Category: Lifestyle

Cu o infrastructură slab dezvoltată în plan local, care atrage după sine şi un interes încă scăzut, golful are însă marele avantaj al faptului că este un sport pentru toate vârstele. Este însă potrivit şi pentru toate bugetele? Chiar preşedintele României, Klaus Iohannis, crede că da.

Cu siguranţă, în trecut, golful a fost exclusivist, lumea avea alte ocupaţii, mai toate în jurul asigurării existenţei, deci nu îţi permiteai să mergi la golf. Acele timpuri au apus însă. Astăzi, golful chiar este pentru toată lumea”, susţine Dan-Sebastian Grecu, membru al Federaţiei Române de Golf, cofondator al Asociaţiei Club Sportiv Eagles Golf şi director de dezvoltare Golf & Country Club Bucharest. Potrivit lui, în plan local există astăzi aproximativ 1.500 de jucători amatori astăzi înregistraţi în evidenţele Federaţiei Române de Golf. Dintre aceştia, maximum 10% sunt doamne şi undeva la 100 de jucători sunt juniori. În ceea ce priveşte profilul acestora, el spune că un aspect de remarcat este că şi în România avem jucători de toate vârstele, golful neavând o limită de vârstă pentru a fi practicat, deşi „un minim de patru, cinci ani ar fi recomandabil”.

Trebuie avut totuşi grijă ca anumite mişcări pe care le execuţi la golf să nu dăuneze în cazul în care există deja afecţiuni, de exemplu probleme la nivelul coloanei vertebrale, adaugă Grecu. „Cunosc personal jucători români care au peste 80 de ani. Totuşi, la noi se remarcă interesul persoanelor de vârstă medie, de la 30 până în 50 de ani. Jucătorul de golf român are un statut socio-profesional stabil, ocupă o poziţie de mid sau upper management sau este antreprenor.” Nici pentru perioada anului în care acest sport poate fi jucat nu există restricţii. „Bineînţeles că golful pe vreme însorită este mai plăcut. Noi spunem însă că nu există vreme rea, ci doar haine nepotrivite.”

Cât despre preţuri, Sebastian Grecu spune că un curs de golf, incluzând examenul de golf-handicap, costă 2.000 de lei, un echipament la mâna doua ar trebui să se încadreze în alţi 2.000 de lei, iar o taxă de membru anuală la unul dintre puţinele cluburi de golf de la noi din ţară nu trece de 5.000 de lei. „Restul costurilor depind de fiecare jucător în parte, se aplică zicala «sky is the limit».” Despre declaraţia recentă a lui Klaus Iohannis, legată de faptul că golful nu e un deloc un sport exclusivist, Grecu spune că preşedintele nu a greşit prin afirmaţia pe care a făcut-o. În acelaşi timp, adaugă el, „m-aş bucura să-l vedem pe domnul Ionahnnis mai des pe terenurile de golf din România.”

Legat de acest moment, „care a declanşat un val de aparentă indignare, memeuri şi glume mai puţin inspirate la adresa golfului”, antreprenorul e de părere că pentru comunitatea crescândă a jucătorilor de golf a fost un moment benefic, această efervescenţă având un efect pozitiv în termenii popularizării. „Partea tristă este că în loc să facem marketing inteligent şi pozitiv, ne vedem puşi în situaţia de a merge pe un trend negativ pentru a obţine un efect pozitiv, adică mai mult interes pentru sport, pentru mişcare şi pentru o viaţă sănătoasă.”

Potrivit lui, românii joacă golf în toată lumea, mulţi alegând să joace în Bulgaria, la Marea Neagră sau în ţările învecinate. „În România există comunităţi importante de golferi în judeţul Alba şi Cluj şi, bineînţeles în Bucureşti. Jucători sunt însă în mai toate oraşele mari din ţară.”

Terenuri de golf, spune Grecu, avem în Bucureşti, la Clubul Diplomatic, în judeţul Prahova, în Breaza şi la Potigrafu, în judeţul Alba la Pianu de Jos şi în Teleac, în judeţul Cluj în Baciu, în Sânpaul şi în municipiul Cluj-Napoca – o mini academie de golf cu teren de pitch & putt şi simulator indoor. „Simulatoare de golf la interior sunt şi în Bucureşti, trei la număr. La Oradea şi la Arad sunt boxuri în care se pot lovi mingi de antrenament. În Cisnădioara, lângă Sibiu, există un teren de adventure golf. Aceste terenuri sunt foarte distractive, sunt comparabile cu minigolful, doar că în parametrii tehnici sunt mai apropiate de golf”, notează antreprenorul.

În Europa, spune Grecu, golful este foarte răspândit în Regatul Unit, în ţările nordice şi în Benelux. „Cehia este o ţară care merită o menţiune specială, deoarece ei au reuşit să construiască peste o sută de terenuri de golf în ultimii 30 de ani. Din păcate, noi suntem codaşi şi la acest clasament.” În regiunea central şi est europeană, România poate lua exemplul vecinilor bulgari sau maghiari în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, susţine el. „Ce lipseşte acestor două ţări, precum şi nouă, sunt programele de dezvoltare la nivelul junioratului.

Noi urmărim implementarea unor astfel de programe care să depindă în mai mică măsură de infrastructura existentă şi să urmărească mai mult popularizarea golfului în rândul copiilor. Fondurile europene pot însemna o şansă în dezvoltarea de baze sportive multifuncţionale care să aibă şi o componentă de golf – în concluzie, sunt multe de făcut.” O problemă majoră care împiedică acest sport să crească în popularitate, spune Sebastian Grecu, este lipsa infrastructurii, adică a terenurilor de golf – fie ele mici sau mari. „Există iniţiative locale menite să popularizeze golful.

De exemplu, noi, la Eagles Golf, am mers în parcurile din Sibiu unde ne-am jucat cu cei mici de-a golful. Am făcut asta cu un echipament special conceput pentru copii, am avut sprijinul autorităţilor publice şi cred că am putea replica acest tip de eveniment oriunde în ţară.” Un alt factor care îngreunează dezvoltarea golfului local este lipsa sau gradul mic de cunoştinţe pe care publicul le deţine cu privire la beneficiile practicării golfului, de aici reieşind şi lipsa de curiozitate. „Nu în ultimul rând, lipsa de programe regionale sau naţionale de promovare a sportului, în general, şi a golfului în particular, se alătură factorilor care fac greoaie creşterea popularităţii golfului în România.”

Vorbind de costurile amenajării unui nou teren, Sebastian Grecu susţine că în domeniul dezvoltării facilităţilor de golf există o regulă nescrisă, un traseu de golf (o gaură) costând, în medie, 100.000 de euro. Valoare investiţiei, notează el, va depinde însă, în final, de o multitudine de factori. „Eu am participat la proiectarea mai multor terenuri de golf în România. Ca să vă faceţi o idee, am un exemplu interesant – terenul de golf proiectat în Poiana Braşov în cadrul complexului Silver Mountain, şi terenul de golf din cadrul proiectului rezidenţial de la Zurbaua, al Golf & Country Club Bucharest. Amândouă au 18 cupe dar din cauza amplasamentului, a diferenţelor de nivel sau a altor factori, rezultă importante diferenţe de cost.” În opinia sa, în România nu se investeşte în acest tip de proiecte deoarece nu există certitudinea recuperării investiţiei. „Din cauza lipsei de proiecte similare este practic imposibil pentru finanţatori să evalueze nivelurile de cost şi profitabilitatea acestor proiecte. Mai cred că românii ar investi în golf dacă ar fi informaţi care sunt beneficiile practicării golfului la scară largă. Astfel ar apărea şi acele repere pentru un benchmarking în piaţă, ar creşte piaţa şi în final s-ar genera interes pentru finanţatori.”

În ceea ce îl priveşte, Sebastian Grecu se descrie drept „iniţiator de proiecte de dezvoltare în domeniul golfului şi antreprenor pasionat de fenomenul sportiv şi social pe care îl reprezintă golful”. El şi-a descoperit pasiunea pentru acest sport în timpul faculăţii, în Germania, unde a studiat doi ani. „În oferta de activităţi sportive organizate de universitate exista posibilitatea de a face un curs introductiv de golf – mi s-a părut ceva deosebit. Mai târziu, întors în România, mergeam des la clubul de golf Paul Tomiţă (primul jucător profesionist de golf din România), dar şi la terenurile care existau la acea vreme, Clubul Diplomatic în Bucureşti, Lac de Verde în Breaza, Selas Golf Club la Potigrafu sau Tite Golf Club la Recaş, mai târziu la Kings Land în judeţul Bihor sau la terenurile din Cluj-Napoca. Totul a început din curiozitate, pasiunea s-a dezvoltat pe parcurs atunci când am început să înţeleg golful mai în detaliu.” Antreprenorul este convins că în următorii ani numărul românilor care vor practica golful va creşte. „Se va păstra trendul actual cu privire la împărţirea geografică a jucătorilor şi, cu siguranţă, numărul jucătorilor din Capitală va continua să evolueze, deoarece în jurul Bucureştiului vor apărea cel puţin două terenuri de golf în viitorul apropiat. Sunt încrezător că tot mai mulţi părinţi îşi vor îndruma copiii către golf, deci şi numărul juniorilor va creşte.” În opinia sa, în zece ani România ar putea atinge o cifră modestă de aproximativ 7.000-8.000 de jucători amatori activi, chiar până la 10.000, dacă vom avea şi creştere din punct de vedere al infrastructurii. „Aş dori să subliniez din nou, în final, efectele benefice asupra sănătăţii pe care le are practicarea golfului, faptul că nu este deloc un sport scump şi că are un efect educativ nebănuit atât asupra adulţilor, precum şi, mult mai important, asupra copiilor. Joc bun!”, încheie el.