BusinessMagazin

Category: Special

  • Ce planuri de viitor are Romtelecom (VIDEO)


    “Alte servicii pe care le-am dezvoltat sunt in crestere. Acum
    oferim asistenta pentru 20.000 de PC-uri ale clientilor nostri plus
    8.000 in propria companie (…) Astfel, incercam sa schimbam compania
    din toate punctele de vedere”, a declarat Yorgos Ioannidis, CEO al
    Romtelecom, in cadrul evenimentului Meet the CEO, organizat de
    catre BUSINESS Magazin.

    ——

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Seful Romtelecom: Sunt singurul angajat din familia mea (VIDEO)


    “In 1972 m-am mutat in Grecia si in 1975 am obtinut si
    cetatenia. |ntre timp, fiindca studiasem telecomunicatiile, am
    considerat ca singura companie potrivita pentru mine era OTE”,
    povesteste Yoannidis cum a ajuns sa lucreze in actualul proprietar
    al Romtelecom.

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Meet the CEO: Yorgos Ioannidis, restructuratorul Romtelecom (VIDEO)

    “In toamna lui 2006 aveam destule pe masa. Eram executiv la OTENET si director tehnic la OTE, lucram direct cu Panagis Vourloumis. Dupa o vreme, au inceput sa apara tot mai des in discutiile cu el numele Romtelecom si intrebari legate de interesul meu de a pleca in alte tari. Atunci am inteles ca are alte planuri pentru mine”, isi aminteste Yorgos Ioannidis cum a ajuns sa vina la Romtelecom.

    La inceputul anului, Ioannidis a fost numit la conducerea operatiunilor Romtelecom si a fost anuntat ca are la dispozitie zece zile pentru a face transferul. In februarie 2007 prelua fraiele companiei, gasind aici un management destul de impacat cu pierderea clientilor, cu argumentul ca pleaca dintre cei cu venituri mai reduse, iar cei care raman sunt de fapt cei relevanti, cu venituri peste medie.

    “Nu existau insa studii concrete, asa ca primul lucru pe care l-am facut in Romania a fost un mic sondaj printre programatorii unui dezvoltator de soft, in principiu oameni pasionati de tehnologie si cu venituri mai mari”, spune seful Romtelecom. A descoperit ca majoritatea nu erau clienti ai companiei, din cauza nemultumirii fata de anumite servicii si de operator in sine. A urmat un lung sir de discutii cu manageri, angajati, clienti si neclienti si o schimbare de management, odata cu demisia a cinci oameni din pozitii de varf.

    Cinci luni mai tarziu, Ioannidis anunta primele schimbari cu privire la abordarea pietei si la pachetele de servicii, introducand minutele de convorbiri gratuite, viteze duble de acces la internet si un nou plan tarifar. “Am trimis atunci scrisori tuturor clientilor, incercand sa le explic deciziile si schimbarea la care lucram, in speranta ca voi schimba macar un pic din perceptia creata asupra companiei”, povesteste managerul. Da de inteles ca pentru el comunicarea cu oameni cu experienta in domenii distincte, in varii niveluri de management sau chiar simpli angajati este esentiala.

    Pentru Ioannidis, cel mai greu an n-a fost insa 2007, desi admite ca pret de cateva luni a jucat singur pe teren, dupa ce a ramas doar cu o parte din echipa de management. Stia atunci ce e de facut, iar lucururile erau clare. Dar anul trecut peisajul s-a schimbat complet, dupa ce in 2008, fluctuatia clientilor se stabilizase, iar pierderile ajunsesera in tot anul cat cele dintr-o singura luna din 2007. “Credeam ca avionul a decolat si ca incepem sa zburam. Criza ne-a adus insa inapoi la sol anul trecut si trebuie sa recunosc ca n-am stiut prea bine cum sa reactionez initial”, declara seful Romtelecom. De-abia din a doua jumatate a acestui an, dupa estimarea lui, ar trebui sa se vada si primele semne bune.

    ———

    Pentru a afla cine sunt invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul www.businessmagazin.ro sau sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Revolta online a proletarilor chinezi

    Cei 1.700 de muncitori care au facut greva la fabrica de
    componente auto Honda Lock din Zhongshan sunt in mare parte
    imigranti saraci, cu cel mult gimnaziul la baza. Dar sunt
    surprinzator de in pas cu noutatile tehnologice.

    La cateva ore dupa ce au inceput una dintre cele mai recente
    greve, ei au inceput sa puna pe internet detalii minutioase despre
    protestul lor, raspandind vestea despre el nu doar in randul
    colegilor de la fabrica, dar si printre ceilalti muncitori
    nelinistiti si gata de greva din restul Chinei.

    Prin intermediul unor mesaje text trimise de pe telefonul mobil,
    ei i-au indemnat pe colegii de la alte uzine sa reziste presiunilor
    venite din partea sefilor. S-au logat pe un site controlat de
    guvern – workercn.cn – care se transforma tot mai mult intr-un hub
    digital pentru miscarea muncitoreasca. Si, inarmati cu
    calculatoare, ei au incarcat pe site filmulete in care se vede cum
    angajatii de la securitatea fabricii ii agreseaza pe angajati. “Am
    filmat greva cu telefoanele mobile si am decis sa urcam filmuletele
    pe site, ca sa vada si altii cum am fost noi tratati”, spune un
    angajat de 20 de ani de la Honda, care a cerut sa nu i se dea
    numele, de frica represiunilor.

    Muncitorii nemultumiti de la aceasta fabrica din sudul tarii au
    luat exemplu de la alte grupuri online de grevisti de la alte
    fabrici Honda, care de-a lungul lunii mai au deschis forumuri pe
    internet si au facut site-uri pe care publicau cele mai recente
    informatii despre propria lor lupta cu producatorul japonez asupra
    salariilor si a conditiilor de munca.

    Ei au reusit insa sa atinga o retea comunicationala mai larga,
    permitandu-le muncitorilor din intreaga China sa le impartaseasca
    doleantele si strategiile. Unii lideri grevisti spun ca petrec mare
    parte din timp cautand pe internet informatii despre legislatia
    muncii din tara lor.

    Cu telefoanele mobile si tastaturile pregatite, membrii miscarii
    muncitoresti care ia nastere acum par sa fenteze deocamdata cenzura
    oficiala, in efortul lor de a atrage un sprijin mai larg pentru
    ceea ce numesc un razboi impotriva corporatiilor lacome si a
    aliatilor lor din administratia locala.

  • Cel mai luxos mall din Bucuresti, aproape de deschidere (GALERIE FOTO)

    O dupa-amiaza obisnuita de marti, cartierul Baneasa din
    Bucuresti, o zona cu locuitori bogati. Aici s-a deschis in 2004
    Jolie Ville, un centru comercial destinat cumparatorilor cu
    venituri mari, ridicat de grupul israelian HKS cu o investitie de
    10 milioane de euro. Un mall mai mic si de lux – aceasta a fost la
    vremea respectiva descrierea de baza a centrului. Acum, inauntru nu
    sunt nici zece cumparatori, adica nu ajung nici la numarul
    vanzatorilor.


    “Cateodata intra una-doua persoane, alteori nimeni. Nu prea vine
    lumea, iar in weekend e chiar mai rau”, spune vanzatoarea unuia
    dintre magazinele din galeria comerciala a proiectului, unde
    functioneaza un multibrand, un magazin de bijuterii si ceasuri, o
    parfumerie, restaurante si un centru de fitness. Accesul dificil nu
    i-a facut niciodata bine micului proiect comercial din zona
    Baneasa. Plus ca in zona comertului de lux, competitia este
    incomparabil mai mare, de la Baneasa Shopping City pana la
    magazinele deschise pe Calea Victoriei.

    Un alt concurent in aceeasi arie a comertului de lux ar fi
    trebuit sa fie noul Cocor, aproape de kilometrul 0 al Capitalei.
    Lucrarile de renovare sunt pe ultima suta de metri, iar centrul
    comercial ar trebui deschis in luna septembrie, potrivit ultimului
    termen anuntat, dupa o intarziere de aproximativ un an. Magazinul
    se numeste insa acum Cocor Department Store (magazin universal cu
    raioane specializate), in loc de Cocor Luxury Store, cum fusese
    anuntat initial.



    “Am mai semnat cu cateva branduri, va trimit lista pe e-mail?”,
    raspunde repede Dan Barbulescu, presedinte al Cocor SA, compania
    care detine proiectul. Explicatia lui pentru schimbarea denumirii e
    ca “termenul de <luxury> a speriat multi chiriasi de trei
    stele, care au considerat ca traficul va scadea sub nivelul din
    2007”. Schimbarea denumirii este emblematica pentru disputele care
    au insotit renovarea vechiului magazin universal Cocor. Actualul
    concept a fost adoptat prin sustinerea actionarilor care detin
    majoritatea actiunilor, adica Daniel Stoica, Liviu Ursan si fondul
    de investitii Broadhurst Investment, in timp ce de cealalta parte a
    baricadei s-a situat Aurel Besliu, care detine direct si indirect
    circa 16% din actiunile companiei.

  • Nu conteaza de ce esti ingrijorat, raspunsul salvator este aurul

    Inflatie, deflatie, datorie guvernamentala sau prabusirea euro,
    nu conteaza: toata aceasta paleta de ingrijorari a dat startul unei
    curse pentru aur, ducand pretiosul metal la maxime istorice si
    aratand cum temerile referitoare la economie s-au mutat dintr-o
    zona a specialistilor spre zona oamenilor obisnuiti.

    Iar cei care tezaurizeaza aur, adesea catalogati drept ciudati
    care aduna lingouri in pivnita, se bucura de momentul lor de
    glorie. “Mi se pare ca ne aflam intr-o lume in care o multime de
    greseli se intorc sa-si ia nota de plata”, e de parere John
    Hathaway, managerul fondului Tocqueville Gold. “Aurul e un refugiu
    sigur.”

    Cei mai vizibili noi entuziasti ai aurului merg de la dreapta,
    de la comentatorul Glenn Beck al Fox News, pana la stanga, la
    finantistul George, si chiar si unii ganditori la rece de pe Wall
    Street dezvolta un soi de febra a aurului. Desi exprimarile lor pot
    sa difere, toti impartasesc o viziune comuna – ca refugiul in aur,
    vechi de cand lumea, e din nou la moda, in special pe masura ce
    alte active, ca actiunile si monedele nationale, dau semne de
    slabiciune.

    Acum, investitorii individuali le urmeaza exemplul in lumea
    intreaga. Monetaria Statelor Unite a ramas fara monede de aur, iar
    cea din Africa de Sud a crescut luna trecuta cu 50% productia de la
    Krugerrand, la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, ca sa
    faca fata cererii europene.

    Criza datoriilor din Europa si continua prabusire a cotatiilor
    euro si, mai deunazi, a dolarului ca urmare a deciziei Chinei de a
    face cursul de schimb ceva mai flexibil sunt cele mai recente
    motive care au dus saptamanile trecute la cresterea cotatiei
    aurului pana la 1.264,9 dolari pe uncie; dar cea mai mare
    ingrijorare este ca in Statele Unite, datoria guvernamentala a
    devenit nesustenabila si ca ziua cand se va ajunge in colaps se
    apropie. Vanzarile de monede de o uncie de aur ale Trezoreriei
    americane s-au triplat in mai fata de luna anterioara.

    Daca guvernele tiparesc mai multi bani ca sa-si achite
    datoriile, pasul logic e ca inflatia va distruge valoarea
    dolarului, a euro si a altor valute – prin urmare valoarea aurului
    va creste. Mai mult, dat fiind ca impozitele nu prea mai pot creste
    si cum Europa merge cumva pe sarma, ceea ce era de negandit –
    incapacitatea de plata a datoriilor unei tari sau colapsul
    sistemului de creditare – a devenit deodata plauzibil.

    Cumparatorii de aur au fost intotdeauna motivati de frica, asta
    e sigur. Ce s-a schimbat e ca unii dintre cei mai respectati
    investitori de pe Wall Street au trecut acum in randul celor care
    se tem. “In ultimii ani am trecut de la o bula la alta si de la o
    injectie de salvare financiara la cealalta”, a spus luna trecuta
    intr-un discurs David Einhorn, manager de fond din New York care a
    fost printre primii prooroci ai prabusirii Lehman Brothers.
    “Pozitiile noastre pe aur reflecta ingrijorarile ca politicile
    fiscale si monetare nu sunt suficient de bine strunite pentru a
    evita o noua posibila criza”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Companiile straine care fac afaceri in China se simt tot mai inghesuite

    Executivii straini din China se contreaza tot mai mult cu
    oficialii de acolo pe marginea a numeroase masuri pe care
    occidentalii le considera protectioniste si menite sa ofere un
    avantaj neloial companiilor chineze.

    Sondaje ale camerelor de comert occidentale au scos la iveala
    anul trecut nemultumiri majore in randul directorilor de companii
    si o tot mai prezenta senzatie ca a face afaceri in China,
    intreprindere niciodata usoara, a devenit tot mai dificil. Ajungand
    in Hong Kong la 16 mai, la inceputul unei misiuni comerciale de
    noua zile in China, care a inclus opriri la Shanghai si Beijing,
    secretarul american pentru comert, Gary Locke, a spus ca agenda lui
    de discutii cu oficialii chinezi va include si dificultatile cu
    care se confrunta companiile occidentale pe piata chineza.

    “Sunt unele politici ale guvernului care au provocat ingrijorare
    in multe state, inclusiv in Statele Unite”, a spus Locke la o
    conferinta de presa de pe aeroportul international Hong Kong.
    In ianuarie, cand guvernul chinez a relaxat regulile privind
    achizitiile guvernamentale ca sa incurajeze competitia, inclusiv pe
    cea din partea companiilor straine, oficialii de la Beijing au
    exceptat de la aceasta regula toate proiectele publice, ceea ce
    inseamna jumatate din totalul achizitiilor guvernamentale.

    Contractele in care sunt implicate secrete de stat sau secrete
    comerciale sunt rezervate pentru companiile locale, iar birocratii
    chinezi au putere deplina sa excluda companiile cu actionariat
    strain, chiar atunci cand firmele respective sunt infiintate in
    China si isi desfasoara toate operatiunile in aceasta tara.

    Tendinta de a favoriza companiile detinute de localnici, spun
    executivii si economisti chinezi si occidentali, a fost stimulata
    de o combinatie puternica de nationalism economic si de un mix tot
    mai pregnant de capitalism si socialism.

    Corporatiile detinute partial de stat, blindate cu lobbisti, au
    capatat o influenta considerabila in relatia cu structurile
    statului. Multi executivi chinezi sunt fosti membri de vaza ai
    partidului, a caror principala preocupare este acum sa faca profit,
    fara sa se gandeasca la implicatiile politice internationale pe
    termen lung. Acest fapt i-a ingrijorat profund pe multi sefi de
    multinationale.

    Ei spun ca recesiunea severa si problemele de acum un an din
    sistemele bancare ale multor state occidentale, raportate la
    performanta economica relativ robusta a Chinei, i-au convins pe
    guvernantii chinezi ca politicile occidentale de comert liber si
    piete deschise nu functioneaza chiar atat de bine pe cat se credea
    si ca ar merita incercate noi politici industriale.

  • Toata lumea impotriva Google

    Luna trecuta, Reback i-a insotit prin Washington pe Adam si
    Shivaun Raff, sotii antreprenori care au dezvoltat comparatorul de
    preturi online Foundem. Cei trei s-au intalnit cu functionari ai
    Congresului si cu oficialii antitrust din Ministerul Justitiei si
    din Comisia Federala de Comert (FTC).

    Scopul lor era sa promoveze plangerea din 2006 a celor doi soti,
    care sustineau ca algoritmii asa-zisi obiectivi ai motorului de
    cautare Google au prabusit site-ul Foundem in subsolul listei cu
    rezultate. Nu numai atat, dar Google a crescut si tarifele pe care
    Foundem a trebuit sa le plateasca pentru publicitatea asociata cu
    rezultatele cautarii.

    Aceste miscari, sustin cei doi soti, le-au scos site-ul din
    prim-plan, iar mai tarziu Google si-a promovat propriile servicii
    de comparare de preturi.
    Google este “arbitrul tuturor lucrurilor pe internet si isi
    favorizeaza proprietatile in dauna celorlalti”, a explicat Reback,
    in timp ce statea la o cafea cu cuplul de antreprenori. “Ei vor sa
    controleze traficul de pe internet si orice le submineaza aceasta
    este tratat ca o amenintare.”

    Google sustine ca misiunea sa este sa le ofere utilizatorilor
    informatia pe care o cauta, chiar daca asta inseamna sa dea
    prioritate continutului propriu si sa lase in umbra site-urile
    considerate a nu oferi informatii relevante. “Sa pretinzi unui
    motor de cautare sa nu inoveze si sa nu arate rezultatele intr-un
    mod benefic pentru utilizatori inseamna sa subminezi chiar scopul
    legislatiei noastre privind competitia”, comenteaza Matthew Bye,
    avocat al Google.

    Dar deciziile companiei in aceste privinte ar putea in curand
    ajunge sub lupa unor autoritati mai inalte. De-a lungul ultimilor
    ani, motorul de cautare a devenit aproape singurul folosit pentru
    cautari pe internet, asa incat Google a ajuns sa dicteze ce
    informatie ajunge sa fie vizibila pentru public.

    Cota de piata tot mai mare a generat si profituri spectaculoase,
    dar si o atentie nedorita din partea autoritatilor de
    reglementare.

    La aproape un deceniu dupa ce Google a promis ca sintagma “Nu
    face rau” ii va ghida activitatile, guvernul federal examineaza
    achizitiile si actiunile companiei cum n-a mai facut-o pana acum,
    cautand sa vada daca puterea de care dispune ingradeste competitia
    in zona de cautare si de publicitate online. “Nu doar ca ei sunt pe
    ecranul radarului, sunt chiar in centrul radarului”, afirma Tim Wu,
    profesor la Universitatea Columbia si autor al cartii in curs de
    aparitie “The Master Switch: The Rise and Fall of Information
    Empires”, despre monopolurile tehnologice. “Daca esti angajat al
    guvernului federal si ai ca obiect de activitate actiunile
    antitrust, atunci esti cu ochii pe Google.”

    Compania a reusit pana acum sa se strecoare prin cele mai multe
    controale ale autoritatilor. La 21 mai, Comisia Federala de Comert
    (FTC) a aprobat tranzactia de 750 de milioane de dolari prin care
    Google a cumparat AdMob, un startup din domeniul publicitatii pe
    mobil. Membrii comisiei intentionasera sa se opuna achizitiei,
    anuntand chiar ca tranzactia “ridica serioase probleme antitrust”.
    Dar pana la urma FTC a dat unda verde intelegerii, cu ideea ca
    intrarea Apple pe aceasta piata va facilita competitia.

  • Meraliyev, Rompetrol: Nu avem probleme cu autoritatile (VIDEO)

  • Ce planuri are Rompetrol pe termen lung (VIDEO)

    “In privinta planurilor pe termen lung, KMG a investit deja dupa
    achizitie 1,7 miliarde de dolari si aproximativ 550 milioane deja
    investiti in constructie – am pus deja in functiune un terminal
    marin, am instalat o linie de incarcare pentru produse petroliere
    si acum transferam petrol direct de la rafinarie in tancuri,
    implementam un plan de modernizare al rafinariei care este compus
    din opt proiecte pe care le vom in practica in acest an, trei anul
    viitor si inca unul ar trebui sa fie opertional in 2012”, a
    declarat CEO-ul Rompetrol, Saduokhas Meraliyev. Acesta a fost
    invitatul celui de-al treilea eveniment din seria “MEET THE CEO”,
    organizat lunar de BUSINESS Magazin.

    “De asemenea, am decis sa alocam o parte a investitiilor noastre
    in petrochimie si acum implementam un proiect pentru unitatea HDP
    (high density propilene) pentru cresterea capacitatii cu aprox 65%
    si speram ca in aprilie, anul viitor, sa punem in functiune HDP cu
    o productie de 810 tone si in acelasi timp am dori sa introducem
    noi tipuri de produse, majoritate deja dezvoltate. Alte investitii
    vor merge catre HDP, capacitatea pe acest segment urmand sa creasca
    cu 35%”, a mai spus acesta.

    Implementarea tuturor proiectelor la rafinaria Petromidia ar
    urma sa incheie pachetul de masuri pentru protectia mediului
    inconjurator. “La finalul lui 2012 ne-ar placea ca Petromidia sa
    fie una dintre cele mai bune rafinarii din aceasta parte a
    lumii.”

    —–

    Saduokhas Meraliyev a fost invitatul celui de-al treilea
    eveniment din seria “MEET THE CEO”, organizat lunar de BUSINESS
    Magazin, dupa ce la prima editie au participat Mariana Gheorghe si
    Liliana Solomon, CEO al Petrom si, respectiv, Vodafone Romania, iar
    la a doua editie a vorbit Misu Negritoiu, presedintele ING.

    “MEET THE CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri
    de pe piata romaneasca. Pentru a afla invitatii editiei din luna
    iunie si pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesati
    www.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.