BusinessMagazin

Category: Special

  • Revista presei economice: asigurari

    Gandul scrie ca in top cinci al celor mai mari daune achitate numai in prima jumatate a acestui an de Generali Asigurari, care insumeaza in total circa 2 milioane euro, pe prima poziţie se afla o suma de 1,2 milioane euro pentru un incendiu care a distrus o mare parte dintr-o fabrica de incalţaminte, in timp ce o alta suma, de 415.000 euro, a fost platita unei uzine de tratamente termice, din cauza avariei unui laminor.

    Ziarul Financiar afirma ca procesele in care se va cere in instanta insolventa firmelor, dar si alte cauze comerciale, vor primi termene pentru anul viitor, in urma protestelor magistratilor fata de legea unica a salarizarii.

    Evenimentul Zilei scrie ca pentru a nu fi considerat un eşec, de mâine in programul “Rabla” pot intra si firmele, iar persoanele fizice pot achiziţiona maşini şi prin leasing.

    Romania libera afirma ca blocajul de pe piata constructiilor si lipsa marilor proiecte de infrastructura au condus la scaderea cu 30-35% a pietei autohtone a cimentului in primele sase luni ale anului, sustin producatorii din domeniu.
     

  • Cati oameni lucreaza la stat in Romania?

    Numarul de angajati care lucreaza in domeniul public este in scadere datorita proceselor de privatizare si reformelor economice. Daca in 2005 erau 1,92 milioane de persoane care lucrau in sectorul public in Romania, in 2008 numarul a scazut cu aproximativ 10% ajungand la 1,72 milioane.

    Diferenta intre Suedia sau Norvegia si Romania este foarte mare. Unul din motivele care explica de ce statele nordice isi permit sa mentina un numar foarte mare de angajati la stat este dat de faptul ca sectorul privat in aceste state este competitiv si are o productivitate foarte ridicata.

    Cititi mai multe despre graficul zilei aici.
     

  • Revista presei economice: IMM

    Gandul scrie ca bancherii considera ca scutirea IMM-urilor de la plata ratelor bancare timp de un an, dupa modelul italian, propunere formulate recent de Mircea Geoana, presedintele Senatului, este “neconstitutionala”.

    Ziarul Financiar afirma ca Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si BNR vor simula impactul aplicarii proiectului politic de scutire a firmelor mici si mijlocii de la plata ratelor la credite asupra provizioanelor si lichiditatii in sistem.

    Evenimentul Zilei scrie ca marea debarasare din sectorul public are la baza principii politice si nu tine cont de productivitatea angajatilor, astfel ca concedierile nu vor avea un impact pozitiv asupra sistemului.

    Romania Libera afirma ca desi preturile terenurilor, ale materialelor de constructii, dar si costurile cu manopera au inceput sa scada si sa se mentina intr-o dinamica regresiva inca de anul trecut, o data cu primele efecte ale crizei economice, se construiesc tot mai putine locuinte.
     

  • Cate calculatoare au cumparat romanii pana acum?

    Cea mai mare crestere a fost inregistrata de vanzarile de notebook-uri, care pe parcursul a sase ani au crescut cu 450.000 de unitati, de la 12.192 de unitati vandute in 2002, la peste 470.000 in 2008, depasind volumul de vanzari al desktop-urilor, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piata Gartner.

    "Vanzarile de notebook-uri au crescut semnificativ in urma cresterii capacitatii hardware-ului, astfel putand fi rulate mult mai multe aplicatii si programe, dar si din cauza pretului, care s-a apropiat de cel al desktop-urilor", a spus Felix Enescu, EXP Executive Partner in cadrul Gartner. "In aceste conditii este normal ca raportul dintre laptop-uri si desktop-uri sa se orienteze in favoarea laptop-urilor."

    Cititi mai multe despre graficul zilei aici.

  • Revista presei economice: bere

    Gandul scrie ca un roman consuma, in medie, 27 litri de vin pe an si 93 litri de bere, berea ajungand sa fie consumata ca pe apa, potrivit informatiilor furnizate de patronatele din domeniu.

    Ziarul Financiar afirma ca berarii au admis ca s-au grabit cu estimarile optimiste: piata i-a contrazis, dupa un declin de 10% in primul semestru.

    Evenimentul Zilei scrie ca numarul restantierilor cu datorii mai mari de 30 de zile la banci a ajuns, in iunie, la peste 600.000, arata datele furnizate de Biroul de Credit si publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

    Business Standard afirma ca pentru a nu fi nevoite sa concedieze o parte din personal, din ce in ce mai multe companii de pe piata locala apeleaza la o noua metoda de evitare a taxelor catre stat – somajul tehnic fictiv.

    Romania Libera scrie ca scaderea surselor bugetare creste presiunea pe veniturile personale, in conditiile in care tarile se confrunta cu deficite bugetare tot mai mari, pe fondul crizei economice, arata un studiu al companiei de consultata KPMG, realizat in 86 de tari, inclusiv in Romania.
     

  • Un miliard de litri

    Cel mai mare avans al productiei de apa minerala s-a inregistrat in anul 2000, când s-a imbuteliat cu 25% mai mult fata de anul anterior. SNAM gestioneaza 90% dintre zacamintele valorificate pentru consum din România, dar exista si producatori care detin licente de exploatare din surse care nu sunt administrate de societate.
    In prezent, isi disputa piata peste 25 de producatori, productia fiind dominata de companii autohtone ca Romaqua Group, European Drinks, Perla Harghitei sau Rio Bucovina, care realizeaza peste 70% din volumele imbuteliate. Pe piata sunt active si multinationalele Coca-Cola HBC si Pepsi Americas.

  • Revista presei economice: valuta

    Gandul scrie ca tot mai multi romanii prefera sa isi tina economiile in valuta, datele BNR aratand ca economiile in valuta au crescut in iulie cu 2,1% fata de iunie, in timp ce depozitele in lei au urcat cu doar 0,1%.

    Ziarul Financiar afirma ca una din masurile anticriza propuse de guvern prevede ca intreprinderile mici si mijlocii care nu au restante la banci sa poata beneficia de suspendarea pentru 12 luni a platii principalului dintr-un credit pe termen mediu si lung, platind in continuare doar dobanda lunara.

    Evenimentul zilei scrie ca chiar daca dobanzile oferite pentru economiile in lei sunt ceva mai mari, atat populatia, cat si firmele au ales, in luna iulie, economiile in valuta, fapt care este confirmat si de informatiile Bancii Nationale.

    Business Standard afirma ca perioada de gratie de pana la douasprezece luni la plata ratelor bancare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM) este principala propunere a Partidului Social Democrat (PSD) pe care reprezentantii Bancii Nationale si ai Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) spun ca o vor analiza in perioada imediat urmatoare.

    Romania Libera scrie ca pe fondul cresterii somajului si scaderii veniturilor disponibile, apetitul populatiei pentru noi imprumuturi a continuat sa fie la un nivel destul de jos, in iulie, soldul creditelor in lei catre populatie scazand cu 0,3%, iar cel in valuta cu 0,2%.
     

  • Miliardul de pe terasa

    Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.

    Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras.

    La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida.

    Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.

    Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.

  • Cum ar arata o Romanie de ingineri?

    Mai important, exemplul oferit de Roboscan, sistemul de scanare a camioanelor prin radiatii gama, poate incuraja investitiile romanesti in cercetare. Succesul firmei MB Telecom, poate sa arate celor care cauta sa conduca tara strategic, ca pe-o companie, ca romanii sunt de ani de zile buni ingineri, buni cercetatori si buni inventatori, ca sunt apreciati si recunoscuti pentru asta si ca cercetarea e o directie pe care noi, ca tara, am putea sa o urmam.

    Am putea miza pe cercetare la fel cum altii mizeaza pe agricultura, pe industria auto sau pescuit. Pentru ca-mi amintesc cum Islanda a incercat recent sa se transforme din cea mai puternica flota de pescadoare din Europa, in capitala financiar-bancara a lumii; cum islandezii, care au trait timp de mii de ani din pescuit, s-au trezit dintr-o data, prin 2003, ca vor sa fie bancheri. Si au fost cat au fost, dar pana la urma, tocmai pentru ca nu sunt bancheri ci sunt pescari, islandezii au dat faliment.

    O natiune – 300.000 de oameni, falimentara pentru ca a uitat care ii sunt punctele forte si a incercat sa faca cu totul altceva. Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei de consultanta internationale, imi spunea, intr-o discutie mai veche, ca noi, romanii, nu am stiut niciodata la ce suntem buni. Asa cum au stiut elvetienii (cu sistemul bancar, sau orologeria), nemti (cu industria auto), sau chiar turcii si grecii (cu turismul). Poate totusi am stiut si stim si azi, dar la fel cum au incercat islandezii vrem tot mereu sa facem altceva. Cosmin Alexandru, managerul Brandivia, firma de consultanta de branding, si unul dintre fondatorii “scolii de lideri” Erudio, spunea si el, intr-o cuvantare, ca Romania nu a avut niciodata o directie.

    Ca ne-am miscat totusi, si n-am ramas in acelasi loc, pentru ca prin tara noastra au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Si pana la succesul MBT, cam tot asa s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitiile straine in proprietatea intelectuala romaneasca. Siemens, IBM, Oracle, Infineon, sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt doar cateva exemple de injectii cu capital strain in minte romaneasca. Mai multe despre succesul MBT, dar si despre cercetarea din Romania, al carui buget s-a redus anul acesta la valorile din anii ’90, cititi aici.

  • Norvegia – tara mallurilor, Romania la coada listei

    Media locala era la finalul anului trecut de aproximativ 80 de metri patrati de spatii comerciale la 1.000 de locuitori, media europeana fiind de aproximativ 210 mp/1.000 de locuitori, potrivit unui studiu realizat de catre compania de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield. Doar in Turcia, Rusia, Grecia, Bulgaria si Serbia existau mai putine spatii comerciale moderne raportate la numarul de locuitori.

    Cele mai populate state din punct de vedere al spatiilor comerciale raportate la populatia existenta sunt Austria, Olanda, Irlanda si Suedia, fiecare cu peste 300 de metri patrati la mia de locuitori, Norvegia fiind liderul detasat, cu o medie de 500 mp/1.000 de locuitori.