Cu o sinceritate şi o relaxare pe alocuri aiuritoare, sunt livrate pe tavă toate slăbiciunile unui personaj ieşit din comun: homosexual declarat, cu relaţii tumultuoase, alcoolic, dependent de amfetamine şi de barbiturice, depresiv, paranoic, obsedat de opera lui.
De Laura Mitran
Trei voci care s-au remarcat pe cele mai mari scene ale lumii (Covent Garden, Staatsoper din Viena, Opera din Paris, Metropolitan Opera), Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu şi Leontina Văduva vor fi pentru prima dată împreună pe scenele din România, între 17 şi 23 decembrie, la invitaţia pianistului Horia Mihail, care le va acompania.
Turneul naţional “Cele trei dive” se va desfăşura la Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti, după programul: 17 decembrie, ora 19.00 (Sala Filarmonicii din Iaşi); 19 decembrie, ora 19.00 (Sala Auditorium Maximum Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca); 21 decembrie, ora 19.00 (Sala Capitol din Timişoara); 23 decembrie, ora 19.00 (Sala Radio, Bucureşti).
Repertoriul va cuprinde arii şi duete celebre din opere precum “Habanera” din “Carmen” de Bizet, “Aria Adelei” din “Liliacul” de Strauss, “Aria Charlottei” din “Werther” de Massenet, duete celebre din “Nunta lui Figaro” de Mozart, “Lakme” de Delibes, “Povestirile lui Hoffmann” de Offenbach, precum şi celebrul “Noel” de Adolphe Adam, cântat de cele trei dive.
De Madalina Cerban
Cu acest prilej, Ştefan Bănică a lansat şi DVD-ul aniversar “10 ani/ Live la Sala Palatului”, un proiect distribuit de Pro Video în toate magazinele de specialitate. Prin intermediul acestui DVD, artistul le oferă fanilor săi 20 de melodii alese din concertele sale tradiţionale de Crăciun. Pe lângă clasicele “Merry Christmas Everyone”, “Silver bells”, “Moş Crăciun cu plete dalbe”; cântece de iarnă cunoscute lansate de Ştefan Bănică, precum”Doar o dată-i Crăciunul”, “Ho, Ho, Ho”, “Doar un Crăciun cu tine”, pe materialul aniversar apar şi hituri ale artistului: “Am s-o aştept mereu”, “S-o facem lată”, “Cântec pentru Violeta”, “Toată lumea dansează”.
De Madalina Cerban
Cei care susţin întoarcerea la aur ca etalon monetar sunt “o ceată de duşi cu pluta”, fiindcă Marea Depresiune din SUA a fost accelerată tocmai de faptul că etalonul aur a împiedicat băncile centrale să-şi exercite rolul de creditori de ultimă instanţă şi să susţină astfel băncile, afirma săptămâna trecută economistul american Nouriel Roubini. Pledoaria lui indirectă îi viza de fapt nu atât pe “duşii cu pluta”, cât refuzul ferm al Angelei Merkel – mai nou, şi al lui Nicolas Sarkozy şi Jose Barroso – de a accepta pentru Banca Centrală Europeană rolul atât de mult dorit de pieţele financiare, de creditor de ultimă instanţă, în aceeaşi formă în care acest rol a fost jucat de Rezerva Federală a SUA, adică de tiparniţă de bani.
Tema creditorului de ultimă instanţă a îmbrăcat forme din cele mai diverse în ultima vreme, de la observaţiile mai curând teoretice ale unor comentatori că Uniunea Monetară Europeană e o construcţie incompletă fără o astfel de instituţie şi până la presiunile deschise făcute de o agenţie de rating ca Standard&Poor’s, care a aruncat în luptă cea mai importantă carte – ameninţarea cu retrogradarea a 15 ţări ale zonei euro, inclusiv a celor cinci ţări cu rating maxim AAA, adică Germania, Franţa, Austria, Belgia, Olanda, Finlanda şi Luxemburg, cu argumentul că “lipsa progreselor în controlarea extinderii crizei financiare ar putea reflecta slăbiciuni structurale în procesul de luare a deciziilor în zona euro şi în UE”. Decizia S&P a venit la doar câteva ore după ce Merkel, Sarkozy şi Barroso au afirmat că refuză atât emiterea de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, cât şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene astfel încât să-i dea undă verde spre a tipări bani cu care să acopere riscul celor expuşi pe obligaţiunile emise de statele zonei euro.
Nu în zadar avertiza însă Mark Mobius de la Franklin Templeton că nu există rezolvare a crizei atâta vreme cât pieţele financiare sunt în continuare nereglementate, iar circuitul toxic al produselor derivate (bazate pe dobânzi, pe mărfuri, pe valute, acţiuni sau CDS-uri) continuă nestingherit, fără măcar să se ştie care e volumul lor total aflat în circulaţie şi în bilanţul cui se găsesc. O estimare a oferit-o recent Banca Reglementelor Internaţionale, cu incredibila cifră de 707.569 miliarde de dolari, reprezentând valoarea totală nominală raportată de instituţiile financiare, a produselor financiare derivate nereglementate (overt-the-counter), aflate în circulaţie la 30 iunie – cu 107.000 de miliarde mai mult decât la sfârşitul anului trecut, cifră care în sine depăşeşte volumul total aflat în circulaţie în 2001. Viteza de multiplicare în doar şase luni, rezultată din efortul băncilor de a compensa scăderea valorii lor de piaţă şi deci degradarea propriilor portofolii, nu doar dovedeşte natura desprinsă de orice realitate economică a acestei sfere speculative, ci şi indică direcţia viitoare de presiune a pieţelor asupra statelor. Respectiv spre noi runde de finanţare a sistemului financiar, care să contracareze riscul creditorilor expuşi pe diverse categorii de active devenite brusc nesigure, sau mai nesigure decât înainte, aşa cum sunt acum datoriile suverane ale statelor din zona euro.
Rolul de creditor de ultimă instanţă al Rezervei Federale a ajutat America să treacă de momentul Lehman Brothers din 2008 şi să depăşească recesiunea, prin împrumuturi pentru bănci, garanţii şi cumpărări de active în valoare totală de 7.700 miliarde de dolari până în martie 2009 (estimare Bloomberg), din care 2.300 miliarde au reprezentat cele două programe de relaxare cantitativă (cumpărări de obligaţiuni federale pentru a stimula băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia). Banca Centrală Europeană s-a prevalat iniţial de statutul său limitat la asigurarea stabilităţii preţurilor, dar criza grecească din primăvara lui 2010 a silit-o să-şi încalce pe rând regulile, de la reticenţa de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro şi până la calitatea colateralelor acceptate. Preşedintele de atunci al BCE, Jean-Claude Trichet, declara însă că dacă Rezerva Federală şi Banca Angliei s-au angajat în operaţiuni de relaxare cantitativă, cu scopul de a creşte volumul total de lichiditate din piaţă, BCE a cumpărat obligaţiuni în mod excepţional, într-o situaţie temporară de criză. A sterilizat apoi toată lichiditatea oferită, prin licitaţii de depozite, pentru că obiectivul ei nr. 1 rămâne limitarea inflaţiei.
Call of Duty MW3, un first-person-shooter, a fost lansat pe 8 noiembrie 2011 în Europa şi Statele Unite, în ediţii pentru Windows, Xbox 360, PlayStation 3 şi Wii şi cu o versiune separtată pentru Nintendo DS dezvoltată de n-Space.
Jocul a fost dezvoltat de Infinity Ward şi Sledgehammer Games, cu asistenţa Raven Software.
În primele 24 de ore de la lansare în SUA şi Marea Britanie s-au vândut 6,5 milioane de copii, înregistrând venituri de 400 de milioane de dolari – cea mai mare lansare din lumea entertainmentului global.
Activision precizează că, având 30 de milioane de membri, comunitatea Call of Duty depăşeşte în prezent populaţia însumată a oraşelor New York, Londra, Tokyo, Paris şi Madrid.
Call of Duty este o franciză lansată în octombrie 2003, care a vândut în timp în jur de 55 de milioane de copii şi a înregistrat venituri de trei miliarde de dolari.
Un lucru este sigur: Prohorov, al treilea cel mai bogat om din Rusia cu o avere estimată de revista americană Forbes la 18 miliarde de dolari, are puterea financiară de a se lupta cu actualul prim-ministru Vladimir Putin.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Compania a anunţat într-un document transmis tribunalului că acţionarii vor renunţa la procesele împotirva înţelegerilor cu deţinătorii de obligaţiuni ale băncii. WaMu se află sub protecţia legii falimentului din septembrie 2008. Acordul dintre acţionari şi creditori va permite derularea unor plăţi de 7 miliarde de dolari către cei din urmă. “Acordul propus reprezintă un pas către încheierea procedurilor de faliment”, potrivit unui comunicat WaMu.
Zeci de bănci din zona euro s-au înghesuit pe pieţele est-europene în ultimii ani, sperând să profite de creşterea economică rapidă din regiune şi de potenţialul relativ neexploatat al serviciilor financiare, însă criza bancară provocată în Europa de Vest de criza datoriilor de stat a inversat acest trend, notează WSJ. Astfel, băncile se grăbesc să se retragă din Europa de Est, punând în pericol creditarea.
În cursul nopţii în vestul şi nord-vestul teritoriului pe arii restrânse va ploua. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5 şi 13 grade, uşor mai ridicate în sud-vest, iar cele minime, în general, între 0 şi 8 grade. În Bucureşti vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit. Cerul va fi mai mult noros şi, mai ales dimineaţa şi noaptea, va fi ceaţă asociată cu burniţă. Vântul va sufla slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 9 grade, iar cea minimă va fi de 4 … 5 grade.
Întrebat în ce stadiu se află examinarea proiectului de la Roşia Montană, ministrul Borbely a răspuns: “Un stadiu avansat. Mai trebuie una, maximum două şedinţe ale Comitetului de Analiză Tehnică, după care vine decizia”. Borbely a declarat că prima şedinţă a CAT pe tema proiectului minier va avea loc “undeva în luna ianuarie”.