BusinessMagazin

Category: Angajatori de succes

  • Companiile îşi pot fideliza mai bine angajaţii valoroşi oferindu-le pensiile facultative

    Recunoaşterea este pentru majoritatea angajaţilor cel mai important factor motivator de la locul de muncă, fie acesta formal sau informal (cum ar fi un „mulţumesc“ spus din partea şefului sau din partea colegilor, spre exemplu), salariul fiind mai mult o formă de feedback, de confirmare a performanţei şi de eva­luare a muncii pe care o depun, se arată în studiile specialiştilor în resurse umane din România. Nevoia angajaţilor de a primi recunoaştere din partea şefului sau a companiei s-a accentuat odată cu venirea crizei, când oamenii, în general, au început să se detaşeze de companie şi să fie mai preocupaţi de ceea ce vor să facă cu viaţa lor.

    Aproximativ 62% din contribuţiile la fondurile plătite de către angajatori (49%) sau de împreună cu angajatorii lor (13%), conform datelor ASF, la 31 martie 2014, astfel că prin includerea pensiei facultative, angajatorii alinează pachetele de beneficii la cele existente în piaţă devenind astfel competitivi în atragerea personalului bine pregătit.

    Experţii în HR susţin că angajaţii cu un nivel înalt de implicare (care sunt activi, vin cu multe idei, fac eforturi suplimentare la locul de muncă) sunt cu 50% mai productivi şi cu peste 40% mai loiali. Pentru a ajunge însă la un astfel de rezultate ei trebuie să simtă că munca le este recunoscută, că fac parte dintr-un mediu de lucru în care pot avea o cumunicare bună cu ceilalţi colegi, că organizaţia este sinceră cu privire la strategia şi agenda de business pe care o are, că sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi că stilul lor de lucru se potriveşte cu cel al managerului direct.

    În prezent, pensia facultativă este un beneficiu fiscal ce are parte de deductibilitate totală, însemnând taxe zero pentru angajatori în limita a 400 euro/an/angajat. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Lipsa educaţiei financiare şi a banilor explică apetitul redus al românilor pentru pensii facultative

    „Pensia facultativă reprezintă un produs de economisire pe termen lung cu scopul obţinerii unui venit suplimentar la vârsta pensionării. Pe fondul unui nivel scăzut de educaţie financiară, oamenii nu se gândesc să economisească  lunar pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă pentru diverse situaţii sau urgenţe ce pot apărea. Educaţia financiară  trebuie inclusă în programa de învăţământ pentru a dobândi cunostinţe financiare generale la nivelul societăţii”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Începând cu anul 2004, elevii de clasa a zecea învaţă educaţie antreprenorială dintr-un manual rigid şi încărcat de formule, menit să completeze cunoştinţele pur teoretice din vechile cărţi de economie destinate celor de clasa a unsprezecea. „Manualele au fost făcute cu mintea din altă vreme, iar conceperea lor s-a făcut fără să fim consultaţi de comisia care elaborează manuale, pentru că aceasta nu conţine entităţi private“, spune Ştefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organizaţie internaţională care se ocupă de educarea în spirit economic şi antreprenorial a elevilor din 123 de ţări.

    Consultantul financiar Dragoş Pătroi observă că, de cele mai multe ori, salariaţii de nivel mediu nu cunosc aceste instrumente, pentru că fie nu li s-a explicat despre acest mecanism, fie explicaţiile nu au fost pe înţelesul lor – „tot ce înseamnă fond de acumulare este asimilat în mintea românului, de cele mai multe ori, cu noţiunea de ţeapă”. Venitul mediu de nici 400 de euro, situat în coada clasamentului între cele 28 de state ale Uniunii Europene, constituie un alt obstacol în calea dezvoltării acestui sector, susţin specialiştii.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Criza economică a devenit o oportunitate pentru dezvoltarea pensiilor facultative

    „Trebuie să avem în vedere nevoia pentru care economisim. Dacă aceasta există trebuie să realizăm toate eforturile necesate pentru a o acoperi. În acest caz, având în vedere că vorbim de un produs de economisire pe termen lung, nu este nevoie să economisim sume mari care să afecteze bugetul personal. Este important să economisim de la o vârstă tânără şi să punem deoparte sume mici, lună de lună astfel încât să se acumuleze în timp suma pe care o dorim”, declară oficialii BCR Pensii.

    Spre exemplu, pentru a strânge 180.000 de euro la 65 de ani, sumă care ajunge pentru o pensie de circa 1.000 de euro pe lună (timp de 15 ani), sunt necesare economii de circa 410 lei (91 de euro) pe lună timp de 45 de ani, adică de la vârsta de 20 de ani, potrivit unei analize a ZF luând în calcul o dobândă sau randament anual mediu de 5%. Pentru a beneficia de aceeaşi pensie, dacă economisirea începe spre exemplu mai târziu, de la 30 de ani, suma care trebuie pusă deoparte lunar urcă la 724 de lei (162 de euro), respectiv la 1.371 de lei (307 euro) începând cu vârsta de 40 de ani şi ajunge la 3.031 de lei (679 de euro) lunar pentru o persoană care începe să economisească pentru pensie de la 50 de ani.

    „Paradoxal, criza poate fi, până la urmă, chiar o bună oportunitate pentru dezvoltarea sistemului pensiilor facultative, ca să te păzeşti de un viitor şi mai sumbru. Asta însă dacă se schimbă mentalităţile şi se arată variantele în care nu ai un sprijin financiar. În mod cert, pe termen lung, sunt convins că dezvoltarea pieţei pensiilor facultative va avea ca efect diminuarea presiunilor financiare şi a constrângerilor bugetare care grevează asupra bugetului public de pensii”, susţine consultantul financiar Dragoş Pătroi.

    Ca urmare a legislaţiei în vigoare, produsele din piaţă sunt relative similare, însă clientul poate urmări şi realiza comparaţii între fonduri în baza rezultatelor investiţionale înregistrate de administrator pentru fondurile pe care le administrează. Criterii importante după care se ghidează clienţii sunt calitatea serviciilor oferite de administrator, precum şi reputaţia şi experienţa acestora în piaţa financiară.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Valoarea mică a pensiilor de la stat creşte cererea de pensii facultative în rândul angajaţilor

    Scăderea natalităţii determină intrarea în piaţa muncii a unui număr de tineri din ce în ce mai redus, conform statisticilor Comisiei Europene, iar sistemul public de pensii are la bază principiul solidarităţii sociale, ceea ce înseamnă că statul transformă imediat contribuţiile încasate de la persoanele active în indemnizaţii pentru pensionarii actuali.

    „În momentul de faţă, în România sunt 1,2 pensionari la un contributor. În câteva decenii, se estimează că vom ajunge la o proporţie de 1,5 pensionari la un contributor, iar pensia de stat  va fi mai mică din cauza scăderii continue a numărului de persoane active şi care plătesc taxe”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind distribuţia pe vârste a participanţilor din Pilonul III, cei care aleg să opteze pentru o pensie facultativă au între 30 şi 45 de ani, cu studii medii, superioare şi venituri peste medie. Pensia facultativă  poate reprezenta o alternativă de creştere a veniturilor în perspectiva pensionării, dar şi o modalitate de a beneficia de deductibilitatea fiscală acordată de stat de până la 400 de euro pe an pentru contribuţia la pensia facultativă, prin reducerea bazei de impozitare. Concret, economisind 1.700 de lei anual, contributorul nu mai plăteşte statului circa 300 lei.

    Pensia facultativă oferă oricărui angajat sau persoană cu profesie liberală posibilitatea de a economisi suplimentar, susţin companiile din industrie, contribuind lunar cu până la 15% din salariul brut. Banii se acumulează treptat într-un cont personal al participantului şi sunt disponibili doar după împlinirea vârstei de pensionare.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

    Numărul de pensionari din România a ajuns la finalul anului trecut la circa 5,4 milioane de persoane.