BusinessMagazin

Category: Special

  • Trambitele apocalipsei economice suna peste Occident

    Albert Edwards, strateg de investitii in Londra pentru Société
    Générale, considera dezbaterea despre crestere economica si
    austeritate bugetara o pierdere de vreme. Pur si simplu, el
    estimeaza “o recesiune sangeroasa si profunda” care va produce o
    cadere a burselor cu 60% cel putin, urmata de ani de inflatie de
    20-30%, pe masura ce disperarea bancilor centrale care tot tiparesc
    bani ca sa imbunatateasca situatia va face preturile sa urce
    nemasurat.

    Sandalele de piele si chicotelile lui Edwards ii mascheaza
    reputatia de probabil cel mai cunoscut pesimist al burselor – sau
    “permabear”, in jargonul specific (investitor aflat permanent in
    dispozitie pesimista, simbolizata la burse de urs, in contrast cu
    taurul) – o specie care s-a dezvoltat multa vreme la marginile
    industriei financiare, dar arareori in interiorul marilor banci ale
    sistemului.

    Dar aceasta situatie nu mai e valabila. Cu socul crizei
    financiare din 2008 inca proaspat in mintea oamenilor si cu
    economisti plini de pesimism ca Nouriel Roubini, care au dobandit
    statutul de vedete pop-cult, chiar si pesimisti cu state vechi
    precum Edwards – care anunta de prin 1997 o prabusire in stil
    japonez a bursei americane – sunt tratati cu un proaspat descoperit
    respect.

    In multe cercuri ale investitorilor, a pleca urechea catre
    acesti pesimisti a ajuns la moda, in special acum, cand
    ingrijorarile cu privire la sustenabilitatea zonei euro inca
    persista, temerile ca Statele Unite s-ar putea prabusi la loc in
    recesiune cresc si cand se zvoneste ca pana si motorul economiei
    chinezesti s-ar putea sa se inece. Dar pentru unii, popularizarea
    unor previziuni extraordinar de sumbre e deja prea mult.
    “Nimic nu mai pare ridicol acum”, spune Philippe Jabre, executiv de
    fond de investitii cu grad ridicat de risc din Geneva. “Nu e niciun
    dubiu ca in aceste zile, analizele incheiate cu concluzii negative
    au devenit tot mai acceptate.”

    Multe dintre aceste cercetari care i-au cazut sub ochi lui Jabre
    se remarcau printr-o partinire negativa evidenta, si era greu sa
    gasesti in ele idei folositoare, cu o componenta pozitiva. “Acesti
    insi consolideaza convingerea din randul multora care investesc in
    fonduri speculative, cum ca ar trebui sa ramana speriati”, explica
    el. Nou-descoperita popularitate a lui Edwards reflecta aceasta
    tendinta. Daca odinioara i se arata frecvent usa de catre clientii
    neincrezatori, Edwards a reusit recent sa atraga 600 de investitori
    la o conferinta in Londra.

    La fel, Bob Janjuah, singurul strateg din Londra ale carui
    prognoze sunt privite de unii drept si mai prapastioase decat ale
    lui Edwards – “si pe mine ma apuca depresia cand le citesc”, s-a
    confesat Edwards – spune ca a fost curtat de 5-6 banci de
    investitii in aceasta vara, inainte de a decide sa-si paraseasca
    postul de la Royal Bank of Scotland ca sa se alature gigantului
    bancar japonez Nomura, unde va incepe sa lucreze din octombrie.

    “Clientii sunt mai predispusi acum sa asculte concluziile sumbre
    ale unei analize de investitii”, spune Janjuah, care se asteapta ca
    in cele mai dezvoltate economii ale lumii, cresterea economica sa
    treaca doar putin de 1% in urmatorii cinci ani.

    Mai incolo, Raoul Pal, un fost expert al Goldman Sachs in
    domeniul derivativelor si manager de fond de risc, atrage o multime
    tot mai mare de adepti cu buletinul lui lunar in care, cel mai
    recent, a prezis o recesiune in Statele Unite similara cu cea din
    anii ’30 si probabilitatea de faliment in cazul Marii
    Britanii.

  • Cum se lupta americanii cu obezitatea: mere, anghinare, sparanghel si rucola

    Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
    sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
    reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
    obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
    ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
    membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
    sanatoase.

    “O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
    si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
    incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
    Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
    afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
    de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”

    Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
    concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
    meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
    peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
    Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
    primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
    medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
    ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
    mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
    cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
    nutritie orientate catre femei si copiii mici.

    Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
    pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
    “ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
    urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
    obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
    sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
    el.

    “Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
    care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
    sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
    alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”

    Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
    vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
    un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
    sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
    pietele de legume in oras.

    Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
    doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
    vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
    adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
    obezitatea.

    Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
    de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
    medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
    costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
    Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
    adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
    in articol.

    Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
    sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
    familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
    variate.

    “Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
    fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
    nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
    si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
    presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
    Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
    comunitar la produse locale.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Cum se lupta americanii cu obezitatea: mere, anghinare, sparanghel si rucola

    Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
    sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
    reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
    obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
    ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
    membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
    sanatoase.

    “O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
    si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
    incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
    Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
    afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
    de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”

    Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
    concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
    meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
    peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
    Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
    primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
    medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
    ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
    mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
    cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
    nutritie orientate catre femei si copiii mici.

    Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
    pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
    “ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
    urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
    obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
    sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
    el.

    “Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
    care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
    sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
    alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”

    Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
    vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
    un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
    sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
    pietele de legume in oras.

    Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
    doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
    vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
    adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
    obezitatea.

    Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
    de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
    medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
    costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
    Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
    adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
    in articol.

    Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
    sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
    familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
    variate.

    “Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
    fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
    nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
    si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
    presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
    Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
    comunitar la produse locale.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Vezi aici tarile europene cu cei mai multi analfabeti

    In ceea ce priveste pozitia pe care o ocupam la nivel european,
    paharul redevine mai mult gol decat plin. Suntem pe locul al
    doilea, ca numar de analfabeti, din Europa Centrala si de Est, dupa
    Rusia, si pe locul al cincilea pe intreg continentul,potrivit
    UNESCO.

    Europa este insa un continent norocos – nicio tara nu are mai
    mult de un milion de analfabeti, iar in regiunea central si est
    europeana, pragul superior este chiar mai scazut, de sub 600.000 de
    mii de oameni care nu stiu sa scrie si sa citeasca.

    La polul opus, Africa este continentul cu cei mai putini oameni
    alfabetizati, in conditiile in care 27 de tari au mai mult de un
    milion de analfabeti. Si in Asia sunt sapte tari care depapsesc
    acest prag, iar America Latina are trei tari cu peste un milion de
    analfabeti.

  • Exod de avocati spre India

    Ca procuror general adjunct al statului New York, Christopher
    Wheeler isi petrecea cea mai mare parte a timpului in dezbateri in
    salile de judecata din New York.Azi, el lucreaza in Noida, o
    suburbie infloritoare si inca in constructie a metropolei indiene
    New Delhi, unde cladirile de birouri tasnesc din mijlocul unor
    terenuri pustii, iar drumurile de pamant sunt impanzite cu magazine
    de fructe proaspete si moloz de la constructii. La Pangea3, o
    companie de outsourcing juridic, Wheeler conduce o echipa de 110
    avocati indieni, care fac munca de jos de obicei incredintata
    tinerilor avocati din Statele Unite – doar ca la un pret mult mai
    mic.

    Industria indiana de externalizare a serviciilor juridice a
    crescut in ultimii ani, de la o tentativa timida la o mica, dar
    considerabila componenta a businessului juridic la nivel mondial.
    Bancile de pe Wall Street zgarcite la costuri, giganti minieri,
    companii de asigurari si conglomerate industriale angajeaza avocati
    din India pentru revizuirea de documente, due diligence, management
    de contracte si multe altele.

    Numarul companiilor de outsourcing juridic din India a crescut
    la peste 140 la sfarsitul lui 2009, de la 40 in 2005, potrivit
    Valuenotes, o companie de consultanta din Pune, India. Veniturile
    acestor companii sunt asteptate sa ajunga la 440 de milioane de
    dolari in acest an, cu 38% mai mult decat in 2008, si ar trebui sa
    treaca pragul de un miliard de dolari pana in 2014, sustine
    Valuenotes.

    “Acesta nu e un accident, e o mutare istorica majora”, spune
    David B. Wilkins, directorul programului profesional juridic de la
    Facultatea de Drept de la Harvard. “Clientii preseaza tot mai mult
    pentru reducerea costurilor si cresterea eficientei”, adauga el –
    iar cum companiile s-au obisnuit deja cu externalizarea de servicii
    precum cele de IT catre India, serviciile juridice nu sunt decat
    urmatorul pas.

    Pana acum, numarul de avocati occidentali care s-au mutat la
    companii de outsourcing poate fi asemanat mai mult cu un izvor
    decat cu un puhoi. Dar asta s-ar putea schimba, pe masura ce tot
    mai multe contracte parasesc companiile juridice traditionale si se
    muta in India. Compensatiile pentru managerii de top de la
    companiile de outsourcing juridic sunt comparabile cu salariile din
    firmele medii juridice din afara marilor arii metropolitane din
    Statele Unite, spun executivii din industrie. Costurile de viata
    sunt mult mai mici in India si adesea avocatii sunt momiti cu un
    pachet de actiuni din compania la care se muta.

    Acum, Pangea3 primeste “mai multe CV-uri de la avocati americani
    decat avem nevoie”, spune Greg McPolin, managing director al
    serviciului de litigii, care isi imparte si el timpul intre India
    si New York. Outsourcingul ramane o problema foarte spinoasa in
    Occident, in special dupa ce companiile juridice si-au triat
    echipele si au suprimat noile angajari. Dar avocatii occidentali
    care s-au angajat la companiile de outsourcing nu au regrete fata
    de mutarea catre India.

    Leah Cooper si-a parasit postul de avocat principal pentru
    gigantul minier Rio Tinto in februarie ca sa devina director pentru
    outsourcing juridic la CPA Global, o companie de servicii juridice
    cu birouri in Europa, Statele Unite si India. Inainte de a o angaja
    pe Cooper, CPA Global a atras si avocati de la Bank of America si
    Alliance & Leicester, o banca britanica. Compania are peste
    1.500 de avocati in acest moment, iar Cooper are de gand sa
    angajeze alte sute in India in urmatoarele 12
    luni.

  • Urmatorul pas: Moldova. Republica Moldova

    “Este important sa atragem investitorii, pentru ca, odata veniti
    aici, nu vor mai pleca”, afirma saptamanile trecute Valeriu Lazar,
    ministrul economiei si viceprim-ministrul Republicii Moldova, in
    cadrul seminarului “Moldova Business Week”.

    Lazar facea lobby atunci pentru atragerea investitorilor tocmai
    prin faptul ca Republica Moldova este o tara saraca, subdezvoltata,
    unde este nevoie de investitii, orice investitii care ar putea
    genera locuri de munca si bani gheata in economie. “Moldova
    Business Week” a tintit investitorii din orice tara, insa Romania
    este pentru oficialii de la est de Prut tara de la care au cele mai
    mari asteptari si de unde se asteapta sa vina in anii urmatori din
    ce in ce mai multi investitori. Oricum, pe cartile de vizita a zeci
    de directori de companii de la Bucuresti scrie de mult timp
    “Romania & Republica Moldova”.


    “Este normal ca aceste doua piete sa fie considerate laolalta,
    cel putin deocamdata, pana cand afacerea de la Chisinau va fi mai
    consistenta”, spunea Karsten Benz, director de vanzari al
    Lufthansa, in zilele care au urmat inaugurarii primei curse a
    companiei la Chisinau. Afacerea Lufthansa din Republica Moldova
    este coordonata de la Bucuresti, la fel ca in cazul multor afaceri
    pentru care prezenta in Moldova a fost sau este marginala.

    Principalii investitori din Republica Moldova provin din Olanda
    – cu 17,5% din totalul ISD-urilor, Cipru si Italia, tari urmate de
    Rusia si Romania – cu o cota de 7,7 si respectiv 6,6%. La un volum
    de investitii de 2,6 miliarde de dolari atras din anii ’90 pana in
    prezent, aportul vecinului de la vest, Romania, a fost de 170 de
    milioane de dolari. Cifrele pot parea mici, insa pentru statul cu o
    economie de circa 5 miliarde de dolari in 2009, potrivit Fondului
    Monetar International, atragerea de investitii straine directe si
    mizarea pe exporturi reprezinta singura sansa reala de
    dezvoltare.

    Autoritatile de la Chisinau spun ca pana in prezent investitiile
    din Romania au fost modeste, insa se asteapta ca pe viitor situatia
    sa ia o turnura pozitiva. “Filiera romaneasca va fi importanta in
    ceea ce priveste investitiile straine directe”, afirma Lazar,
    ministrul economiei, care recunoaste ca situatia politica a
    influentat relatiile economice intre cele doua state vecine, si mai
    spune ca “desi mediul nu a fost unul prietenos, au fost depasite
    barierele, iar trecutul rusinos a ramas in urma”.


    Investitorii romani din Republica Moldova sunt in principal
    companii cu capital strain, care, dupa ce au intrat pe piata
    locala, acum limita estica a Uniunii Europene, si-au indreptat
    atentia spre est, directia de integrare europeana. Cele mai
    importante nume romanesti aflate pe lista investitorilor din
    Republica Moldova sunt momentan BCR, Raiffeisen Leasing, BT
    Leasing, Rompetrol si Petrom, potrivit ministrului economiei.
    Cand vine vorba de comert, experienta moldoveneasca seamana destul
    de bine cu Romania.

    Asa cum in anii ’90 Metro a fost primul magazin de mari
    dimensiuni din Romania, acum este si primul magazin de acest tip
    din Moldova. Grupul german isi conduce operatiunile de la est de
    Prut din Bucuresti.

  • Mari afaceri de familie din Europa

    Soarta afacerilor de familie sta de obicei intre doua
    coordonate: pe de o parte, relatiile de rudenie cresc eficienta si
    ii motiveaza pe manageri, pe de alta parte exista mereu pericolul
    ca de la o generatie la alta sa se piarda o parte din avere sau
    macar din spiritul initial al afacerii.

    Banca de investitii Credit Suisse a lansat in 2007 un indice al
    companiilor de familie listate, care a aratat ca acestea sunt mai
    profitabile decat cele unde actionariatul este disipat. Un studiu
    facut in colaborare de Harvard Business School si Wharton Business
    School a conchis, in 2004, ca firmele detinute de familii obtin
    profituri mai bune atunci cand sunt conduse de fondatorii lor.
    Problema apare cand se face transferul catre a doua generatie,
    fiindca rezultatele se deterioreaza in majoritatea cazurilor.

    Una peste alta, modelul de afacere de familie predomina in
    Europa si inca detine o importanta parte din businessul de
    anvergura la nivel mondial. Comisia Europeana estima in urma cu doi
    ani ca 70-80% din companiile de pe continent sunt afaceri de
    familie, totalizand circa 40-50% din numarul de angajati la nivel
    european.

    O mare parte din intreprinderile mici si mijlocii din Europa
    sunt afaceri de familie, la fel ca si unele dintre cele mai mari
    companii de pe continent. Studiul conchidea ca pe ansamblu, desi
    sunt active in toate sectoarele economiei, afacerile de familie
    incep sa faca pasul spre domeniile industriale mai moderne, dinspre
    domeniile traditionale, care necesita munca intensiva si
    specializare puternica.

    De asemenea, fiind mai putin orientate spre expansiune agresiva,
    unele dintre marile companii controlate de familii au o expunere
    mai redusa la credite, trecand mai usor de turbulentele crizei
    economice mondiale. Cu conditia sa nu faca pariuri riscante, de
    genul celui pe care Porsche l-a pus si l-a pierdut cu
    Volkswagen.

    RAZBOIUL FRATRICID PORSCHE – VOLKSWAGEN

    In interiorul afacerilor de familie, observa acelasi studiu al
    Comisiei, exista o puternica interrelationare intre rude si
    afacerea respectiva: familia este formal sau informal in centrul
    companiei pe care o controleaza, ceea ce creste probabilitatea unor
    conflicte cu efect atat in sfera familiala, cat si in cea de
    afaceri. Sau, dupa cum spunea Ferdinand Karl Piëch, presedintele
    grupului Volkswagen, “intr-o afacere de familie, cariera iti e pusa
    in joc daca n-o saluti cum se cuvine pe una dintre rude la micul
    dejun”.

    Nu intamplator a ajuns Piëch la aceasta concluzie: ca nepot al
    lui Ferdinand Porsche, intemeietorul marcii si al dinastiei de
    business cu acelasi nume, actualul presedinte al board-ului VW a
    luptat intreaga viata cu cealalta ramura a familiei pentru
    suprematia pe piata auto germana.

    Rivalitatea din interiorul clanului Porsche-Piëch a facut ca
    Germania sa aiba cea mai competitiva piata auto din Europa si a
    doua cea mai mare companie auto a lumii – Volkswagen – care si-a
    fixat ambitiosul tel s-o depaseasca pe prima clasata, Toyota, pana
    in 2018, presupunand ca economia nemteasca va putea depasi socul
    restrictiilor bugetare si ca Europa va iesi intr- adevar din
    recesiune in urmatorii ani.

  • Mari afaceri de familie din Europa

    Soarta afacerilor de familie sta de obicei intre doua
    coordonate: pe de o parte, relatiile de rudenie cresc eficienta si
    ii motiveaza pe manageri, pe de alta parte exista mereu pericolul
    ca de la o generatie la alta sa se piarda o parte din avere sau
    macar din spiritul initial al afacerii.

    Banca de investitii Credit Suisse a lansat in 2007 un indice al
    companiilor de familie listate, care a aratat ca acestea sunt mai
    profitabile decat cele unde actionariatul este disipat. Un studiu
    facut in colaborare de Harvard Business School si Wharton Business
    School a conchis, in 2004, ca firmele detinute de familii obtin
    profituri mai bune atunci cand sunt conduse de fondatorii lor.
    Problema apare cand se face transferul catre a doua generatie,
    fiindca rezultatele se deterioreaza in majoritatea cazurilor.

    Una peste alta, modelul de afacere de familie predomina in
    Europa si inca detine o importanta parte din businessul de
    anvergura la nivel mondial. Comisia Europeana estima in urma cu doi
    ani ca 70-80% din companiile de pe continent sunt afaceri de
    familie, totalizand circa 40-50% din numarul de angajati la nivel
    european.

    O mare parte din intreprinderile mici si mijlocii din Europa
    sunt afaceri de familie, la fel ca si unele dintre cele mai mari
    companii de pe continent. Studiul conchidea ca pe ansamblu, desi
    sunt active in toate sectoarele economiei, afacerile de familie
    incep sa faca pasul spre domeniile industriale mai moderne, dinspre
    domeniile traditionale, care necesita munca intensiva si
    specializare puternica.

    De asemenea, fiind mai putin orientate spre expansiune agresiva,
    unele dintre marile companii controlate de familii au o expunere
    mai redusa la credite, trecand mai usor de turbulentele crizei
    economice mondiale. Cu conditia sa nu faca pariuri riscante, de
    genul celui pe care Porsche l-a pus si l-a pierdut cu
    Volkswagen.

    RAZBOIUL FRATRICID PORSCHE – VOLKSWAGEN

    In interiorul afacerilor de familie, observa acelasi studiu al
    Comisiei, exista o puternica interrelationare intre rude si
    afacerea respectiva: familia este formal sau informal in centrul
    companiei pe care o controleaza, ceea ce creste probabilitatea unor
    conflicte cu efect atat in sfera familiala, cat si in cea de
    afaceri. Sau, dupa cum spunea Ferdinand Karl Piëch, presedintele
    grupului Volkswagen, “intr-o afacere de familie, cariera iti e pusa
    in joc daca n-o saluti cum se cuvine pe una dintre rude la micul
    dejun”.

    Nu intamplator a ajuns Piëch la aceasta concluzie: ca nepot al
    lui Ferdinand Porsche, intemeietorul marcii si al dinastiei de
    business cu acelasi nume, actualul presedinte al board-ului VW a
    luptat intreaga viata cu cealalta ramura a familiei pentru
    suprematia pe piata auto germana.

    Rivalitatea din interiorul clanului Porsche-Piëch a facut ca
    Germania sa aiba cea mai competitiva piata auto din Europa si a
    doua cea mai mare companie auto a lumii – Volkswagen – care si-a
    fixat ambitiosul tel s-o depaseasca pe prima clasata, Toyota, pana
    in 2018, presupunand ca economia nemteasca va putea depasi socul
    restrictiilor bugetare si ca Europa va iesi intr- adevar din
    recesiune in urmatorii ani.

  • Lupta salariilor: presedintele Basescu vs restul lumii


    O situatie exceptionala este cea a premierului Kenyei, Raila
    Odinga, care castiga 430.000 de dolari anual, fiind unul dintre cei
    mai bine platiti lideri din lume, potrivit The
    Economist    . Si mai ingrijorator e faptul ca venitul sau este de
    240 de ori mai mare decat indicatorul luat in calcul pentru
    stabilirea ierarhiei . Lee Hsien Loong, prim-ministrul din
    Singapore, castiga de 40 de ori mai mult, in timp ce la coltul opus
    al clasamentului se afla liderul indian Manmohan Singh cu un venit
    de circa 4000 de dolari pe an, dublu totusi fata de PPP al tarii de
    la Oceanul Indian.


    Discutiile pe seama salariului ridicat al presedintelui Romaniei
    par asadar nefondate. Daca luam in calcul si faptul ca Traian
    Basescu a renuntat la venitul sau pentru restul acestui an in
    scopul donarii banilor catre sinistratii din Moldova, apare insa o
    alta intrebare: este bine oare ca un sef de stat, care are
    responsabilitatea unei intregi tari sa traiasca de pe urma altor
    venituri decat retributia lunara?


  • Ioannidis, Romtelecom: Vodafone a reprezentat o scoala importanta (VIDEO)


    BMTV: Yorgos Ioannidis despre perioada sa la Vodafone si cum a
    ajuns la OTE