Category: Special

  • Sa recapitulam

    Microsoft – RAV: Tranzactia a avut loc in 2003, cand grupul american a decis ca vrea un antivirus romanesc. In piata se vorbeste despre o tranzactie de 19-20 mil. $, dar suma ramane o speculatie.

     

    Ness Technologies – Radix: Americanii de la Ness au achizitionat firma ieseana Radix in 2005, cu aproximativ 7 milioane de euro.

     

    TechTeam – Akela: Lucian Butnaru a vandut compania in octombrie 2005. Valoarea tranzactiei: 3,5 milioane de euro.

     

    Adecco – IP Devel: Compania elvetiana furnizoare de servicii de resurse umane Adecco a platit intre 6 si 7 milioane de euro pentru 76% din firma romaneasca de software IP Devel in septembrie 2006.

     

    Adobe – InterAKT: In aceeasi luna a fost finalizata si achizitia companiei autohtone de software InterAKT. Valoarea tranzactiei: aproximativ 15 milioane de euro, conform unor surse apropiate tranzactiei.

     

    Computer Generated Solutions (CGS) – EasyCall: Cea mai recenta dintre tranzactile din piata IT a fost finalizata in octombrie 2006. Valoarea tranzactiei: aproximativ 6 milioane de euro, conform unor surse neoficiale

  • Pe un drum de lux

    Oamenii din IT care si-au vandut afacerile (sau parti din ele) pe cateva milioane de euro in ultimii ani au mai multe trasaturi comune. Unul dintre ele: spiritul antreprenorial. Al doilea: succesul unor afaceri pornite de la zero. Insa ceva mai ascunse la vedere stau si masinile de lux din garajele acestora.

     

    RADU GEORGESCU: De la intalnirea presedintelui Gecad cu Bill Gates, in garajul acestuia au aparut doua masini destul de scumpe. Este vorba despre un Audi A6 si un Porsche Cayenne. Valoare totala: 100.000 de euro.

     

    GABRIEL MARDARASEVICI: Detine de anul trecut un Bentley, masina care este de gasit in Romania in doar cateva exemplare. Valoare: peste 200.000 de euro.

     

    ALEXANDRU COSTIN: Actualul director general al Adobe Romania vrea sa-si cumpere un Audi Q7. Valoare: 80.000 de euro.

     

    BOGDAN RIPA: Cofondatorul InterAKT si actualul director tehnic al Adobe Romania a achizitionat recent un Audi A3 si mai are in vizor un Audi A6. Valoare totala: 70.000 de euro.

     

    LUCIAN BUTNARU: In garajul directorului executiv TechTeam se gasesc un Mercedes si un Porsche Cayenne. Valoare: 80.000 de euro

  • Variatiuni pe o tema Wiki

    Wiki e la origine un cuvant hawaiian care inseamna „rapid“. Altii zic ca aici sunt de fapt initialele de la „what I know is“. Cu alte cuvinte, cate capete atatea pareri si cine isi spune mai repede opinia se cheama ca are dreptate. Aplicata la productia de informatie pe Internet, metoda schimba complet ideea de enciclopedie, ca sinteza a ceea ce ar trebui stiut despre lume la un moment dat. Fiindca rezultatul nu e o singura enciclopedie, ci mai multe, care se intampla sa n-aiba in comun mare lucru.

     

    Daca ati fi cautat „Rocky Mountains“ pe versiunea in engleza a enciclopediei online Wikipedia la inceputul lunii trecute, ati fi aflat ca „apele raurilor Platte, Snake si Rio Grande sunt renumite pentru proprietatile terapeutice. Daca amestecati intr-un pahar apa dintr-unul dintre aceste rauri cu lamaie si zahar, obtineti o bautura racoritoare perfecta pentru zilele calduroase de vara“, suna una dintre informatiile care ar fi determinat orice utilizator, oricat de nepriceput in ceea ce priveste informatia pe care o cauta, sa-si puna un semn de intrebare. „Localnicii avertizeaza insa ca nu este indicat sa beti apa din Snake River intre orele 13 si 15, intrucat riscati sa va transformati intr-un rozator fara blana“, urma in articolul publicat pe Wikipedia, articol care a fost catalogat drept un act de vandalism si scos din enciclopedie dupa cinci ore de la publicare.

    Cu doar cateva zile inainte de acest incident, David Adkins (51 de ani), un actor si comedian american, cunoscut sub numele de scena Sinbad, a fost coplesit cu telefoane si mesaje de la fiica sa, de la manageri, impresari si diferiti oameni din industrie, toti incercand sa afle daca informatiile privind decesul sau din cauza unui atac de cord sunt adevarate sau nu. Ei bine, nu erau, dar anuntul fals a fost facut pe Wikipedia. „Tele-fonul nu mai inceta sa sune. Am vorbit si cu Lionel Richie in ziua respectiva“, a spus David Adkins. „Dar mi-ar fi placut sa fiu atat de cautat intr-o zi obisnuita, fara ca oamenii sa creada ca am murit.“ Wikipedia a corectat greseala cinci zile mai tarziu.

     

    Totodata, vestea ca unul dintre editorii si administratorii Wikipedia, Ryan Jordan, cunoscut sub numele de Essjay, a mintit in ceea ce priveste varsta si studiile sale a agitat si mai mult spiritele, contribuind la scaderea de credibilitate a enciclopediei online. Jordan, despre care se credea ca este profesor universitar, s-a dovedit a fi un tanar de 24 de ani care a renuntat la studii si care se inspira din diferite carti pentru a-si documenta articolele pe care le publica. Problema nu ar fi in mod neaparat aceasta, pentru ca in fond Essjay nu a publicat nicio informatie gresita, numai ca in luna februarie Wikipedia i-a acordat drepturi totale de a modifica sau sterge orice informatie care i se pare in neregula, cu toate ca Jordan nu avea calificarile necesare pentru a face asta.

     

    „Wikipedia este un proiect in permanenta desfasurare si este normal sa apara si probleme“, s-a justificat de fiecare data Jimmy Wales, unul din fondatori. Argumentul sau a fost faptul ca, „daca greselile sunt corectate la scurt timp dupa ce apar, nu exista niciun motiv pentru care ar scadea credibilitatea enciclopediei“.

     

    „Wikipedia se transforma treptat, cu fiecare scapare sau eroare, intr-o enciclopedie de si pentru amatori, care nu mai poate fi o baza solida de informare atata vreme cat informatiile gresite pot sa ramana pe site chiar si cateva zile“, spune insa Larry Sanger, fondatorul Citizendium si cofondator al Wikipedia. (Sanger a ales sa paraseasca proiectul unde a fost redactor-sef din momentul in care nu a mai fost remunerat pentru munca in cadrul Wikipedia.) Citizendium, enciclopedia lui Sanger, spune ca nu publica nicio informatie fara a o verifica inainte, chiar daca asta inseamna intarzierea aparitiei articolului respectiv cu cateva ore. Iar intarzierea Citizendium, lansata in noiembrie 2006, este distanta de la 1.280 de articole in lucru la Citizendium la inceputul acestei luni si pana la cele 6 milioane de articole publicate in 250 de editii ale Wiki-pedia. Insa, dupa cum reiese si din declaratiile lui Sanger, Citizendium isi propune nu cantitate, ci calitate, pentru ca dupa cum s-a vazut in cazul Wikipedia, cantitatea devine de multe ori foarte dificil de controlat. Wikipedia are lunar peste 40 de milioane de utilizatori unici numai in SUA si, cu toate ca versiunea in engleza pare a fi cea mai populara, cu aproape 1,7 milioane de articole, tendinta de crestere se resimte mai puternic in cazul versiunilor in alte limbi.

     

    Pentru a proteja credibilitatea unei astfel de enciclopedii populare unde are acces oricine, Jimmy Wales a promis cateva remedii. E vorba in primul rand de o noua aplicatie software, prin care toate articolele ce urmeaza sa fie publicate vor fi verificate inainte de una sau mai multe persoane de incredere din echipa editoriala a Wikipedia. „Practic, din punctul de vedere al colaboratorilor situatia nu se va schimba cu absolut nimic. Oricine are voie in continuare sa adauge informatii la enciclopedie, numai ca inainte de a fi afisate pe site, articolele vor fi verificate si aprobate, astfel incat sa nu mai scape informatii gresite“, a explicat Wales. „Plus ca, in felul acesta, articolele legate de un anumit subiect vor fi mai bine structurate. Ideal ar fi sa avem una sau doua surse puternice pentru fiecare informatie interesanta care apare pe Wikipedia, iar asta ar fi suficient.“

     

    Pe de alta parte, cofondatorul enciclopediei online are in plan sa gaseasca o metoda prin care sa fie verificate si studiile editorilor, pentru a putea preveni confuzii similare cu cazul Ryan Jordan. Solutia va consta probabil in faptul ca inainte de a incepe colaborarea cu Wikipedia, utilizatorii vor fi nevoiti sa trimita o copie a diplomei ultimelor studii absolvite, pe mail sau prin fax, in timp ce colaboratorii actuali o vor face din momentul in care se va introduce aceasta politica.

     

    Exista insa altii, nu putini, pentru care Wikipedia este o greseala in sine, nu fiindca ar contine articole cu erori, ci pentru ca ii lipsesc valorile crestine, ba chiar s-ar fi nascut tocmai din sfidarea lor: Jimmy Wales, celalalt cofondator al Wikipedia, a fost si fondatorul unei companii – Bomis Inc. –  care oferea un motor de cautare pentru poze erotice si care a gazduit la inceput si Wikipedia pe serverele sale. Steagul de lupta impotriva laicitatii Wikipedia este purtat din noiembrie 2006 de Conservapedia, „o enciclopedie conservatoare pe care o poti crede“, „o foarte necesara alternativa la Wikipedia, care este din ce in ce mai anticrestina si antiamericana“, sustin initiatorii.

     

    Prin urmare, regulile de utilizare a site-ului Conservapedia.com au fost botezate fara retinere „porunci“. Militantismul Conservapedia este astfel exhibat, dar si justificat de 43 de capete de acuzare pentru care creatorii site-ului considera ca Wikipedia nu mai merita increderea publicului. De fapt, cele 43 de motive pot fi subsumate unuia singur: incidenta „partinirii liberale“ („liberal bias“) care in cazul Wikipedia – au masurat gardienii conservatorismului – este de sase ori mai mare decat cea inregistrata in cazul publicului american. Cum au ajuns la aceasta proportie? „Sondajele arata ca americanii care se caracterizeaza drept conservatori sunt de doua ori mai multi decat cei liberali (…) la Wikipedia insa, editorii care se caracterizeaza drept liberali sunt de trei ori mai multi decat cei care se caracterizeaza drept conservatori“, spune Conservapedia. Simplu.

     

    Editorii Conservapedia au pus pe primul loc intre motivele pentru care Wikipedia trebuie acuzata de partinire liberala faptul ca „permite folosirea B.C.E. (Before Common Era, „inaintea erei noastre“) in loc de B.C. (Before Christ, „inainte de Hristos“). „Numaratoarea se face de la anul nasterii lui Isus, asa ca de ce sa pretindem altceva?“, isi justifica pozitia editorii conservatori.

     

    Desi printre reprosurile pe care Conservapedia le face rivalei se afla, de pilda, si intamplarea ca aceasta permite ortografia englezei britanice alaturi de cea americana, cel mai important repros este cel referitor la relatia cu divinitatea: enciclopedia conservatoare isi subliniaza inca de pe prima pagina caracterul profund crestin, dand in fiecare zi un citat din Biblie si avand grija sa nu uite sa citeze parerea Scripturii acolo unde ea poate inclina hotarator balanta. In cazul termenului „homosexualitate“, spre exemplu, definitia Conservapedia incepe cu patru citate din Biblie (doua din Vechiul si doua din Noul Testament) care se refera la pacatul de a fi homosexual si consecintele sale si continua cu prezentarea maladiilor asociate cu acest tip de preferinta sexuala. Dupa cum spunea un blogger american, se poate spune ca definitia acestui termen in enciclopedia conservatoare raspunde mai mult la intrebarea „de ce nu trebuie sa existe homosexualitatea“ si mai putin la intrebarea „ce este homosexualitatea“.

     

    Definitia asociata termenului „dinozaur“ a facut mare valva in lumea virtuala, dupa ce intr-o prima varianta ea continea si o ilustratie cu Isus calare pe un dinozaur si tinand in mana un pui de reptila, posibil chiar de crocodil. Textul – o parte din el s-a pastrat chiar dupa ce ilustratia a fost inlaturata – evoca teoria creationista (doctrina crestina potrivit careia Creatia a avut loc in fix sase zile, prin interventia directa a lui Dumnezeu), cu teza ca dinozaurii ar fi fost creati in a sasea din cele sase zile, insotita de precizarile ca uriasele reptile ar fi „trait in armonie in gradina raiului, mancand numai plante“, si si-ar fi gasit si loc pe Arca lui Noe, scapand astfel de potop.

     

    Este, intr-adevar, o distanta mare pana la „influenta liberala“ pe care conservatorii spun ca o emana definitiile Wikipedia. De aceea poate nu e surprinzator ca, daca liberalismul Wikipedia a nascut conservatorismul Conservapedia, atunci si libertinismul Uncyclopedia („enciclopedia cu continut nelimitat la care poate scrie oricine“) isi poate gasi radacinile in incrancenarea crestina a Conservapedia.

     

    Ca sa va faceti o idee despre viziunea Uncyclopedia, dinozaurii sunt primii locuitori ai Pamantului, pe care l-au vandut apoi martienilor, pentru un sac de fasole fermecata. Dumnezeu se numea la botez Herschel Godstein si a castigat anul acesta a 2007-a oara dreptul de a ne fi Dumnezeu, invingandu-i in finala pe zeul egiptean Ra, pe omnipotentul Odin si pe atotputernicul Zeus, care inca isi revine din alcoolism. De asemenea, Partidul Republican (cu simpatie numit „Partidul lui Dumnezeu si al Petrolului“ – „God & Oil Party“) revendica titlul de actionar majoritar al lui Dumnezeu.

     

    Cu acest fel de definitii, Uncyclopedia, autodenumita „the content-free encyclopedia“, isi poate permite sa existe ca experiment si sa isi pastreze si reputatia neatinsa pentru ca, spre deosebire de conservatori, nu numai ca nu-si asuma pretentii de seriozitate, ci isi face un titlu de glorie din jocul cu absurditatile, din marea cantitate de elemente ale culturii populare contemporane la care se fac aluzii in fiece definitie (de fapt Uncyclopedia este o enciclopedie in raspar a culturii populare, inclusiv a culturii Internetului, folosind ca pretext de etalare a acesteia demersul enciclopedic) si din efectul umoristic care rezulta de aici. Efect umoristic care probabil ca in cantitati prea mari oboseste cititorul, pentru ca unii par sa-i prefere hazul involuntar al unei enciclopedii serioase, de genul Conservapedia. Dupa cum spunea bloggerul BEAJ (BaconEatingAtheistJew – „EvreulAteuMancatordeSunca“), „putem sa dezbatem care e mai amuzanta, Conservapedia sau Uncyclopedia. Eu votez pentru Conservapedia, pentru ca nici macar nu aspira in mod constient sa fie amuzanta“.

  • Wikipedia.ro

    • 2003 – anul in care a fost infiintata versiunea in limba romana a enciclopediei online Wikipedia (data: 19 iunie)
    • 57.100 – numarul articolelor in limba romana existente in baza de date a enciclopediei, adaugate de la lansare si pana in prezent
    • 31.000 – numarul colaboratorilor Wikipedia care s-au inscris pe site si care formeaza comunitatea de „wikipedisti“ din Romania

  • Ce inseamna Wikipedia

    Definitia din Uncyclopedia:

    Wikipedia, „enciclopedia libera pe care oricine o poate edita“, este o parodie satirica la Uncyclopedia, desi Wikipedia pretinde ca e invers. Unii spun ca e de fapt o baza de date cu informatii anecdotice nefolositoare, printre care lucruri ca liste de trenuri, Pokemoni, liste de Mortal Kombat care nu exista, ticalosi din jocurile cu Mario, intersectii rutiere, scoli suburbane plicticoase, formatii rock de amatori, pisici, personaje din telenovele, Dumnezeu, Satana, viata, univers, ca si un lucru pe care ei il denumesc articol. Prin urmare: Wikipedia este un Massively Multiplayer Online Editing Game (MMOEG) jucat de experti in redundanta, pseudostiinta, scepticism, hiperlinkuri, solicitare de surse credibile, redundanta, verificari, redundanta, identificare a surselor originale si subtile rafuieli online asupra a ceea ce inseamna enciclopedic. Site-ul prezinta deseori calitatile specifice miscarii artistice dadaiste, gratie paginilor de discutii care insotesc toate articolele („Arheologia cunoasterii“ de Michel Foucault este un exemplu in acest sens).

     

    Definitia din Conservapedia:

    Wikipedia este o enciclopedie online fondata de Jimbo Wales si Larry Sanger la 15 ianuarie 2001. Are milioane de articole pe teme care merg de la fraze folosite de formatii rock obscure pana la ramificatii genealogice ale monarhiei britanice. Folosinta din abundenta a zvonurilor, a barfelor atrage numerosi vizitatori. Continutul pe Wikipedia este controlat de complicatele cerinte ale licentei pentru sistemul de soft gratuit GNU. Oricine poate sterge sau modifica articolele scrise de altii in Wikipedia. Multe articole sunt copiate dupa Encyclopedia Britannica din 1911, o resursa din domeniul public. Initial, Wikipedia a fost gazduita pe servere operate de Bomis, o companie care vindea fotografii pornografice.

  • Clonele Wikipedia

    Wikible.com, „enciclopedia biblica publica“. Este un proiect pornit in noiembrie 2005 de Tom Major, un student la Colegiul Biblic Emmaus, Iowa. La inceputul acestei luni avea 74 de utilizatori care introdusesera 3.516 articole, in majoritate citate din Biblie.

     

    Armeniapedia.org, „enciclopedia armeana online“. Este un proiect wiki dedicat exclusiv culturii si civilizatiei armene, la care poate contribui oricine. La inceputul acestei luni, Armeniapedia.org avea 4.066 de articole.

     

    STOwiki (http://stgu.com/startrekonline/wiki.php/Main_Page), enciclopedia online a fanilor Star Wars – „Razboiul Stelelor“. Parte a Wikiversului Star Trek, enciclopedia Star Wars avea la inceputul acestei luni 93 de articole.

     

    CreationWiki.org, enciclopedia gratuita a stiintei creatiei. Cuprinde definitii care respecta doctrina crestina creationista, iar la inceputul acestei luni raporta 2.703 articole scrise in conformitate cu principiile acesteia.

     

    Uncyclopedia.org, enciclopedia cu continut nelimitat la care poate scrie oricine. Definitiile sale au o evidenta tenta de parodie si nu au pretentii stiintifice. La inceputul acestei luni, Uncyclopedia.org avea 22.765 de articole in limba engleza.

     

    Citizendium.org, „citizen’s compendium“ („compendiul cetatenilor“, n.red.), lansata de Larry Sanger, cofondatorul Wikipedia. Aflata inca la versiunea beta, Citizendium isi propune sa publice doar articole scrise de persoane care isi asuma identitatea reala si pot demonstra calificarile necesare pentru a edita definitii ale enciclopediei. La inceputul acestei luni, Citizendium.org raporta 1.280 de articole in lucru.

  • Britannica 2.0

    Povestea Wikipedia a inceput pe 15 ianuarie 2001, cand Jimmy Wales (41 de ani) si Larry Sanger (39 de ani) au lansat site-ul Wikipedia. La vremea respectiva, proiectul se voia doar o completare pentru enciclopedia online Nupedia, idee inspirata de Britannica Online, un punct de referinta in materie de enciclopedii. Doar ca Enciclopedia Britannica Online este editata numai de experti si permite doar accesul membrilor, in schimbul unei sume de bani. Spre deosebire de aceasta, Jimmy Wales a decis ca noul proiect va permite oricui sa completeze cu informatii noi paginile enciclopediei, astfel ca Wikipedia numara astazi peste 3,7 de milioane de colaboratori.

     

    Ca parte a strategiei de perfectionare a enciclopediei online, Jimmy Wales mizeaza pe completarea site-urilor adiacente Wikipedia, printre care se numara Wiktionary, Wikibooks, Wikisource, Wikiversity sau Wikinews, cu un motor de cautare care, din experienta proiectelor anterioare, se va numi probabil Wikisearch.

     

    „Motorul de cautare este inca la nivel de proiect. Nu am inceput lucrul, fiindca este nevoie de o investitie initiala destul de mare, directionata in special in servere, si cum noi suntem o organizatie non-profit, acesti bani trebuie stransi din donatii“, a precizat Wales, estimand ca lansarea va avea loc anul acesta, cel mai devreme in trimestrul al patrulea sau in primul trimestru din 2008.

  • Antreprenorii wiki

    Cunoscut mai degraba sub numele de Jimbo Wales, Jimmy Donald Wales este un antreprenor online care s-a facut remarcat prin intermediul Wikipedia si al altor proiecte similare online legate de enciclopedia gratuita. Wales este fondatorul organizatiei non-profit Wikimedia Foundation, sub numele caruia isi desfasoara activitatea Wikipedia.

     

    Jimmy Wales s-a nascut in 1966 intr-o familie americana obisnuita. Tatal sau era manager intr-un magazin, in timp ce mama, Doris, impreuna cu bunica, Erma, administrau o scoala privata. Si-a inceput cariera in 1994 ca director de cercetare in cadrul Chicago Options Associates, unde a lucrat sase ani. A invatat sa speculeze fluctuatiile cursului valutar, reusind astfel sa castige intr-un timp relativ scurt suficienti bani incat, potrivit propriilor declaratii, sa nu mai fie necesar sa lucreze nici el si nici sotia lui, pentru tot restul vietii. In aceeasi perioada lanseaza motorul de cautare erotic Bomis.

     

    In martie 2000, Jimmy Wales a lansat enciclopedia Nupedia, predecesoarea a ceea ce avea sa devina Wikipedia, si l-a angajat pe Larry Sanger, proaspat absolvent de filozofie al Universitatii din Ohio, pe pozitia de director editorial. La sfarsitul anului 2000, Jimmy Wales a fost criticat ca si-a editat propria biografie pe Wikipedia. „Este ca si cum ar vrea sa rescrie istoria“, comenta la vremea respectiva Sanger. Probabil ca autobiografia lui Wales ar fi trecut neobservata daca acesta nu ar fi „uitat“ sa-l mentioneze pe Sanger ca fiind cofondatorul Wikipedia si nu ar fi publicat referinte privind Bomis diferite fata de cele reale.

  • Wikimedia Foundation

    Wikimedia Foundation este o organizatie non-profit inregistrata in Florida, care incurajeaza dezvoltarea distributiei gratuite de continut online in mai multe limbi, pe principiul colaborarii unui numar nelimitat de utilizatori care creeaza continutul (principiu specific pentru ceea ce a ajuns sa se cheme Web 2.0). Daca fundatia sustine ca se finanteaza exclusiv din donatii, numai costurile de intretinere a functionarii normale a tuturor site-urilor sale sunt estimate pentru 2007 la 2,5 milioane de dolari.

     

    ANGAJATI: Fundatia are in prezent 10 angajati permanenti si este in cautarea unui director executiv, intrucat pana in ianuarie directorul departamentului juridic a fost si director executiv interimar.

     

    PROIECTE: Wikimedia desfasoara o serie de proiecte adiacente enciclopediei, printre care se numara Wiktionary, un dictionar online, Wikibooks, unde sunt puse la dispozitie diferite carti, Wikiquote, un repertoriu de citate celebre, sau Wikinews, unde utilizatorii pot citi stiri. Pe langa acestea mai exista alte cinci proiecte similare.

     

    LIMBI STRAINE: Wikimedia Foundation ofera informatii prin intermediul Wikipedia in peste 200 de limbi straine. Cea mai mare este enciclopedia in engleza (peste 1.600.000 de articole), urmata de editia in germana (500.000) si cea in franceza (400.000). Alte noua editii in alte limbi au peste 100.000 de articole, in timp ce editii in peste 100 de limbi au cel putin 1.000 de articole fiecare.

  • Urmatorul Google? 🙂

    Incapatanarea unora din investitorii in dot-com de a crede ca firma unde si-au plasat banii poate repeta evolutia Google sau a Microsoft poate parea, dupa caz, eroica sau induiosatoare. Dar mai e posibila azi pentru o companie de soft sa dea lovitura in felul in care a facut-o Google?

     

    Wave Systems nu a incheiat niciun trimestru pe profit. Niciodata. In aproape 20 de ani. „Urmarim o oportunitate, facem asta de multa vreme, acum e mult mai aproape si chiar putem vedea luminita de la capatul tunelului“, le-a spus Steven K. Sprague, CEO, actionarilor la intrunirea anuala de vara trecuta in Manhattan. „De fapt, probabil ca lumina deja se vede in tunel.“

     

    Acel licarit de lumina s-a dovedit pana acum suficient ca sa atraga o masa de investitori devotati. Dar cum isi pastreaza oamenii increderea intr-o companie care a pierdut cam 300 de milioane de dolari de la infiintare, in 1988, si a avut aproape 50 de trimestre pe rosu de cand s-a listat la bursa?

     

    Tatal lui Sprague, Peter, care a condus National Semiconductors timp de trei decenii, a fondat Wave Systems, o modesta companie de tehnologie in Lee, statul Massachusetts, care produce software pentru securitatea computerelor. Printre membrii vechi ai board-ului Wave se numara si Nolan Bushnell, fondatorul Atari. Dar Wavoizii, asa cum isi spun investitorii Wave, sunt mai demni de remarcat. Printre ei se numara doctori, avocati si profesori de colegiu, o fosta Miss din Rusia, dezvoltatori de software si consultanti; toti au investit sume mari in Wave si isi impartasesc supararile, indoielile si credinta zeloasa in intimitatea chat-room-urilor de pe Internet.

     

    Joe Trippi, care i-a condus campania prezidentiala democratului Howard Dean in 2004, este si el un Wavoid, care a spus ca si-a folosit experienta cu comunitatea virtuala a celor de la Wave ca sa organizeze comunitatea de suporteri ai lui Dean din cyberspatiu. Wavoizii spun ca cred ca in sfarsit a venit momentul Wave – bineinteles, ei au crezut dintotdeauna ca momentul Wave a venit in sfarsit. Dar trebuie spus ca daca e ca Wave sa reuseasca vreodata, acum e momentul adevarului. 

     

    Software-ul produs de companie este livrat in cantitati apreciabile pentru computerele produse de Dell si Gateway, in vreme ce Seagate este pe punctul de a incepe vanzarea de echipamente hardware care se folosesc de softul produs de Wave. Nu-i vorba, venitul companiei ramane de tot rasul, dar Wave a ajutat la dezvoltarea unui set de asa-numite standarde de functionare predictibila, care sa faca mai sigure computerele. Aceste standarde au fost adoptate si de Microsoft, si de alti giganti ai industriei, iar Wave spera ca softul pe care il produce ii va permite in sfarsit sa faca bani.

     

    La sfarsitul anilor ‘90, cei de la Wave nu era singuri. Companiile de tehnologie care nu faceau profit s-au inmultit in anii boom-ului din industrie si, pentru un scurt moment in 2000, actiunile au urcat atat de sus, incat unii Wavoizi s-au trezit in fata unei cresteri cu 50% a portofoliului lor, doar pe baza unor informatii vagi. In doi ani, actiunile s-au prabusit, alaturi de restul titlurilor din industria tehnologica, si multe start-up-uri au inceput sa se zbata ca sa ramana pe linia de plutire.

     

    Dar Wave a supravietuit prabusirii, in acelasi timp in care a facut fata unei investigatii a Comisiei Federale pentru Operatiuni Bursiere (SEC), unor procese din partea actionarilor si, cel mai important, unor pierderi uriase si neintrerupte. Anul trecut, compania a facut o splitare inversa a actiunilor, dand o actiune noua pentru fiecare trei actiuni vechi, ca sa impiedice cotatiile sa treaca sub un prag minim si, mai important, sa continue tranzactionarea pe bursa Nasdaq.

     

    Prima adunare generala a actionarilor la care am asistat a fost in 1999. Pe atunci erau vremuri mai lipsite de griji. Wave era pe atunci cea mai populara actiune a carei evolutie era urmarita pe un forum financiar, pe Ragingbull.com (1). „Tic-tac-tic-tac“, scria un Wavoid pe Raging Bull in acea zi. „Iti trebuie multa rabdare cu acest titlu; dar pana la urma o sa fim cu totii bogati!“

     

    De-a lungul anilor, am mai verificat din cand in cand, asteptandu-ma ca fie compania, fie comunitatea de actionari sa fi murit. In 2000, actiunile au sarit de la aproape 12 dolari pana spre 40 de dolari – binisor peste 100 de dolari, dupa splitarea inversa -, facandu-i pe Wavoizi, dupa cum marturisea unul dintre ei pe Raging Bull, sa fie „nauciiiiiiiiiiiti“. Dar in spatele acestei evolutii nu se afla nicio informatie solida. Peste cateva luni, piata s-a prabusit.

     

    Cativa ani mai tarziu, compania a renuntat la productia de semiconductori si s-a concentrat in schimb pe producerea de software care sa poata fi folosit cu cipurile altor companii. SEC a inceput investigarea Wave in 2003, dupa ce executivii companiei au facut declaratii pozitive despre perspectivele Wave intr-o perioada in care ei insisi isi vindeau actiunile. Comisia nu a initiat niciodata un proces impotriva companiei, dar Wave a incheiat anul trecut intelegeri cu actionarii, stingand astfel procesele in justitie initiate de acestia ca urmare a investigatiilor. 

     

    Pierderile au continuat sa curga. Graficul evolutiei actiunilor Wave in ultimul deceniu seamana cu o stanca foarte ascutita. Dar Wavoizii si-au pastrat increderea si au continuat sa discute. Au migrat de la Yahoo! la Silicon Investor, la Raging Bull si apoi la o serie de forumuri mai mici, intr-o cautare eterna a unui forum care sa nu fie moderat de ceea ce ei numesc „clevetitori“, care isi bateau joc de ei pentru ca nu renuntau la portofolii. Au fost condusi, de-a lungul anilor, de Larry Gordon. Pentru ca Gordon nu prea tolereaza disidentii – cativa internauti au interdictie pe forumul lui -, mai exista un alt forum pe www.atomicbobs.com, care ar putea fi numit comunitatea disidenta a Wavoizilor: fosti membri ai comunitatii, aceia care vor sa vorbeasca mai liber si care iau in raspar in chip deschis actiunile. Barry Clairmont, contabil si fost Wavoid care are interdictie pe forumul lui Gordon, spune ca adeptii ramasi „nu vor nici macar sa auda ceva de rau, chiar daca este un mesaj perfect legitim“. Clairmont spune ca a incetat sa se mai considere un Wavoid in urma cu mai multi ani si acum vinde si cumpara actiunile, incercand sa castige pe seama estimarii momentului cand Wavoizii vor cumpara masiv actiuni, ridicandu-le astfel pretul. „Am trait, mancat si am respirat Wave“, spune el. „Am cazut in capcana si am crezut tot ce mi-au zis ei; ma bucuram de fiecare clipa si apoi mi-am dat seama ca oamenii astia erau cu capul in nori.“

     

    Despre Wavoizi, spune el, „cred ca le este frica sa recunoasca faptul ca au gresit, tocmai pentru ca au trambitat altceva ani de zile“. Dar multi Wavoizi vad limpede. „Nu-mi vine sa cred ca investesc in afacerea asta de atata vreme“, spune Doug McCoy, 38 de ani. Dupa ce actiunile s-au prabusit in 2000, el si-a pierdut multe din economii, in parte pentru ca juca in marja, cu bani imprumutati, o metoda pe care acum o evita. Acum nu mai investeste „totul“ in companie – doar vreo trei sferturi din totalul portofoliului sau. „Am devenit moderat“, mustaceste el, „pentru mine“.

     

    Cum poate asa ceva sa-i mentina viu interesul mai mult de un deceniu? Pe scurt, Doug spune ca fiecare bresa de securitate a Internetului l-a convins ca e nevoie de tehnologia pe care o dezvolta Wave. „Toti avem nevoie de securitate pe Internet“, spune el, „iar Wave a ajuns deja in avanpostul comertului electronic si al protectiei datelor“.

     

    Bun, si-atunci are vreo sansa compania? „Sunt in piata dintotdeauna si n-au avut niciodata profit“, spune Robert Thibadeau, director de arhitecturi de securitate la Seagate, care va incepe in urmatoarele luni sa vanda harduri de laptop care folosesc software produs de Wave. „Eu chiar cred in ei – o comunitate de companii si de indivizi care sunt inima initiativei de a ajunge la standarde de functionare predictibila a computerelor, si Wave este unul din principalii participanti la aceasta miscare“. „Dupa cele mai multe calcule, Wave n-ar mai trebui sa existe, nu-i asa?“, a continuat directorul de la Seagate. „Dar printr-un mecanism despre care n-am nici cea mai vaga idee, nici nu ma intereseaza, ei au supravietuit si cred ca calitatea produselor lor e buna, calitatea specialistilor si a unora dintre oamenii de business este realmente buna“. Doctorul Eli Katz, un psihiatru care a investit pentru prima data in 1998 in companie, spune ca tehnologia Wave era „ceva de care era nevoie“. Pana anul trecut, avea cam 130.000 de actiuni. Doctorul Katz recunoaste ca la un moment dat, cand Wave era in plina glorie in 2000, actiunile lui valorau 10 milioane de dolari. Acum mai valoreaza doar 300.000. L-ar face totusi ceva sa vanda? „Pai, nu stiu“, spune el. „Daca se prabuseste, probabil ca ar fi prea tarziu ca sa mai vand pana cand prind eu de veste. Probabil ca o sa dea faliment si o sa pierd totul.“ Nu ca n-ar vedea asa ceva intamplandu-se. El si ceilalti Wavoizi inca mai vad compania ca pe urmatorul Google sau Microsoft. „Li s-a intamplat si altor companii“, spune el, adaugand: „E vorba de speranta in viitor. Poate ca e un vis, dar e un vis realizabil“.

     

    Traducere si adaptare Mihai MitricA