BusinessMagazin

Blog

  • Trec alegerile, urmează marea defulare naţională

    Prin urmare, taberele primilor doi clasaţi au început să se întărească în perspectiva finalei din 16 noiembrie, urmărind să capteze cât mai mult din electoratele care au votat cu ceilalţi candidaţi şi să abordeze marele bazin al celor 46,8% din alegători care n-au venit la vot.

    Victor Ponta a preferat tactica alianţelor rapide şi explicite cu foştii lui detractori (Corneliu Vadim Tudor) sau cu foştii susţinători ai lui Traian Băsescu de la precedentele alegeri (Dan Diaconescu) şi i-a atras cu posturi în aparatul guvernamental pe contracandidaţii Călin Popescu-Tăriceanu (prima variantă de prim-ministru, înainte de George Maior de la SRI sau Florin Georgescu de la BNR) şi Teodor Meleşcanu (consilier pe probleme de securitate naţională). În schimb, Klaus Iohannis a declarat din start că îşi doreşte votul direct al cetăţenilor, fără niciun fel de negociere prealabilă cu alte partide sau candidaţi, atât ca să scape de orice şantaj din partea altor candidaţi dispuşi să i se alăture condiţionat, cât şi ca să scape de orice posibilă asociere de imagine cu moştenirea “băsismului”, ca efect al unei alianţe explicite cu Monica Macovei sau Elena Udrea.

    Aparenta lipsă de efort a lui Iohannis de a-şi apropia electoratul “băsist”, grija lui constantă de-a lungul campaniei de a evita atacurile mai dure la adresa contracandidaţilor şi preferinţa pentru calea scrisă în prezentarea programului său (cel mai lung dintre cele întocmite de candidaţi) i-au neliniştit însă pe mulţi alegători de dreapta, de la cei mai combativi, care au reînviat aproape automat suspiciunile de “blat” PSD-ACL, până la cei mai moderaţi, care s-au radicalizat în contextul gravelor nereguli de la secţiile de vot din străinătate.

    Aşa a luat naştere ideea că o înfrângere la urne a lui Iohannis în faţa lui Ponta poate fi preîntâmpinată (sau reparată ulterior) doar prin nişte proteste masive de stradă, un potenţial “Maidan” după model ucrainean sau unguresc, care să pornească de la legitimele proteste actuale în sprijinul alegătorilor din diaspora şi să sfârşească printr-o mişcare care să răstoarne, după caz, fie doar guvernul Ponta, fie “clasa politică ticăloşită” în ansamblu. Abia se terminase primul tur de scrutin şi deja au apărut pe Facebook convocări la proteste programate tocmai pentru 15 noiembrie, ziua dinaintea alegerilor, cu intenţia de a-i stârni pe potenţialii participanţi, mai ales pe cei mai tineri, să-şi imagineze că recreează Revoluţia din 1989: “Dacă atunci l-am dat jos pe Ceauşescu, sigur îl putem rezolva şi pe pămpălăul ăsta” [Ponta, n.r.]. Tactica de mobilizare a unor protestatari prin paralele imaginare între prezent şi epoca Ceauşescu a fost încercată la vremea ei, cu succes, şi de protestatarii contra guvernului Boc în 2012, şi de manifestanţii contra proiectului Roşia Montană în 2013.

    Astfel încât, cu doar câteva zile înainte de al doilea tur, pe cât de linişte era pe frontul confruntării directe şi publice, pe programe, între cei doi prezidenţiabili rămaşi în cursă, pe atât de tensionată devenise atmosfera în media şi pe reţelele sociale, unde au ajuns să se lupte între ele, din nefericire, înseşi electoratele candidaţilor, care şi-au redescoperit cu furie toate opoziţiile posibile dintre ele (urban/rural, cu studii/fără, Vechiul Regat/Transilvania, tineri/bătrâni, mediul privat/bugetari, oameni din ţară/diaspora), spre paguba exclusivă a electoratului în ansamblu şi, cel puţin deocamdată, spre câştigul nimănui.

  • Ce vedem la cinema: “Magie în lumina lunii” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Ceea ce urmează însă depăşeşte orice aşteptare, pentru că vom asista la o serie de evenimente pur şi simplu magice, care vor influenţa până şi relaţia tensionată dintre cele două personaje. Finalul însă este cel care ne pregăteşte cea mai reuşită “Magie în lumina lunii”.

    Filmul, produs de Warner Bros şi distribuit de Freeman Entertainment, va putea fi vizionat în premieră din 14 noiembrie în următoarele cinematografe din ţară: Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Cluj Polus, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu Mureş, Ploieşti, AFI Ploieşti), Cinema Arta (Târgu Mureş), Movieplex, The Light Cinema, CinemaPRO, Grand Cinema&More Băneasa,  Cityplex (Constanţa, Braşov şi Tulcea), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Patria (Craiova), Cinema Colors (Alba Iulia), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Dacia (Buzau), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu Jiu),  Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cinema Twins (Ploieşti), Cine Grand (Botoşani), Cinema Florin Piersic (Cluj), Cinema Capitol (Onesti), Patria (Bucuresti), Grand Mall (Satu Mare), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Dacia (Buzău), Palace (Oradea), Line Cinema (Râmnicu Vâlcea), Cinema Luceafărul (Vulcan), Cinema Arta (Sibiu).

  • Cine-au îndrăgit nemţii mânca-i-ar inima căţeii fricoşi. Perlele politice ale săptămânii

    “Românii au de ales între două variante: pe de o parte România lucrului bine făcut, o Românie normală, pe de altă parte România lucrului prost făcut, a scandalului şi a minciunii” – Klaus Iohannis (ACL) refuzat la export

    “Domnul Iohannis se adresează lucrurilor. Eu mă adresez oamenilor, românilor. Domnul Iohannis este un lucru, eu sunt un om, un român ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti şi vreau să facem o ţară pentru oameni, nu pentru lucruri” – premierul Victor Ponta

    “Dragnea, Ponta, Corlăţean sunt, literalmente, nişte javre: nişte căţei fricoşi, fără pedigriu, ieşiţi din mahalaua civilizaţiei politice” – Mihail Neamţu (NR)

    “Pericolul l-a spus Mihai Eminescu: «Cine o îndrăgi străinii, mânca-i-ar inima câinii». Principalul defect al lui Iohannis este că reprezintă interese străine. El nu este nici măcar sub acoperire, este un german care reprezintă, în mod oficial, interesele unei comunităţi etnice sprijinite de un stat care este un hegemon în cadrul unei Uniuni care s-a vrut paritară” – Nicolae Bacalbaşa (PSD)

    “Dl Klaus întârzie pentru că, în general, el este un om întârziat faţă de alţii şi, în al doilea rând, pentru că îi este foarte frică” – Liviu Dragnea (PSD), întrebat dacă Klaus Iohannis a confirmat participarea la dezbateri televizate pentru turul al doilea

    “Constatăm că avem un tandem Ponta – Tăriceanu, un tandem al recesiunii şi al corupţiei” – Cătălin Predoiu (ACL)
     

  • Washingtonul salută eliberarea celor doi americani deţinuţi în Coreea de Nord

    Departamentul de Stat “se felicită că Kenneth Bae şi Matthew Todd Miller au fost eliberaţi de către Republica Populară Coreea de Nord, unde erau reţinuţi de doi ani şi, respectiv, şapte luni”, se arată într-un comunicat.

     

  • Tişe: Fac plângere penală împotriva lui Ponta şi a Corpului de Control pentru abuz

    Alin Tişe a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că premierul Victor Ponta uzează de “practici securistice”, iar controlul la Cluj Arena arată “o escrocherie şi o mizerie fără margini”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “La stadionul Cluj Arena a fost declanşat un control politic din partea Corpului de Control al premierului, care nu avea competenţe de control la Consiliul Judeţean Cluj. Este vorba despre poliţie politică exercitată de dictatorul Ponta, un premier care are practici securistice, ceea ce ne arată o escrocherie şi o mizerie fără margini. Luni depun plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat împotriva lui Victor Ponta şi a Corpului de Control al premierului. Sunt vizaţi, pe lângă premier, şeful Corpului de Control, directorii instituţiei şi echipa de control care a fost la CJ Cluj”, a spus Tişe.

    Potrivit acestuia, premierul Victor Ponta încearcă, prin astfel de controale “ilegale”, să elimine şi să discrediteze adversarii politici, în condiţiille în care acesta a obţinut în Cluj-Napoca, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, doar 18 la sută din cauza unei “organizaţii PSD impotente”.

    “La Cluj Arena a fost respectată legalitatea, stadionul este cel mai ieftin din lume la preţul pe scaun, cu 1.100 de euro costuri pe un loc, faţă de Naţional Arena unde costul unui loc se ridică la 5.000 de euro. De ce la Naţional Arena nu s-a trimis Corpul de Control, pentru că în aceeaşi şedinţă de Guvern în care s-au alocat circa 14 milioane de euro (60 milioane de lei – n.r.) pentru Cluj Arena, s-au alocat 35 de milioane de euro pentru Naţional Arena, exact pe aceleaşi proceduri? Pentru că Oprescu este partenerul politic al lui Ponta?”, a mai spus Alin Tişe.

    El a subliniat că raportul Corpului de Control al premierului este plin de “minciuni”, iar echipa de control “a sustras mii de pagini din arhiva CJ Cluj”.

    “Se spune în raport că în nota de fundamentare înaintată de CJ Cluj nu se indica suma, ceea ce o minciună, în condiţiile în care noi am precizat exact suma pentru finalizarea obiectivului. Altă minciună, că nu s-au cerut banii pentru lucrări adiţionale. O altă minciună este legată de data la care CJ Cluj a cerut banii de la Guvern, cum că s-ar fi cerut ulterior adoptării HG, dar noi am cerut de mai multe ori bani, cu mult înainte. Corpul de Control a dat dovadă de rea-voinţă, această ţară nu poate continua cu astfel de nemernici”, a menţionat fostul preşedinte al CJ Cluj.

    Alin Tişe a afirmat că în raportul Corpului de Control al premierului se face voit o confuzie privind sumele alocate, inducându-se opinia că nu era vorba de nicio urgenţă legată de finanţarea stadionului Cluj Arena.

    “Banii s-au alocat din fondul de rezervă al Guvernului, de unde Guvernul alocă ce bani doreşte, unde doreşte, care nu este un fond de urgenţă. Este o mare diferenţă între urgenţă şi rezervă. Se doreşte compromiterea clujenilor, a unei investiţii importante”, a precizat Tişe.

    Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli constatate de Corpul de Control al premierului în alocarea de către Guvernul Boc, în 2010, din Fondul de rezervă, a 60 de milioane de lei pentru amenajarea unui stadion modern (Cluj Arena) pe amplasamentul stadionului Ion Moina din Cluj-Napoca, la propunerea foştilor miniştri Traian Igaş şi Gheorghe Ialomiţianu.

    Banii au fost alocaţi la solicitarea preşedintelui de atunci al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, inspectorii Guvernului arătând că nu a fost însă justificat caracterul de urgenţă în alocarea fondurilor, au fost încălcate normele legislative, iar finanţarea a fost nelegală, bugetul de stat fiind astfel diminuat în mod nejustificat.

    În raportul Corpului de Control, transmis sâmbătă de către Guvern, se arată că hotărârea pentru alocarea banilor din Fondul de rezervă, în scopul amenajării pe amplasamentul stadionului Ion Moina a unui stadion la standardele UEFA şi FIFA a fost adoptată de Guvern la 28 decembrie 2010, pe baza unei note de fundamentare semnată de către ministrul de Administraţie, Traian Igaş, şi cel al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

    În raport se mai arată că, anterior înregistrării oficiale la Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitării, la 21 decembrie 2010, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a cerut premierului de atunci, Emil Boc, un sprijin financiar de 77, 1 milioane lei plus TVA pentru realizarea complexului sportiv. A doua zi, secretarul de stat din MAI Mihai Capră a transmis Secretariatului General al Guvernului proiectul de hotărâre pentru alocarea banilor, deşi solicitarea lui Tişe a fost înregistrată oficial la minister abia la 27 decembrie.

    Alături de Alin Tişe, solicitarea a fost semnată şi de prefectul judeţului Cluj din acea perioadă, Florin Stamatian.

    Inspectorii arată că proiectul nu a fost transmis Ministerului Finanţelor spre avizare, cum era obligaţia, ci doar pentru un punct de vedere după şedinţa de guvern în care a fost adoptat, inspectorii arătând că acest demers a avut un caracter pur formal, pentru a crea aparenţa legalităţii.

    Inspectorii arată totodată că ministrul Igaş a semnat proiectul fără consultarea tuturor direcţiilor cu atribuţii în avizarea unor astfel de documente, fiind încălcate procedurile legale.

    Inspectorii mai arată că, deşi în nota de fundamentare nu a fost indicată nicio sumă, în hotărârea de guvern a fost trecută suma de 60 milioane lei, fără să rezulte modul de determinare a acesteia şi fără să fie precizată destinaţia exactă pentru care a fost solicitată finanţarea.

    Ei consideră astfel că suma de 60 milioane lei din Fondul de rezervă pentru stadionul din Cuj-Napoca a fost alocată nelegal, deoarece ministrul Igaş a semnat proiectul fără să fie respectate prevederile legale, ministrul Ialomiţianu a semnat proiectul fără ca acesta să fi fost transmis la minister spre analizare, iar nota de fundamentare nu a avut un temei juridic sau faptic.

    Pentru toate aceste argumente, Corpul de Control semnalează existenţa unor posibile fapte de natură penală şi va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii august, Corpul de Control al premierului Victor Ponta a început verificări la Consiliul Judeţean Cluj, privind modul cum au fost alocate şi cheltuite, în 2010, sume de bani pentru construcţia stadionului Cluj Arena.

    Atunci, conducerea CJ Cluj a cerut Guvernului suspendarea controlului la instituţie, motivând că nu se cunosc temeiurile legale ale acestuia, întrucât Corpul de Control al premierului nu are în atribuţii verificarea autorităţilor locale.

    Lucrările la stadionul Cluj Arena au început în luna august a anului 2009, în timpul mandatului de şef al CJ Cluj al lui Alin Tişe, şi au fost executate de un consorţiu de opt firme care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Cluj. Stadionul a fost inaugurat în octombrie 2011.

    Stadionul are o capacitate de 30.335 de locuri şi face parte din categoria “Elite”, respectând standardele FIFA şi UEFA.

    Arena are şi o pistă de atletism care poate găzdui competiţii internaţionale.

    Costurile Cluj Arena s-au ridicat la 35 de milioane de euro, fără TVA, fondurile provenind atât de la Consiliul Judeţean Cluj, cât şi de la Guvernul României, acesta din urmă alocând 14 milioane de euro pentru construcţie.

  • Cometa Siding Spring a schimbat atmosfera de pe Marte

    Cometa Siding Spring a trecut pe la mai puţin de 136.000 de kilometri de Marte, pe 19 octombrie.

    “Ochii” tuturor sondelor şi roboţilor pe care NASA şi Agenţia Spaţială Europeană îi aveau la dispoziţie pentru a observa evenimentul au fost îndreptaţi către acest obiect cosmic sosit din cele mai îndepărtate colţuri ale Sistemului Solar.

    “Credem că acest tip de eveniment se produce o dată la 8 milioane de ani”, a declarat Jim Greene, director al departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.

    În trecerea pe lângă planetă, coada cometei a trimis mii de kilograme de praf în atmosfera marţiană, mult mai mult decât prevăzuseră oamenii de ştiinţă.

    Particulele de praf desprinse din nucleul cometei au bombardat stratul superior al atmosferei rarefiate de pe Marte şi “i-au schimbat practic compoziţia chimică”, a explicat Green.

    Acest fenomen a fost astfel observat pentru prima dată la un asemenea grad de intensitate, a subliniat Green, în timp ce analize în curs de desfăşurare sunt aşteptate să arate dacă modificările chimice ale atmosferei sunt temporare sau au un caracter permanent.

    Instrumentele ştiinţifice au detectat mai ales ioni de fier, magneziu şi sodiu, dar şi elemente găsite în premieră pe o cometă originară din Norul lui Oort, regiune care se situează la periferia Sistemului Solar.

    Dacă oamenii ar fi fost pe Marte pentru a observa fenomenul, ar fi văzut un halou galben intens pe cer şi “ar fi observat fără îndoială mii de stele căzătoare pe oră”, a declarat Nick Schneider, cercetător la universitatea Boulder responsabil cu unul dintre instrumentele de la bordul sondei MAVEN, care se află pe orbita planetei Marte.

    Cercetătorii s-au felicitat pentru decizia de a pune la adăpost, de partea cealaltă a planetei, cele trei sonde spaţiale marţiene care studiază planeta.

    “Mi se pare foarte evident că (sondele, n.r.) nu ar fi supravieţuit, dacă ne uităm la reacţia violentă a atmosferei marţiene în urma întâlnirii cu coada cometei”, a mai spus Schneider.

    Cometa Siding Spring a trecut pe 19 octombrie, la ora 21.27 (ora României), la o distanţă de 135.895 kilometri de Marte. Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc şi călătoreşte prin spaţiu cu o viteză de 202.000 de kilometri de oră, ceea ce înseamnă 56 de kilometri pe secundă. Specialiştii anunţaseră deja că există probabilităţi extrem de mici ca planeta roşie să fie lovită.

    Cometa Siding Spring a fost descoperită de Robert McNaught cu ajutorul observatorului australian de la Siding Spring, în ianuarie 2013.

    Obiectul spaţial s-ar fi format acum mai multe milioane de ani în Norul lui Oort, o regiune localizată la graniţa Sistemului Solar, care este practic un rezervor de comete “ce nu s-au schimbat deloc de la naşterea Sistemului Solar”, a explicat agenţia spaţială americană.

    Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.

  • Bănicioiu: În patru luni au fost deblocate 4.000 de posturi în spitale, o parte nu sunt ocupate încă

    Potrivit ministrului Sănătăţii, o consecinţă după introducerea de la 1 iulie a pachetului de bază de servicii medicale este aceea că atât în spitalele subordonate Ministerului Sănătăţii, cât şi în cele subordonate autorităţilor locale au fost deblocate 4.000 de posturi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Acum suntem în a patra lună de folosire a pachetului şi a mers aşa cum estimasem noi. Primul indicator bun este că am reuşit să deblocăm posturi în sănătate. Am reuşit să economisim atât pentru a debloca 2.400 de posturi în subordinea Ministerului Sănătăţii, adăugându-se şi spitalele din subordinea autorităţilor locale, ajungem undeva la 4.000 de posturi deblocate în astea aproape patru luni. Am toate motivele să cred că, în continuare, aplicarea pachetului serviciilor de bază trebuie făcută. E adevărat, mai sunt lucruri de corectat şi de aceea suntem în permanent dialog cu fiecare specialitate în parte şi, de la 1 ianuarie, o să se adauge şi cardul şi cred că banii vor începe să ajungă în momentul în care vom fi dublaţi de acest pachet de bază şi de card”, a declarat Nicolae Bănicioiu, sâmbătă, la Cluj-Napoca.

    El a precizat că o parte din cele 4.000 de posturi au fost deja ocupate, iar unele sunt în procedură de organizare de concurs pentru a fi ocupate.

    Nicolae Bănicioiu a participat, la Cluj-Napoca, la predarea a 48 de ambulanţe noi, achiziţionate din fonduri guvernamentale, care vor ajunge la serviciile de ambulanţă din mai multe judeţe.

    La evenimentul de la Cluj-Napoca, ministrul Sănătăţii a fost însoţit de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Raed Arafat.

    Arafat a declarat că, până la sfârşitul anului 2014, elicopterul SMURD care va deservi regiunea de Nord-Vest şi care va avea baza la Jibou, judeţul Sălaj, va fi funcţional, momentan existând câteva probleme care trebuie rezolvate pentru ca baza să fie funcţională.

    “Elicopterul este, piloţii sunt, s-au mai primit acum elicoptere din fondurile structurale transfrontaliere care ne permit să avem elicoptere de rezervă, asta era una din probleme. Şi a doua problemă este hangarul care este în curs de rezolvare, pentru a putea fi ţinut acolo, deci anul acesta o să îl vedeţi funcţional, în mod sigur. Ştiu că este o întârziere şi o recunosc, dar anul acesta va fi funcţional”, a spus Raed Arafat.

  • Brian May a plătit 12.500 de euro pentru a-şi transporta chitara în avion, la “business class”

    Celebrul chitarist Brian May, în vârstă de 67 de ani, a zburat de la Londra la Los Angeles, pentru a susţine un recital, marţi, la gala Classic Rock Awards de la Hollywood. Potrivit tabloidului Daily Mail, când artistul a efectuat formalităţile de îmbarcare, s-a temut că această chitară electrică “red Special” va fi deteriorată dacă va fi transportată în cala de bagaje a avionului companiei British Airways.

    Instrumentul are o mare valoare sentimentală pentru May, chitara “Red Special” fiind construită chiar de artist, în urmă cu 40 de ani, în atelierul tatălui său, de lângă casa natală din Feltham, Middlesex, Marea Britanie.

    “Nici nu se punea problema ca May să permită ca instrumentul să fie transportat ca orice alt bagaj. Un membru al echipei sale şi chitara au fost mutaţi la clasa business, unde May a trebuit să cumpere un nou bilet pentru chitara sa pentru că instrumentul nu încăpea în compartimentul de bagaje de deasupra capului. Cumpărarea unui loc era singura opţiune şi el a avut grijă ca instrumentul să beneficieze de cel mai bun tratament. Sunt puţine lucruri pentru care Brian are o pasiune la fel de mare ca pentru chitara sa”, a declarat o sursă apropiată artistului, pentru tabloidul Daily Mail.

    Brian May este chitarist şi membru fondator al legendarei trupe rock Queen.

    Queen a lansat 15 albume până la destrămarea sa, în 1991, după decesul lui Freddie Mercury, din cauza maladiei SIDA, pe 24 noiembrie 1991, la vârsta de 45 de ani.

    Piese ca “Bohemian Rhapsody” şi “Don’t Stop Me Now”, compuse de Mercury, au intrat în panteonul rockului şi o nouă generaţie de artişti, printre care Lady Gaga, Robbie Williams, Foo Fighters şi Muse, revendică influenţa trupei Queen.

    Concertele în care Freddie Mercury cânta “We Are The Champions”, “Killer Queen”, “Crazy Little Thing Called Love” sunt considerate momente de antologie pentru muzica rock, iar “We Will Rock You”, comedia muzicală lansată în 2002, pe baza hiturilor trupei, a fost pusă în scenă în lumea întreagă şi se joacă încă în teatrele londoneze.

  • Putin câştigă teren în Ucraina, dar îi pierde pe ucraineni

    În afară de ura pe care a trezit-o ucrainenilor după anexarea Crimeei, în martie, şi apoi prin susţinerea rebeliunii separatiste din estul ţării, preşedintele rus a declanşat o adevărată mişcare tectonică de desprindere a Ucrainei, poate iremediabilă, de vecinul său.

    Kremlinul spera să menţină Ucraina pe orbita sa, dar a produs contrariul: ucrainenii spun că se percep altfel acum.

    “Este cel mai bun lucru pe care Putin l-a făcut pentru Ucraina”, declară filosoful Miroslav Popovici pentru AFP.

    Kievul a semnat în iunie un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE), tot mai mulţi ucraineni se pronunţă pentru o aderare la NATO, iar pentru prima dată prooccidentalii au obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative de la 26 octombrie.

    O primă criză importantă a izbucnit între Rusia şi Ucraina în 2004, după “revoluţia portocalie” proocidentală, însă conflictul actual, soldat cu cel puţin 4.000 de morţi, era de neconceput acum un an.

    Cele două ţări au o frontieră comună de 1.944 de kilometri, economii strâns conectate – cel puţin până la criză -, limbi apropiate şi o majoritate ortodoxă a populaţiilor.

    “Frapante (…) sunt asemănările, mai degrabă decât deosebirile. Este un «clash» între fraţi, mai degrabă decât unul între civilizaţii”, a scris Akos Lada, un cercetător de la Universitatea Harvard, în The Washington Post (WP).

    Ucrainenii afirmă că elanul lor patriotic actual este mai vechi.

    Relaţiile fraterne au fost afectate de o serie de tragedii, mai ales marea foamete (“Holodomor”) impusă milioanelor de ţărani de către Iosif Stalin în cursul colectivizării agricole în anii ’30, iar apoi politica de rusificare a URSS, care a sufocat identitatea ucraineană timp de decenii.

    Ucraina şi-a declarat independenţa în 1991, chiar înainte de implozia Uniunii Sovietice, dar “revoluţia portocalie”, prin caracterul ei prooccidental, este cea care a furnizat germenii crizei din prezent.

    – Divorţ slav

    După îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte Viktor Ianukovici, apropiat Kremlinului, în februarie, anexarea Crimeei şi insurecţia separatistă din est au provocat un haos. şi o trezire a sentimentului naţionalist.

    “Avem impresia că renaştem”, afirmă Irina Podoprigora, o sexagenară care vinde haine tradiţionale şi obicte de artizanat. “Conştiinţa noastră etnică şi naţională este atât de viguroasă astăzi. Ne-am redescoperit rădăcinile istorice profunde”, adaugă ea.

    Autorităţile ruse au justificat anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor prin datoria lor de a-i proteja pe rusofoni de ceea ce catalogau drept naţionalişti fascişti care au luat cu asalt puterea la Kiev.

    Însă unii analişti ruşi afirmă că adevărata lor motivaţie este controlul unei zone-tampon între Rusia şi Occident, cu scopul de pune capăt extinderii progresive a UE şi NATO către Est.

    În pofida faptului că Rusia controlează în prezent două porţiuni mari din teritoriul ucrainean, ea pare că a pierdut imensa majoritate a ucrainenilor.

    “Gradul patriotismului (…) este acum foarte mare”, apreciază Popovici. “Istoria, într-un mod mai degrabă dureros, ne-a oferit ocazia de a lupta pentru libertate”, iar cel care “ne-a împins la acest lucru” este Putin.

    Divorţul slav pare că s-a extins la toate straturile societăţii.

    Zvonuri cu privire la organizarea unei defilări proruse în centrul Kievului săptămâna aceasta au atras zeci de tineri naţionalişti ucraineni, pregătiţi s-o oprească.

    Până la urmă nu şi-a făcut apariţia niciun prorus, dar un bătrânel a fost bătut după ce a urlat “suntem cu toţii slavi”.

    În magazinul ei, Podoprigora mărturiseşte că a resimţit şi ea acest divorţ, accentuat atât de o parte, cât şi de cealaltă, de către presă.

    “Nu-mi vine nici măcar să mă uit la televizor sau la filme ruseşti. Nu le suport”, spune bătrâna, bilingvă ca majoritatea ucrainenilor. “Eram atât de apropiaţi. Am un văr care trăieşte acolo şi nu ne mai vorbim. Nici măcar nu ne mai putem înţelege”, adaugă ea.

  • Iohannis: Solicit Guvernului, mai exact MAE, să mărească numărul secţiilor de votare din diaspora

    Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că “Guvernul a minţit” când a afirmat că nu putea fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.

    “Suntem în situaţia neaşteptată să constatăm că Guvernul ne-a minţit. Biroul Electoral Central a anunţat că Guvernul ar fi putut să mărească numărul secţiilor de votare din diaspora, dar nu a vrut. Lui Victor Ponta îi este frică de voturile românilor din diaspora, pentru că aceştia ştiu să facă diferenţa între mine şi el, un candidat care, inclusiv în calitatea de prim-ministru, a minţit”, a declarat Iohannis.

    El a afirmat că “este o situaţie tristă că un candidat profită de funcţia publică pe care o are”.

    Întrebat dacă solicită sporirea numărului de secţii de votare din diaspora sau doar a numărului de cabine, Iohannis a răspuns: “Solicit Guvernului, mai exact MAE, să mărească numărul secţiilor de votare din diaspora. Vom vedea dacă au înţeles care este miza, am impresia că au înţeles, dar nu vor”.

    Iohannis a precizat că, dacă se doreşte, este timp suficient pentru organizarea mai multor secţii de votare.

    În plus, candidatul ACL a cerut verificarea tuturor CNP-urilor pentru a se stabili dacă a existat vot multiplu şi dacă nu au existat persoane decedate care să fie pe listele electorale şi în locul cărora să se fi votat.

    Iohannis a mai spus că a aflat că “mii de oameni” ies în stradă pentru a-şi cere dreptul la vot şi şi-a exprimat solidaritatea cu aceştia.

    În plus, candidatul ACL le-a cerut tuturor românilor să-şi folosească dreptul de vot.

    “Îi chem pe toţi românii cu drept de vot să-l folosească, să iasă la vot şi să arate că ei îşi aleg preşedintele. Victor Ponta este un pericol pentru democraţia din România. În 16 noiembrie votăm pentru democraţie, pentru a ne apăra dreptul obţinut cu jertfă”, a mai spus Iohannis.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat remis, sâmbătă, MEDIAFAX şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”.

    MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a fost întrebat, vineri, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”.

    Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.