Blog

  • Şefii marilor companii americane: Prelungirea blocajului guvernamental este un risc pentru redresarea economiei SUA

    Directorii generali ai unor mari companii americane, precum Honeywell International şi JetBlue Airways, avertizează că blocarea prelungită a unora dintre activităţile guvernului federal poate pune în pericol redresarea economică.

    Guvernul SUA a trimis marţi în şomaj tehnic circa 800.000 de angajaţi federali, după ce Congresul nu a reuşit să ajungă la un acord referitor la bugetul anului fiscal 2014, care a început la 1 octombrie, transmite Bloomberg. Republicanii din Congres au condiţionat aprobarea bugetului de modificarea unor prevederi ale reformei în domeniul sănătăţii.

    Şeful companiei Foot Locker, Ken Hicks, un critic al legii sănătăţii, despre care consideră că nu va limita creşterea costurilor, a declarat că activităţile guvernului nu ar trebui oprite în cadrul actualei dispute dintre democraţi şi republicani.

    “Sunt mulţumit de costurile mari şi serviciile medicale limitate de care vor beneficia oamenii în cadrul legii Affordable Care Act? Nu. Dar merită să blocăm guvernul? Nu.”, a spus Hicks.

    Prima blocare parţială a activităţilor instituţiilor federale din ultimii 17 ani ar putea reduce creşterea economiei americane cu până la 1,4 puncte procentuale, în funcţie de durată, estimează Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott în Philadelphia.

    “Dacă situaţia va fi de durată, va pune în pericol redresarea economică. Dacă blocajul se va infiltra în psihicul oamenilor de afaceri şi toată lumea va începe să reducă cheltuielile de călătorie, percepţia se va extinde şi asupra altora. Problema este serioasă”, a declarat Dave Barger, director general la JetBlue.

    Opinia lui Barger este similară cu cea a şefului Honeywell, David Cote, care a afirmat la sfârşitul lunii septembrie că impasul bugetar poate împinge economia în recesiune.

    Chiar dacă impasul bugetar va fi depăşit, congresmenii vor intra imediat într-o nouă dispută, referitoare la majorarea plafonului datoriilor, în prezent de 16.700 miliarde de dolari.

    O altă “idee oribilă” ar fi blocarea majorării plafonului datoriilor, aşa cum vor unii congresmeni, consideră Cote.

    “Când auzi că unii oameni încep să creadă că poate SUA ar trebui să intre în default, iar plafonul datoriilor să nu fie majorat, ei chiar sunt serioşi?”, s-a întrebat şeful Honeywell.

    Oprirea unora dintre activităţile instituţiilor federale a obligat Sikorsky Aircraft, divizie a United Technologies Corp, să reducă producţia de elicoptere Black Hawk.

    “Impactul imediat al blocajului asupra Sikorsky poate fi ţinut sub control doar o perioadă scurtă de timp”, a declarat Paul Jackson, purtător de cuvânt al companiei.

    Sikorsky a câştigat anul trecut un contract pe termen de cinci ani, în valoare de 8,5 miliarde de dolari, de construire de elicoptere Black Hawk pentru armata americană.

    Şansele unui acord de ultim moment în Congres, cum s-a întâmplat de nenumărate ori în negocierile bugetare, s-au evaporat înainte de termenul limită de la sfârşitul zilei de 30 septembrie, Camera Reprezentanţilor cerând amânarea cu un an a unor prevederi ale Affordable Care Act.

    Reprezentanţi ai producătorilor auto Ford Motor şi General Motors şi-au exprimat totuşi încrederea în capacitatea liderilor politici de a rezolva până la urmă disputa şi a proteja redresarea economică.

  • Restructurări de personal la agenţia Reuters

    Grupul media Thompson Reuters Corporation a decis reducerea cu cinci la sută a personalului editorial al agenţiei Reuters, la nivelul tuturor filialelor, măsura urmând să fie aplicată începând din noiembrie, relatează publicaţia Wall Street Journal. Redactorul-şef al agenţiei Reuters, Stephen Adler, le-a transmis angajaţilor această decizie miercuri dimineaţă, potrivit unor surse citate de publicaţia americană.

    Informaţia a fost confirmată de directorul de comunicare al grupului media, Barb Burg. “Pentru simplificarea şi facilitarea activităţilor editoriale ale agenţiei Reuters, vom face unele modificări care se vor concretiza într-o echipă redacţională uşor redusă”, a declarat Barb Burg pentru AFP.

    Potrivit Wall Street Journal, agenţia Reuters are o echipă editorială formată din aproximativ 2.800 de angajaţi la nivel global, astfel că reducerea de personal va fi de circa 140 de jurnalişti. Măsura va fi aplicată de luna viitoare, a precizat Stephen Adler.

    Informaţiile au apărut la o zi după ce James Smith, preşedintele grupului media Thomson Reuters, a anunţat o reconfigurare a activităţilor companiei. Smith a avertizat că procesul de restructurare va necesita adoptarea unor “decizii dure”. Nu este clar dacă vor exista disponibilizări în alte divizii ale companiei. Grupul Thomson Reuters are aproximativ 60.000 de angajaţi, fiind organizat din anul 2011 în patru divizii: Compania pentru operaţiuni financiare şi de risc (care include servicii financiare, servicii adresate companiilor şi activităţile media), Divizia juridică (firmele Westlaw şi Carswell, specializate în baze de date şi servicii de căutare online adresate avocaţilor şi consilierilor juridici), Divizia de ştiinţă şi proprietate intelectuală şi Serviciul pentru date fiscale şi contabile.

     

     

  • Reportaj: Secretul unuia dintre cele mai bune restaurante din lume

    SECRETUL? MENIUL SE SCHIMBĂ ZILNIC, ASTFEL NICIODATĂ CLIENŢII NU ŞTIU CE MÂNCARE LE VA FI SERVITĂ LOR SAU „COLEGILOR” DE LA MASA DE LÂNGĂ. „Cred că prin asta ne diferenţiem de competiţie şi, mai mult, este ceea ce ne caracterizează cel mai bine”, spune Andoni Luis Aduriz, chef-ul şi proprietarul restaurantului. Născut în San Sebastian acum 42 de ani, spaniolul a decis să se întoarcă acasă şi să o pornească pe cont propriu în 1998, după mai mulţi ani în care a lucrat în echipa El Bulli, restaurant considerat timp de mai mulţi ani cel mai bun din lume. „Ai nevoie de răbdare şi perseverenţă„, spune chef-ul al cărui local a intrat în top zece al celor mai bune restaurante din lume după opt ani de activitate. „În primii doi ani de la deschidere nu venea aproape nimeni la noi.„ Astăzi, localul a devenit o destinaţie turistică în sine, clienţi din întreaga lume venind să mănânce în restaurantul care pare aruncat pe hartă în zona rurală a Spaniei, înconjurat de verdeaţă şi acoperit de iederă. „De-a lungul timpului am primit mulţi vizitatori din România. Doar anul trecut au venit cel puţin zece persoane.:

    Din afară nimic nu dă de gol atelierul de creaţie gastronomică din interior. De altfel, nici după ce ai trecut de uşa de la intrare nu îţi dai seama exact unde te afli. Îmbrăcat în maro şi decorat cu alb, Mugaritz îţi dă la prima vedere o senzaţie de intimitate. Mesele stau ascunse după paravane aduse parcă din budoarele de altă dată, iar mâncarea pare o combinaţie între o operă de artă modernă şi un experiment ştiinţific realizat într-un laborator. De altfel, revista britanică Restaurant, care realizează anual topul celor mai bune 50 de restaurante din lume pe baza opiniilor exprimate de bucătari, gurmanzi şi critici din domeniu şi care a plasat Mugaritz pe locul patru în lume, caracterizează mâncarea localului iberic ca „techno-emotional Spanish„. „La Mugaritz oaspeţii sunt trataţi cu mai multe feluri de mâncare oferite în porţii mici, dar care au fost realizate printr-un amplu proces de creaţie şi cu o atenţie mare la detalii, atenţie care merge până la obsesie.”

    CU TOATE ACESTEA, ANDONI LUIS ADURIZ AFIRMĂ CĂ NU ASPECTUL ESTE CEL CARE CONTEAZĂ CÂND VINE VORBA DE MÂNCARE. „Pentru noi ideea de bază şi conceptul fiecărui fel de mâncare sunt adevăratele provocări. Aromele, texturile şi aspectul sunt uşor de obţinut, vin de la sine.„ Preţul unui meniu la Mugaritz începe de la 170 de euro. O echipă de 40 de persoane (cu o vârstă medie de 28 de ani) în frunte cu Andoni Luiz Aduriz găteşte pentru clienţi feluri de mâncare care variază de la miez de salată gătit în sos de crustacee şi vegetale aromate la hârtie de flori şi plante. De altfel, restaurantul are propria sa grădină cu sute de varietăţi de plante şi mirodenii. Şi cum mâncarea poate fi oricând asortată cu un pahar de vin, Mugaritz are o listă întreagă de vinuri, organizată după arome. „Mergem şi cumpărăm vinul de la mici crame pe care noi le considerăm speciale.”

    Pentru cei care nu doresc să bea vin, chef-ul spaniol recomandă fresh-uri, infuzii de plante, cocktailuri sau sake. Absolvent al Donostia School of Cuisine din San Sebastian, Andoni Luiz Aduriz, unul dintre cei mai influenţi chefi din lume, spune că dacă ar fi să recomande trei feluri de mâncare pe care oricine ar trebui să le încerce într-o viaţă ar opta pentru gargouillou (un mix de legume, fructe şi flori, fiecare gătit diferit), sitar la grătar – un fel de mâncare tradiţional gătit pe grătar deasupra unei felii de pâine („carnea de pasăre îşi lasă un suc care se impregnează în pâine şi îi dă un gust deosebit„) şi arici de mare. „Pescuit în sezonul potrivit, cu dressing sau fără, ariciul de mare trebuie gustat. El trebuie pregătit cât mai simplu, natural.„ Atunci când vine vorba de restaurantele sale preferate, chef-ul alege un local din ţara sa natală – Elkano din Guetaria -, precum şi altele din principalele capitale ale lumii – Per Se (New York), Narisawa (Tokio) şi The Fat Duck (Londra). „Toate au o abordare deosebită când vine vorba de mâncare. Aceste restaurante nu servesc doar mâncare, ci oferă experienţe deosebite.„ Acelaşi lucru îl încearcă şi Andoni Luiz Aduriz  la Mugaritz, unde „chef-ul se joacă cu clienţii şi testează modul cum un restaurant îi poate impresiona. Este o experienţă, nu doar un loc unde oamenii merg pentru a-şi potoli foamea pentru ca apoi să îşi vadă de drum”, scrie revista Restaurant.

  • Compania care face afaceri de 1,4 miliarde de euro cu cinci angajaţi

    CEI MAI PROFITABILI ANGAJAŢI DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI SUNT CELE CINCI PERSOANE ANGAJATE LA PANRUSGAZ GAZKERESKEDELMI, o companie maghiară care face un business de 1,4 miliarde de euro şi profit de 14 milioane de euro cu 5 angajaţi. Compania a fost fondată în 1994 şi are ca principal profil vânzările de gaze importate de la Gazprom (acţionarii companiei fiind LLC Gazprom Export, E.oN Ruhrgas International GmbH şi Centrex Hungaria Zrt.). În afară de o secretară, ceilalţi patru angajaţi de la Panrusgaz sunt toţi directori – unul general, unul de achiziţii, unul de strategie şi unul de distribuţie, fiecare generând lunar un profit de 2,8 milioane de euro.

    Desigur, împărţeala şi situaţia au o tentă anecdotică, dar la bază stă un fapt foarte serios şi anume că domeniul vânzărilor de gaze şi de energie are potenţial de a genera profit net, mai ales când la mijloc nu sunt luate în calcul activităţi de producţie, explorare şi aşa mai departe.

    65 din cele mai mari companii din centrul şi estul Europei – conform Coface CEE 500, topul realizat anual de compania de consultanţă Coface –  sunt din domeniul oil & gas, iar 51 activează în domeniul furnizării de energie. Acestea sunt urmate la scurtă distanţă de automotive (42 de companii), industria metalurgică (35 companii), wholesale (40 de companii) şi retail (40 de companii).

    Cifra de afaceri a celor 500 de companii din topul Coface a crescut în 2012 cu 5%, la peste 628 miliarde de euro. Cele mai multe companii din top sunt din Polonia (171), urmate de cele din Ungaria (66) şi din România (54). Pentru prima dată în istoria de peste zece ani a acestui clasament, România elimină din top trei Ucraina şi urcă pe locul al treilea (de pe al cincilea în 2011), pe fondul numărului mai mare de companii prezente în top – 54. Saltul în clasament s-a datorat unui număr mai mare de companii intrate anul trecut în top; 9 companii româneşti au intrat anul trecut în acest clasament: Rompetrol Downstream, Selgros Cash & Carry, Ford România SA, Samsung Electronics, Continental Automotive Products SRL, Complexul Energetic Oltenia, Coca-Cola HBC Romania, Delphi Diesel Systems Romania şi Mega Image SRL.

    Volumul de business al celor mai mari 54 de companii româneşti a fost anul trecut de 48 miliarde de euro.
    Creşterea afacerilor nu a dus şi la o creştere a profitului net, care a scăzut în ansamblul regiunii cu 32%, până la 20 de miliarde de euro. Cele care au atras cea mai mare parte a scăderii sunt aceleaşi companii din oil & gas, furnizare de energie, minerit şi construcţii. Cu alte cuvinte, oricât ar scădea profitul unei companii din energie, ea tot va rămâne mai profitabilă, în medie, decât cele mai multe firme din alte domenii.

    Profitul lui Panrusgaz Gazkereskedelmi, cea mai profitabilă companie din întreaga regiune, a scăzut în 2012 aproape la jumătate: de la 27,8 milioane de euro în 2011 (şi cifră de afaceri de 1,7 miliarde de euro) a ajuns anul trecut la 14,09 milioane de euro (la afaceri de 14 milioane de euro), iar numărul angajaţilor a scăzut de la 6 la 5.

    În România nu există companii cu o profitabilitate pe angajat de peste 2 mil. euro, aşa cum este Panrusgaz în Ungaria. Cei mai profitabili angajaţi români lucrează însă tot în cazul unei companii care distribuţie de gaze: este vorba de Petrom Gas, compania parte din grupul OMV Petrom care se concentrează pe furnizarea gazelor naturale către utilizatorii finali, fie ei clienţi industriali sau comerciali. Din februarie 2010, Petrom a transferat toate activităţile de comercializare şi achiziţii de gaze din cadrul Diviziei de Gaze către Petrom Gas SRL. Acum, Divizia de Gaze Naturale din cadrul Petrom gestionează activitatea de măsurare a gazelor naturale, respectiv a debitelor şi puterii calorice, plus livrările de gaze naturale destinate consumului intern din Petrom şi activităţile de depozitare. Tot ce înseamnă relaţii comerciale pe zona de gaze naturale se află în portofoliul Petrom Gas.

  • Preşedintele Consiliului Concurenţei şi şeful ANPC, la conferinţa “Mediafax Talks about Competition”

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Consiliul Concurenţei, ceilalţi lectori fiind Diana Ungureanu – judecător, formator Institutul Naţional al Magistraturii; Radu Merica – preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România); Mihaela Ion – managing associate, Popovici Niţu&Asociaţii; Costel Stanciu – preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România; Sorin Mierlea – preşedintele ANPCPPS România.

    Seria de conferinţe “Mediafax Talks about Competition” a ajuns la a şasea ediţie, toate organizate în parteneriat cu Consiliul Concurenţei, acest parteneriat având ca obiectiv dezbaterea publică a unor teme de interes major cu mediul de business, cu autorităţile în domeniu şi cu toţi cei interesaţi. Noua conferinţă aduce în dezbatere ca temă principală recenta propunere de directivă a Consiliului European şi a Parlamentului European privind acţiunile în daune pentru prejudicii provocate de fapte anticoncurenţiale.

    Prin această conferinţă, Mediafax îşi propune nu numai să intermedieze relaţia dintre autoritǎţi şi cei implicaţi în activitatea de business, ci şi să ofere informaţii relevante companiilor şi departamentelor juridice, dar şi să aducă în atenţia publică, respectiv a consumatorilor, drepturile pe care le au, conferite de legislaţia europeană şi cea naţională.

    Astfel, vor fi discutaţi paşii necesari pentru un cadrul legal european unificat şi eficient, principalele prevederi ale noii propuneri de directivă a Consiliului European şi a Parlamentului European privind acţiunile în daune pentru prejudicii provocate de fapte anticoncurenţiale, înlesnirea accesului la probele necesare privind acţiunile în daune, posibilitatea invocării deciziilor autorităţilor de concurenţă în dovedirea faptei care cauzează prejudiciile, facilitarea evaluării daunelor de către judecători, dar şi posibilitatea intentării de acţiuni colective în justiţie pentru repararea prejudiciilor.

    De asemenea, vor fi supuse dezbaterii şi alte teme, precum impactul noilor prevederi asupra mediului de afaceri şi a consumatorilor, rolul Consiliului Concurenţei, al asociaţiilor de protecţia consumatorilor şi al instanţelor judecătoreşti, investigaţiile Consiliului Concurenţei şi rapoartele finalizate, libertatea economică şi faptele de concurenţă neloială care ar trebui sancţionate.

    La conferinţă vor fi prezentate şi exemple de concurenţă neloială din partea mediului de afaceri, propunerile reprezentanţilor acestuia şi ale consultanţilor juridici, precum şi recomandări ale autorităţilor pentru mediul de afaceri.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, director editorial Mediafax Group.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Competition” – ediţia a VI-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/competition-6

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi, având structura următoare: reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, reprezentanţi ai ANPC, ai Camerelor de Comerţ şi asociaţiilor, reprezentanţi ai ambasadelor, specialişti şi practicieni din domeniul concurenţei, managementului şi administraţiei publice, reprezentanţi la nivel de top management şi consilieri juridici din cadrul companiilor active în toate industriile: auto, energie, retail, pharma, telecom, bănci, asigurări, investiţii, leasing, construcţii, logistică, bancheri, consultanţi, dar şi reprezentanţi ai mass-media din presa scrisă, radio şi TV.

  • NN este nou nume sub care va opera compania ce va reuni diviziile europene de asigurări, pensii şi investiţii ale ING Grup

    Aşa cum a fost anunţat în trecut, pregătirile ING pentru realizarea scenariului de bază de separare a diviziilor europene de asigurări, pensii şi managementul investiţiilor prin intermediul unei oferte publice iniţiale (IPO) sunt în plină desfăşurare. Tranzacţia este planificată pentru anul 2014, în funcţie de condiţiile de piaţă.

    În practică, procesul operaţional de rebranding va începe doar după listarea cu succes pe piaţa de capital. Până atunci, diviziile care includ ING Insurance, ING Investment Management şi Nationale-Nederlanden vor continua să îşi desfăşoare activitatea sub numele actuale.

    “Pregătirile pentru a deveni o companie independentă avansează conform planului. Anunţul de astăzi privind viitorul brand NN este un moment important şi subliniază faptul că ne aflăm în etapa finală de reorganizare a ING Grup”, a declarat Ralph Hamers, CEO al ING Grup.

    Activităţile de asigurări ale ING au un istoric de 170 de ani. De-a lungul anilor, Nationale-Nederlanden, ING Investment Management şi ING Insurance şi-au construit poziţii de top în Europa printr-o prezenţă puternică în mai mult de 15 ţări. Peste 12.000 de angajaţi oferă servicii de asigurări, pensii, investiţii şi servicii bancare unui număr de peste 15 milioane de clienţi.

    “Suntem bucuroşi să anunţăm astăzi NN ca fiind viitorul nostru nume şi logo. Construim o nouă companie care reuneşte numele a trei lideri europeni în domeniul asigurărilor şi managementului investiţiilor sub un nou brand puternic. Chiar dacă NN este un brand nou, el se bazează pe o moştenire bogată. Deoarece am vrut să rămânem aproape de clienţii noştri din pieţe diferite, vom adăuga brandului NN elemente definitorii locale. ING Investment Management îşi va schimba numele în NN Investment Partners”, a declarat Lard Friese, vicepreşedinte al ING Insurance.

    În România, NN va integra activităţile ING Asigurări de Viaţă, liderul pieţei de profil, ING Pensii şi ING Investment Management. Ca parte a strategiei anunţate la nivel european, toate aceste divizii vor continua să opereze sub brandul ING până la demararea procesului de rebranding, care a avea loc cel mai devreme în 2014.

    “Privim cu entuziasm redefinirea noastră ca o companie europeană cu o structură flexibilă şi bine adaptată noilor realităţi economice, cu o nouă identitate, ce îmbină moştenirea bogată şi rădăcinile olandeze cu cerinţele unui brand internaţional şi sustenabil”, a declarat Marius Popescu, director general, ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de Administraţie al ING Pensii. 

    Contractele clienţilor nu sunt impactate în niciun fel de strategia anunţată şi rămân neschimbate indiferent de deciziile adoptate în contextul acesteia, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ING, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

  • SUA au alocat 584 de milioane de dolari drept ajutor militar Egiptului

    Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi. Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie. Însă în termenii unui ajutor militar – fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament – “am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Aceasta a precizat că fondurile restante reprezintă “584” de milioane de dolari şi că Washington “poate controla mereu cum au fost folosiţi aceşti bani”. Armata şi un guvern interimar în Egipt, aflat la putere de trei luni, asigură că vor duce o “luptă împotriva terorismului” după violenţele care au urmat destituirii şi arestării, la 3 iulie, a preşedintelui Morsi, care face parte din Frăţia musulmană. O mie de persoane au fost ucise în confruntări şi peste 2.000 de islamişti au fost arestaţi. Justiţia egipteană a interzis la sfârşitul lui septembrie activităţile Frăţiei musulmane şi le-a confiscat bunurile. Statele Unite nu au numit niciodată înlăturarea lui Morsi drept “lovitură de stat”, însă au condamnat o represiune “regretabilă”, reclamând ridicarea stării de urgenţă şi alegeri democratice în 2014. Washingtonul a anulat de asemenea unele exerciţii militare cu Egiptul şi a amânat livrarea unor avioane de luptă.

    Criza din Egipt actualizează dilema Statelor Unite în ceea ce prveşte această ţară. Washington este prins între ataşamentul său faţă de valorile democratice şi dorinţa de a păstra această alianţă strategică.

  • Miliardarul Carl Icahn îl presează pe şeful Apple pentru o răscumpărare de titluri de 150 mld dolari

    Discuţiile vor continua peste circa trei săptămâni, a spus Icahn, investitor care s-a specializat în determinarea companiilor să facă schimbări astfel încât să crească profiturile acţionarilor.

    Cook a anunţat în acest an un plan de plată de dividente şi răscumpărări de acţiuni în valoare de 100 de miliarde de dolari, până în 2015. Icahn vrea însă ca Apple să aloce alte 150 de miliarde de dolari pentru răscumpărări de titluri.

    Apple a anunţat în iulie că în trimestrul al doilea a răscumpărat de pe piaţă acţiuni de 16 miliarde de dolari. Producătorul iPhone avea la sfârşitul lunii iunie 146,6 miliarde de dolari în numerar şi plasamente.

    “Am avut o cină cordială cu Tim seara trecută. Am insistat pentruo răscumpărare de 150 de miliarde de dolari. Am decis să continuăm dialogul peste aproximativ trei săptămâni”, a scris Icahn pe Twitter.

    Co-fondatorul Apple Steve Jobs a rezistat apelurilor de a returna bani acţionarilor, dar Cook s-a arătat dispus să îndeplinească cererile investitorilor. În februarie, managerul de fonduri de hedging David Einhorn a cerut Apple să returneze bani acţionarilor şi a dat compania în judecată, în acest scop. În aprilie, Apple a majorat dividendele şi planul de răscumpărare de titluri la 100 de miliarde de dolari.

    Acţiunile Apple sunt în creştere cu 2%, la 486,2 dolari pe unitate, la bursă din New York. Capitalizarea de piaţă a Apple este de 433,1 miliarde de dolari.

  • Canabisul medicinal – un tratament legal, la care pacienţii români nu au acces

    Boglarka Erdei – sau Bogi, cum i se spune în familie – este o fetiţă de 11 ani din Oradea, diagnosticată cu Sindromul Dravet. A avut prima criză la 5 luni, iar până în prezent a făcut tratamente cu peste zece antiepileptice.

    De la 3 ani a avut chiar combinaţii de câte trei astfel de medicamente, iar părinţii au încercat chiar şi dieta ketogenică, un regim alimentar cunoscut ca tratament alternativ pentru epilepsie. “Am încercat toate antiepilepticele în toate combinaţiile şi am ajuns să avem chiar şi opt crize generalizate într-o noapte”, spune Andrea Erdei, mama fetei.

    Bogi e slabă, vorbeşte foarte puţin şi are nevoie de ajutor pentru a merge. O astfel de evoluţie nu este neobişnuită pentru Sindromul Dravet, una dintre cele mai severe forme de epilepsie.

    În întreaga lume, 1 din 40.000 de copii este diagnosticat cu această boală, care debutează în primul an de viaţă, iar cei afectaţi pot avea şi zeci de crize într-o zi, de toate tipurile majore cunoscute – tonico-clonice, atonice, de absenţă, mioclonice, parţiale simple, parţiale complexe – fiecare dintre ele cu manifestări diferite şi cu durate mergând până la câteva ore. Unii pacienţi nu reuşesc să ajungă la o diminuare semnificativă a frecvenţei crizelor nici după administrarea unui cocktail de medicamente antiepileptice. Numărul ridicat de crize le influenţează dezvoltarea, unii dintre aceşti copii pierzând abilităţi importante – nu mai pot mânca, nu mai pot vorbi sau chiar merge.

    Deşi nu foarte numeroase, pentru că gradul de cunoaştere a bolii este redus şi, prin urmare, posibilităţile de diagnosticare timpurie limitate, familiile Dravet au format o comunitate strâns unită, în care îşi împărtăşesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie şi caută împreună soluţii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor şi cercetării.

    Unul dintre subiectele despre care se discută aprins în această comunitate în ultimele luni este canabisul medicinal, considerat o minune de o parte dintre familii. Şi familia Erdei spune că a aflat despre canabisul medicinal în ultimul an şi îşi doreşte ca Bogi să poată încerca tratamentul.

    Însă utilizarea plantei ca medicament este încă la început şi la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienţă directă cu canabisul medicinal, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea sa este permisă în anumite condiţii.

    Nu este vorba de fumat, aşa cum gândesc multe persoane când aud de canabis, ci de tincturi şi uleiuri speciale sau chiar suc stors direct din controversata plantă.

    “Am aflat de pe internet, cred că filmuleţul lui Jayden a fost primul văzut. Am vorbit cu neurologul de aici, dar acesta, neavând experienţă, nu şi-a exprimat opinia despre utilitatea sa”, a declarat Erdei pentru MEDIAFAX.

    Primele cazuri cunoscute

    Filmul la care face referire mama lui Bogi este bine cunoscut de părinţii copiilor cu Sindrom Dravet din întreaga lume. A făcut înconjurul internetului după ce, în decembrie 2011, a fost difuzat de postul de televiziune Discovery. Este povestea lui Jason şi Jayden David, tată şi fiu din California, care au apărut într-un episod din documentarul “Weed Wars – Războaiele ierbii”. Documentarul serial prezintă activitatea unui producător şi distribuitor de canabis medicinal din California, ai cărui angajaţi încearcă să trateze diferite afecţiuni, printre care şi epilepsia.

    Jayden, afectat şi el de Sindromul Dravet, a avut o reducere semnificativă a numărului de crize încă de la primele doze de tinctură de canabis, concomitent cu diminuarea dozelor de medicamente, ceea ce a încurajat şi alţi părinţi să pornească pe această cale.

    “Nu-mi lăsaţi copilul să moară”, îi spunea, în luna august, tatăl unei fetiţe de 2 ani diagnosticată cu Dravet guvernatorului statului american New Jersey, cerându-i să se pronunţe în favoarea legalizării canabisului medicinal, pe care îl consideră ultima şansă pentru copilul său.

    De aceeaşi formă de epilepsie suferă şi Charlotte Figi, o fetiţă de 6 ani din Colorado, care, la fel ca şi cea din New Jersey, a devenit recent o eroină în presa americană, după ce părinţii ei au povestit, într-o emisiune difuzată de postul de televiziune CNN, cum starea ei s-a îmbunătăţit considerabil după ce au început să-i administreze ulei de canabis.

    Părinţii tuturor acestor copii fac parte dintr-un grup online de discuţii numit Pediatric Cannabis Therapy (Terapie pediatrică cu canabis). Iniţiat de o altă mamă a unui copil cu Sindrom Dravet în februarie 2012, grupul reunea la crearea sa numai şase familii. La sfârşitul lui august 2013, a ajuns la un număr de peste 1.400 de membri, creşterea fiind amplificată semnificativ de apariţiile în presă. Majoritatea acestor membri sunt părinţi ai unor copii cu boli considerate incurabile – diferite forme de epilepsie, inclusiv Dravet, dar şi cancer sau boli neurodegenerative – şi chiar pacienţi adulţi.

    California a fost primul stat american care a legalizat utilizarea de canabis medicinal, în 1996. În prezent, 20 de state americane plus Districtul Columbia permit utilizarea de canabis medicinal, însă probabilitatea ca lista să se extindă e destul de mare având în vedere amploarea dezbaterilor din ultima perioadă.

    La numai câteva zile după schimbul de replici cu tatăl fetiţei cu Sindrom Dravet, guvernatorul din New Jersey, Chris Christie, a anunţat că va susţine legalizarea canabisului medicinal pentru uz pediatric.

    Legislaţia românească permite consumul sub control

    În România sunt cunoscute puţin peste 40 de cazuri de copii cu Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, potrivit Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare.

    “Am fost în California în decembrie 2012 şi am văzut câţiva copii cu Dravet aflaţi sub acest tratament. Am văzut cum se ridică din scaunul cu rotile şi reîncep să meargă, cum învaţă să vorbească, pe unii dintre ei părinţii abia încep să îi cunoască cu adevărat, după ce reuşesc să le ţină crizele sub control cu canabis şi să le reducă dozele de medicamente antiepileptice”, a declarat Adela Chirică, preşedintele asociaţiei.

    Legislaţia românească, respectiv Legea 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, include canabisul, rezina de canabis, extractele şi tincturile de canabis pe lista “plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.

    Pe de altă parte, Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, plasează plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe – cum sunt canabisul, răşina de canabis şi uleiul de canabis – pe lista “drogurilor”, adică în afara categoriilor “droguri de mare risc” şi respectiv “droguri de risc”.

    Canabisul şi produsele pe baza acestei plante ocupă primul loc în rândul capturilor de droguri din România, conform celor mai recente date oferite de Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri. Potrivit aceleiaşi surse, în 2010 ponderea celor care au consumat canabis o dată în viaţă a fost de 1,6% în 2010 raportat la totalul populaţiei din România.

    Legea 143 defineşte consumul ilicit de droguri ca fiind “consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală”.

    “Canabisul medicinal poate fi administrat în România pe baza recomandării medicului, respectiv o reţetă securizată, la fel ca orice altă substanţă aflată sub control naţional, cum sunt codeinfosfatul, morfina sau Quarelin ori Fortral”, a explicat pentru Mediafax avocatul Lorette Luca. Ea a adăugat că problemele apar la utilizarea necorespunzătoare a acestora, mai exact prin nerespectarea dozelor prescrise. “Inclusiv în benzinării există la comercializare doze de băuturi energizante ce conţin extract de canabis. Acestea sunt perfect legale”, a mai spus Luca, precizând că acestea au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol – substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene). Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC, admite avocatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un antreprenor de weekend la afaceri de aproape două miliarde de euro din „păcănele”

    Dacă la momentul în care a decis să devină antreprenor full-time, Paul Gauselmman, în prezent in vârstă de 79 de ani, avea în responsabilitate o afacere mică din domeniul operării aparatelor tip slot machine, acum aceasta numără 8.000 de angajaţi şi are activităţi răspândite în întreaga lume. Compania, dezvoltată progresiv în domeniul divertismentului şi jocurilor de noroc, este condusă şi astăzi de familia Gauselmann, formată din Paul şi din cei patru copii ai lui

    Paul Gauselmann a revoluţionat industria jocurilor de noroc şi de amuzament prin grupul Gauselmann, care, începând cu 1992,  s-a extins la nivel internaţional în trei domenii de business: producţia şi operarea de maşini electronice prin Merkur, deţinătoare a mărcii Merkur Casino şi estimată la aproximativ 200 milioane euro; divizia operaţional[ şi servicii; producţia şi comercializarea maşinilor electronice şi tipurilor de joc prin compania  Atronic. Grupul deţine şi o unitate de producţie proprie în localitatea Lubbecke din Germania. Compania a ajuns astfel să exploateaze  jocuri de noroc şi divertisment în 272 de locaţii, situate pe teritoriul a zece ţari europene, printre care şi România.

    Activitatea grupului pe piaţa locală a jocurilor de noroc se desfăşoară prin două companii cu capital integral privat străin aparţinand Gauselmann, Casino Entertainment Center şi Merkur Casino România. Prima este prezentă pe piaţa autohtonă din 2004 şi este operatorul jocurilor electronice tip slot-machine pe şapte din cele 13 săli ale companiei. Celelalte şase săli funcţionează sub Merkur Casino România, companie care are în activitate închirierea şi vânzarea de sloturi. Ambele au totalizat afaceri de circa 50 de milioane de euro în 2012(circa 200 milioane de lei). Locaţiile Merkur sunt răspândite în Bucuresti, Constanţa, Ploieşti şi Craiova, având în prezent autorizate 400 de mijloace de joc.

    În perioada 2004-2010, vânzarea sloturilor se făcea direct din Germania şi principalul contact cu potenţialii clienţi se făcea la expoziţia anuala de profil. Din 2010, vânzarile şi închirierea sloturilor se face prin intermediul  Merkur Casino Romania, iar recent, au  fost depuse actele pentru înfiinţarea Merkur Gaming Distribution, pentru a separa activitatile de vânzare si închiriere cu cea de operare.


    Un aparat de jocuri poate genera in Romania în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.
    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie.

    Circa  3% dintre români participă la jocurile de tip slot – machines în timp ce la LOTO joacă 20%,la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo, 3% la jocurile online şi 3% la jocurile de cărţi, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot. Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

    Totusi, România rămâne una dintre cele mai importante pieţe pentru grupul Gauselmann, potrivit lui Thomas Niehenke, membru al boardului Gauselmann. Acest lucru se datorează mai ales contextului in care  LOTERIA se pregăteşte să încheie un nou contract de exploatare a jocurilor de tip loterie (VLT), tinand cont ca  cel semnat în urmă cu zece ani cu grecii de la Intracom si Intralot expiră pe 30 noiembrie 2013, iar acesta a adus companiei pierderi de sute de milioane de lei. Procedura de selecţie a unui nou beneficiar este necunoscută publicului, dar Niehenke este optimist în ce priveşte şansele Merkur de a câştiga contractul. Potrivit lui, competitia este stransa intre firmele care doresc contractul, dar nu doreste sa divulge numele competitorilor sai.