si hectolitri de
    vodca. Cat despre organizatori, Kazantip nu mai e de mult timp doar
    un festival de muzica – a devenit o “republica” independenta.
    Nikita Marshunok este unul dintre fondatorii evenimentului si s-a
    autoproclamat presedintele “Republicii Kazantip”: “Ceea ce face
    Kazantipul diferit de orice alt eveniment e faptul ca pentru noi nu
    muzica e principalul spectacol”. “Noi nu suntem un festival, iar
    cetatenii din Kazantip nu sunt doar participanti la un festival –
    ei formeaza natiunea kazantipienilor”, mai spune Marshunok.

    Intr-adevar, Kazantip e cu totul diferit. A fost creat in
    ultimele zile de existenta a Uniunii Sovietice pentru a implini
    dorintele tinerilor rusi si ucrainieni de a infiinta o petrecere de
    mare amploare, similara cu modul de distractie al tinerilor din
    Europa Occidentala.

    Evenimentul se desfasura initial pe ruinele unei centrale
    nucleare abandonate, insa ulterior s-a mutat in satul Popovka.
    Peste 150.000 de tineri vin anual la eveniment, iar cele zece scene
    uriase ii determina pe ucrainieni sa se mandreasca cu cea mai mare
    si cea mai lunga petrecere din Europa.

    CUM SE DISTREAZA TINERII LA
    KAZANTIP     – GALERIE VIDEO in PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>

  • Cum arata iahtul de 45 mil. dolari pe care si l-a cumparat fondatorul Google (GALERIE FOTO)


  • Pentru prima oara in 17 ani, Sfanta Sofia din Istanbul le apare turistilor fara schele

    Restaurarea a inceput in 1993, la un an dupa ce catedrala a fost
    inclusa in patrimoniul UNESCO. Lucratorii si artizanii au reparat
    domul cu diametru de 31,3 metri si caligrafiile lui aurite, au
    curatat fatadele si au intarit zidurile cu 50 de tone de plumb,
    pentru a preveni daunele estimate in urma urmatorului cutremur
    care, conform unor experti, ar urma sa loveasca Istanbulul oricand
    in urmatorii 30 de ani.

    Catedrala a fost construita de imparatul bizantin Iustinian, despre
    care istoria spune ca s-ar fi mandrit, in 537, ca a reusit sa-l
    depaseasca pe insusi Solomon si templul sau legendar. Pentru
    constructie au fost folosite cele mai scumpe materiale – marmura
    verde de Tesalia, porfir de Egipt, roca neagra de Bosfor, coloanele
    de marmura ale templului zeitei Artemis din Efes, aur si pietre
    pretioase pentru mozaicuri. Dupa cucerirea Constantinopolului in
    1435 de catre Soliman Magnificul, acesta a ordonat ca bazilica sa
    fie transformata insa in moschee.

    Asa au fost acoperite fetele ingerilor din mozaicuri, fiindca
    islamul interzice rugaciunea in fata unor reprezentari cu chip
    uman. Aceste chipuri au fost acum eliberate de restauratori de sub
    acoperamintele lor metalice, dupa cum au fost scoase la lumina si
    capodoperele lasate de epoca otomana – caligrafiile murale cu
    numele lui Allah si ale celor opt profeti.

    “A trebuit sa le restauram in situ, pentru ca erau prea mari sa fie
    scoase si apoi reintroduse pe poarta. Asa am descoperit si noi ca
    au fost realizate de la bun inceput in incinta”, declara pentru

    El Pais     Melike Oscam, reprezentanta a muzeului Sfanta
    Sofia.

    La anul, aici se va putea vizita si baptisteriul, situat in atriul
    catedralei, ca si fantana baptismala din secolul al VI-lea, taiata
    intr-un singur bloc de marmura si folosita de crestini pentru
    botezuri colective. Cladirea fusese transformata in secolul al
    XVI-lea in pravalie si apoi in mausoleu pentru siltanii Mustafa I
    si Ibrahim.

    Haluk Dursum, directorul muzeului, spune ca in 2011 se va deschide
    si biblioteca sultanului Mahmud I si lucrarile de arta de pe
    plafoanele galeriei superioare, acoperite in secolul al XIX-lea cu
    scopul de protectie a mozaicurilor. “Intentia noastra este sa
    aratam toate etapele prin care a trecut Sfanta Sofia, asa incat nu
    se poate spune niciodata ca munca noastra se termina”, a comentat
    seful muzeului.

  • Bradul de Craciun in Romania: natural (inca), decorat cu rosu si eventual dupa sfatul designerilor

    Impodobirea bradului din curte este preferata de 3,5% dintre
    respondenti, in timp ce alegerea unui brad natural in ghiveci este
    o solutie doar pentru 2,3%.

    Culoarea preferată de majoritatea romanilor pentru a-si decora
    bradul este rosu (37,7%), urmat de stilul combinat (17,3%), alb
    (10%), albastru (7,4%) sau argintiu (7,3%). Nu mai putin de 22,6%
    dintre respondenti spun că ţin cont de sfaturile si recomandările
    designerilor atunci îsi împodobesc bradul de Crăciun.

    A avea in casa un brad impodobit de Craciun este considerat unul
    din elementele de traditie pe care le pastreaza 85,9% dintre
    respondenti, in timp ce 10,8% nu obisnuiesc sa impodobeasca bradul
    de Craciun. Inainte impodobirii bradului, colindatul si taiatul
    porcului apar drept traditiile cel mai bine pastrate, iar in unele
    locuri si obiceiuri ca Plugusorul sau Capra.

    Daca 90,5% dintre romani fac daruri de fiecare Craciun, majoritatea
    pentru familie (98,7%), in schimb doar 21,2% spun ca obisnuiesc sa
    faca acte caritabile in fiecare an cu ocazia acestei
    sarbatori.

    Numai 9,1% dintre respondenti au tinut in totalitate postul
    Craciunului, in schimb 74,9% afirma ca obisnuiesc sa mearga cu
    aceasta ocazie la biserica.

    Bugetul alocat pentru Craciun este mai mare de 400 de lei pentru
    33,8% dintre respondenti si mai mic de 400 de lei pentru 47,7%, iar
    35,6% declara ca bugetul de sarbatori le-a fost afectat “in foarte
    mare masura” de criza economica. Cu toate acestea, 80,6% dintre
    subiecti afirma ca vor avea in acest an un meniu special de
    Craciun, 91% spun ca meniul va cuprinde sarmale, iar 84,7% au in
    meniu carne de porc.

    Aproape 80% dintre respondenti au cozonaci in meniu, 13,4% afirma
    ca isi cumpara din magazine toate produsele dulci de Craciun
    (cozonaci si prajituri), iar 10,8% le comanda de la
    cofetarie.

    Sondajul a fost realizat de IRES in colaborare cu TVR Cluj pe un
    esantion de 1.178 de persoane cu varsta de 18 ani, reprezentativ la
    nivel national, in perioada 13-15 decembrie 2010.