BusinessMagazin

Category: Topurile business magazin

  • TOP BM: Cele mai scumpe iahturi vandute in Romania in 2009

    Cred ca industria iahtingului in Romania este inca la inceput, dar se poate ca in urmatorii ani numarul barcilor de agrement sa creasca semnificativ. Aceasta depinde insa si de conditiile create pentru dezvoltarea turismului in Romania, iar turismul, la randul sau, depinde de dezvoltarea infrastructurii. In fine, depinde si de vointa politica”, spune omul de afaceri George Copos, proprietarul a trei ambarcatiuni cu vele, dintre care cea mai scumpa este un model Jeanneau Sun Odyssey 54, achizitionat din Franta in 2006 pentru 515.000 de euro.

    Anul acesta s-au modernizat marine precum cea din Mangalia si s-a lansat un nou proiect realizat de compania Black Sea Magic – marina de la Limanu. Iar marina din portul Tomis urmeaza sa devina operationala incepand cu anul viitor. Cu toate acestea, Bogdan Craiciu, proprietarul Set Events, firma care organizeaza Regata Marii Negre si Boat Show (targul de ambarcatiuni de la Bucuresti si Constanta) spune ca in momentul de fata in Romania exista aproximativ 10.000 de vase – unul la aproximativ 2.000 de locuitori, pe cand in alte tari europene exista o ambarcatiune la 150 de locuitori. Anul acesta, declara Craiciu, la Boat Show s-au vandut 65% dintre ambarcatiunile expuse, fata de 90%, in 2008. Cele mai exclusiviste modele prezente la targ au costat in jur de 1 milion de euro.

    Craiciu a investit anul acesta in expozitie mai mult ca in anii precedenti, insa a avut vanzari mai mici. Omul de afaceri a observat totusi ca pe piata au intrat noi companii distribuitoare de veliere si ambarcatiuni cu motor, precum NauticLife, Ed Boats sau Black Sea Boats, prezente pentru prima oara si la Boat Show. NauticLife s-a lansat la sfarsitul lui 2008, iar anul acesta a vandut deja 21 de ambarcatiuni, dintre care cele mai scumpe sunt un Beneteau Oceanis 40 de 170.000 de euro si un Beneteau Oceanis 31 de 120.000 de euro. Insa cele mai scumpe vase din oferta companiei sunt doua modele frantuzesti Beneteau 58 si 47, care costa 500.000, respectiv 600.000 de euro. Tot de la Beneteau este si velierul ales sa reprezinte in competitii clubul NauticClub, fondat de Mihai Marcu, presedintele MedLife si fondatorul NauticLife.

    Modelul ales de club este un Life-Beneteau First 34.7, care a costat 200.000 de euro. Marcu estimeaza pentru anul 2009 o cifra de afaceri a NauticLife de 650.000- 700.000 de euro si crede ca, desi criza a afectat bugetul pentru 2009 in mare masura, piata iahtingului se va dubla in urmatorii doi ani. Piata de ambarcatiuni de lux din Romania se ridica acum la aproximativ 50-60 mil. euro pe an, estimeaza reprezentantii Franco’s Marina, care aduc in Romania branduri ca Ferretti Yachts si Pershing din categoria mega-iahturilor – modele cu lungimi cuprinse intre 24 si 40 m, cu 4-5 cabine si cate 2 motoare a peste 2.000 CP.

    “Anul trecut am avut afaceri de trei ori mai mari fata de 2007, pentru ca am vandut 7 ambarcatiuni de lux”, spun oficialii Franco’s Marina. Pana acum s-au vandut modele Ferretti Yachts, Pershing Yacht si Mochi Craft, printre cele mai scumpe nume din catalogul companiei. Intre cele mai exclusiviste vase puse pe apa de Franco’s se mai numara si Custom Line Yacht (cu modelele Custom Line 112’ Next, Custom Line 97’, Navetta 33, Navetta 26), Ferretti Yachts (cu modelele Ferretti 830 si Ferretti 881) si Pershing Yacht (cu modelele Pershing 90’, Pershing 108’ si Pershing 115’), la preturi cuprinse intre 5 si 13 milioane de euro.
     

  • Top BM: Judetele cu cele mai multe masini – SLIDESHOW

    Cu aproape un milion de masini inmatriculate la doua milioane de locuitori, Bucurestiul poate fi considerat unul dintre cele mai bine motorizate orase din Europa, lucru resimtit cel mai bine de soferii aflati zi de zi in tot mai frecventele blocaje din trafic.

    Statisticile arata insa ca explozia piete auto bucurestene s-a petrecut in ultimii doi ani si jumatate, cand au fost inmatriculate mai mult de 400.000 de autoturisme. Sau, altfel spus, cel putin un bucurestean din cinci si-a cumparat in ultimii doi ani si jumatate o masina. Valoarea obtinuta pe baza statisticilor Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor include atat vehiculele noi, cat si pe cele second-hand, aflate la prima inmatriculare.

    Pornind de la aceste date, BUSINESS Magazin a incercat sa vada care au fost judetele unde s-au vandut cele mai multe masini si, mai important, care au fost judetele unde gradul de echipare (raportul dintre numarul de vehicule vandute si populatie) a crescut cel mai puternic in acest interval. Cu alte cuvinte, zonele care au profitat cel mai mult de pe urma boomului economic din ultimii ani. Bucurestiul si judetul Ilfov conduc din acest punct de vedere cu 21 si, respectiv, 8 masini inmatriculate in ultimii doi ani si jumatate la fiecare 100 de locuitori, cu mult peste media nationala – 5,5 masini inmatriculate.

    Analistii au insa o explicatie pentru diferenta foarte mare intre Bucuresti, Ilfov si celelalte judete cu economii puternice, precum Timis, Cluj sau Constanta. „Multe societati de leasing au sediul central in Bucuresti, iar vehiculele unora dintre clientii lor din tara sunt inmatriculate prima data in Capitala”, considera Viorel Niculescu, fost sef al importatorului Ford in Romania. Cum leasingul a contribuit in ultimii ani cu cel putin o treime la vanzarile totale de autoturisme noi, era de asteptat ca o parte dintre masinile in leasing inmatriculate initial in Bucuresti, sa se reinmatriculeze la sfarsitul perioadei de leasing in judetele de unde erau titularii contractelor. Statisticile DRPCIV indica judete precum Constanta, Arges sau Timis printre cele aflate in topul reinmatricularilor, pe langa Bucuresti si Ilfov.

    Analiza BUSINESS Magazin a luat in calcul atat inmatricularile de masini noi (care in anul 2007 au atins cel mai ridicat nivel din istorie), cat pe cele de masini second-hand (care, incepand cu a doua jumatate a anului 2008, au explodat si au reusit, in premiera, sa le depaseasca pe cele de masini noi). Perioada aleasa pentru calcul (ianuarie 2007 – iunie 2009) a inclus atat varfurile pietei auto de masini noi, dar si momentele dramatice de anul trecut si primele luni ale acestui an, cand piata de masini noi s-a blocat, fiind invadata de masini second-hand, in special din Germania si Olanda. Care au fost insa motivele pentru care locuitorii din vestul tarii sunt mai predispusi la a-si cumpara o masina din Vest, fie si second-hand, decat una noua, asa cum fac cei din sudul tarii?

    „Era de asteptat ca in Vest masinile second-hand importate sa le depaseasca pe cele noi. Daca se merge prin vestul tarii, se poate observa foarte usor numarul mai ridicat de parcuri de masini secondhand”, a spus Marius Carp, fost director al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile si analist al pietei auto. El pune preferinta pentru masini second-hand, dar cu un grad mai ridicat de echipare, si pe seama puterii mai ridicate de cumparare. Dar, adauga Carp, cresterea importurilor de second-hand nu genereaza neaparat o scadere a celor noi, tocmai ca urmare a puterii de cumparare mai ridicate.

  • Top BM: Cei mai mari patroni de la mare – VIDEO

    Primii zece hotelieri de pe litoral detin aproximativ un sfert din numarul total al camerelor de la mare. Multe voci din piata spun ca la ei sta in fiecare an decizia stabilirii tarifelor, dar si ca tot ei ar fi singurii care ar putea schimba fata litoralului, detinand o masa critica de locuri de cazare. Elementele care au facut de-a lungul anilor ca cei zece sa nu aiba o voce comuna au fost legate in primul rand de interesul diferit pentru dezvoltarea capacitatilor de pe litoral, dar si stilul de investitii al fiecaruia. De fapt, proprietatea pe litoral s-a stabilit la inceputul anilor 2000, o data cu licitatiile pentru privatizarile hotelurilor.

    Atunci au intrat in posesie proprietari precum George Copos, Mohammad Murad sau fratii Ioan si Viorel Micula, dar s-a format si actualul THR Marea Neagra – controlat acum de SIF Transilvania. De atunci, putine lucruri s-au mai schimbat in topul celor mai mari proprietari de pe litoral: singurul care a urcat cateva pozitii mai sus este proprietarul Unita Turism, Josef Goschy, care a cumparat in urma cu doi ani complexul Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din Olimp, unul dintre cele mai mari hoteluri de pe litoral. Nu numai cel mai mare, ci si cel mai ravnit – hotelul a fost curtat in anii 2000 de touroperatorul TUI, care voia sa il transforme intr-un club de cinci stele cu aproape 2.000 de locuri. Ministerul Turismului a refuzat insa sa il vanda nemtilor si AVAS l-a vandut in urma cu doi ani lui Josef Goschy. Proprietarul Unita Turism are insa o strategie diferita de cea a nemtilor pentru “perla litoralului” – cum era denumit pe vremuri hotelul din Olimp: nu vrea sa il faca neaparat un complex hotelier, ci este mai incantat de actuala structura cu trei hoteluri, cel putin deocamdata: “Mai ales pana le vom renova pe toate, vom pastra actuala structura cu trei centre de cost si vom vedea mai tarziu ce alta strategie vom adopta”. Renovarea celor trei hoteluri de catre omul de afaceri Josef Goschy are la baza aducerea lor la un standard de trei stele plus, egal cu cel al altor hoteluri din portofoliul Unita Turism, precum Moldova din Iasi.

    Alti hotelieri de pe litoral au preferat sa nu investeasca in schimbarea hotelurilor pe care le-au achizitionat in 2000. Este vorba in special despre fratii Ioan si Viorel Micula, care au achizitionat o baza importanta de hoteluri in Olimp, in care insa nu au investit. Cand au cumparat hotelurile, cei doi oameni de afaceri considerau ca litoralul este una dintre cele profitabile investitii din tara. Intre timp, intarzierea lor de a ridica standardele hotelurilor cumparate s-a suprapus peste diversificarea ofertelor turistice din Romania, astfel ca multe dintre hotelurile de pe litoral au devenit necompetitive in comparatie cu piete care se adreseaza tot clientilor massmarket, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria. Conform ultimelor informatii, Ioan si Viorel Micula iau in calcul in aceasta perioada iesirea definitiva din afacerile cu hoteluri de pe litoral, prin vanzarea hotelurilor unui investitor strategic. Analisti din piata spun insa ca vanzarea va fi cu atat mai dificila cu cat hotelurile sunt intr-un stadiu destul de avansat de degradare si singura solutie ar fi vanzarea lor la pachet, unui investitor dispus sa creeze unul sau mai multe cluburi de vacanta cu peste 600 de camere fiecare.

    Topul celor mai importanti proprietari de hoteluri de pe litoral nu se confunda decat pe alocuri cu topul celor mai mari proprietari de hoteluri din tara. Din aceasta categorie fac parte cei care se afla pe primele locuri in ambele clasamente, cum ar fi Josef Goschy (cel mai mare hotelier din Romania are 25 de hoteluri in toata tara, cu o capacitate de 6.000 de locuri de cazare), Mohammad Murad (care detine peste 3.000 de camere, concentrate in Bucuresti si pe litoral) sau SIF Transilvania (care controleaza si hoteluri din Brasov sau Bihor). Mohammad Murad a fost unul dintre primii hotelieri de pe litoral care a investit in refacerea hotelurilor si in crearea unui brand pentru litoral, Perla Majestic. Omul de afaceri a avut insa si o strategie diversificata, combinand hoteluri clasice cu vanzarea si inchirierea de apartamente pentru vacanta, doua afaceri care se echilibreaza ca si costuri si au adus profit de-a lungul timpului. Omul de afaceri libanez a avut in plan si constructia unei statiuni in nordul Mamaia (Europa), insa a sistat acest proiect anul trecut.

  • Top BM: Cele mai mari chirii din Bucuresti – GALERIE FOTO

    Majoritatea agentilor de vanzari au sustinut in ultimele luni ca segmentul de lux va fi mai putin afectat de catre criza economica, fie ca era vorba de industria auto, de sectorul imobiliar sau de fashion. “Nu putem discuta despre criza segmentului imobiliar de lux, in principal din cauza zonelor exclusiviste, care au fost scumpe chiar si inainte de 1989 si care vor continua sa tina stacheta sus. Cererea constanta pentru aceste zone si un numar relativ limitat de proprietati de lux disponibile spre inchiriere mentin preturile, impiedicand o reducere a chiriilor in ritmul actual al pietei”, spune Raluca Plavita, senior consultant in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox.

    Scaderea generala a pietei nu a trecut insa fara a lasa urme asupra segmentului de inchirieri a proprietatilor de lux. Agentii de profil vorbesc de o scadere medie a chiriilor de 15-20% in acest an, procentul de scadere fiind dependent de amplasarea proprietatii si de facilitatile si finisajele acesteia. “Daca facem o comparatie intre nivelul de inchiriere in primul trimestru din 2009 comparativ cu perioada similara a anului trecut, vom observa ca rezulta o scadere pe piata inchirierilor intre 10 si 40%”, spune la randul sau Bogdan Barbulescu, broker in cadrul companiei imobiliare Regatta.

    2008 a fost insa un an foarte bun pentru piata de profil, cu foarte multe tranzactii incheiate la o valoare a chiriei lunare mai mare de 5.000 de euro. Potrivit datelor furnizate de catre companiile imobiliare pentru BUSINESS Magazin, cea mai mare chirie parafata anul trecut este de 16.500 de euro pe luna, agentul fiind Perfect Casa. Proprietatea este reprezentata de o vila cu subsol, etaj si mansarda, 21 de camere si o curte cu o suprafata de 500 de metri patrati. Zona din apropierea Gradinii Icoanei este mentionata de altfel de catre specialisti ca fiind una dintre cele mai cautate de catre doritorii unei proprietati imobiliare de lux – fie pentru achizitie, fie pentru inchiriere – alaturi de Kiseleff, Aviatorilor, Primaverii, Dorobanti, Soseaua Nordului sau Floreasca. “Ulterior sunt vizate caracteristicile care definesc din punct de vedere tehnic imobilul, si anume suprafata generoasa, camerele spatioase si cu terase frumos amenajate si baile, care sa fie intr-un numar cat mai apropiat de cel al camerelor de locuit. Au fost situatii in care ne-a fost solicitata o proprietate cu un numar egal de bai si dormitoare”, afirma Jeni Dragomir, presedintele Perfect Casa.

    In ceea ce priveste vilele, despre care brokerii de profil spun ca sunt cele mai cautate, suprafata aferenta a terenului si amenajarile acestuia – gradinile si spatiile de joaca pentru copii – sunt cele mai importante. Un exemplu in acest sens este si a doua proprietate din clasamentul celor mai mari contracte de inchiriere semnate anul trecut in Bucuresti. Este vorba de o vila din Dorobanti cu sase camere, cu o suprafata utila de 450 de metri patrati, suprafata terenului fiind de 200 mp. “In general, cea mai mare parte a acestor proprietati sunt localizate in constructii noi sau vile vechi, din perioada interbelica, renovate”, continua Barbulescu de la Regatta, agentul de inchiriere al proprietatii.

    Vilele domina, de altfel, clasamentul BUSINESS Magazin, ca si in cazul celor mai scumpe locuinte vandute anul trecut, in timp ce apartamentele sunt mai putine, reprezentate in special de duplexuri, triplexuri sau penthouse-uri. Cea de a treia proprietate din clasament este un apartament cu sase camere din zona Herastrau, inchiriat la o valoare de 7.500 de euro pe luna, iar pe locul urmator apare un penthouse din zona Dorobanti, amplasat intr-un imobil construit anul trecut. Chiria acestei proprietati este de aproximativ 7.100 de euro pe luna; conform reprezentantilor agentului de inchiriere, DTZ Echinox, proprietatea a fost inchiriata de catre presedintele unei companii din industria auto.

    “Clientul tipic al acestor proprietati este expat, in general din top/senior management sau diplomat”, creioneaza pe scurt Raluca Plavita portretul celor ce platesc chirii lunare de peste 5.000 de euro pentru o locuinta. Un portret mai amanuntit, realizat de agentii din domeniu, arata o persoana de regula casatorita, cu unul sau mai multi copii, in general de sex masculin, care nu are inca un domiciliu stabil in tara si in oras – fiind astfel inclinat sa plateasca o chirie mai mare pentru o proprietate de lux.

  • Top BM: Cele mai scumpe vinuri vandute in Romania (VIDEO)

    |n lipsa unor specialisti independenti, care sa evalueze editiile si sa recomande cumparatorilor in ce sa investeasca (asa cum exista de pilda in Franta), clientii romani trebuie sa se bazeze pe evaluarile magazinelor. Topul celor mai scumpe vinuri vandute a fost realizat luand in considerare trei magazine de specialitate din categoria premium. Doar doua dintre ele, Le Manoir (care vinde delicatese si vinuri) si Vinexpert, au intrat in top, primul dominandu-l pe cel de-al doilea. O mentiune importanta ar fi ca pretul e o garantie a calitatii, insa si un vin mai ieftin poate fi o investitie buna.

    Trei dintre cele mai scumpe vinuri vandute in magazine sunt celebrele Chateau Pétrus, varful fiind ocupat de un Pétrus din anul 1975, de 12.000 lei sticla (75 cl), vandut de Le Manoir in 2008.

    “Chateau Pétrus este cel mai celebru vin din Bordeaux, chiar si din Franta. Cel din 1975 a fost cotat de catre Robert Parker (cel mai infl uent critic din lume al vinurilor frantuzesti) cu 98 de puncte din 100 si prezinta un potential de pastrare de peste 50 de ani, perioada in care se imbunatateste”, spune Cristian Preotu, proprietar Le Manoir. “Este deci un vin foarte bun, foarte rar si automat foarte scump, care de obicei se gaseste la casele de licitatii celebre”.

    Contrar unei opinii raspandite, vechimea nu e intotdeauna criteriul de baza in evaluarea unui vin. Calitatea lui depinde de recolta din anul fabricatiei si de momentul “vietii” in care e scos la vanzare. Astfel, vinurile rosii pot atinge varsta optima la opt ani, iar cele albe la doi ani, dupa care incep sa isi piarda din calitati. |n cazul vinurilor de lux, aceasta varsta poate fi atinsa chiar si dupa 50 de ani. Pretul inseamna, asadar, o combinatie intre selectie, an si renume.

    Chateau Pétrus din 1975, o opera de arta in lumea vinurilor, a fost achizitionat de un colectionar roman. “Pentru mine a fost o provocare vanzarea acestui vin. Am vandut multe vinuri scumpe, dar acesta se diferentiaza si prin raritatea lui, din acest motiv putem vorbi de o opera de arta in lumea vinurilor”, spune Preotu. Clientii magazinelor sale sunt in proportie de 90% clienti particulari, restul de 10% fiind restaurante din Bucuresti.

    |n topul romanesc al celor mai scumpe vinuri vandute urmeaza, in ordine descrescatoare, un Mouton Rothschild, 1999 D.O.C. Pauillac (3 litri), cu 10.500 de lei sticla si un Chateau Pétrus 1986 D.O.C. Pomerol 75 cl, cu 5.800 de lei sticla, ambele de la Le Manoir. Sticlele mari ale vinurilor , precum cea de 3 litri Mouton Rothschild, sunt facute in serii foarte mici de cateva sute de bucati.
    “Mouton Rothschild este un Premier Grand Cru Classe din 1855, care face parte din aristocratia vinurilor de Bordeaux si este o referinta a restaurantelor celebre din lume”, sustine Preotu. Anul trecut, Le Manoir a vandut peste 500 de sticle din Mouton Rothschild D.O.C. Pauillac (din mai multi ani, de la 1999 la 2005, cu preturi intre 1.200 de lei/sticla si 3.900).
    Sticlele din topul valoric sunt speciale si rare, iar cantitatile vandute sunt o sticla- doua, in general.

    Alt Pétrus, din 1997, a fost vandut de Vinexpert, cu 5.797 de lei. |n reteaua magazinelor Vinexpert, dupa Chateau Pétrus 1997, al doilea cel mai scump vin vandut este un Mouton Rothschild din 1995, A. O. C. Pauillac, cu pretul de 1.890 de lei, urmat de Haut Brion Rouge 1978 A.O.C. Pessac Leognan, cu 1.678 de lei. Din categoria premium se mai pot enumera Chateau Cheval Blanc 2001 A.O.C. St. Emilion (1.650 de lei) si Chateau Angelus 2005 A.O.C. St. Emilion (1.550 de lei).

    Cat despre cele mai bine vandute, indiferent de pret, topul cantitativ e condus de vinurile frantuzesti, apoi vinurile din Lumea Noua si cele romanesti, spaniole sau italienesti. “|n trecut, vinurile romanesti dominau preferintele publicului de la noi”, spune Catalin Paduraru, fondator si actionar al Vinexpert. “Astazi, vorbim de o balanta echilibrata, de alegeri mai nuantate ale iubitorilor de vin, cu criterii mai fi ne decat originea sau pretul”, adauga el. “Vinurile mai bune sunt si mai subtile. Contactul cu vinurile mari ale lumii a modifi cat orizontul de asteptare al romanilor. Astazi, se cer vinuri care sa se potriveasca strict unor memo-uri sau altele care sa poata fi baute de placere. Unele dintre ele sunt valorizate in subconstient si datorita numelui , ca Chateau Margaux, de pilda.”
    La Vinexpert, cele mai bine vandute vinuri romanesti sunt seriile limitate de la DaVino, Carl Reh, precum si vinurile premium Prince Stirbey, Crame Recas, Halewood, Rotenberg. Cel mai scump si mai vechi vin romanesc de vinoteca este un Cabernet Sauvignon de la Murfatlar din 1937, care se vinde cu 3.200 de lei, in timp ce cel mai scump vin romanesc nou este de la Carl Reh Winery, La Cetate Magnum Shiraz, cu 380 de lei. Magazinul care nu a intrat in top cinci este si cel mai nou deschis, Gourmandise Traiteur, care vinde atat delicatese, cat si vinuri. |n topul sau propriu, care contabilizeaza cele mai scumpe vinuri vandute din ianuarie pana acum, conduce un Chateau Margaux 1988, cu 2.300 de lei, cel mai scump de pe rafturile din magazin ramanand tot un Pétrus (1977), inca nevandut, care costa 5.100 de lei.
    Chateau Margaux a fost unul dintre cele patru vinuri care au obtinut titlul Premier Cru in clasamentul Bordeaux din 1855. Vinul facut in Margaux, pe malul stang al estuarului Garonne, regiunea Médoc, este printre cele mai prestigioase vinuri din lume.

     

    Piata vinului poate parea plina de paradoxuri. Un vin din 2005 poate fi si de 3-4 ori mai scump decat unul mai vechi, din 2000 sau 1996. Asta pentru ca anul 2005 e considerat un “millésime”, adica unul dintre cei mai buni, mai ales pentru zona Bordeaux. Si cum Pétrus este un Bordeaux, “o sticla din 2005 poate fi 8.000 de euro, in timp ce una din 2003 doar 6.000 de euro”, explica Sebastian Soltan, proprietarul Gourmandise Traiteur. Vinurile din Franta merg cel mai bine in magazinul deschis anul acesta de Soltan, urmate de cele romanesti si italienesti. Chateau Cantemerle (190 de lei) si Les Alées de Cantemerle (60 de sticle in 2 luni) sunt cele care au fost cel mai bine vandute.

    “Chateau Cantemerle e un vin sec, bazat pe Cabernet Sauvignon in general, aspru, puternic, dar in acelasi timp e foarte complex si chiar un necunoscator poate recunoaste multe arome. Apoi sunt oameni care cunosc acest vin, stiu preturile din afara si aici li s-a parut convenabil, deci au cumparat mai mult.” Asadar, sintagma “cele mai vandute” poate insemna o cantitate mai mare cumparata de aceeasi persoana, fapt care face statistica unui magazin nerelevanta pentru preferintele romanilor. Mai ales ca in cazul colectionarilor functioneaza principiul “nu lua doar o sticla dintr-un vin bun”.
    Desi spune in gluma ca nu stie cum e altfel decat in perioada de criza, Soltan observa deja ca s-a schimbat trendul: “Clientii prefera sa cumpere putin, dar testeaza noutatile”. Solutia ar fi deci improspatarea periodica a ofertei.
    Cristian Preotu, Le Manoir, estimeaza ca piata vinurilor premium va fi in stagnare anul acesta, insa cotele de piata vor fi impartite intre mai putini comercianti: “Clientii vinurilor premium sunt cunoscatori care foarte greu s-ar intoarce la o calitate inferioara, chiar daca . Piata vinului imbuteliat in general va fi in crestere, fi indca din punctul meu de vedere Romania nu a ajuns inca la o viteza de croaziera pe partea aceasta”.
     

  • Top BM: Care sunt cele mai mari salarii – GALERIE FOTO

    “In ciuda problemelor cu care s-a confruntat piata financiara in ultimul timp, bancile raman angajatorii care ofera cele mai mari salarii si e greu de crezut ca vor fi detronati prea curand”, spune Dragos Gheban, business development manager al companiei de recrutare Catalyst Recruitment Solutions. Media salariala din banci ajunge la 1.500 de euro pe luna, insa salariile la nivel de top management pleaca de la 6-7.000 de euro si urca pana la 20.000 de euro, fara bonusuri, care pana anul trecut puteau duce la dublarea salariului de baza.

    Aproape la fel de fericiti sunt angajatii din industria IT si din sectorul bunurilor de consum (FMCG), doua domenii ale caror particularitati le fac sa isi permita in continuare salarii peste media pietei. In ceea ce priveste informatica si telecomunicatiile (IT), aici s-a simtit mai putin criza, iar companiile nu au fost nevoite sa faca restructurari radicale ale bugetelor. Piata are inca un deficit de specialisti, asa incat nu multi angajatori din IT isi pot permite sa se zgarceasca atunci cand vor sa puna mana pe un om cu adevarat bun. La fel stau lucrurile si pentru industria bunurilor de larg consum: cererea de consum inca se mentine la cote rezonabile, vanzarile nu au scazut dramatic si, drept urmare, nici salariile celor ce lucreaza in companiile de profil.

    Un loc bun in top si-au pastrat transporturile aeriene, energia si petrolul, trei dintre domeniile cu state vechi in privinta generozitatii cu care isi recompenseaza angajatii. Aici, salariul mediu variaza intre 600 si 900 de euro, iar marjele cresc semnificativ de la nivelul de middle management in sus.
    Daca anul trecut in top isi gaseau locuri fruntase si industria auto si consultanta imobiliara, prabusirea ambelor piete a facut ca anul acesta sa nu se mai afle nici macar intre primele 10 domenii cu cele mai mari salarii. “Acolo, componenta variabila avea o pondere foarte mare. Din acest motiv, veniturile celor ce lucreaza in aceste domenii s-au redus cu aproape 70%”, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Tot pe baza de comisioane se lucreaza si in avocatura, un alt domeniu unde s-a castigat si continua sa se castige foarte bine. Veniturile medii ale avocatilor si ale juristilor ajung lejer la 2.500 de euro pe luna, insa din aceste sume salariul fix reprezinta un procent destul de mic.

    La polul opus se afla cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante si ale caror salarii sunt mai mici decat salariul mediu pe economie. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, angajatii din acest domeniu sunt platiti in medie cu echivalentul a aproximativ 200 de euro pe luna.
    In ceea ce priveste functiile cel mai bine platite, pe primele locuri, dupa directorul executiv, directorul general sau directorul de tara se afla directorii financiari, de vanzari sau de marketing, ale caror salarii medii ajung la cateva mii de euro pe luna.

    Nu trebuie uitati angajatii de la stat, care nu se pot plange de castiguri prea mici. Salariile lor au crescut in februarie si martie cu marje cuprinse intre 16 si 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut, fiind printre putinele care nu au fost amenintate nici de inghetare, nici de scadere. Majorarea salariilor primite de bugetari vine dupa ce Guvernul anunta la inceputul anului ca va reduce semnificativ cheltuielile cu personalul platit din bugetul de stat. Scaderea pe care o anunta atunci Executivul era de 20% fata de nivelul din 2008. In primele trei luni ale anului, cheltuielile cu personalul in sectorul public au ajuns la 4 miliarde de euro, cu 50% mai mult fata de primul trimestru al anului trecut.

    Salariul mediu nominal net a crescut in luna aprilie cu 9,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 1.408 lei (in euro inseamna 335 de euro, respectiv o crestere reala de 3,1%). Din sectorul public, angajatii cel mai bine platiti sunt cei din administratie, aparare si asigurari sociale, unde nivelul mediu al salariului a fost de 2.065 de lei (circa 490 de euro). Conform Institutului National de Statistica, in aprilie, fata de martie, au scazut salariile in invatamant (cu 13,9%) si in administratia publica (cu 10,1%).

  • Top BM: Cele mai mari lanturi de restaurante din Romania – GALERIE FOTO

    Bilantul este rezonabil, luand in calcul puterea financiara considerabila din spatele lanturilor internationale de fast-food, aflate in continua expansiune pe mapamond in ultimele doua decenii, si de cererea in crestere din Romania pentru astfel de produse. Mai trebuie luat in considerare si faptul ca piata restaurantelor din Romania este foarte fragmentata si ca foarte putini proprietari de restaurante din Romania au tinut cont de crearea unui brand de profil. Cei mai multi proprietari au deschis unul-doua restaurante sau au preferat sa creeze in paralel mai multe branduri.

    Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonald’s, fie la KFC. Cele doua lanturi americane sunt totodata cele mai mari retele de restaurante din Romania, atat ca dimensiune, cat si ca cifra de afaceri pe 2008. Liderul pietei, McDonald’s, cu peste 60 de unitati deschise in Romania incepand cu anul 1995, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 108 milioane de euro, in timp ce KFC, intrat pe piata cu doi ani mai tarziu, are 33 de restaurante in Romania si a insumat anul trecut incasari de 40,5 milioane de euro.

    Chiar si inceputul de an 2009, sosit cu estimari sumbre pentru restaurantele traditionale, le-a adus specialistilor in burgeri cresteri ale incasarilor si perspective roz asupra viitoarelor extinderi. McDonald’s a finalizat primul trimestru din 2009 cu un plus de 10% in incasari fata de anul precedent (o rata similara de crestere inregistrand si in cazul profitului) si trei unitati noi, la Bucuresti, Sibiu si Piatra-Neamt. Planurile de extindere, care presupun investitii de pana la 4 milioane de euro pe restaurant, par insa sustinute de cererea existenta. Si KFC, franciza adusa in Romania de omul de afaceri Gabriel Popoviciu (care mai detine in Romania si franciza Pizza Hut), a avut o cifra de afaceri de 8,4 milioane de euro, in crestere cu 9%, in primele trei luni din 2009. In plus, cele doua noi locatii deschise anul acesta (cu o investitie totala de peste 2,1 milioane de euro – KFC Gara de Nord si KFC drive-thru de la Sibiu) vor fi urmate de alte doua, aflate acum in constructie – una in Bucuresti si una in Timisoara. “Vom continua sa deschidem noi restaurante daca vom avea ocazii bune, mai ales din punct de vedere imobiliar”, spun reprezentantii US Food Network, care opereaza reteaua KFC.

    Burger King, al treilea mare lant de fast-food american si ultimul intrat pe piata locala, in aprilie 2008, numara deja 8 unitati si spera sa ajunga la 50 de locatii in urmatorii 5 ani. Oficialii Atlantic Restaurant System spun ca pana in aprilie 2009 au depasit deja planul de extindere cu 3 unitati, asa ca sunt “relaxati” in ceea ce priveste deschiderile: “Vrem ca anul acesta sa ne continuam dezvoltarea, deschizand noi locatii, dar momentan reanalizam conditiile pietei si incercam sa integram planul initial in contextul economic actual.” In momentul de fata, cele 7 restaurante Burger King din Bucuresti, plus cel deschis la Constanta, numara in medie peste 500 de clienti intr-o zi.

    De partea cealalta a topului, proprietarii de restaurante traditionale anunta incasari in scadere pentru anul in curs si se vad in situatia de a-si domoli ritmul de extindere. Tocmai de aceea, omul de afaceri Dragos Petrescu, romanul cu cele mai multe restaurante, care detine, pe langa City Grill, si restaurantele Caru’ Cu Bere, Buongiorno si cafenelele City Cafe, a decis recent sa intre pe piata de fast-food, cu restaurantele Bundetot. Noul brand a venit ca o adaptare la contextul pietei, caci Petrescu a luat decizia de a se lansa intr-un business de tip fast-food dupa ce a remarcat tendinta de micsorare a notelor de plata din restaurantele traditionale.

    Primul Bundetot a fost inaugurat in luna februarie 2009, avand la baza un plan de afaceri bazat pe o tranzactie medie de sub 4 euro/persoana. In prima luna, incasarile au fost de 25.000 euro, dar Petrescu spune ca e prea devreme sa vorbim de performantele noii locatii. Cert este ca Bundetot este baza extinderii lui Dragos Petrescu in acest an – in luna septembrie urmand sa fie inaugurate trei noi unitati la Focsani, Braila si Bacau.

    Pe de alta parte, Petrescu se confrunta cu diminuarea incasarilor in celelalte restaurante, dar mizeaza totusi pe o stagnare a cifrei de afaceri in acest an, la 14 milioane euro. “Anul 2009 sta sub semnul scaderii notelor de plata, fenomen indus chiar de noi. Strategia adoptata este de a atrage clienti prin consum similar la preturi mai mici ca pana acum.” Prin urmare, chiar daca numarul clientilor (atrasi zilnic in restaurantele City Grill de ofertele speciale) a crescut cu circa 5%, notele de plata s-au diminuat in medie cu minimum 10%, asa ca, la finalul zilei, incasarile se situeaza tot sub linie. Clientii sunt si mult mai conservatori in momentul in care comanda, explica proprietarul City Grill. Cele mai afectate sunt restaurantele situate in centrele comerciale, dupa cum spune tot Dragos Petrescu: “Daca in restaurantele din centru vanzarile au crescut cu 10%, cele din centrele comerciale vand cu 20% mai putin”. Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea), Petrescu lucreaza inca la proiectul celui mai mare City Grill, aflat in stadiu avansat de constructie si care ar trebui sa fie inaugurat la mijlocul verii. Odata deschisa noua locatie, City Grill va ajunge din urma lantul rival La Mama, care ocupa o pozitie mai sus in top, la diferenta de o unitate.

    Catalin Mahu, proprietarul retelei, nu se grabeste insa sa isi mareasca numarul de unitati: “Strategia de extindere exista in continuare, dar toate la timpul lor”, spune el. Nici in cazul La Mama nu exista o scadere reala a numarului de clienti (care ajunge la 5.000 pe zi), ci doar o micsorare a valorii notei de plata (care a ajuns acum la aproximativ 15 euro, in loc de aproximativ 17-20 de euro in 2008). Mahu prefera insa sa vorbeasca “in lei” acum, “pentru ca folosirea euro inseamna automat o scadere cu 20%, din cauza volatilitatii crescute a monedei nationale.” Mahu, care detine, pe langa cele sase restaurante La Mama, si patru cafenele sub brandul Cafepedia, e in discutii pentru alte cinci locatii, dar se arata mai degraba precaut in privinta unei extinderi agresive: “Pe piata de restaurante, nu exista foarte multe lanturi si orice deschidere se face din profit. ”

    De aceea, spune Mahu, prefera dezvoltarea in franciza: “E drept, in loc sa castigi 10 lei, castigi 2 lei. Dar nu trebuie sa muncesti pentru ei”. Ca si Petrescu de la City Grill, Mahu a observat un numar mai mare de clienti (plus 2-5%), dar si o scadere a notei de plata cu 10%. Pentru 2009, proprietarul La Mama preconizeaza stagnarea cifrei de afaceri, la 9 milioane de euro: “Am luat in calcul o scadere cu 10% a afacerii intr-un scenariu pesimist, iar intr-unul optimist, cifra de afaceri ar putea creste cu pana la 20%. Tarifele sunt insa cele de anul trecut. Prefer sa negociez la sange cu furnizorii sau sa import decat sa cresc preturile.”

  • Top BM: Cele mai scumpe laptopuri din Romania – GALERIE FOTO

    Pentru consumatorii din Romania, un laptop scump inseamna un echipament cu procesor rapid, memorie RAM mare, o placa de baza cu racire puternica si silentioasa si o capacitate sporita a hard disk-ului, la care sa se adauge un ecran cu diagonala mare, conectivitate wireless si diverse alte tehnologii de ultima ora. Nici nu se pot aduce in discutie laptopurile de genul Diamond Tulip E-Go sau Luvaglio, fabricate din materiale precum piele sau lemn de esenta rara si batute cu pietre pretioase, care au preturi de ordinul sutelor de mii de euro. Singurele modele scumpe din Romania care ar putea fi intr-o oarecare masura incadrate in segmentul de lux sunt Asus Lamborghini si Acer Ferrari, produse in parteneriat cu renumiti producatori de automobile de lux, insa al caror pret de vanzare nu depaseste 3.000 de euro.

    In Romania, accentul este pus asadar pe performante, designul fiind un aspect secundar in decizia de cumparare a clientilor dispusi sa scoata din buzunar cateva mii de euro pentru un computer portabil – in general oameni de afaceri, specialisti in grafica, pasionati de jocuri sau aventurieri interesati sa aiba acces la un computer chiar si in conditii extreme. Categoriei din urma ii este de fapt adresat cel mai scump laptop disponibil in magazinele din Romania, un Panasonic Toughbook care poate functiona chiar daca temperaturile sunt fie extrem de scazute fie ridicate sau daca mediul de lucru nu este tocmai potrivit pentru un computer, laptopul fiind rezistent la apa sau la loviturile puternice.

    “Gama Toughbook este potrivita consumatorilor cu pasiuni extreme sau angajatilor din domenii precum armata, politia, companiile de utilitati si in general firme care desfasoara o mare parte din activitate pe teren”, explica Octavian Popian, business development manager in cadrul Panasonic Romania. Compania care a lansat recent si un laptop destinat sistemului medical vinde computere portabile cu preturi care variaza intre 2.000 si 5.000 de euro, proportia celor care costa mai mult de 2.500 de euro reprezentand jumatate din gama disponibila de portabile. Pretul este insa o notiune discutabila cand vine vorba despre laptopuri, intrucat, dincolo de preturile de lista practicate de comercianti pentru modelele cu configuratie standard, valoarea unui laptop poate ajunge sa fie chiar si de trei ori mai mare, daca este personalizat din punct de vedere tehnic de clienti, in functie de necesitati. Cu toate acestea, putini consumatori romani sunt dispusi sa investeasca sume atat de mari intr-un computer care dupa cativa ani se uzeaza moral. Iar in conditiile in care vanzarile generale de computere portabile sunt in scadere considerabila fata de anul trecut, criza se face simtita cu atat mai mult in ce priveste laptopurile din gama superioara de pret.

    “Cei care se gandesc la inlocuirea computerului portabil considera ca mai pot astepta o perioada, avand in vedere investitia foarte mare, iar cei pentru care schimbarea este absolut necesara iau in calcul modele mai ieftine”, apreciaza Paul Militaru, director de dezvoltare in cadrul IT&S, compania care importa si distribuie computerele Dell pe piata romaneasca. Produsele high-end se adreseaza in general oamenilor de afaceri si managerilor, zona in care, cel putin in cazul Dell, se regasesc cele mai scumpe dintre laptopuri si care a inregistrat o scadere in ultima perioada, pe fondul climatului economic.

    In schimb, vanzarile de laptopuri highend Panasonic sunt in crestere in Romania. “Criza ne afecteaza, dar intr-o masura mai mica”, spune Popian, care asteapta, in acest an, vanzari la aceasta categorie, de 2 milioane de euro, cu aproximativ 35% mai mult decat in 2008. Nici Lenovo nu a fost pana acum foarte afectat, compania inregistrand in primul trimestru al acestui an o crestere de 188% a vanzarilor, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut – fiind luate in calcul si computerele portabile din segmentul inferior si mediu de pret. Cele mai scumpe laptop-uri Lenovo sunt cele dedicate mediului de business, in particular seria ThinkPad X, cele mai reprezentative fiind X300 si W700, cu preturi care pornesc de la putin sub 3.000 de euro. “Varful de lance este insa W700ds, in prezent singurul computer portabil din lume care are doua monitoare”, spune Aurel Netin, country general manager al Lenovo pentru Romania si Republica Moldova, despre laptopul dedicat in special inginerilor proiectanti sau designerilor.

    Sony estimeaza insa ca vanzarile se vor mentine. Lia Burghelea, group trade marketing manager pentru Europa Centrala si de Est in cadrul Sony, spune ca grupul detine in jur de 15% din piata laptopurilor mai scumpe de 1.000 de euro – prin intermediul seriilor Vaio TT si Z pentru zona de business, FW si AW pentru zona de divertisment si CS pentru zona de lifestyle. Compania mizeaza de altfel pe faptul ca piata computerelor portabile este una dintre cele mai dinamice din sectorul IT, avand in vedere tendinta mondiala, intalnita inclusiv in Romania, de crestere a vanzarilor de laptopuri in detrimentul celor de desktopuri, iar ca situatia mai dificila din acest moment va fi depasita cu mai mare usurinta decat in alte industrii. Pana atunci insa, producatorii aleg sa-si reorienteze strategia asupra computerelor portabile din gama inferioara de pret, lasand modelele high-end in plan secund.

    “Desi se spune ca aceia care au bani isi permit oricand sa cumpere obiecte scumpe, situatia nu mai sta chiar asa”, este de parere Andreas Schäfer, directorul de vanzari responsabil de regiunea EMEA din cadrul Toshiba Europe, considerand ca exemplele de crestere pe acest segment din piata sunt exceptii. Argumentul sau este faptul ca in Romania aproape ca nu se mai vand deloc laptopuri care costa mai mult de 2.500 de euro, in timp ce in Bulgaria piata a disparut de tot in acest moment, din cauza dificultatilor economice. “Probabil ca nu se vor mai vinde anul acesta mai mult de cateva sute de astfel de laptopuri in intreaga piata”, apreciaza Schäfer.

  • Top BM: Cele mai mari investitii in comert (GALERIE FOTO)

    Motorul cresterii economice din anii anteriori, consumul, a intrat la relanti, iar cifrele de vanzari inregistrate in comert in primele luni ale anului indica o atitudine mai rezervata a clientilor. Mari perdanti sunt retelele de electronice si electrocasnice, dar cumparatorii sunt mai rezervati acum si cand vine vorba de amenajari, de redecorarea casei sau chiar de bunuri de larg consum. “In special electrocasnicele mari, ale caror vanzari sunt puternic dependente de creditare, inregistreaza stagnari importante”, declara Ciprian Moga, managing director al firmei de consultanta in retail iQuest Consulting. Conform lui, criza isi spune cuvantul si in vanzarile de mobilier, articole de amenajare a casei si produse textile.

    Mesajul are corespondent si in domeniul comertului alimentar modern, unde volumele vanzarilor au stagnat in primul trimestru, inregistrand un plus (de 5%) doar in valoare, conform unui studiu realizat de MEMRB pe un esantion constant de magazine, care a inclus 181 de categorii de produse din sectorul bunurilor de larg consum.

    Ca urmare, preturile mari la terenuri – piedica principala cu care se confruntau pana de curand marile retele la capitolul expansiunii – au trecut in plan secund. Situatia economica generala si apetitul de consum sunt acum elementele-cheie din planurile de dezvoltare ale marilor comercianti. “Restrangerea consumului, la care ne putem astepta in continuare, face ca anul 2009 sa fie foarte dificil pentru intreaga piata de retail”, spune Michael Krahn, directorul general al Praktiker. El crede ca acest lucru se va vedea in mod firesc si in evolutia investitiilor viitoare din acest sector.

    Un numar mai mare de magazine ofera, de regula, o pozitie mai sigura in piata. “Retelele care reusesc sa se consolideze la nivelul unor regiuni extinse au posibilitatea ca in perioade mai putin favorabile pentru piata sa reactioneze mai bine la presiunile economice”, spune Krahn. Motiv pentru care retelele ce au investit deja sute de milioane de euro, in loc sa-si faca griji pentru pierderile ce le-ar putea afecta afacerile, se gandesc mai degraba cum sa-si mentina marjele. Astfel, grupurile Metro, Rewe si Carrefour, cei mai mari trei jucatori din comertul romanesc, au rulat anul trecut afaceri cumulate de 5 miliarde de euro la nivel local, in crestere cu 20% fata de 2007. Aceasta valoare inseamna circa o cincime din vanzarile realizate de tot domeniul comertului cu bunuri de larg consum, estimat de MEMRB la 23-25 miliarde de euro si care include aproape 90.000 de magazine, de la chioscuri la hipermarketuri.

    Situatia de confort in care se plaseaza marii comercianti fata de cei de dimensiuni mici are insa un pret masurat cu multe zerouri. In topul cheltuielilor cu investitiile se plaseaza, conform calculelor BUSINESS Magazin, retailerul francez Carrefour, cu un volum total estimat la 535 de milioane de euro, suma ce cuprinde investitiile pentru deschiderea magazinelor, preluarea retelei Artima, investitiile pentru rebranduirea supermarketurilor cumparate in Carrefour Express. Cheltuielile includ si investitiile necesare pentru operarea a trei magazine, prin parteneriatul incheiat cu Winmarkt (pentru spatii din Cluj, Bistrita si Turda), dar si inaugurarea unui nou tip de magazin, Carrefour Market, deschis in urma cu doua luni la Bacau. Cu o suprafata de vanzare de 1.500 mp, de doua ori mai mare decat media retelei Carrefour Express, magazinul este un test pe piata din Romania, potrivit companiei.

    Retailerul este in prezent cel mai mare operator din segmentul hipermarketurilor, cu un portofoliu de 23 de magazine, din care 12 au fost deschise in perioada martie 2008 – martie 2009. La nivelul anului trecut, Carrefour a avut cel mai agresiv ritm de expansiune, cu investitii de peste 240 de milioane de euro numai pentru noile inaugurari.

    Veteranul comertului modern pe piata romaneasca, Metro Cash & Carry, a deschis pana acum 24 de centre de distributie, in 13 ani de activitate, investitiile totale ajungand la 520 de milioane de euro. Cheltuielile pentru deschiderea unui nou magazin sunt de circa 20 de milioane de euro, spun reprezentantii companiei, dar volumul total al investitiilor cuprinde si bugetele destinate remodelarii magazinelor. Pentru procesul de reamenajare, inceput in 2006, comerciantul german a investit sume cuprinse intre 3,5 si 6 milioane de euro, adica aproape 40 de milioane de euro.

    Pe pozitia imediat urmatoare in topul investitiilor din comert se plaseaza Real, care a investit pana acum in jur de 430 de milioane de euro pe piata romaneasca pentru inaugurarea a 21 de magazine. “Pentru anul in curs avem planificata deschiderea a patru magazine”, declara Adriana Pita, director de comunicare la Real Hipermarket Romania. Dintre cele patru magazine noi programate pentru anul in curs, primul a fost deja deschis la Constanta, oras care are acum doua spatii Real. Dintre toti operatorii de hipermarketuri, germanii sunt cei mai rapizi in expansiune, daca numarul de magazine este raportat la istoria lor pe piata: 21 de magazine deschise in mai putin de cinci ani. Pentru comparatie, reteaua Carrefour a ajuns la 23 de magazine in 10 ani, iar ceilalti operatori au in continuare doar cateva magazine: Auchan – 6, Cora – 3.

    Cu 18 magazine de tip cash&carry, Selgros ocupa pozitia a patra in topul BUSINESS Magazin, cu o valoare estimata a investitiilor de 360 de milioane de euro, in conditiile in care suma necesara pentru inaugurarea unui spatiu se plaseaza in jur de 20 de milioane de euro. Nemtii de la Selgros sunt urmati de conationalii lor de la Kaufland care au investit pana acum, conform estimarilor, circa 300 de milioane de euro pentru a dezvolta o retea ce a ajuns acum la 37 de magazine. Compania si-a anuntat recent pe site intentia de a cumpara “terenuri cu suprafete incepand de la 8.000 de metri patrati, cu localizare favorabila centrala sau periferica, in orase cu cel putin 40.000 de locuitori”. Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca niciun comentariu pe marginea investitiilor, dar Kaufland a obtinut recent un credit BERD pentru un proiect de extindere in Romania si Bulgaria, in valoare totala de 300 de milioane de euro. In proiect nu se precizeaza suma destinata investitiilor in fiecare dintre cele doua tari, dar in ansamblu este vorba de circa 30 de magazine, ce ar putea fi destinate in principal oraselor de dimensiuni mici si medii. Retailerul german opereaza magazine de discount de mari dimensiuni, ce pot intra in competitie directa cu Carrefour si Real. Kaufland a raportat in 2007 afaceri de 642 de milioane de euro, valoare tripla fata de cea declarata in 2006.

  • Top BM: Cele mai scumpe parfumuri vandute in Romania (GALERIE FOTO)

    Primul magazin dintre cele patru care si-au impartit piata de parfumuri premium si de nisa a fost Madison Avenue, apoi s-au lansat pe rand Beautik, Createur 5 D’Emotions si Elysée Concept Maison des Parfums, fiecare cu propria sa oferta de parfumuri (unele se gasesc si in magazinele concurentilor) si cu propria abordare a clientilor.

    Parfumuri de nisa inseamna, dupa parerea Alexandrei Paven, proprietara Createur 5 D’Emotions, “un sector bine definit de piata, care are ca tinta precisa maximum 15% din potentialii consumatori. Trebuie sa se faca o diferentiere clara intre produsele mainstream, premium si de nisa”. Pentru segmentul de parfumuri de nisa conteaza creativitatea “nasului” (cel care a creat parfumul), ingredientele de calitate si obligatoriu naturale, productia limitata si distributia limitata.

    In Capitala, piata de parfumuri premium si de nisa e condusa in momentul actual de patru femei – Madeleine Florescu, proprietara Madison, care a inceput afacerea dupa o experienta de 13 ani pe piata luxului din Statele Unite, Andreea Gheorghiu, director al Green Net, compania care detine magazinele Beautik Haute Parfumerie, Alexandra Paven, proprietara boutique-ului Createur 5 D’Emotions si Cristina Balan, care conduce Elysée Concept Maison des Parfums, impreuna cu Laurentiu Balan.

    Madeleine Florescu a facut primul pas pe piata deschizand in urma cu doi ani un boutique de 36 de metri patrati pe strada General Berthelot, cu o investitie de 130.000 de euro. A urmat o investitie de 150.000 de euro intr-un al doilea boutique din zona Dorobanti si introducerea mai multor parfumuri. Alaturi de branduri aduse in premiera in tara, precum Clive Christian sau Annick Goutal si Comme des Garçons, portofoliul a fost completat treptat cu Parfumerie Generale (creatiile lui Pierre Guillaume) si Bond No. 9, o linie de parfumuri pentru care designul flacoanelor a fost realizat de Andy Warhol. Notabila este si linia de parfumuri By Kilian, realizata de Kilian Henessy, stranepotul celui care a fondat cel mai mare grup de lux din lume – LVMH; pretul pentru un parfum By Kilian depaseste suma de 700 de lei. Proprietara Madison spune ca parfumul cel mai scump din magazinele Madison, din care s-au vandut anul trecut 12 sticle, este Clive Christian, No. 1. In fiecare an se produc doar 1.000 de sticlute din acest parfum, iar flaconul este realizat din cristal Baccarat si imbogatit cu un inel de aur in care este incrustat un diamant. Pretul pentru o sticla de parfum de 30 ml Clive Christian No. 1 este de 11.000 de lei.

    Recent, Madeleine Florescu a ales pentru Madison si parfumuri mai “comerciale” de la Hermès, precum linia Un Jardin sau Faubourg 24, cu preturi intre 160 de lei si 300 de lei, mult sub cele pe care magazinul le practica in general. Proprietara justifica alegerea spunand ca “Hermès, ca si Chanel, are propriul , Jean Claude Ellena, un lux pe care nu multe case si-l permit. Mi-am dorit sa aduc Hermès inca de la deschiderea magazinelor Madison, insa acum s-au concretizat negocierile cu distribuitorii Hermès in Romania”. La o luna de la aducerea parfumurilor Hermès, magazinul a vandut 70 de sticle de parfum. Madeleine Florescu spera ca pe viitor clientii ce cumpara Hermès sa se indrepte si spre branduri mai exclusiviste din magazin.

    La numai cateva luni de la intrarea Madison, grupul Farmexim a deschis, printr-o investitie de 450.000 de euro, trei magazine al caror concept a fost inspirat din parfumerii de lux precum La Forêt de Parfum, din magazinul Harvey Nichols din Londra sau Roja Dove Haute Parfumerie din Harrods.

    Pana la sfarsitul anului trecut, cel mai scump parfum din magazinele Beautik a apartinut casei Molinard si se numeste Habanita, iar pretul pentru un flacon de 100 ml este de 700 de lei. Parfumul, din care s-au vandut 25 de flacoane, a fost insa detronat ca pret de lansarea parfumurilor frantuzesti Caron. Conform Andreei Gheorghiu, director executiv al Green Net, investitia initiala in lansarea parfumurilor Caron a fost de 30.000 de euro – pentru prima comanda. Alaturi de parfumuri, in Beautik se gasesc si pudrele Caron, care au fost populare si in Romania in urma cu circa jumatate de secol.

    Pe rafturile celor trei magazine Beautik se gasesc, printre altele, parfumurile E. Coudray (este vorba despre Edmond Coudray, cel care cu doua secole in urma era furnizorul de pomezi al curtilor regale), Fracas – creatia lui Robert Piguet, preferat pentru aroma sa vintage de catre vedete ca Madonna sau Linda Evangelista – sau Lubin sau Frapin. Recent, magazinele Beautik s-au imbogatit cu trei fantani din cristal Baccarat, cu parfumuri ca En Avion, N’aimez que moi si French Cancan. Parfumul din fantani poate fi livrat, pentru clientii dispusi sa plateasca pretul de 300 de euro, in flacoane de 20 ml cu cristale Svarowski.