Fie ei germani, francezi sau italieni, jucătorii străini au ales să vină să producă în România pentru că forţa de muncă era ieftină. Un alt avantaj îl constituia apropierea de pieţele vestice, principala ţintă a pantofilor „made in Romania„. Ulterior, giganţi cu afaceri de miliarde de euro au fost convinşi să rămână pentru că forţa de muncă este calificată şi infrastructura de producţie deja existentă.
„Am lucrat (familia Pache, n.red.) de-a lungul timpului cu multe branduri mari, precum Clarks, Dolomite, Imac sau Skechers„, spune Raluca Pache (33 de ani), cea care a creat brandul PJ Shoes pentru copii. Ea s-a întors în România în 2009 după ce a studiat şi a lucrat la New York, pe Wall Street. Potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare LinkedIn, ultimele poziţii deţinute în Statele Unite au fost senior securitization şi consultant în cadrul Deloitte. Raluca Pache deţine împreună cu familia sa o fabrică în cartierul Berceni din Capitală, în care produce 180.000 de perechi de pantofi pe an, 20.000 sub brandul propriu (PJ Shoes) şi 160.000 în sistem de lohn pentru Imac, o companie din Italia care produce anual 7,3 milioane de perechi de încălţăminte. Fabrica este amplasată într-o clădire pe care familia Pache a cumpărat-o „cu banii câştigaţi de pe urma contractelor cu Clarks„.
Clarks nu este singurul nume mare care a ales să lucreze în România, branduri precum Ara sau Riecker investind în producţia de pantofi pe piaţa locală. Aceste investiţii au venit să continue tradiţia. „În anii de dinainte de ‘90 industria de încălţăminte era una foarte cunoscută, sute de mii de oameni lucrând în fabricile de profil„, spun reprezentanţii familiei Pache, cu o experienţă de peste trei decenii în domeniu. Angela Pache, mama Ralucăi, şi-a lansat fabrica proprie în 1997 împreună cu soţul său. Anterior ea a lucrat în cadrul fabricii-fanion Pionierul, ultima funcţie deţinută fiind cea de director general. Astăzi, pe locul fostei fabrici este un centru sportiv.
La fel ca Pionierul, multe fabrici şi-au închis porţile şi odată cu ele şi multe companii din industriile adiacente. „Multe dintre tăbăcăriile din România s-au închis în ultimii ani„, spune Raluca Pache, care îşi cumpără materia primă din România şi Spania.
La rândul său, Mihaela Mihalache, directorul general al atelierului de pantofi lucraţi manual Condur by Alexandru, spune că toate componentele de pantofi sunt importate din Italia, din aceleaşi motive. De asemenea, cizmăriile, acele ateliere de meşteşugari foarte căutate în anii trecuţi pentru mici reparaţii, au fost forţate să tragă obloanele în contextul în care românii aleg să poarte „chinezării„ (70% din pantofii pe care România îi importă sunt din China), pantofi ieftini care sunt schimbaţi repede. Mai bine de jumătate din pantofii importaţi sunt din cauciuc şi plastic, iar mai bine de un sfert din material textil, doar 11% fiind din piele.
Totuşi, în timp ce unele fabrici, cizmării sau tăbăcării s-au închis, există şi companii care continuă să investească în România. Cei mai mulţi producători realizează pe piaţa locală produse din piele (65% din totalul exportat). Compania Ara a ales să investească în România acum mai bine de zece ani, într-o perioadă când forţa de muncă era ieftină. Grupul a venit pe piaţa locală cu un business plan pe termen lung şi a decis să investească în construcţia de la zero de fabrici care astăzi deservesc întregul grup, spunea anterior Filip Schwartz, acţionarului grupului Otter Distribution, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de încălţăminte. Grupul Otter Distribution este reprezentantul Ara în România, pantofii germanilor fiind vânduţi în magazinele multibrand Otter. Grupul german controlează pe piaţa locală două companii – Ara Shoes Romania şi Lloyd Shoes România – cu afaceri cumulate de peste 400 mil. lei (aproape 100 mil. euro) şi cu un total de peste 2.000 de angajaţi.
