„Sigur că, în situaţia dată, lumea este îngrijorată. Este normal să fie aşa, şi mesajul meu, este ca oamenii să aibă încredere în forţa de reglementare pe care statul român o aplică şi în instituţiile sale, respectiv banca centrală, Ministerul Finanţelor, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare“, a declarat vineri Dijmărescu la emisiunea ZF Live. Consiliul de administraţie al BNR a discutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea creditor din Cipru care va dispărea ca urmare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zonei euro şi FMI, deţine pe piaţa românească Marfin. Marfin are regim de filială în România şi se supune reglementărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. Depozitele din Cipru sunt garantate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discuţii, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.
Blog
-
La Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor ar putea ajunge la 60% pentru economiile peste 100.000 euro
Persoanele care au depozitaţi peste 100.000 euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din valoarea economiilor, sumă care va fi convertită în acţiuni la bancă, potrivit unei declaraţii a băncii centrale. Acţiunile vor oferi deponenţilor drept de vot la Bank of Cyprus, precum şi drept la dividende. Măsura face parte din planul de restructurare al instituţiei de credit şi practic banii vor dispărea imediat din conturile clienţilor. Deponenţii ar putea pierde, de asemenea, încă 22,5% din economii, banii urmând a fi îngheţaţi în conturi pentru care nu se va plăti dobândă până când planul de restructurare se va termina. Se estimează că procesul de restructurare al băncii cipriote va dura mai multe luni. Iniţial s-a estimat că persoanelor care au peste 100.000 euro în conturi la Bank of Cyprus le vor fi confiscate doar 30-40% din valoarea depozitelor, aceasta fiind prima oară când liderii zonei euro au convenit să transfere povara bailout-ului şi către clienţii băncilor. Toate depozitele de maximum 100.000 euro sunt garantate, ceea ce înseamnă că un client care are 500.000 euro într-un depozit bancar va suporta pierderi doar pentru 400.000 euro. Banca centrală va numi un evaluator independent al Bank of Cyprus şi procentul de 22,5% din depozitele de peste 100.000 de euro va putea fi la rândul lui convertit în acţiuni, parţial sau total, în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării, notează Bloomberg.
-
Din lipsă de activitate, Consiliul Bursei şi-a demis CEO-ul. Cine a votat împotrivă
Fără listări de companii private şi cu tot mai puţini investitori, Bursa de Valori Bucureşti, principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital, a rămas de vineri şi fără director general. Victor Cionga, un veteran al pieţei de capital, a fost demis de Consiliul de Administraţie al BVB pe motiv că procesul de restructurare demarat de acesta a fost prea lent. Neoficial, fostul director ar fi acuzat de cheltuieli nejustificate cu firme de avocatură şi consilieri. Numit în funcţie în septembrie 2012, după un proces de recrutare care a durat luni bune, Cionga se apără şi susţine că restrucuarea nu se poate face „heirupist“ în doar şase luni, iar conslieriii au fost angajaţi pentru a acoperi lipsa de expertiza din bursă. El ar fi trebuit să revitalizeze o piaţă de capital care a căzut pradă crizei financiare, dezinteresului din partea companiilor private şi investitorilor, dar şi lipsei de sprijin din partea statului. „Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face heirupist. Vorbim aici nu doar de viitorul unei companii, ci şi de viaţa unor oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi imaginează, mai ales în contextul economic actual, că se poate juca cu asta sărind etapele unei analize serioase dovedeşte că nu este un lider şi manager responsabil“, a declarat Victor Cionga.
-
Petrom alocă 400 mil. euro pentru încă un an de producţie
Petrom va investi până în 2015 peste 400 de milioane de euro pentru a redezvolta 6 din cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze din cele 240 pe care le are în portofoliu. Calculele Petrom arată că după finalizarea lucrărilor pe cele 6 zăcăminte, care asigură circa 40% din producţia totală de hidrocarburi a companiei vor putea fi aduşi la suprafaţă aproape 70 de milioane de barili. Acest lucru înseamnă circa un an suplimentar de producţie pentru Petrom sau consumul de petrol pe un an al României. „În acest moment avem în analiză 6-8 proiecte de redezvoltare, iar zăcămintele alese sunt în top 30 cele mai importante zăcăminte pe care le avem în portofoliu“, spune Gabriel Selischi, director zone de producţie interne din cadrul Petrom care din toamna acestui an va ocupa un loc în directorat, urmând să fie responsabil pentru segmentul de explorare şi producţie, cel mai important din companie. În ultimii trei ani de zile producţia de petrol şi gaze a Petrom s-a stabilizat, dar comparativ cu anul 2005, primul după privatizarea companiei, cantităţile extrase acum sunt cu 20% mai mici. Selischi a precizat că nici după redezvoltarea celor 6 zăcăminte producţia companiei nu va creşte. „Obiectivul nostru este să stabilizăm producţia, având în vedere declinul natural anual de circa 10%. Am reuşit acest lucru în ultimii ani, variaţia producţiei de la un an la altul fiind în jur de 1%. Practic, ce facem prin aceste proiecte este să prelungim durata producţiei, nu neapărat o creştere a acesteia.“
-
Germanul Nikolai Beckers începe cel mai mare proces din telecom: integrarea Cosmote cu Romtelecom
Germanul Nikolai Beckers, care şi-a început cariera în 1989 la Deutsche Bank, iar în ultimii 18 ani a ocupat diferite poziţii de management în mai multe colţuri ale lumii pentru Deutsche Telekom, îşi va prelua astăzi oficial mandatul de director general al Cosmote România şi Romtelecom.
Beckers, care vine la Bucureşti după aproape doi ani petrecuţi la Paris ca şef al diviziei de servicii IT din Franţa a grupului, are ca prioritate numărul unu în timpul mandatului realizarea celei mai mari fuziuni de pe piaţa locală de comunicaţii, care va crea o companie cu venituri de peste un miliard de euro şi 10.000 de angajaţi.
Fuziunea va demara după ce grupurile OTE (Grecia) şi Deutsche Telekom (Germania) vor ajunge la un acord cu statul român în privinţa acestui proces. Statul român, care are 46% din Romtelecom şi 14% din Cosmote, s-a declarat de acord cu integrarea, dar nu a agreat şi un calendar sau procentul de acţiuni pe care îl va deţine în noua entitate.
Cosmote şi Romtelecom au avut anul trecut împreună afaceri de 1,082 mld. euro, în scădere cu 3,7%, şi EBITDA de 285,6 mil. euro, în creştere cu 30%.
-
Criza din Cipru pune presiune pe leu
Cursul s-a stabilizat la sfârşitul săptămânii trecute pe palierul de 4,41 lei/euro, unde a urcat în ultimele două săptămâni pe fondul crizei din Cipru. Euro a trecut pragul de 4,4 lei pe 18 martie, imediat după anunţul privind „taxa“ pe depozitele din băncile cipriote, o măsură care a speriat investitorii de pe pieţele emergente. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4154 lei/euro, uşor sub nivelul din ziua precedentă, aceasta fiind a zecea şedinţă consecutivă în care moneda europeană se menţine peste pragul de 4,4 lei. Leul a închis şedinţa interbancară de vineri aproape de nivelul de 4,41 unităţi/euro pe fondul unei sesiuni liniştite pentru toate monedele emergente din regiune. Mişcarea cursului din ultimele săptămâni reprezintă o schimbare de direcţie la 180 de grade în condiţiile în care de la începutul anului leul se afla pe o tendinţă ascendentă, susţinut de cererea de titluri de stat din partea investitorilor străini. Cursul de schimb atinsese un minim al ultimului an de 4,32 lei/euro la jumătatea lunii ianuarie, iar ulterior se stabilizase în jurul valorii de 4,35 lei/euro.
-
Situaţie dramatică la Oltchim: din 3.300 de angajaţi ar putea să mai rămână doar 300 să stea de pază
„Comisia Europeană a fost foarte clară declarând că Oltchim a beneficiat de ajutor de stat şi din această cauză guvernul nu are pârghii să ajute Oltchim. În privinţa discuţiilor cu CEC, Banca Transilvania şi BCR se pare că nu s-a ajuns la nicio înţelegere. Dacă nu se face rapid o infuzie în scurt timp ne vom bloca total activitatea pentru că pierderea Oltchim ajunge în momentul de faţă la 3-4 milioane de euro pe lună şi pe lângă cei 1.000 de oameni de care se discută acum că trebuie să plece din combinat vor mai pleca alţi 2.000 de angajaţi şi vor rămâne 300 să asigure paza“, spune Tălpăşanu. El consideră că o ultimă şansă este ca unii traderi să finanţeze Oltchim pentru a salva combinatul, astăzi urmând să aibă loc o întâlnire a traderilor la Ministerul Economiei care va fi crucială pentru Oltchim. Mihail Tălpăşanu mai spune că este nevoie de o injecţie rapidă de cel puţin zece milioane de euro pentru a duce gradul de încărcare a producţiei de la 23% la 50%, moment în care Oltchim şi-ar echilibra veniturile şi cheltuielile şi nu ar mai produce pierderi. Premierul României Victor Ponta a declarat vineri că sunt necesare disponibilizări la Oltchim după ce Comisia Europeană a emis un aviz negativ pentru ajutorul de stat al Oltchim.
-
Verdict oficial de la ANRE: energia verde, supracompensată
Concluziile Autorităţii Naţionale de Reglemenare în domeniul Energiei (ANRE) în urma monitorizării pentru anul trecut a efectelor schemei de sprijin pentru energia regenerabilă arată o supracompensare clară mai ales în domeniul proiectelor solare, vizate fiind însă şi energia eoliană şi cea hidro. Astfel, în opinia ANRE sprijinul pus la dispoziţia investitorilor în energie solară ar trebui să scadă de la 6 certificate verzi pe fiecare MWh produs la numai 3, la energie eoliană de la 2 la 1,5 certificate verzi, iar pentru cea hidro de la 3 la 2,3 certificate, toate aceste reduceri fiind valabile pentru proiectele care au utilizat tehnologie nouă. „Precizăm că reducerea numărului de certificate verzi, aşa cum rezultă din concluziile raportului de monitorizare, urmează a fi aplicată pe bază de hotărâre de guvern, în conformitate cu prevederile legale“, au mai spus reprezentanţii ANRE. De la începutul anului, au existat mai multe declaraţii ale autorităţilor prin care se anunţa o modificare a actualei scheme de sprijin, dar până în acest moment raportul ANRE este singurul document oficial publicat. În schimb, există mai multe variante de proiecte de ordonanţă de urgenţă prin care sprijinul pus la dispoziţia investitorilor în vânt sau soare ar urma să fie diminuat. Unul dintre acestea stabileşte reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru fiecare tehnologie, reducerea nivelului maxim de preţ admis de lege pentru un certificat verde de la 55 de euro la 30 de euro, concomitent cu plafonarea la nivel naţional a capacităţii instalate în astfel de proiecte până la 3.500 MW. O altă variantă prevede amânarea acordării unui număr de certificate verzi pe fiecare tehnologie în parte până în iunie 2016, urmând ca ulterior acestea să fie recuperate de investitori potrivit unui algoritm stabilit de ANRE.
-
Gral deschide oficial în semestrul doi spitalul privat
Gral deschide oficial în semestrul doi spitalul privat Liviu Iancu Gral Medical preconizează că în al doilea semestru al anului va deschide oficial, în Bucureşti, primul său spital privat, pe care îl dezvoltă pe o infrastructură existentă, din fonduri proprii, şi nu de la zero, cum intenţionase iniţial. Compania a decis transformarea, în etape, a unui centru de diagnostic în spital, deşi planurile iniţiale vizau o investiţie greenfield de 30 milioane euro, cu finanţare externă. Astfel, investiţia în clădirea în care este dezvoltat spitalul a debutat cu o clinică, care a fost completată ulterior cu un centru de imagistică, unul de dializă, unul de radioterapie şi chimioterapie şi, în acest an, cu secţia de chirurgie. „Anul 2012 a fost anul în care am decis să lansăm investiţia secţiei de chirurgie din fonduri proprii. Direcţia a fost dată de costurile de oportunitate, pornind de la ideea că infrastructura de ambulatoriu a spitalului se finalizase, iar singurul element care lipsea era secţia de chirurgie. Acesta este şi motivul pentru care am investit peste un milion de euro în blocul operator, iar în semestrul al doilea vom opera primii pacienţi. În semestrul al doilea preconizăm lansarea oficială a spitalului, cu 55 de paturi“, a declarat directorul de dezvoltare-promovare al companiei, Robert Chiţan, care a precizat că investiţia nu mai este de 30 milioane euro.
Continuarea pe www.zfcorporate.ro