BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe pe perioada pandemiei

    Locuinţele, mai ocupate ca niciodată după mutarea activităţilor aproape în totalitate acasă, au trecut şi acestea prin schimbări radicale anul trecut. Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe şi ce s-a schimbat în materie de design interior a povestit Sergiu Călifar, designer de interior şi fondatorul Pure-Mess Design.

    Se pune un accent mai mare pe plantele de interior, deoarece oamenii lucrează mai mult de acasă şi în general petrec mai mult timp în acest spaţiu, dar şi pe zone de birou mai atent organizate şi plasate. Amenajările au prins un caracter mai îndrăzneţ, o nouă dinamică. Spun acest lucru, deoarece oamenii îşi doresc amenajări care să nu fie monotone şi cu care să se identifice în funcţie de comfortul fiecărui spaţiu”, descrie designerul de interior Sergiu Călifar tendinţele de amenajare născute în pandemie. Iar în ceea ce priveşte bugetele alocate amenajărilor de interior, acesta adaugă că au crescut, deoarece oamenii pun mai mult accent pe calitate şi doresc ca bunurile şi produsele pe care le achiziţionează să dureze mai mult.

    „Bugetele au crescut, se pune accentul pe calitate, chiar dacă uneori acest lucru presupune un stil de viaţă mai minimalist şi atrage după sine renunţarea la anumite obiecte, în special în mobilarea masivă a caselor.” Practic, după un an în care locuinţa a fost poate cel mai sigur loc şi a reprezentat spaţiul în care am petrecut „o viaţă” într-un an, majoritatea oamenilor au simţit nevoia de spaţiu şi au preferat să înlocuiască mobila masivă cu plante sau cu elemente minimaliste şi adaptate în funcţie de proiect. „Anul trecut, cel mai mult s-a căutat versatilitatea designului customizat. Au fost la căutare branduri italieneşti pentru canapele, paturi şi scaune. A fost o cerinţă mare pentru lastre sau formate mai mari ale plăcilor de ceramică, deoarece pe lângă aspectul spectaculos, acestea oferă şi o întreţinere bună. S-a căutat mix&matchul stilurilor, adică amenajările moderne cu inserţii clasice sau retro, dar şi piesele de mic mobilier sau corpuri de iluminat de dimensiuni mai mari”. În plus, având în vedere trecerea la interacţiunea şi comunicarea în mediul online, care se preconizează că va rămâne în trend şi după această pandemie, oamenii au apelat mai mult la designeri de interior anul trecut, pentru a-şi amenaja zonele dedicate videoconferinţelor.

    „La începutul pandemiei mulţi intrau în videoconferinţă de oriunde, chiar şi de pe telefon, având cadre întunecate, din unghiuri necorespunzătoare, chiar din dormitoare sau bucătărie, în care poate se vedea toată casa şi elemente pe care nu le-am fi dorit expuse. Pe parcurs, s-a înţeles cât de important este să acordăm atenţie acestui spaţiu şi mulţi au apelat la designeri de interior pentru consultanţă sau chiar pentru implementarea planului propus. Mai mult, mulţi dintre cei care achiziţionează apartamente şi case noi, au inclus în planul de amenajare şi astfel de corner special pentru conferinţe video”, a mai spus Sergiu Călifar. El consideră că anul acesta, proiectele de amenajări interioare vor fi din ce în ce mai curajoase, dar şi mai atent detaliate, având în vedere că oamenii deja încearcă să se documenteze mai mult şi „pun preţ pe ce îşi doresc cu adevărat”.  Designerul şi antreprenorul Sergiu Călifar, absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, a pus pe picioare compania de design interior Pure-Mess Design în 2014, după ce a avut parte de câteva schimburi de experienţă petrecute în America şi în alte câteva ţări din Europa. Întrebat ce l-a atras la acest domeniu şi ce l-a convins să îşi dezvolte o carieră în acest sector, Sergiu Călifar a spus că cel mai mult l-a atras „flexibilitatea creativă”. „Faptul că poţi vedea rezultatul muncii relativ rapid, poţi finaliza câteva proiecte în decursului unui an. Am luat această decizie cu puţin înainte să termin facultatea, mă aflam într-un schimb de experienţă în SUA, unde am avut ocazia să lucrez la amenajarea unui restaurant de la zero. Acela a fost momentul în care mi s-a deschis apetitul către amenajări interioare ca parte de business.”

    În tot acest timp, compania a luat parte la proiecte de amenajări interioare pentru mai multe companii active în diverse sectoare economice. Printre acestea se numără diverse proiecte imobiliare, din sectorul HoReCa, medicină dentară sau cabinete şi birouri – precum NAR Apartment, The Park House sau Hotel Mandachi, restaurantul Spartan (Sibiu), Dental Clinic, Bio Transylvania Spa sau Restaurant Hercule.  „Printre cele mai spectaculoase proiecte la care am luat parte anul trecut se numără Casa din Sibiu, o amenajare a unei locuinţe individuale cu grădină interioară, proiectarea (arhitectură Ă design) a unei case individuale în Timişoara şi proiectare unei clinici dentare ce include şi zona de beauty (salon beauty, cabinete dermato etc). Pentru ultimul proiect încă lucrăm la implementare.” În prezent, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to cosnumer), însă, anul trecut, fiind un an mai special, compania a atras mai mulţi clienţi persoane fizice.

    „Anul trecut au predonaminat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuă să crească şi în acest început de an. Proiectele corporate ce ne aduceau rulajul au scăzut pentru că o mare parte sunt din zona horeca (restaurante), dar nu au fost complet blocate. Suntem deja în discuţii pentru noi proiecte cu diferite companii, anul acesta am început să lucrăm la două restaurante noi, două clinici şi un hotel”, a adăugat Sergiu Călifar. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, astfel că per total, la finalul anului 2020 Pure-Mess Design a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 448.876 de lei, în scădere cu circa 19% comparativ cu anul 2019, când compania înregistra afaceri de aproximativ 555.100 de lei. De asemenea, pentru anul în curs, antreprenorul şi fondatorul studioului de creaţie Pure-Mess Design are ca obiectiv să atingă „o cifră de afaceri mai mare ca cea de anul trecut”, însă nu a oferit mai multe detalii. „Pandemia a venit într-un moment neaşteptat, deşi un eveniment de o asemenea anvergură disruptiva nu şi-ar putea găsi momentul potrivit nicicând. Din fericire, activitatea proiectelor de design interior a continuat, chiar dacă am fost nevoiţi să ne desfăşurăm partea de creaţie acasă, iar, după luna mai, ne-am întors din nou la sediul nostru obişnuit. Planurile pe termen scurt putem spune că au fost reconsiderate, concentrându-ne pe terminarea proiectelor existente înainte de a prelua o mini avalanşă de alte poiecte noi”, a explicat fondatorul Pure-Mess Design. În prezent, în cadrul studioului de design interior lucrează o echipă de cinci persoane, din care patru sunt designeri. Anul acesta, fondatorul companiei a mai angajat o persoană.

    „Am ajuns să am încă cinci colegi în birou. Da, am făcut o nouă angajare la începutul acestui an, o colegă nouă ce a fost în practică trei luni şi pe care am hotărât să o păstrăm în echipă.” În ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă dedicată acestui sector de activitate, Sergiu Călifar spune că aceasta necesită muncă şi pregătire. „Depinde ce înseamnă pregătiţi, au o viziune bună, iar personal, cel mai mult îmi place că fiecare designer are un stil diferit, dar pe care îl pot adapta. Din păcate şcoală nu învaţă lucruri funcţionale, ci doar utopice, de aceea experienţă cu care vin nu se aplică la partea practică. Pentru asta există „şcoala Pure-Mess” şi spun acest lucru pentru că noi facem doar amenajări customizate de la zero, proiecte unice.” Pe lângă lipsa forţei de muncă calificate, o altă provocare regăsită în acest sector este reprezentată de lipsa interacţiunii fizice, generată de pandemie. „Este destul de greu să lucrăm online, pentru că activitatea noastră presupune şi implementarea proiectelor, ceea ce implică prezenţa noastră fizică la locaţie pentru a pune în scenă conceptele gândite. Anul trecut, interacţiunea pot spune că a existat pe tot parcursul anului, nu am avut nici o săptămână în care să nu lucrăm. La început a fost mai dificil. Astfel am redus întâlnirile cu clienţii şi vizitele în showroom-urile specializate, ne-am descurcat prin trimiterea fotografiilor sau prin video call-uri. În schimb, pentru şantiere, a fost o mică provocare. Am organizat fiecare echipă astfel încât să nu se intersecteze cu o altă echipă”, a povestit antreprenorul. Planurile acestuia pe termen scurt vizează finalizarea proiectelor care au fost blocate sau au necesitat schimbări, în urma măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii noului coronavirus, iar pe termen mediu vizează creşterea businessului. „Ne dorim să ne nişăm pe proiectele custom, atât din sectorul HoReCa, cât şi din zona de rezidenţial, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte pe segmentul mediu/high, cu amenajări complexe şi provocări pe măsură.”’’

     

    Cum îţi amenajezi spaţiul pentru videoconferinţe

    Pandemia şi distanţarea socială au mutat întâlnirile şi şedinţele clasice în mediul online, dar şi angajaţii în propriile case, cei din urmă fiind „obligaţi” să amenajeze în interiorul locuinţei un spaţiu care să le permită interacţiunea online cu colegii şi nu numai. Sergiu Călifar atrage atenţia însă că amenajarea acestui spaţiu nu înseamnă doar achiziţia de echipamente care să ofere utilizatorilor cele mai bune experienţe online ci este important şi decorul spaţiului dedicat acestei activităţi. „Pentru designul spaţiilor pentru videoconferinţe cred că e important să gândim un design tip scenografie astfel încât să existe în spate un fundal care să completeze stilul personal sau care să spună povestea domeniului profesional în care activezi. Pe lângă detalii ce ţin de lumină sau amplasare, este important să ştim ce includem în spaţiul ce se va vedea tot timpul pe ecran în jurul nostru şi care ne va avantaja”, a adăugat fondatorul Pure-Mess Design.

  • Când dressingul devine el însuşi obiect de lux

    O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.

    Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.

  • Cum a ajuns o BUCĂTĂREASĂ să câştige mai mulţi bani decât un director de bancă. Face 30.000 de dolari pe zi fără nici un efort

    Fost bucătar-şef şi o jucătoare de baschet foarte competitivă, o australiancă câştigă milioane postând fotografii cu ţinute şi exerciţii de fitness, precum şi videoclipuri pentru cei 2,5 milioane de fani de pe Instagram.

    Jem Wolfie, care locuieşte în oraşul Perth din vestul Australiei, câştigă 30.000 de dolari pe zi vânzându-şi propriile produse, antrenamente şi cărţi electronice cu reţete pe un site din social media pe bază de abonamente, numit OnlyFans. O persoană poate plăti 15 dolari pe lună pentru a-i viziona conţinutul.

     

    Prin intermediul afacerilor sale, tânăra de 27 de ani a câştigat mai mult de 2 milioane de dolari din august anul trecut, potrivit publicaţiei Perth Now, iar celebritatea sa este pe punctul de a creşte şi mai mult.

    Wolfie a abandonat liceul pentru a lucra 70 de ore pe săptămână în industria culinară, terminând rapid un curs de bucătari, timp în care a avut o slujbă într-o cafenea pentru a se întreţine. Dar, deoarece meseria de bucătar nu s-a dovedit a fi ceea ce sperase ea, şi-a îndreptat atenţia spre Liga de Baschet din Australia de Vest (WABL) şi a început să joace mai serios.

    În 2015 însă, o accidentare gravă la genunchi a forţat-o să iasă de pe teren şi din sala de gimnastică pentru recuperare, aşa că a început să posteze lecţii de fitness pentru mic public din online.

    În ciuda sutelor de comentatori de sex masculin care îi lasă mesaje pe profil, există o mulţime de oameni care nu cred că pozele cu trupul ei sunt reale. Ea insistă însă că formele sale se datorează orelor petrecute la sală.


     

  • Accesorii umane: cum pot părţile corpului să devină bijuterii

    În căutarea unor surse de inspiraţie, creatorii de bijuterii ajung şi la corpul uman, după cum o demonstrează ultimele noutăţi în domeniu, scrie New York Times. Creatoarea americană Sophie Buhai a lansat, de exemplu, o broşă din aur în formă de nas, luând ca model nasul unei prietene. Inedita broşă se găseşte doar în ediţie limitată, fiind confecţionată pe bază de comandă şi costă 16.000 de dolari. Casa Schiaparelli a prezentat brăţări şi cercei cu dinţi, apărători de aur pentru vârfurile degetelor de la picioare şi de la mâini, acestea din urmă cu tot cu unghii, precum şi măşti din aur.

  • Calcă luxul în picioare

    După ce a vândut unei galerii de artă din New York nişte copii pictate manual ale unor facturi pentru servicii medicale, folosind banii pentru a ajuta câţiva oameni să-şi plătească astfel de datorii, şi a cumpărat o pictură de Damien Hirst pe care a tăiat-o în bucăţi pe care le-a vândut separat, un grup de artişti cunoscut drept MSCHF recidivează.

    Ultima sa iniţiativă a fost să cumpere genţi de lux Hermes Birkin din care să facă încălţări pentru cei dispuşi să plătească un preţ pe măsură. Cei din MSCHF au fost atraşi de statutul genţilor Birkin, care sunt investiţii cu randament de peste 10%, cu condiţia să fie păstrate cu mare grijă, scrie CNN, venindu-le ideea de a le face bucăţi pentru a confecţiona încălţări din ele, care la rândul lor pot fi o investiţie.

    Clienţii, în acest caz, nu sunt aceeaşi ca ai genţilor, iar pentru a cumpăra sandale sau pantofi trebuie să scoată din buzunar între 19.500 şi 76.000 de dolari.

  • Primăvara în mobilă şi decoraţiuni

    Primăvara nu e departe, dar cei care nu mai au răbdare se pot bucura de ea înfrumuseţându-şi casa cu piese de mobilier şi decoraţiuni florale, scrie Financial Times.

    Printre acestea se numără fotoliile cu flori din gama Tanya Petit Accent create de compania americană Anthropologie, pături, abajururi de lămpi sau pernuţe cu aplicaţii şi broderii florale create de artista Lora Avedian.

    Un alt produs primăvăratic este covorul-grădină creat de artista italiană de origine irlandeză Nuala Goodman din smocuri şi ciucuri de lână colorată care dau impresia de tridimensionalitate. Gândit să fie atârnat pe perete, covorul lucrat manual în Nepal se poate achiziţiona contra sumei de circa 8.000 de euro.

  • Cum să porneşti o afacere fără bani în şapte paşi

    Investitorul şi expertul în social media Tai Lopez a povestit pentru Entreprenuer modul în care poţi porni o afacere fără să ai nevoie de bani sau de experienţă de business. “Datorită tehnologiei este posibil să treci de la o idee la clienţi plătitori într-un timp foarte scurt. Mulţi nu o fac pentru că sunt compleşiţi”, spune Lopez care şi-a crescut într-un singur an numărul de fani pe Facebook de la 600.000 la 6 milioane.

    1. Alege un domeniu care ţi se potriveşte

    “Majoritatea oamenilor cred că ştiu la ce se pricep, dar de cele mai multe ori greşesc”, a scris Peter Drucker în cartea Managing Oneself. Cel mai important lucru pe care Lopez l-a învăţat este faptul că nu poţi contrui un business în jurul lucrurilor care-ţi plac. “Îmi place baschetbalul dar nu sunt destul de bun să joc la nivel profesionist. De aceea aleg să fac business în jurul lucrurilor care-mi vin natural: vorbitul în public, video-uri şi marketing”, spune Lopez.

    2. Identifică trendurile

    Un motiv pentru care startup-urile eşuează, potrivit lui Lopez, este faptul că fondatorii ignoră tendinţele.

    “De exemplu, am observat că IMM-urile nu se descurcă cu social media. Aşa că am creat un business prin care învăţ oamenii cum să facă social media pentru afacerile mici şi mijlocii”.

    3. Lansează repede

    “Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să facă un produs sau serviciu pe care nimeni nu vrea să-l cumpere”, spune Lopez. El susţine că este important ca antreprenorii să lanseze repede produsul/serviciul, să fie într-o stare funcţională pentru a vedea cine şi câţi oameni ar fi dispuşi să plătească.

    4. Pivotează în jurul a ceea ce clienţi doresc

    Apple a dezvoltat iPhone-ul în funcţie de ceea ce doreau clienţii de la un telefon. Kodak a fost brandul numărul 1 în domeniul fotografic pentru foarte mult timp, dar a ignorat impactul camerelor digitale şi nu a pivotat în jurul a ceea ce clienţi voiau. În 2012 compania a intrat în faliment.

    CONTINUARE ÎN PAGINA 2 —»»»

  • Îşi mai cumpără sau nu românii haine în pandemie? Ce spune fondatoarea unui brand românesc de fashion

    Regândirea priorităţilor în pandemie a avut un efect şi asupra  instinctului omului modern de a-şi înnoi ţinutele. Brandul românesc de fashion Bluzat şi-a menţinut businessul la nivelul anterior pandemiei chiar şi în acest context atipic.

    Brandul românesc de articole vestimentare Bluzat, înfiinţat în 2016 de Ruxandra Antochi în urma unei investiţii de 100.000 de euro, a reuşit să îşi menţină anul trecut rezultatele financiare înregistrate în 2019, închizând anul cu afaceri de circa jumătate de milion de euro, chiar dacă criza sanitară şi contextul pandemiei au adus atât scăderi, cât şi  creşteri pe tot parcursul anului.

    „Vânzările au scăzut cu aproximativ 40%. Însă, a crescut volumul vânzărilor online cu circa 20% faţă de anul precedent, dar a scăzut ca şi valoare. Oamenii cumpără mai puţine haine, iar atunci când o fac profită de perioada reducerilor. Astfel, noi chiar şi în luna ianuarie am lansat o campanie cu reduceri de până la 70% pentru colecţia toamna-iarnă, urmând ca la finalul lunii februarie să lansăm colecţia primăvară-vară”, a spus pentru Business Magazin Ruxandra Antochi, fondator al businessului românesc Bluzat.

     „În plus, a fost o perioadă dificilă în domeniul fashion pentru că lipsa evenimentelor şi munca de acasă au adus o scădere a nevoilor de a avea o diversitate de obiecte vestimentare.”

     Astfel, noul comportament al consumatorilor ar putea aduce schimbări în industria locală a fashionului, o piaţă evaluată la aproximativ 3 miliarde de euro anual.

     „Aceste modificări de comportament pot schimba viteza cu care trendurile vin şi pleacă şi poate să ducă la branduri care produc mai puţine colecţii noi, dar care oferă calitate. De exemplu, majoritatea brandurilor de fast-fashion aduc o colecţie nouă sau câteva elemente noi o dată la două săptămâni, iar altele chiar zilnic.”

    1 mil. euro, valoarea afacerilor ţintite de Bluzat în 2021

    De asemenea, Ruxandra Antochi consideră că această criză reprezintă pentru brandurile de fashion, dar nu numai, o oportunitate de a schiţa un viitor mai realist, deoarece ultimii zece ani au reprezentat probabil cea mai mare supraproducţie din istoria modei.

    „Vom crea piese pentru o garderobă de durată, care nu se vor demoda după fiecare sezon. Tendinţele nu se vor mai schimba într-un mod accelerat, cumpărătorii s-ar putea reorienta către îmbrăcămintea atemporală şi calitativă. Vom deveni mai cumpătaţi şi vom renunţa mai greu la hainele care nu mai sunt pe gustul nostru. Teama de virus ne va ţine departe şi de magazine, astfel, ne orientăm mai mult spre cumpărăturile online”, spune fondatoarea Bluzat.

    Ea a mai spus că românii au „abandonat misiunea de susţinere” a brandurilor locale anul trecut, fiind interesaţi mai mult de preţurile produselor pe care le cumpără.

     „Tendinţa este de a alege produse fast fashion, realizate de branduri internaţionale, preţul fiind definitoriu pentru consumatorul român. Noi, în calitate de producători români, nu putem produce la preţurile la care o fac companiile internaţionale. Cum spuneam, se caută tot timpul reduceri, pentru că acesta este ritmul dictat de brandurile fast fashion. Este nevoie de educarea consumatorului, dar şi de transparenţă. Consumatorul trebuie să ştie ce stă în spatele preţului produsului pe care intenţionează să-l cumpere.” Cu toate aceste schimbări şi cu „piedicile” puse de pandemie, compania românească Bluzat şi-a menţinut anul trecut aceeaşi cifră de afaceri înregistrată în 2019, de aproximativ 500.000 de euro.   

    Cu 40% au scăzut veniturile Bluzat în 2020 şi cu 20% au crescut vânzările online.

     Articolele vestimentare Bluzat sunt produse într-un atelier din Bucureşti, ce are o capacitate de producţie de 70 de piese pe zi. Până anul trecut, o parte din producţie era externalizată la alte fabrici româneşti. „Pentru comenzi mai mari apelam la colaboratori care au fabrici în Constanţa, Piteşti, Ploieşti şi Sighişoara. Deşi mulţi se orientează către China cu zona de producţie, noi încercăm să producem local şi să creştem partea de export de produse finite. Însă, anul trecut am reuşit să ne păstrăm la acelaşi nivel la care am ajuns în 2019, am păstrat personalul, dar nu am mai externalizat producţia către alte fabrici. Ne-am concentrat atenţia asupra nevoilor consumatorului şi am creat modele adaptate noilor cerinţe.”

    Materiile prime folosite la crearea pieselor vestimentare sunt achiziţionate din Spania, Grecia, Italia sau România, însă, în urma izbucnirii pandemiei care a dus la închiderea graniţelor pentru o perioadă, achiziţia de noi materiale a fost înceată. „Când a început pandemia în Italia au fost oprite toate încărcările (livrările) de ţesături, fire şi accesorii din zonele afectate. Am avut întârzieri în producţie pe perioada lockdownului dar după aceea ne-am reglat”, a povestit Ruxandra Antochi.

    Ea a adăugat că în cadrul companiei lucrează în prezent aproximativ 17 persoane şi nu are momentan în plan extinderea echipei. „Am îngheţat angajările până când vom vedea ce se întâmplă în primul trimestru al anului 2021.”

    Totuşi, indiferent de schimbările aduse de pandemie în industria de fashion, fondatoarea brandului Bluzat susţine că nevoia oamenilor de a se îndrepta spre ideea de confort şi versatilitate încă există, ceea ce înseamnă că designerii români trebuie doar să livreze pe piaţă articole care să răspundă noilor nevoi.

     „Primavara 2021 vine să ne reinventeze după experienţa sub pandemie şi să ne satisfacă nevoia de confort pusă în valoare de simplitate. Ne întoarcem la eleganţa printului floral şi la motivele romantice care trezesc puterea feminităţii din spatele fiecărui obiect vestimentar. În acelaşi timp, colecţia SS21 Bluzat suplineşte izul de primăvară cu supervolume şi tăieturi îndrăzneţe care se mulează pe fiecare tip de personalitate şi siluetă.”

     Brandul Bluzat îşi vinde creaţiile prin intermediul unui site online propriu, care poartă acelaşi nume, dar şi prin intermediul unor parteneri prezenţi atât în mediul online, cât şi în cel offline. De asemenea, compania deţine un showroom în Bucureşti, unde se află şi atelierul de producţie.

     „În urma crizei sanitare comerţul digital este considerat o opţiune mai sigură pentru cumpărături chiar dacă magazinele fizice sunt deschise. Avansurile în tehnologie, cuplate cu schimbarea comportamentului consumatorilor au condus la creşterea canalelor online. Cu toate acestea, noi am păstrat şi showroomul şi magazinele partenere. Până la urmă, 80% din vânzările industriei de modă au loc în magazinele fizice, pentru că nimic nu poate concura cu experienţa clientului: probatul hainelor, primirea sfaturilor personalizate din partea consilierilor de vânzări. Cumpărarea hainelor şi a accesoriilor nu este doar despre achiziţionarea unui bun, ci şi despre îndeplinirea dorinţei de a fi parte a unui trib, exprimând în acelaşi timp propria individualitate”, a adăugat Ruxandra Antochi. Ea consideră că experienţa tactilă a probatului hainelor va asigura supravieţuirea magazinelor fizice. Până în 2020, brandul livra produsele spre vânzare şi în magazinele Victoria 46, Victoria Gallery Constanţa, Dalb Marriott, Confident Brăila şi New Elle Constanţa. De asemenea, în 2019, circa 30% din vânzarea articolelor avea loc prin site-ul propriu, 30% prin site-uri partenere, 10% se vindea în showroomul propriu şi 30% în magazinele partenere.

    În prezent, brandul îşi trimite creaţiile şi peste graniţele României, în Germania, Australia, SUA şi Olanda, iar pe lista de priorităţi se regăseşte extinderea pe piaţa din Israel.

    „Ne dorim consolidarea pe pieţele pe care suntem deja prezenţi, dar şi extinderea în Israel (unde în acest moment este închis). În acelaşi timp, Bluzat a intrat deja pe unele dintre cele mai populare platforme internaţionale multi brand precum Zalando, Asos, Wolf & Badger şi Not Just A Label sau agenţii de fashion din SUA, Marea Britania sau  Germania.”

     Pe lângă extinderea businessului pe o nouă piaţă internaţională, obiectivele antreprenoarei pentru anul în curs vizează dublarea cifrei de afaceri.

     „Reluăm obiectivele de anul trecut, adică vrem să atingem o cifră de afaceri de 1 milion de euro, dar o imagine clară vom avea după primul trimestru al anului în curs pentru că piaţa este destul de sensibilă la măsurile sanitare luate în Europa.”

  • O PIATRĂ găsită de un puşti de 12 ani pe care a folosit-o 9 ani ca OPRITOR DE UŞĂ valorează azi 80 MILIOANE DE DOLARI. Ce au făcut cu ea

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out